Flacăra Iaşului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5671-5697)
1964-12-03 / nr. 5673
A . y jV y Y , itt CENTRALA IIHiy 3? 51? AÄÄ I 11 »M. EMIN ES CU'1 ÎAŞI PROLETARI DIN TOATE ŢAILE. UNITI-VAI C PRIM ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5673 I JOI 3 DECEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI DISCIPLINA FINANCIARĂRESPECTATĂ ÎN MOD RIGUROS! Colectivele întreprinderilor şi organizaţiilor economice din regiunea Iaşi depun eforturi susţinute pentru realizarea şi depăşirea prevederilor din planul de stat, obţinînd în cele 11 luni ale anului, succese însemnate. Fabrica de antibiotice, de exemplu, şi-a realizat planul producţiei globale şi marfă pe 11 luni cu 12 zile înainte de termen şi a dat economia la preţul de cost pe 10 luni, de 5.128 mii lei. Fabrica de rulmenţi din Birlad a realizat pe 10 luni o economie la preţul de cost de aproape 2 milioane lei şi un beneficiu peste plan de 8,4 milioane lei. Atelierele Paşcani au dat o economie la preţul de cost de aproape un milion lei şi beneficii peste plan de 2,3 milioane lei. Realizări importante au obţinut şi unele gospodării agricole de stat. Astfel G.A.S.urile din Trustul Iaşi au realizat planul de producţie marfă la lapte pe 1964 cu 40 de zile înainte de termen. Un aport însemnat la obţinerea acestor realizări l-au adus şi organele bancare prin acordarea unui volum sporit de credite pentru mica mecanizare. Numai pe 10 luni ale anului 1964 s-au acordat tot atîtea credite cîte s-au acordat în întreg anul 1963. Aceste realizări ies cu atît mai mult în evidenţă cu cît majoritatea unităţilor manifestă preocupare pentru folosirea chibzuită, judicioasă a mijloacelor circulante de care dispun. Astfel în anii 1959-1963, la o creştere de 99 la sută a producţiei globale industriale, într-un număr de 23 de întreprinderi din regiune care au funcţionat în această perioadă, totalul fondurilor folosite a sporit cu numai 27 la sută, ceea ce ilustrează că aceste mijloace au fost utilizate cu eficienţă şi cu un volum relativ redus de mijloace circulante. O problemă importantă în folosirea cît mai raţională a mijloacelor circulante, o constituie prevenirea creării de stocuri supranormative, fără mişcare şi de prisos, precum şi lichidarea celor existente. Pe această linie întreprinderile, cu sprijinul organelor bancare, au luat o serie de măsuri care să preîntîmpine imobilizarea fondurilor în stocuri care nu sunt necesare. Printr-o organizare mai bună a muncii, întreprinderile şi organizaţiile economice au reuşit ca, prin analiza din timp a necesarului pe stocuri, să renunţe la repartiţii pentru acele materiale al căror volum depăşea nevoile producţiei. Astfel, Fabrica de confecţii din Iaşi a renunţat, pentru semestrul al ll-lea, la stocuri de stofe şi ţesături de bumbac în valoare de 9,5 milioane lei, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, pe trimestrul al IV-lea, la 170 tone plastifiant în valoare de 3,4 milioane lei, Fabrica de antibiotice la diverse materii prime însumînd 784 mii lei etc. Prin urmărirea organizată a valorificării stocurilor supranormative,■ pe baza graficelor întocmite, s-a reuşit ca la 30 septembrie crt. volumul acestora să se reducă cu 63 la sută. Au manifestat o preocupare mai atentă Uzina metalurgică şi Atelierele Nicolina Iaşi pentru stocurile de produse finite, Fabrica de mobilă şi Fabrica „Textila roşie“ pentru stocurile de rezerve materiale de producţie, gospodăriile agricole de stat din Trustul Bîrlad şi altele. Semnificativ este faptul că la aceste unităţi, lichidarea stocurilor arătate s-a reflectat favorabil în reducerea imobilizărilor de mijloace circulante. Prin îmbunătăţirea calităţii produselor s-a reuşit ca volumul refuzurilor de calitate primite de către unităţile din regiunea Iaşi în trimestrul al lll-lea, să se reducă simţitor (cu 30 la sută) faţă de al ll-lea, ceea ce se reflectă şi în reducerea imobilizărilor de fonduri în produse finite. Rezultate bune în această direcţie au obţinut Fabrica de confecţii laşi şi altele. Din păcate însă, la alte unităţi s-au format noi imobilizări în stocuri atit prin aprovizionări neraţionale (D.R.E.F. - laşi, întreprinderea economică „Progresul“ - laşi, „Drumul socialismului“ Bîrlad, gospodăriile agricole de stat din Popricani, Scînteia, Hălăuceşti etc.), cît şi prin producerea unor sortimente fără desfacere asigurată (întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, „Ţesătura“, Fabrica de confecţii — Bîrlad). Ca urmare a unor defecte de calitate, unele unităţi mai înregistrează încă refuzuri („Ţesătura“, Uzina metalurgică, D.R.E.F. etc.). Unele gospodării agricole de stat nu au dat suficientă atenţie utilizării fondurilor de producţie, efectuînd reparaţii capitale şi investiţii din aceste fonduri, aşa cum s-a întîmplat la G.A.S. Ţibăneşti, Scînteia, Războieni, Todireşti, Iaşi, Hălăuceşti, Uricani, Cotnari, Bucium şi la altele. Abaterile de la disciplina financiară duc la formarea împrumuturilor restante, a căror dobînzi penalizatoare grevează preţul de cost. Astfel în cele trei trimestre ale anului, Uzina metalurgică a înregistrat asemenea cheltuieli neeconomicoase de 648 mii lei, Fabrica de confecţii Iaşi - 234 mii lei, întreprinderea economică „Progresul“ — 204 mii lei etc. De mare importanţă este şi respectarea disciplinei contractuale între părţi, care condiţionează în bună măsură realizarea sarcinilor de plan. Această disciplină este respectată de majoritatea unităţilor economice şi se reflectă în reducerea ponderii refuzurilor de plată. Sunt însă condiţii ca toate întreprinderile să-şi îmbunătăţească relaţiile cu terţii prin respectarea clauzelor contractuale şi a disciplinei de plan. Pentru a se preveni asemenea cazuri trebuie luate măsuri de a se înlătura practica dăunătoare a unor unităţi de a livra mărfuri înainte de termenele contractuale, fără consimţămîntul beneficiarilor, aşa cum procedează Fabrica „Ţesătura“, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice şi altele, din care cauză li s-au refuzat plăţi de valori însemnate. De asemenea, trebuie combătută practica nesănătoasă a unor unităţi care introduc documente la bancă fără să aibă la bază o cauză reală şi deci nelegale. In ceea ce priveşte respectarea disciplinei de casă, ca urmare a controlului băncii s-au obţinut succese importante in toate unităţile economice, inclusiv în gospodăriile agricole colective. DORIN IONESCU director adjunct al sucursalei regiunii Iași a Băncii de stat a R.P.R. (Continuare în pag. 3 a) In secţia maşinii a sectorului I de la Fabrica de mobilă din Iaşi, întrecerea socialistă se desfăşoară din plin. Pe lista evidenţiaţilor se numără şi utemistul V. Netedu, care in fiecare lună işi depăşeşte sarcinile de plan cu 15—20 la sută, acordind toată atenţia calităţii. Foto : V. Botoşanii Constituirea Comitetului national pentru organizarea comemorării a 75 de ani de la moartea lui Ion Creangă In vederea comemorării a 75 de ani de la moartea marelui scriitor Ion Creangă, clasic al literaturii romåne, Consiliul de Miniștri al R.P. Romíne a aprobat printr-o hotărîre instituirea unui comitet naţional şi un plan de măsuri privind organizarea acestei comemorări. Din comitet fac parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, acad. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P. Romina, acad. George Călinescu, directorul Institutului de istorie literară şi folclor al Academiei R.P. Romíné, scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, scriitorii Otila Cazimir şi Dumitru Corbea, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de stat pentru cultură şi artă, prof. univ. Constantin Ciopraga, prof. univ. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, conf. univ Zoe Dumitrescu-Bușulenga, istoric literar, acad. Iorgu Iordan, vicepreședinte al Academiei R. P. Romíné, scriitorul Dumitru Ignea, secretarul filialei Uniunii scriitorilor din Iaşi, acad. Athanase Joja, preşedintele Comisiei Naţionale a R.P. Române pentru U.N.E.S.C.O., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Toma Mosor, membru în Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Neamţ, director al Şcolii de cultură generală de 8 ani din cartierul Humuleşti, acad. D. Panaitescu-Perpessicius, directorul Muzeului de istorie a literaturii române şi Ion Pas, preşedintele Comitetului de radiodifuziune şi televiziune. Planul de măsuri prevede ca între 13-20 decembrie 1964 Comitetul de stat pentru cultură şi artă, Academia R.P. Române şi Uniunea scriitorilor să organizeze în colaborare cu alte instituţii culturale „Zilele Ion Creangă“, în cadrul cărora se vor desfăşura acţiuni menite să contribuie la adîncirea cunoaşterii şi studiului operei lui Ion Creangă, la răspîndirea în cele mai largi mase populare a valoroasei opere a marelui povestitor, ca directă emanaţie a geniului artistic al poporului român. Cu acest prilej, la Bucureşti va avea loc o manifestare centrală şi la Iaşi, o şedinţă festivă, iar în întreprinderi, instituţii, şcoli, case de cultură, cluburi, cămine culturale, se vor organiza conferinţe şi simpozioane cu tema : „Ion Creangă, marele povestitor al poporului român". Conferinţele vor fi susţinute de către personalităţi ale vieţii noastre culturale, scriitori şi profesori de literatură romînă. In universităţile muncitoreşti şi populare vor avea loc lecţii speciale, consacrate vieţii şi operei lui Ion Creangă. La Bucureşti se va deschide o expoziţie centrală „Ion Creangă", iar la Iaşi o expoziţie documentară. In această perioadă va fi organizat un pelerinaj la bojdeuca din Iaşi, iar altul la Humuleşti, locul de naştere al lui Ion Creangă. Radiodifuziunea şi televiziunea română vor prezenta emisiuni speciale, spectacole, scenarizări, ecranizări consacrate acestei comemorări, iar studioul cinematografic „Bucureşti“ va realiza un film artistic de lung metraj „Amintiri din copilărie" şi un film după povestirea „Harap Alb". Vor fi editate totodată volume cuprinzînd opere de bază ale scriitorului, precum şi studii de critică şi istorie literară privind creaţia lui Ion Creangă. Comitetul de stat pentru cultură şi artă va emite o medalie comemorativă reprezentînd pe cei doi buni prieteni, poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ion Creangă. Plantări de pomi în raionul Bîrlad In aceste zile, în gospodăriile colective din raionul Bîrlad se dă zor cu terminarea plantării pomilor fructiferi. După colectiviştii din Stoişeşti şi Şuletea — care au încheiat primii această lucrare — şi colectiviştii din Lăteşti au terminat de plantat pomii pe cele 10 hectare planificate. In stadiu avansat cu această lucrare se află şi gospodăriile colective din comunele Alexandru Vlahuţă, Dodeşti, Măluşteni, Popeni. 3 n febitiile zilei Noi tipuri de rulmenţi BIRLADde la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului". Serviciile de concepţie ale Fabricii de rulmenţi — constructor şef şi tehnolog şef — au executat în acest an 22 de noi tipuri de rulmenţi: pentru locomotive „Diesel“ — electrice, pentru camioanele „Bucegi“ şi „Carpaţi“, pentru tractoare, pentru utilaj petrolier etc. Din acestea, 16 tipuri au şi intrat în producţia de serie din acest an, iar 6 tipuri vor intra în producţia anului viitor. ELIADE SOLOMON rescu“ de zona industrială a Iaşului, lucrările sunt în stadiu avansat. Astfel, de curînd au început lucrările de tensionare a cablurilor care sunt înglobate în betonul armat. După întinderea cablurilor va urma decofrarea elementelor de rezistenţă. Din colectivul de muncitori care lucrează la noul pod de peste apa Bahluiului se evidenţiază în mod special dulgherul Titus Hliac, fierarul-betonist Ion Acostăchioanel şi betoniştii M. Moraru, C. Alexandru şi C. Botezatu. Luna decembrie, luna cadourilor. Aspect din magazinul „Cadouri" din Iaşi „ANIMALE MAI MULTE, MAI PRODUCTIVE!" Odată cu dezvoltarea altor ramuri de producţie gospodăriile colective din regiunea noastră au sporit de la an la an efectivele de animale proprietate obştească. Paralel cu crearea unui puternic sector zootehnic, multe unităţi au cîştigat o bună experienţă în ridicarea productivităţii animalelor şi au obţinut astfel venituri tot mai mari. Rezultatele bune demonstrează că în aceste gospodării a existat o preocupare susţinută pentru consolidarea bazei furajere, pentru practicarea zootehniei la nivelul cerinţelor. Exemplul acestor unităţi trebuie urmat şi de gospodăriile colective în care producţiile animale se menţin sub posibilităţi. Prin intermediul acestei rubrici ne propunem să facem cunoscute metodele folosite în G.A.C.-urile din regiune în scopul creşterii producţiei zootehnice. Factorii de conducere, specialiştii, brigadierii şi îngrijitorii de animale din gospodăriile colective sunt invitaţi să împărtăşească în cadrul rubricii din experienţa lor în această direcţie. In regiunea noastră există mari rezerve pentru obţinerea unor cantităţi tot mai mari de carne, lapte, ouă şi alte produse animale. Solicităm pe această cale cadrele de specialitate de la consiliile agricole, circumscripţiile veterinare, centrele de înnsămînţări artificiale şi de selecţie, precum şi de la Institutul agronomic sau de la staţiunile experimentale să dezbată în coloanele ziarului problemele legate de punerea în valoare a acestor posibilităţi, să indice soluţii practice, specifice condiţiilor din regiunea noastră în scopul îmbunătăţirii continute a activităţii din sectorul zootehnic. Cu prilejul unui schimb de experienţă interregional privind creşterea producţiei zootehnice, organizat de curind la Iaşi, s-au desprins învăţăminte preţioase care aplicate în practică vor duce la ridicarea creşterii animalelor pe o treaptă mai înaltă. S-au făcut atunci aprecieri pozitive cu privire la o serie de gospodării colective. Ne-a reţinut atenţia strădania deosebită a colectiviştilor din Movileni — raionul Iaşi pentru transformarea sectorului zootehnic într-o sursă de venituri mereu mai importantă. Publicăm în pagina a 2-a din acest număr al ziarului materiale privind experienţa acumulată de G.A.C. Movileni, considerînd că din cuprinsul acestora vor avea de învăţat şi alte gospodării colective. Şcoală nouă în sat In primăvara acestui an, cetăţenii din satul Uda, raionul Paşcani, au propus şi totodată s-au angajat să construiască, prin muncă patriotică şi cu materiale din resurse locale, un local de şcoală. Hotărîrea lor a devenit faptă. In prezent, construcţia şcolii este înălţată, executîndu-se unele lucrări de finisare. La lucrările de construcţie a şcolii s-au evidenţiat prin contribuţia adusă : Vasile Bîrlădeanu, Constantin Pristavu, Vasile Albu, Gheorghe losub, Constantin Dogaru şi mulţi alţii. In stadiu avansat La noul pod ce se construieşte peste apa Bahluiului si care va lega bulevardul „Tudor Vladimir lor timea ÎN LUMEA PRIMĂVERII .Acordurile unui vals răzbateau prin ferestre. Florile şi verdeața din grădiniţă mai păstrau, in ciuda brumelui noiembrie, ceva din prospeprimăverii. Un grup de prieteni gălăgioşi dispăru dincolo de uşă, lăsind in urmă, pentru cîteva clipe, ca nişte clinchete de clopoţei, rîsetele. Am intrat la Casa pionierilor din Birlad stăpinit de frirturi de amintiri din vremea copilăriei mele... Scripca lucrată din strujeni, asupra căreia mă aplecam cu afecţiune, aşa cum văzusem că face moş Jimpea, lăutarul care cînta la horele satului, trişca din cucută uscată, cu care încercasem să ingin doinele auzite de la moş Anania Ciobanu, prietenul oilor şi al copiilor. Apoi, dorinţa de-a avea o muzicuţă, una nouă şi strălucitoare... M-am scuturat de aducerile aminte ca, toamna, copacii de frunzele îngălbenite şi am început vizita prin cercurile Casei, şapte la număr, în care circa 900 de mici birlădeni îşi petrec, în mod instructiv, o parte a timpului. Aici miinile sînt de aur Pionierele din cadrul cercului de mîini îndeminatice stau aplecate deasupra lucrului şi cînta. Iar melodia, picurată parcă la piculină, se transcrie, picătură cu picătură, în petalele florilor ce răsar pe albul imaculat al pinzei. Pionierele cîntă un cintec despre primăvară, iar primăvara, e, aici, în toi, deşi prin ferestre se disting, timizi ca nişte copii care calcă pentru prima oară pragul şcolii, primii fulgi de zăpadă Miinile micuțe au mişcări sigure şi repezi, amintind de hărnicia albinelor. Privind aceste mîini, parcă înţeleg mai bine tîlcul din vorbele : mîini de aur. Mi se arată, frumos aranjate In dulapuri, felurite cusături, pernule, cămăşuţe, şorfulele — toate rodul muncii mîinilor de aur. Văd, printre multe obiecte care atrag atenţia, o cămăşuţă. Privirea îmi stăruie mai mult, asupra ei — E lucrătat de eleva Teodorescu Ana, de la Şcoala generală de 8 ani nr. 4. — In ce clasă-i ? — A Ill-a. Probabil că ochii mei exprimă neîncredere, căci mi se repetă : — A Ill-a. E o pionieră foarte pricepută şi harnică. Şi nu-i singura. Dacă afi fi văzut expoziţia de la sfîrşitul anului şcolar trecut, v-aji 11 convins mai bine. De fapt nu era nevoie de un argument în plus pentru a mă convinge. Mişcările sigure şi repezi ale miinilor de aur vorbesc de la sine. Prietenii din rafturi Prietenii din rafturi stau cuminţi şi aşteaptă. Aşteaptă pînă ce intră în sala bibliotecii un pionier, doi sau mai mulţi. Atunci, fiecare vrea să atragă atenţia : unul caută să se înalţe cu un cap lată de vecin, altul îşi scoate titlul mat in relief, un al treilea... Sunt aici 7.000 de prieteni ai pionierilor, frumos rînduiti in rafturi. Şi nu sînt trecuti cu vederea. De la deschiderea Casei, peste 2.600 au coborit de la Tocurile lor, însoţind pe micii cititori, deschizîndu-şi larg Uleie şi povestindu-le seri de-a rîndul. Dar, pionierii birlădeni mai au şi altfel de întîlniri cu prietenii lor din rafturi : seri de basme, seri de întrebări şi răspunsuri, dimineţi de poezie şi multe, multe alte prilejuri — toate menite să ducă la o mai mare adincire a acestei mari şi sincere prietenii. Luminile rampei Lui Avădănii Constantin i s-a încredinţat, în... stagiunea trecută, un rol dificil într-o piesă de teatru în care era vorba despre nişte elevi-hocheişti. Personajul căruia trebuia să-i dea viaţă, era un centru înaintaş bun, dar care, in urma succeselor, devenise înfumurat. Era greu. Greu ca Avădănii Constantin, fire modestă, care nu-şi exagerează calităţile, să se transpună in pielea unui încrezut ,pînă la vmnă adus, de colectiv, la realitate]. — Ce zici, Avădănii, vei reuşi ? a fost întrebat. — Eu cred că da. Şi s-a aşternut pe muncă. E drept, l-a ajutat şi talentul, a primit şi îndrumări preţioase, dar, după cum singur recunoaşte, munca a fost factorul determinant. — Ce spectacole de teatru ai văzut Avădănii ? — Pe toate cite s-au dat în oraşul nostru. — îţi place aşa de mult arta dramatică ? — Fac totul ca să ştiu cît mai multe despre ea. Dar, odată, în anul şcolar trecut, Avădănii Constantin a avut un necaz : a luat o notă de 6. — Noi, o ştie toată lumea, nu avem dreptul să-i răpim din timpul necesar învăţăturii — i - a spus. Dacă nu poţi face faţă, renunţă la activitatea din cadrul Casei Pionierul Avădănii a lăsat capul în jos, pe fată i s-a prelins parcă culoarea cravatei, şi a şoptit : — Eu fără teatru nu pot. . Şi n-a putut. Nu după multă vreme, alături de acel buclucaş 6, a adus un 10, iar luminile rampei au început din nou să-şi împrăştie razele bogate. V. FILIP Foto: G. Paul Un grup de colectivişti fruntaşi din sectorul zootehnic al gospodăriei colective din Movileni. De la stingă la dreapta: C-tin Chebac, - îngrijitor la porci, C-tin Nichifor - îngrijitor la viţei, Catinca Prisăciuc - îngrijitoare la păsări, Gheorghe Corduneanu - mulgător, Victoria Curuliuc - îngrijitoare la păsări, Ion Hriţcu - mulgător, Elena Scăfiţă - mulgătoare şi Petru Plugaru - mulgător. Tabere pentru elevi şi cadre didactice Zilele vacanţei de iarnă pot fi petrecute de către elevi şi cadre didactice în taberele organizate de O. N. T. „Carpaţi“ la Sinaia, Buşteni şi Predeal. Aceste tabere funcţionează în perioada 26-30 decembrie. înscrierile se fac la sediul Agenţiei Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“, până în ziua de 10 decembrie. Lucrări gospodăreşti Participînd la întrecerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor, cetăţenii din comuna Mogoşeşti, raionul Paşcani, au executat anul acesta lucrări de reparaţie la 8 km. drumuri, au săpat şi desfundat 39.000 m.l. şanţuri pe marginea drumurilor pentru scurgerea apelor, au construit, cu materiale din resurse focale, 129 podeţe (500 m.l.) etc. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se cifrează la aproape 510.000 lei. La obţinerea acestor realizări s-au evidenţiat cetăţenii din circumscripţiile electorale nr. 8, 13, 20, 30 care au efectuat cele mai multe ore de muncă patriotică. De la Universitatea populară In cadrul cursului „Momerite din istoria literaturii române şi universale“ din cadrul Universităţii populare din Iaşi, azi, la orele 18, în sala de festivităţi a Palatului Culturii, se va prezenta lecţia „Romantismul francez“. Tot azi, la orele 18, în sala de festivităţi a Comitetului regional, al femeilor (str. Karl Marx nr. 46), în cadrul cursului „Părinţii şi educaţia copiilor“, va fi prezentată lecţia „Societate, familie, personalitate“. Astăzi, în sala „Voinţa“ Astăzi, în sala „Voinţa“ din laşi, la orele 18, în cadrul campionatului categoriei A de baschet (feminin) se vor îtîlni echipele C.S.M.S. laşi şi Voinţa Tg. Mureş. La orele 20, se va desfăşura întîlnirea amicală de volei dintre echipele masculine C.S.M.S. laşi şi Dinamo Bacău. DE PESTE HOTARE O’NU- Cuba sprijină propunerea Cambodgiei Intr-o scrisoare adresată de Fernando Alvarez Tabio, reprezentantul permanent al Republicii Cuba la O.N.U., secretarului general, U Thant, se arată că Republica Cuba se alătură proiectului cambodgian care cere ca pe ordinea de zi a Adunării Generale să fie înscrisă problema restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la O.N.U. Descoperirea unui complot împotriva preşedintelui Makarios După cum transmite agenţia France Presse, principalele cotidiene din Nicosia au publicat miercuri după-amiază ştirea că guvernul grec a comunicat preşedintelui Ciprului, Makarios, descoperirea la Atena a unui complot şi „existenţa unor probe foarte concrete că acesta a fost pus la cale împotriva preşedintelui Makarios“.