Flacăra Iaşului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5671-5697)

1964-12-03 / nr. 5673

A . y j­V y Y , i­tt CENTRALA IIHiy 3? 51? AÄÄ I 11 »M. EMIN ES CU'1 ÎAŞI PROLETARI D­IN TOATE Ţ­AI­LE. UNITI-VAI C PRIM ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5673 I JOI 3 DECEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI DISCIPLINA FINANCIARĂ­­RESPECTATĂ ÎN MOD RIGUROS! Colectivele întreprinderilor şi orga­nizaţiilor economice din regiunea Iaşi depun eforturi susţinute pentru reali­zarea şi depăşirea prevederilor din planul de stat, obţinînd în cele 11 luni ale anului, succese însemnate. Fabrica de antibiotice, de exemplu, şi-a realizat planul­ producţiei globale şi marfă pe 11 luni cu 12 zile înainte de termen şi a dat economia la preţul de cost pe 10 luni, de 5.128 mii lei. Fabrica de rulmenţi din Birlad a rea­lizat pe 10 luni o economie la pre­ţul de cost de aproape 2 milioane lei şi un beneficiu peste plan de 8,4 mi­lioane lei. Atelierele Paşcani au dat o economie la preţul de cost de a­­proape un milion lei şi beneficii pes­te plan de 2,3 milioane lei. Realizări importante au obţinut şi unele gospo­dării agricole de stat. Astfel G.A.S.­­urile din Trustul Iaşi au realizat pla­nul de producţie marfă la lapte pe 1964 cu 40 de zile înainte de termen. Un aport însemnat la obţinerea a­­cestor realizări l-au adus şi organele bancare prin acordarea unui volum sporit de credite pentru mica meca­nizare. Numai pe 10 luni ale anului 1964 s-au acordat tot atîtea credite cîte s-au acordat în întreg anul 1963. Aceste realizări ies cu atît mai mult în evidenţă cu cît majoritatea unităţi­lor manifestă preocupare pentru folo­sirea chibzuită, judicioasă a mijloace­lor circulante de care dispun. Astfel în anii 1959-1963, la o creştere de 99 la sută a producţiei globale in­dustriale, într-un număr de 23 de în­treprinderi din regiune care au func­ţionat în această perioadă, totalul fon­durilor folosite a sporit cu numai 27 la sută, ceea ce ilustrează că aceste mijloace au fost utilizate cu eficienţă şi cu un volum relativ redus de mij­loace circulante. O problemă importantă în folosirea cît mai raţională a mijloacelor circu­lante, o constituie prevenirea creării de stocuri supranormative, fără miş­care şi de prisos, precum şi lichida­rea celor existente. Pe această linie întreprinderile, cu sprijinul organelor bancare, au luat o serie de măsuri care să preîntîm­­pine imobilizarea fondurilor în stocuri care nu sunt necesare. Printr-o orga­nizare mai bună a muncii,­ întreprin­derile şi organizaţiile economice au reuşit ca, prin analiza din timp a ne­cesarului pe stocuri, să renunţe la re­partiţii pentru acele materiale al căror volum depăşea nevoile producţiei. Ast­fel, Fabrica de confecţii din Iaşi a renunţat, pentru semestrul al ll-lea, la stocuri de stofe şi ţesături de bum­bac în valoare de 9,5 milioane lei, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, pe trimestrul al IV-lea, la 170 tone plastifiant în valoare de 3,4 milioane lei, Fabrica de antibiotice la diverse materii prime însumînd 784 mii lei etc. Prin urmărirea organizată a valo­rificării stocurilor supranormative,■ pe baza graficelor întocmite, s-a reuşit ca la 30 septembrie crt. volumul acestora să se reducă cu 63 la sută. Au manifestat o preocupare mai atentă Uzina metalurgică şi Ate­lierele Nicolina Iaşi pentru stocurile de produse finite, Fabrica de­ mobilă şi Fabrica „Textila roşie“ pentru stocu­rile de rezerve materiale de producţie, gospodăriile agricole de stat din Trus­tul Bîrlad şi altele. Semnificativ este faptul că la aceste unităţi, lichida­rea stocurilor arătate s-a reflectat fa­vorabil în reducerea imobilizărilor de mijloace circulante. Prin îmbunătăţirea calităţii produse­lor s-a reuşit ca volumul refuzurilor de calitate primite de către unităţile din regiunea Iaşi în trimestrul al lll-lea, să se reducă simţitor (cu 30 la sută) faţă de al ll-lea, ceea ce se reflectă şi în reducerea imobilizărilor de fonduri în produse finite. Rezultate bune în a­­ceastă direcţie au obţinut Fabrica de confecţii laşi şi altele. Din păcate însă, la alte unităţi s-au format noi imobilizări în stocuri atit prin aprovizionări neraţionale (D.R.E.F. - laşi, întreprinderea e­­conomică „Progresul“ - laşi, „Drumul socialismului“ Bîrlad, gospodăriile a­­gricole de stat din Popricani, Scînteia, Hălăuceşti etc.), cît şi prin produce­rea unor sortimente fără desfacere a­­sigurată (întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, „Ţesătura“, Fabri­ca de confecţii — Bîrlad). Ca urmare a unor defecte de cali­tate, unele unităţi mai înregistrează încă refuzuri („Ţesătura“, Uzina me­talurgică, D.R.E.F. etc.). Unele gospodării agricole de stat nu au dat suficientă atenţie utilizării fondurilor de producţie, efectuînd re­paraţii capitale şi investiţii din aceste fonduri, aşa cum s-a întîmplat l­a G.A.S. Ţibăneşti, Scînteia, Războieni, Todireşti, Iaşi, Hălăuceşti, Uricani, Cot­nari, Bucium şi la altele. Abaterile de la disciplina financiară duc la formarea împrumuturilor res­tante, a căror dobînzi penalizatoare grevează preţul de cost. Astfel în cele trei trimestre ale anului, Uzina meta­lurgică a înregistrat asemenea cheltu­ieli neeconomicoase de 648 mii lei, Fabrica de confecţii Iaşi - 234 mii lei, întreprinderea economică „Progresul“ — 204 mii lei etc. De mare importanţă este şi respec­tarea disciplinei contractuale între părţi, care condiţionează în bună mă­sură realizarea sarcinilor de plan. A­­ceastă disciplină este respectată de majoritatea unităţilor economice şi se reflectă în reducerea ponderii refuzu­rilor de plată. Sunt însă condiţii ca toate întreprinderile să-şi îmbunătă­ţească relaţiile cu terţii prin respecta­rea clauzelor contractuale şi a disci­plinei de plan. Pentru a se preveni asemenea cazuri trebuie luate mă­suri de a se înlătura practica dăună­toare a unor unităţi de a livra mărfuri înainte de termenele contractuale, fără consimţămîntul beneficiarilor, aşa cum procedează Fabrica „Ţesătura“, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice şi altele, din care cauză li s-au refuzat plăţi de valori însemnate. De asemenea, trebuie combătută prac­tica nesănătoasă a unor unităţi care introduc documente la bancă fără să aibă la bază o cauză reală şi deci nelegale. In ceea ce priveşte respectarea disci­plinei de casă, ca urmare a controlului băncii s-au obţinut succese importante in toate unităţile economice, inclusiv în gospodăriile agricole colective. DORIN IONESCU director adjunct al sucursalei regiunii Iași a Băncii de stat a R.P.R. (Continuare în pag. 3 a) In secţia maşini­­i a sectoru­lui I de la Fabrica de mobilă din Iaşi, întrecerea socialistă se des­făşoară din plin. Pe lista eviden­ţiaţilor se numără şi utemistul V. Netedu, care in fiecare lună işi depăşeşte sarcinile de plan cu 15—20 la­­ sută, acordind toată a­­tenţia calităţii. Foto : V. Botoşanii Constituirea Comitetului national pentru organizarea comemorării a 75 de ani de la moartea lui Ion Creangă In vederea comemorării a 75 de ani de la moartea marelui scriitor Ion Creangă, clasic al literaturii romåne, Consiliul de Miniștri al R.P. Romíne a aprobat printr-o hotărîre instituirea unui comitet naţional şi un plan de măsuri privind organizarea acestei co­memorări. Din comitet fac parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, acad. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scri­itorilor din R.P. Romina, acad. George Călinescu, directorul Institutului de is­torie literară şi folclor al Academiei R.P. Romíné, scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, scriitorii Otila Cazimir şi Dumitru Corbea, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de stat pen­tru cultură şi artă, prof. univ. Con­stantin Ciopraga, prof. univ. Alexandru Dima, membru corespondent al Aca­demiei R.P. Romíné, conf. univ Zoe Dumitrescu-Bușulenga, istoric literar, acad. I­orgu Iordan, vicepreședinte al Academiei R. P. Romíné, scriitorul Dumitru Ignea, secretarul filialei Uniu­nii scriitorilor din Iaşi, acad. Athanase Joja, preşedintele Comisiei Naţionale a R.P. Române pentru U.N.E.S.C.O., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al­ Institutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, Tom­a Mosor, membru în Comitetul executiv al Sfa­tului popular al oraşului Tg. Neamţ, director al Şcolii de cultură generală de 8 ani din cartierul Humuleşti, acad. D. Panaitescu-Perpessicius, directorul Muzeului de istorie a literaturii române şi Ion Pas, preşedintele Comitetului de radiodifuziune şi televiziune. Planul de măsuri prevede ca între 13-20 decembrie 1964 Comitetul de stat pentru cultură şi artă, Academia R.P. Române şi Uniunea scriitorilor să organizeze în colaborare cu alte insti­tuţii culturale „Zilele Ion Creangă“, în cadrul cărora se vor desfăşura acţiuni menite să contribuie la adîncirea cu­noaşterii şi studiului operei lui Ion Creangă, la răspîndirea în cele mai largi mase populare a valoroasei o­­pere a marelui povestitor, ca directă emanaţie a geniului artistic al poporu­lui român. Cu acest prilej, la Bucureşti va a­­vea loc o manifestare centrală şi la Iaşi, o şedinţă festivă, iar în întreprin­deri, instituţii, şcoli, case de cultură, cluburi, cămine culturale, se vor or­ganiza conferinţe şi simpozioane cu tema : „Ion Creangă, marele povesti­tor al poporului român". Conferinţele vor fi susţinute de către personalităţi ale vieţii noastre culturale, scriitori şi profesori de literatură romînă. In uni­versităţile muncitoreşti şi populare vor avea loc lecţii speciale, consacrate vieţii şi operei lui Ion Creangă. La Bucu­reşti se va deschide o expoziţie cen­trală „Ion Creangă", iar la Iaşi o ex­poziţie documentară. In această pe­rioadă va fi organizat un pelerinaj la bojdeuca din Iaşi, iar altul la Humu­leşti, locul de naştere al lui Ion Crean­gă. Radiodifuziunea şi televiziunea română vor prezenta emisiuni speciale, spec­tacole, scenarizări, ecranizări consa­crate acestei comemorări, iar studioul cinematografic „Bucureşti“ va realiza un film artistic de lung metraj „Amin­tiri din copilărie" şi un film după po­vestirea „Harap Alb". Vor fi editate totodată volume cuprinzînd opere de bază ale scriitorului, precum şi studii de critică şi istorie literară privind creaţia lui Ion Creangă. Comitetul de stat pentru cultură şi artă va emite o medalie comemorativă reprezentînd pe cei doi buni prieteni, poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ion Creangă. Plantări de pomi în raionul Bîrlad In aceste zile, în gospodăriile colec­tive din raionul Bîrlad se dă zor cu terminarea plantării pomilor fructiferi. După colectiviştii din Stoişeşti şi Şu­­letea — care au încheiat primii aceas­tă lucrare — şi colectiviştii din Lăteşti au terminat de plantat pomii pe cele 10 hectare planificate. In stadiu avansat cu această lucrare se află şi gospodăriile colective din comunele Alexandru Vlahuţă, Dodeşti, Măluşteni, Popeni. 3­ n feb­­i­tiile­ zilei Noi tipuri de rulmenţi BIRLAD­­de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului". Serviciile de concepţie ale Fa­bricii de rulmenţi — constructor şef şi tehnolog şef — au executat în acest an 22 de noi tipuri de rulmenţi: pentru locomotive „Die­sel“ — electrice, pentru camioa­nele „Bucegi“ şi „Carpaţi“, pentru tractoare, pentru utilaj petrolier etc. Din acestea, 16 tipuri au şi intrat în producţia de serie din acest an, iar 6 tipuri vor intra în producţia anului viitor. ELIADE SOLOMON rescu“ de zona industrială a Iaşu­lui, lucrările sunt în stadiu avansat. Astfel, de curînd au început lucră­rile de tensionare a cablurilor ca­re sunt înglobate în betonul­ armat. După întinderea cablurilor va ur­ma decofrarea elementelor de re­zistenţă. Din colectivul de muncitori care lucrează la noul pod de peste apa Bahluiului se evidenţiază în mod special dulgherul Titus Hliac, fierarul-betonist Ion Acostăchioanel şi betoniştii M. Moraru, C. Alexan­dru şi C. Botezatu. Luna decembrie, luna cadourilor. Aspect din magazinul „Cadouri" din Iaşi „ANIMALE MAI MULTE, MAI PRODUCTIVE!" Odată cu dezvoltarea altor ramuri de producţie gospodăriile colective din regiunea noastră au spo­rit de la an la an efectivele de animale proprieta­te obştească. Paralel cu crearea unui puternic sector zootehnic, multe unităţi au cîştigat o bună experienţă în ridicarea productivităţii animalelor şi au obţinut astfel venituri tot mai mari. Rezulta­tele bune demonstrează că în aceste gospodării a existat o preocupare susţinută pentru consolida­rea bazei furajere, pentru practicarea zootehniei la nivelul cerinţelor. Exemplul acestor unităţi tre­buie urmat şi de gospodăriile colective în care pro­ducţiile animale se menţin sub posibilităţi. Prin intermediul acestei rubrici ne propunem să facem cunoscute metodele folosite în G.A.C.-urile din regiune în scopul creşterii producţiei zooteh­nice. Factorii de conducere, specialiştii, brigadierii şi îngrijitorii de animale din gospodăriile colective sunt invitaţi să împărtăşească în cadrul rubricii din experienţa lor în această direcţie. In regiunea noastră există mari rezerve pentru obţinerea unor cantităţi tot mai mari de carne, lapte, ouă şi alte produse animale. Solicităm pe această cale cadrele de specialitate de la consiliile agricole, circumscripţiile veterinare, centrele de înn­­sămînţări artificiale şi de selecţie, precum şi de la Institutul agronomic sau de la staţiunile experimen­tale să dezbată în coloanele ziarului problemele legate de punerea în valoare a acestor posibilităţi, să indice soluţii practice, specifice condiţiilor din regiunea noastră în scopul îmbunătăţirii continute a activităţii din sectorul zootehnic. Cu prilejul unui schimb de experienţă interregio­nal privind creşterea producţiei zootehnice, organi­zat de cu­rin­d la Iaşi, s-au desprins­ învăţăminte preţioase care aplicate în practică vor duce la ridicarea creşterii animalelor pe o treaptă mai înaltă. S-au făcut atunci aprecieri pozitive cu pri­vire la o serie de gospodării colective. Ne-a reţi­nut atenţia strădania deosebită a colectiviştilor din Movileni — raionul Iaşi pentru transformarea sec­torului zootehnic într-o sursă de venituri mereu mai importantă. Publicăm în pagina a 2-a din acest număr al ziarului materiale privind experienţa acumulată de G.A.C. Movileni, considerînd că din cuprinsul a­­cestora vor avea de învăţat şi alte gospodării co­lective. Şcoală nouă în sat In primăvara acestui an, cetăţenii din satul Uda, raionul Paşcani, au propus şi totodată s-au angajat să construiască, prin mun­că patriotică şi cu materiale din resurse locale, un local de şcoală. Hotărîrea lor a devenit faptă. In prezent, construcţia şcolii este înăl­ţată, executîndu-se unele lucrări de finisare. La lucrările de construcţie a şcolii s-au evidenţiat prin contri­buţia adusă : Vasile Bîrlădeanu, Constantin Pristavu, Vasile Albu, Gheorghe losub, Constantin Doga­­ru şi mulţi alţii. In stadiu avansat La noul pod ce se construieşte peste apa Bahluiului si care va lega bulevardul „Tudor Vladimir lor timea ÎN LUMEA PRIMĂVERII .Acordurile unui vals răzbateau prin ferestre. Florile şi verdeața din gră­diniţă mai păstrau, in ciuda brume­­lui noiembrie, ceva din prospe­­primăverii. Un grup de prie­teni gălăgioşi dispăru dincolo de uşă, lăsind in urmă, pentru cîteva clipe, ca nişte clinchete de clopoţei, rîse­­tele. Am intrat la Casa pionierilor din Birlad stăpinit de frirturi de amin­tiri din vremea copilăriei mele... Scripca lucrată din strujeni, asupra căreia mă aplecam cu afecţiune, aşa cum văzusem că face moş Jimpea, lăutarul care cînta la horele satului, trişca din cucută uscată, cu care în­cercasem să ingin doinele auzite de la moş Anania Ciobanu, prietenul oilor şi al copiilor. Apoi, dorinţa de-a avea o muzicuţă, una nouă şi stră­lucitoare... M-am scuturat de aducerile aminte ca, toamna, copacii de­­ frunzele în­gălbenite şi am început vizita prin cercurile Casei, şapte la număr, în care circa 900 de mici birlădeni îşi petrec, în mod instructiv,­ o­­ parte a timpului. Aici miinile sînt de aur Pionierele din cadrul cercului de mîini îndeminatice stau aplecate dea­supra lucrului şi cînta. Iar melodia, picurată parcă la piculină, se tran­scrie, picătură cu picătură, în peta­lele florilor ce răsar pe albul ima­culat al pinzei. Pionierele cîntă un cintec despre primăvară, iar primă­vara, e, aici, în toi, deşi prin ferestre se disting, timizi ca nişte copii care calcă pentru prima oară pragul şcolii, primii fulgi de zăpadă Miinile micuțe au mişcări sigure şi repezi, amintind de hărnicia albi­nelor. Privind aceste mîini, parcă în­ţeleg mai bine tîlcul din vorbele : mîini de aur. Mi se arată, frumos aranjate In dulapuri, felurite cusături, pernule, cămăşuţe, şorfulele — toate rodul muncii mîinilor de aur. Văd, printre multe obiecte care atrag atenţia, o cămăşuţă. Privirea îmi stăruie mai mult, asupra­­ ei — E lucrătat de eleva Teodorescu Ana, de la Şcoala generală de 8 ani nr. 4. — In ce clasă-i ? — A Ill-a. Probabil că ochii mei exprimă ne­încredere, căci mi se repetă : — A Ill-a. E o pionieră foarte pri­cepută şi harnică. Şi nu-i singura. Dacă afi fi văzut expoziţia de la sfîrşitul anului şcolar trecut, v-aji 11 convins mai bine. De fapt nu era nevoie de un argu­ment în plus pentru a mă convinge. Mişcările sigure şi repezi ale miini­­lor de aur vorbesc de la sine. Prietenii din rafturi Prietenii din rafturi stau cuminţi şi aşteaptă. Aşteaptă pînă ce intră în sala bibliotecii un pionier, doi sau mai mulţi. Atunci, fiecare vrea să a­­tragă atenţia : unul caută să se înal­ţe cu un cap lată de vecin, altul îşi scoate titlul mat in relief, un al treilea... Sunt aici 7.000 de prieteni ai pio­nierilor, frumos rînduiti in rafturi. Şi nu sînt trecuti cu vederea. De la des­chiderea Casei, peste 2.600 au coborit de la Tocurile lor, însoţind pe micii cititori, deschizîndu-şi larg Uleie şi povestindu-le seri de-a rîndul. Dar, pionierii birlădeni mai au şi altfel de întîlniri cu prietenii lor din rafturi : seri de basme, seri de în­trebări şi răspunsuri, dimineţi de poezie şi multe, multe alte prilejuri — toate menite să ducă la o mai mare adincire a acestei mari şi sincere prietenii. Luminile rampei Lui Avădănii Constantin i s-a în­credinţat, în... stagiunea trecută, un rol dificil într-o piesă de teatru în care era vorba despre nişte elevi-ho­­cheişti. Personajul căruia trebuia să-i dea viaţă, era un centru înaintaş bun, dar care, in urma succeselor, deve­nise înfumurat. Era greu. Greu ca Avădănii Con­stantin, fire modestă, care nu-şi exa­gerează calităţile, să se transpună in pielea unui încrezut ,pînă la vmnă adus, de colectiv, la realitate]. — Ce zici, Avădănii, vei reuşi ? a fost întrebat. — Eu cred că da. Şi s-a aşternut pe muncă. E drept, l-a ajutat şi talentul, a primit şi în­drumări preţioase, dar, după cum singur recunoaşte, munca a fost fac­­torul determinant. — Ce spectacole de teatru ai văzut Avădănii ? — Pe toate cite s-au dat în oraşul nostru. — îţi place aşa de mult arta dra­matică ? — Fac totul ca să ştiu cît mai multe despre ea. Dar, odată, în anul şcolar trecut, Avădănii Constantin a avut un necaz : a luat o notă de 6. — Noi, o ştie toată lumea, nu avem dreptul să-­i răpim din timpul nece­sar învăţăturii — i - a spus. Dacă nu poţi face faţă, renunţă la activi­tatea din cadrul Casei Pionierul Avădănii a lăsat capul în jos, pe fată i s-a prelins parcă culoarea cravatei, şi a şoptit : — Eu fără teatru nu pot. . Şi n-a putut. Nu după multă vreme, alături de acel buclucaş 6, a adus un 10, iar luminile rampei au început din nou să-şi împrăştie razele bogate. V. FILIP Foto: G. Paul Un grup de colectivişti fruntaşi din sectorul zootehnic al gospodă­riei colective din Movileni. De la stingă la dreapta: C-tin Chebac, - îngrijitor la porci, C-tin Nichifor - îngrijitor la viţei, Catinca Prisă­­ciuc - îngrijitoare la păsări, Gheor­ghe Corduneanu - mulgător, Vic­toria Curuliuc - îngrijitoare la pă­sări, Ion Hriţcu - mulgător, Ele­na Scăfiţă - mulgătoare şi Petru Plugaru - mulgător. Tabere pentru elevi şi cadre didactice Zilele vacanţei de iarnă pot fi petrecute de către elevi şi cadre didactice în taberele organizate de O. N. T. „Carpaţi“ la Sinaia, Buşteni şi Predeal. Aceste tabere funcţionează în perioada 26-30 decembrie. înscrierile se fac la sediul Agenţiei Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“, până în ziua de 10 decembrie. Lucrări gospodăreşti Participînd la întrecerea pentru­ buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor, cetăţenii din comuna Mogoşeşti, raionul Paşcani, au exe­cutat anul acesta lucrări de repara­ţie la 8 km. drumuri, au săpat şi desfundat 39.000 m.l. şanţuri pe marginea drumurilor pentru scurge­rea apelor, au construit, cu mate­riale din resurse focale, 129 podeţe (500 m.l.) etc. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se cifrează la aproape 510.000 lei. La obţinerea acestor realizări s-au evidenţiat cetăţenii din cir­cumscripţiile electorale nr. 8, 13, 20, 30 care au efectuat cele mai multe ore de muncă patriotică. De la Universitatea populară In cadrul cursului „Momerite din istoria literaturii române şi universa­le“ din cadrul Universităţii populare din Iaşi, azi, la orele 18, în sala de festivităţi a Palatului Culturii, se va prezenta lecţia „Romantismul francez“.­­ Tot azi, la orele 18, în sala de festivităţi a Comitetului regional, al femeilor (str. Karl Marx nr. 46), în cadrul cursului „Părinţii şi educa­ţia copiilor“, va fi prezentată lec­ţia „Societate, familie, personalita­te“. Astăzi, în sala „Voinţa“ Astăzi, în sala „Voinţa“ din laşi, la orele 18, în cadrul campiona­tului categoriei A de baschet (fe­minin) se vor î­­tîlni echipele C.S.M.S. laşi şi Voinţa Tg. Mureş. La orele 20, se va desfăşura­­ întîl­­nirea amicală de volei dintre echi­pele masculine C.S.M.S. laşi şi Dinamo Bacău. DE PESTE HOTARE O’N­U- Cuba sprijină propunerea Cambodgiei Intr-o scrisoare adresată de Fernan­do Alvarez Tabio, reprezentantul per­manent al Republicii Cuba la O.N.U., secretarului general, U Thant, se ara­tă că Republica Cuba se alătură pro­iectului cambodgian care cere ca pe ordinea de zi a Adunării Generale să fie înscrisă problema restabilirii drep­turilor legitime ale Republicii Popu­lare Chineze la O.N.U. Descoperirea unui complot împotriva preşedintelui Makarios După cum transmite agenţia France Presse, principalele cotidiene din Ni­cosia au publicat miercuri după-amia­ză ştirea că guvernul grec a comu­nicat preşedintelui Ciprului, Makarios, descoperirea la Atena a unui complot şi „existenţa unor probe foarte con­crete că acesta a fost pus la cale împotriva preşedintelui Makarios“.

Next