Flacăra Iaşului, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 5698-5722)

1965-01-14 / nr. 5707

ANUL XIX, Nr. 5707 I JOI 14 IANUARIE 1965 I 4 PAGINI 25 BANI RITMICITATE DIN PRIMA DECADĂ Se îndeplinește angajamentul In luna decembrie a anului trecut, la adunarea de dezbatere a sarcini­lor de plan pentru 1965, colectivul de muncă din secţia montaj-locomotive de la Atelierele „Nicolina" a scos la iveală nenumărate rezerve interne e­­xistente la fiecare fază de lucru­ri care, valorificate, trebuiau să ducă la îmbunătăţirea ritmicităţii, la creşte­rea productivităţii, la ridicarea nive­lului calitativ al lucrărilor. Maistrul Pavel Ciubotaru spunea atunci : „Prin­tre noi sunt unii care nu respectă cele 480 de minute productive. Din aceas­tă cauză neexecutarea la timp a unor operaţii influenţează asupra altor fa­ze de lucru şi deci ritmicitatea este periclitată. Rămînerile în urmă prici­nuite de cei care nu respectă disci­plina de producţie a făcut ca în ul­tima decadă să realizăm un volum foarte mare de lucrări (în anul tre­cut în medie 69 la sută din produc­ţia lunară s-a realizat în cea de a lll-a decadă, iar calitatea era negli­jată). Din această cauză, in 1964, s-au trimis la probe locomotive cu cilindri fisuraţi, flanşe la ţevile de ad­­misie rupte, cuzineţi păsuiţi necores­punzător — iar locomotivelor respec­tive li s-a repetat proba de două sau de trei ori”. Multe din observaţiile şi propuneri­le făcute în adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan pe 1965 au fost îndreptate tocmai în scopul îmbună­tăţirii ritmicităţii şi deci a calităţii lucrărilor. In secţie s-a creat o largă opinie de masă împotriva celor ne­disciplinaţi, a celor care executau fără răspundere anumite operaţii. De asemenea, multe măsuri tehnico-or­­ganizatorice din planul M.T.O. au şi fost înfăptuite. S-a reorganizat ma­joritatea echipelor de lucru, s-a in­trodus un grafic pe faze de execuţie a reparaţiilor care este urmărit şi respectat cu multă atenţie, astfel ca după ieşirea locomotivelor din hală să se facă numai probarea la foc etc. Aceste cîteva măsuri amintite ca şi restul măsurilor înfăptuite în acest an au avut efectul de a îmbunătăţi considerabil ritmul de lucru. In prima decadă a lunii ianuarie a. c., sarci­nile de plan au fost realizate în pro­porţie de 36 la sută. Nouă locomoti­ve din cele 24 revenite pe întreaga lună au şi fost reparate. Este un succes al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la secţia montaj-loco­motive. Fiecare operaţie şi fază de lucru este acum executată cu aten­ţie şi nimic nu se mai face în detri­mentul calităţii. Angajamentul colectiv luat la sfîrşitul anului trecut „vom în­deplini exemplar sarcinile noului an începind cu prima zi de lucru" se în­deplineşte cu consecvenţă. T. E. Cu 700 de rulmenţi mai mult BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului“). Pentru metalurgiştii birlădeni noul an a început cu noi succese. Astfel, intensificînd întrecerea socialistă şi a­­vind ca obiective principale îndepli­nirea sarcinilor sporite de plan şi realizarea unor produse de calitate superioară, constructorii de rulmenţi din Bîrlad au raportat realizarea sar­cinilor de plan pe prima decadă a lunii ianuarie a. c., la toţi indicatorii, executînd în acelaşi timp peste pre­vederile planului 700 bucăţi de rul­menţi de diferite tipuri - primii rul­menţi din cei 22.000 bucăţi, ci­ s-au angajat să realizeze peste plan la acest an. Cele mai bune rezultate în întrece­rea socialistă au fost obţinute de că­tre forjori, care şi-au depăşit sarcini­le de plan pe perioada amintită cu 14 la sută. Rezultate remarcabile s-au obţinut şi în celelalte secţii ale fabricii, strun­­gărie, rectificare, bile-role etc. ELIADE SOLOMON De la ţesătorie la finisaj Nu o dată finisorii de la Fabrica „Ţesătura“ s-au arătat nemulţumiţi de ritmul livrărilor efectuate de secţia anterioară. Ei spuneau cam aşa : "La începutul lunii ritmul livrărilor zilnice este sub cel prevăzut, pe cind la sfîr­­şit suntem­ asaltaţi cu cantităţi mari, peste capacitatea de prelucrare a secţiei noastre". Problema era importantă şi merita cercetată şi rezolvată. Situaţia era de natură să ingreueze desfăş­urarea nor­mală a producţiei in secţia finisaj , asaltul de sfîrşit de lună de la ţesă­torie putea duce la aceeaşi practică în secţia „beneficiară“. Pentru a se elimina suprasolicitarea utilajului, a timpului de muncă şi eventualele de­fecte de finisare, conducerea tehnico­­administrativă a întreprinderii a ana­lizat situaţia şi a constatat următoa­rele : criticile finisorilor erau înteme­iate, deşi defectele în cauză nu erau caracteristice fiecărei luni. Sursa ne­mulţumirii ? Unii ajutori de maiştri obişnuiau ca în ultimele zile ale lu­nii să predea la rampa de control toate bucăţile de piază de pe maşini, chiar dacă acestea se aflau sub me-(Continuare în pag. a 2-a) Fabrica de rulmenţi din Bîrlad. La ieşirea din schimb. Foto : V. Botoşanu Santier. * Fotó : G. Paul REPARAŢIILE­ ÎN PAS CU PREVEDERILE GRAFICULUI Deşi ne aflăm în miez de iarnă, lucrătorii din gospodă­riile agricole de stat, mecani­zatorii din S.M.T., ţăranii co­operatori fac pregătiri inten­se în vederea campaniei agri­cole de primăvară. Mecaniza­torii, de exemplu, au pe pri­mul plan punerea la punct a maşinilor agricole şi tractoare­lor cu care vor lucra în pri­măvară. In legătură cu acest lucru am avut o convorbire cu tov. Ion Constantin, direc­torul S.M.T.-ului Iugani. — Mai întîi am vrea să cunoaștem ce volum de lucrări au de executat mecanizatorii de la S.M.T. Iugani în primă­vara care vine ? — Contribuţia mecanizatori­lor la executarea lucrărilor din cooperativele agricole de producţie este din an un an mai mare. Explicaţia e simplă: ţăranii cooperatori s-au con­vins pe deplin de avantajele pe care le au de pe urma lu­crării pămîntului cu tractoare­le şi maşinile agricole şi de aceea ne solicită la extinderea mecanizării lucrărilor agricole în tot mai multe sectoare de activitate. In anul care a tre­cut, de exemplu, condiţiile de climă nu au fost tocmai favo­rabile. Cu toate acestea, coo­perativele de producţie din ra­za de activitate a S.M.T.-ului Iugani, avînd sprijinul mecani­zatorilor au reuşit să obţină producţii bune. Pentru depăşi­rea producţiilor planificate la hectar şi executarea lucrărilor de foarte bună calitate în coo­perativele agricole de produc­ţie deservite, mecanizatorii au fost premiaţi de către S.M.T. în anul 1964 cu suma de 289.000 lei. Tractoriştii din bri­gada nr. 3, condusă de Nicolaie Pintilie, care lucrează la coo­perativa agricolă de produc­ţie din Hălăuceşti, de exemplu, au primit premii în sumă de 38.000 lei. In primăvară, noi va trebui să executăm un volum de lu­crări de 21.743 hantri (hectare arătură normală).—Dintre prin­cipalele lucrări amintesc: pre­gătirea patului germinativ, în­­sămînţarea porumbului cu se­­mănătorile 2 SPC 2, lucrări cu sapa rotativă etc. In acest an vom însămînţa porumbul şi floarea-soarelui numai cu se- XXXXXX>N>XVv\NNXXXVChXNX>NXVvXVXXXNNXXN.\XX\XXNXXX\> Convorbire cu tov. Ion Constantin, directorul S. M. T. Iugani­ mănătorile 2 SPC 2 pe toate suprafeţele mecanizabile. — Ce parc de tractoa­re şi maşini agricole vor folosi mecanizatorii în campania de primăvară şi în ce stadiu se găsesc reparaţiile ? — In primăvară, noi vom lu­cra cu toate cele 150 de trac­toare, 70 semănători 2 SPC 2, 47 semănători SU 29, 44 culti­vatoare, 51 grape cu discuri, şi alte maşini agricole pe care le posedă staţiunea noastră şi care sunt necesare pentru exe­cutarea lucrărilor agricole de primăvară. Din acestea avem în stare de funcţionare, ca ur­mare a reparaţiilor făcute în perioada de iarnă, 118 trac­toare, 65 semănători 2 SPC 2, 45 semănători SU 29, 35 gra­pe cu discuri, toate cultivatoa­rele. Mai avem de reparat 32 de tractoare (din care 18 se află deja în atelier), 5 semănă­tori 2 SPC 2, 2 semănători SU 29, 16 grape cu discuri şi alte maşini agricole. După calculele noastre, la sfîrşitul lunii ianu­arie vom termina reparaţiile. In prezent, ne aflăm cu repa­raţiile în pas cu graficul sta­bilit. — Cum a fost organi­zată munca pentru ca re­paraţiile să fie terminate la timp ? — In atelierul mecanic din staţiune sunt reparate tractoa­rele. In acest scop au fost or­ganizate posturi de lucru spe­cializate. Tractoristul respec­tiv participă şi el la reparatul tractorului. O mare atenţie se GH. STEJARU (Continuare in pag a 3-a) 1964-1965 IN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ - Comunicări peste hotare - Proiecte Pe linia schimburilor culturale stabilite intre state, oameni de ştiinţă dir. țara noastră Întreprind permanent călătorii peste hotare, reprezentindu-ne in foruri inter­nationale ale ştiinţei, sau in co­lective universitare. Aceste schim­buri contribuie at­ât la elucidarea unor probleme de specialitate, cât şi la întărirea unor relaţii prie­teneşti, de pace şi colaborare. Ne-am adresat, la acest început de an, câtorva oameni de ştiinţă ieşeni, rugindu-i să ne împărtă­şească ceva din impresiile culese peste hotare in 1964, precum şi din proiectele noului an. PROF. UNIV. PETRU JITARU, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI R. P. R. : Ultima că­lătorie întreprinsă de mine a fost cea din Italia, in baza schimbului cultural stabilit între universită­ţile din Padova şi Iaşi. In afară de satisfacţia ce mi-o dă peisajul italian, am avut bucuria să sta­bilesc relaţii amicale cu oameni de cultură italieni, ce ne-au vizi­tat deja tara, sau o vor face in curind. Am ţintit două conferinţe la Padova şi anume : „Acţiunea cimpurilor magnetice asupra or­ganismului animal" şi „Date pri­vind morfofiziologia ventriculului de la batraciene*". La rugămintea profesorului Peruzzi, conducătorul Institutului de fiziologie din Flo­renţa, am ţinut conferinţa cu ac­ţiunea cimpurilor magnetice şi la acest institut, rezumatul acestei comunicări fiind transmis Centru­lui de coordonare al cercetărilor de fiziologie din Roma. In gene­ral, cuvintul meu la aceste insti­tute a fost urmat de discuţii, la care au participat biologi şi me­dici, studenţi din ultimii ani de invăţămint. Am perfectat, de ase­menea, şi cîteva schimburi de publicaţii de specialitate intre In­stitutele noastre. Proiectele mele de viitor ? Mă va preocupa organizarea, în con­tinuare, a laboratorului din cadrul Centrului de biologie al Acade­miei. (Secţia de fiziologia anima­lelor). Deoarece problemele pri­vind influenta cimpurilor magne­tice de intensitate slabă şi cu frecventă joasă, pulsatile şi con­tinue asupra organismului animal, sunt de un interes actual, voi con­tinua, împreună cu colectivul, să le cercetez. Mă preocupă, de a­­semenea, in momentul de faţă o problemă de fiziologie evoluţio­nistă (rolul pigmenjilor caratinoizi in dezvoltarea ontogenetică a ver­tebratelor). PROF. DR. OSCAR FRANKE, RECTORUL INSTITUTULUI ME­­DICO-FARMACEUTIC : In decem­brie 1964, timp de zece zile, am fost oaspetele cercurilor medicale din Belgrad, Zagreb şi Ljubljana La Belgrad am ţinut conferinţa: „Probleme actuale In tuberculoza renală". Foarte eficientă mi se pare vizita pe care am făcut-o în unele clinici medicale din oraşele iugoslave pomenite. _— Ce vă doriţi In anul 1965 ? — Să ne bucurăm de sănătate, eu şi colaboratorii mei, ca împre­ună să putem munci cit mai rod­nic. ■— Ce probleme aveţi In ve­dere ? — Vom întreprinde, in conti­nuare, studii asupra tuberculozei urogenitale, cancerului de vezică, ulcerului de stomac, fracturilor. CONF. DUMITRU BĂRBULES­­CU, DECANUL FACULTĂŢII DE ELECTROTEHNICA : Vizita mea in IEȘEANĂ a R.S. Cehoslovacă a avut un caracter de documentare. Programul a cu­prins vizite la laboratoarele de specialitate ale facultăţilor de e­­lectrotehnică din patru centre de invăţămint : Praga, Brno, Bratis­lava şi Plsen, la unele institute de­ cercetări ale Academiei, pre­cum şi la unele întreprinderi. — Ce urmări practice are această vizită ? — Ea mi-a întregit unele cu­noştinţe de ordin pedagogic (am asistat la unele lucrări de labora­tor, la pregătirea unor lucrări de diplomă etc.), precum şi de ordin ştiinţific. — Ce perspective de cer­cetare vă oferă noul an ? — Problemele privind noua mea muncă de decan al Facultăţii de electrotehnică sunt multiple şi voi căuta, desigur, să le rezolv. Ceva din activitatea mea de cercetare : mă pasionează in momentul de fată construirea unui electrodina­­mometru sensibil, care urmează să fie utilizat in metode de mă­surare a mărimilor electrice, ba­zate pe principiul semicompensă­­rii reactantelor (este principiul pe care îl abordează şi lucrarea mea de dizertaţie). VAL GORIAN ................................................... Brigadă ştiinţifică locală In comuna V Indeni, raionul Iaşi, a luat recent fiinţă o brigadă ştiinţifică locală, in componenta căreia intră inginerul agronom, medici şi cadre didactice de la şcoala medie. Brigada a avut prima intilnire cu membrii cooperatori şi a răspuns la diferite întrebări legate de consolidarea eco­­nomico-organizatorică a cooperativei agricole de producţie, realizări in­­făptuite in anii regimului democrat­­popular, fenomene ale naturii etc. In planurile de viitor ale căminului cul­tural sint prevăzute noi Intilniri în­tre membrii brigăzii științifice și lo­cuitorii comunei. Înapoierea în Capitală a tovarăşului Corneliu Mănescu Miercuri seara s-a înapoiat în Ca­pitală, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şeful de­legaţiei Republicii Populare Române la sesiunea a XIX-a a Adunării ge­nerale a Organizaţiei Naţiunilor U­­nite. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tovarăşii Gogu Ră­­dulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Voinea Marinescu; mi­nistrul sănătăţii şi prevederilor socia­lei Ion Constant Manoliu; ministrul justiţiei; membri ai conducerii Minis­terului Afacerilor Externe. Au fost prezenţi şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi In R.P. Romînă.­­ (Agerpres) Răspuns la o întrebare Ce măsuri întreprindeţi pentru continua îmbunătăţire a deservirii populaţiei în acest an ? Răspunde tov. S. IOTCOVICI, preşedintele U R.C.M. Iaşi Una din principalele sarcini ale co­operaţiei meşteşugăreşti este activita­tea de deservire a populaţiei cu dife­rite prestări de servicii, cu caracter industrial şi neindustrial. Urmare a preocupării susţinute în acest sens, în cursul anului trecut s-au obţinut unele rezultate bune in ce priveşte dezvol­tarea sectorului de deservire a popu­laţiei. S-au înfiinţat 51 de unităţi noi de deservire, amplasate in diferite lo­calităţi din regiune, îndeosebi in car­tierele în care s-au construit blocuri de locuinţe. In prezent, numărul unităţilor care deservesc populaţia se ridică la aproape 400. Dezvoltarea sectorului de deservire, ca şi înfăptuirea obiectivelor prevăzu­te în planul de măsuri tehnico-orga­nizatorice au avut ca rezultat îndepli­nirea, înainte de termen, a principa­lilor Indicatori de plan pe anul 1964. Astfel, planul la producţia globală a fost realizat în proporţie de 104,2 la sută, înregistrînd o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut de peste 9 la sută. Şi planul la produc­ţia marfă a fost depăşit cu 7 la sută, iar planul la prestări de servicii ne­industriale - cu 1,9 la sută. La indi­catorul „deservirea populaţiei“ s-a e­­xecutat, anul trecut, un volum mai mare de lucrări, a cărui valoare de­păşeşte cu aproape 4 milioane lei vo­lumul lucrărilor executate in cursul a­­nului 1963. Totodată, harnicii membri cooperatori din unităţile U.R.C.M. din regiune au realizat, anul trecut, peste (Continuare în pag. a 2-a) INFORMAŢIILE ZILEI Noi magazine universale săteşti Zilele acestea, in satul Topile, din comuna Valea Seacă, raionul Paş­cani, a fost dat in folosinţă un ma­gazin universal cu bufet. In satul Valea Seacă, din acelaşi raion, se află în stadiu de finisaj un alt magazin universal cu bufet. Marţi seara pe scena Naţionalului ieşean s-a prezentat cea de a V-a premieră din actuala stagiune cu tragedia lui Racine „Britannicus" în traducerea lui Ion Omescu. UN CLIŞEU, scenă din spectacol. invitaţie la patinaj Temperatura scăzută din ultimele zile a permis unor asociaţii sportive din Iaşi să ia o serie de măsuri pen­tru pregătirea patinoarelor. Pe lacul de canotaj de la Ştrand, gheaţa este foarte bună pentru pati­naj şi chiar pentru hochei. O încăpere încălzită a fost pusă la dispoziţia a­­matorilor de patinaj. Un alt patinoar a fost amenajat de către asociaţia sportivă „Voinţa" pe terenul de handbal de lîngă sala „Voinţa“. Peste cîteva zile, aici se vor găsi şi patine pentru cei ce nu au patine proprii. Patinoarele sunt deschise zilnic, de dimineaţă pînâ la ora 22. De la Universitatea populară In cadrul cursului „Momente din istoria literaturii române şi universa­le", azi, la orele 18, în sala din Pala­tul Culturii, va fi expusă de către prof. N. I. Popa lecţia „Romantismul românesc". Tot azi, la orele 18, în cadrul cursului „Părinţii şi educaţia copiilor", lectorul univ. A. I. Străchinaru va ţine, în sala Comitetului regional al feme­ilor, lecţia intitulată : „Copilul şi edu­caţia pe vîrste“. Mîine, la orele 18, în amfiteatrul de anatomie al Institutului de medicină, acad. prof. dr. I. Niţulescu va ţine, în cadrul cursului „Cunoştinţe de igienă şi biologie medicală", lecţia „Rolul sistemului nervos în coordonarea ac­tivităţii fiziologice". In aceeaşi zi, la orele 18, la Şcoa­la medie nr. 1, în cadrul cursului „Is­toria patriei noastre", va fi expusă, de către lector univ. Gh. Platon, lec­ţia „Revoluția din 1848 în țara noas­tră". La masa rotundă Vineri va avea loc la Casa tineretului o consfătuire a re­vistei „Cinema" cu membrii cineclubului. Cu acest prilej va rula un film romînesc în avan­premieră. Pe marginea filmului se vor purta discuţii, urmînd să fie abordate şi alte proble­me privind producţiile cine­matografice româneşti ale anu­lui 1964, profilul revistei „Ci­nema“ şi activitatea cineclu­bului format din studenţi ie­şeni. Concert vocal-instrumental Astăzi, la ora 20, în sala de concerte a Filarmonicii de stat „Moldova" din Iaşi, va a­­vea loc un concert vocal-in­strumental. Concertul va fi sus­ţinut de studenţii Conservato­­rului de muzică ieşean.

Next