Flacăra Iaşului, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 5698-5722)
1965-01-14 / nr. 5707
ANUL XIX, Nr. 5707 I JOI 14 IANUARIE 1965 I 4 PAGINI 25 BANI RITMICITATE DIN PRIMA DECADĂ Se îndeplinește angajamentul In luna decembrie a anului trecut, la adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan pentru 1965, colectivul de muncă din secţia montaj-locomotive de la Atelierele „Nicolina" a scos la iveală nenumărate rezerve interne existente la fiecare fază de lucruri care, valorificate, trebuiau să ducă la îmbunătăţirea ritmicităţii, la creşterea productivităţii, la ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor. Maistrul Pavel Ciubotaru spunea atunci : „Printre noi sunt unii care nu respectă cele 480 de minute productive. Din această cauză neexecutarea la timp a unor operaţii influenţează asupra altor faze de lucru şi deci ritmicitatea este periclitată. Rămînerile în urmă pricinuite de cei care nu respectă disciplina de producţie a făcut ca în ultima decadă să realizăm un volum foarte mare de lucrări (în anul trecut în medie 69 la sută din producţia lunară s-a realizat în cea de a lll-a decadă, iar calitatea era neglijată). Din această cauză, in 1964, s-au trimis la probe locomotive cu cilindri fisuraţi, flanşe la ţevile de admisie rupte, cuzineţi păsuiţi necorespunzător — iar locomotivelor respective li s-a repetat proba de două sau de trei ori”. Multe din observaţiile şi propunerile făcute în adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan pe 1965 au fost îndreptate tocmai în scopul îmbunătăţirii ritmicităţii şi deci a calităţii lucrărilor. In secţie s-a creat o largă opinie de masă împotriva celor nedisciplinaţi, a celor care executau fără răspundere anumite operaţii. De asemenea, multe măsuri tehnico-organizatorice din planul M.T.O. au şi fost înfăptuite. S-a reorganizat majoritatea echipelor de lucru, s-a introdus un grafic pe faze de execuţie a reparaţiilor care este urmărit şi respectat cu multă atenţie, astfel ca după ieşirea locomotivelor din hală să se facă numai probarea la foc etc. Aceste cîteva măsuri amintite ca şi restul măsurilor înfăptuite în acest an au avut efectul de a îmbunătăţi considerabil ritmul de lucru. In prima decadă a lunii ianuarie a. c., sarcinile de plan au fost realizate în proporţie de 36 la sută. Nouă locomotive din cele 24 revenite pe întreaga lună au şi fost reparate. Este un succes al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la secţia montaj-locomotive. Fiecare operaţie şi fază de lucru este acum executată cu atenţie şi nimic nu se mai face în detrimentul calităţii. Angajamentul colectiv luat la sfîrşitul anului trecut „vom îndeplini exemplar sarcinile noului an începind cu prima zi de lucru" se îndeplineşte cu consecvenţă. T. E. Cu 700 de rulmenţi mai mult BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului“). Pentru metalurgiştii birlădeni noul an a început cu noi succese. Astfel, intensificînd întrecerea socialistă şi avind ca obiective principale îndeplinirea sarcinilor sporite de plan şi realizarea unor produse de calitate superioară, constructorii de rulmenţi din Bîrlad au raportat realizarea sarcinilor de plan pe prima decadă a lunii ianuarie a. c., la toţi indicatorii, executînd în acelaşi timp peste prevederile planului 700 bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri - primii rulmenţi din cei 22.000 bucăţi, ci s-au angajat să realizeze peste plan la acest an. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă au fost obţinute de către forjori, care şi-au depăşit sarcinile de plan pe perioada amintită cu 14 la sută. Rezultate remarcabile s-au obţinut şi în celelalte secţii ale fabricii, strungărie, rectificare, bile-role etc. ELIADE SOLOMON De la ţesătorie la finisaj Nu o dată finisorii de la Fabrica „Ţesătura“ s-au arătat nemulţumiţi de ritmul livrărilor efectuate de secţia anterioară. Ei spuneau cam aşa : "La începutul lunii ritmul livrărilor zilnice este sub cel prevăzut, pe cind la sfîrşit suntem asaltaţi cu cantităţi mari, peste capacitatea de prelucrare a secţiei noastre". Problema era importantă şi merita cercetată şi rezolvată. Situaţia era de natură să ingreueze desfăşurarea normală a producţiei in secţia finisaj , asaltul de sfîrşit de lună de la ţesătorie putea duce la aceeaşi practică în secţia „beneficiară“. Pentru a se elimina suprasolicitarea utilajului, a timpului de muncă şi eventualele defecte de finisare, conducerea tehnicoadministrativă a întreprinderii a analizat situaţia şi a constatat următoarele : criticile finisorilor erau întemeiate, deşi defectele în cauză nu erau caracteristice fiecărei luni. Sursa nemulţumirii ? Unii ajutori de maiştri obişnuiau ca în ultimele zile ale lunii să predea la rampa de control toate bucăţile de piază de pe maşini, chiar dacă acestea se aflau sub me-(Continuare în pag. a 2-a) Fabrica de rulmenţi din Bîrlad. La ieşirea din schimb. Foto : V. Botoşanu Santier. * Fotó : G. Paul REPARAŢIILE ÎN PAS CU PREVEDERILE GRAFICULUI Deşi ne aflăm în miez de iarnă, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat, mecanizatorii din S.M.T., ţăranii cooperatori fac pregătiri intense în vederea campaniei agricole de primăvară. Mecanizatorii, de exemplu, au pe primul plan punerea la punct a maşinilor agricole şi tractoarelor cu care vor lucra în primăvară. In legătură cu acest lucru am avut o convorbire cu tov. Ion Constantin, directorul S.M.T.-ului Iugani. — Mai întîi am vrea să cunoaștem ce volum de lucrări au de executat mecanizatorii de la S.M.T. Iugani în primăvara care vine ? — Contribuţia mecanizatorilor la executarea lucrărilor din cooperativele agricole de producţie este din an un an mai mare. Explicaţia e simplă: ţăranii cooperatori s-au convins pe deplin de avantajele pe care le au de pe urma lucrării pămîntului cu tractoarele şi maşinile agricole şi de aceea ne solicită la extinderea mecanizării lucrărilor agricole în tot mai multe sectoare de activitate. In anul care a trecut, de exemplu, condiţiile de climă nu au fost tocmai favorabile. Cu toate acestea, cooperativele de producţie din raza de activitate a S.M.T.-ului Iugani, avînd sprijinul mecanizatorilor au reuşit să obţină producţii bune. Pentru depăşirea producţiilor planificate la hectar şi executarea lucrărilor de foarte bună calitate în cooperativele agricole de producţie deservite, mecanizatorii au fost premiaţi de către S.M.T. în anul 1964 cu suma de 289.000 lei. Tractoriştii din brigada nr. 3, condusă de Nicolaie Pintilie, care lucrează la cooperativa agricolă de producţie din Hălăuceşti, de exemplu, au primit premii în sumă de 38.000 lei. In primăvară, noi va trebui să executăm un volum de lucrări de 21.743 hantri (hectare arătură normală).—Dintre principalele lucrări amintesc: pregătirea patului germinativ, însămînţarea porumbului cu semănătorile 2 SPC 2, lucrări cu sapa rotativă etc. In acest an vom însămînţa porumbul şi floarea-soarelui numai cu se- XXXXXX>N>XVv\NNXXXVChXNX>NXVvXVXXXNNXXN.\XX\XXNXXX\> Convorbire cu tov. Ion Constantin, directorul S. M. T. Iugani mănătorile 2 SPC 2 pe toate suprafeţele mecanizabile. — Ce parc de tractoare şi maşini agricole vor folosi mecanizatorii în campania de primăvară şi în ce stadiu se găsesc reparaţiile ? — In primăvară, noi vom lucra cu toate cele 150 de tractoare, 70 semănători 2 SPC 2, 47 semănători SU 29, 44 cultivatoare, 51 grape cu discuri, şi alte maşini agricole pe care le posedă staţiunea noastră şi care sunt necesare pentru executarea lucrărilor agricole de primăvară. Din acestea avem în stare de funcţionare, ca urmare a reparaţiilor făcute în perioada de iarnă, 118 tractoare, 65 semănători 2 SPC 2, 45 semănători SU 29, 35 grape cu discuri, toate cultivatoarele. Mai avem de reparat 32 de tractoare (din care 18 se află deja în atelier), 5 semănători 2 SPC 2, 2 semănători SU 29, 16 grape cu discuri şi alte maşini agricole. După calculele noastre, la sfîrşitul lunii ianuarie vom termina reparaţiile. In prezent, ne aflăm cu reparaţiile în pas cu graficul stabilit. — Cum a fost organizată munca pentru ca reparaţiile să fie terminate la timp ? — In atelierul mecanic din staţiune sunt reparate tractoarele. In acest scop au fost organizate posturi de lucru specializate. Tractoristul respectiv participă şi el la reparatul tractorului. O mare atenţie se GH. STEJARU (Continuare in pag a 3-a) 1964-1965 IN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ - Comunicări peste hotare - Proiecte Pe linia schimburilor culturale stabilite intre state, oameni de ştiinţă dir. țara noastră Întreprind permanent călătorii peste hotare, reprezentindu-ne in foruri internationale ale ştiinţei, sau in colective universitare. Aceste schimburi contribuie atât la elucidarea unor probleme de specialitate, cât şi la întărirea unor relaţii prieteneşti, de pace şi colaborare. Ne-am adresat, la acest început de an, câtorva oameni de ştiinţă ieşeni, rugindu-i să ne împărtăşească ceva din impresiile culese peste hotare in 1964, precum şi din proiectele noului an. PROF. UNIV. PETRU JITARU, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI R. P. R. : Ultima călătorie întreprinsă de mine a fost cea din Italia, in baza schimbului cultural stabilit între universităţile din Padova şi Iaşi. In afară de satisfacţia ce mi-o dă peisajul italian, am avut bucuria să stabilesc relaţii amicale cu oameni de cultură italieni, ce ne-au vizitat deja tara, sau o vor face in curind. Am ţintit două conferinţe la Padova şi anume : „Acţiunea cimpurilor magnetice asupra organismului animal" şi „Date privind morfofiziologia ventriculului de la batraciene*". La rugămintea profesorului Peruzzi, conducătorul Institutului de fiziologie din Florenţa, am ţinut conferinţa cu acţiunea cimpurilor magnetice şi la acest institut, rezumatul acestei comunicări fiind transmis Centrului de coordonare al cercetărilor de fiziologie din Roma. In general, cuvintul meu la aceste institute a fost urmat de discuţii, la care au participat biologi şi medici, studenţi din ultimii ani de invăţămint. Am perfectat, de asemenea, şi cîteva schimburi de publicaţii de specialitate intre Institutele noastre. Proiectele mele de viitor ? Mă va preocupa organizarea, în continuare, a laboratorului din cadrul Centrului de biologie al Academiei. (Secţia de fiziologia animalelor). Deoarece problemele privind influenta cimpurilor magnetice de intensitate slabă şi cu frecventă joasă, pulsatile şi continue asupra organismului animal, sunt de un interes actual, voi continua, împreună cu colectivul, să le cercetez. Mă preocupă, de asemenea, in momentul de faţă o problemă de fiziologie evoluţionistă (rolul pigmenjilor caratinoizi in dezvoltarea ontogenetică a vertebratelor). PROF. DR. OSCAR FRANKE, RECTORUL INSTITUTULUI MEDICO-FARMACEUTIC : In decembrie 1964, timp de zece zile, am fost oaspetele cercurilor medicale din Belgrad, Zagreb şi Ljubljana La Belgrad am ţinut conferinţa: „Probleme actuale In tuberculoza renală". Foarte eficientă mi se pare vizita pe care am făcut-o în unele clinici medicale din oraşele iugoslave pomenite. _— Ce vă doriţi In anul 1965 ? — Să ne bucurăm de sănătate, eu şi colaboratorii mei, ca împreună să putem munci cit mai rodnic. ■— Ce probleme aveţi In vedere ? — Vom întreprinde, in continuare, studii asupra tuberculozei urogenitale, cancerului de vezică, ulcerului de stomac, fracturilor. CONF. DUMITRU BĂRBULESCU, DECANUL FACULTĂŢII DE ELECTROTEHNICA : Vizita mea in IEȘEANĂ a R.S. Cehoslovacă a avut un caracter de documentare. Programul a cuprins vizite la laboratoarele de specialitate ale facultăţilor de electrotehnică din patru centre de invăţămint : Praga, Brno, Bratislava şi Plsen, la unele institute de cercetări ale Academiei, precum şi la unele întreprinderi. — Ce urmări practice are această vizită ? — Ea mi-a întregit unele cunoştinţe de ordin pedagogic (am asistat la unele lucrări de laborator, la pregătirea unor lucrări de diplomă etc.), precum şi de ordin ştiinţific. — Ce perspective de cercetare vă oferă noul an ? — Problemele privind noua mea muncă de decan al Facultăţii de electrotehnică sunt multiple şi voi căuta, desigur, să le rezolv. Ceva din activitatea mea de cercetare : mă pasionează in momentul de fată construirea unui electrodinamometru sensibil, care urmează să fie utilizat in metode de măsurare a mărimilor electrice, bazate pe principiul semicompensării reactantelor (este principiul pe care îl abordează şi lucrarea mea de dizertaţie). VAL GORIAN ................................................... Brigadă ştiinţifică locală In comuna V Indeni, raionul Iaşi, a luat recent fiinţă o brigadă ştiinţifică locală, in componenta căreia intră inginerul agronom, medici şi cadre didactice de la şcoala medie. Brigada a avut prima intilnire cu membrii cooperatori şi a răspuns la diferite întrebări legate de consolidarea economico-organizatorică a cooperativei agricole de producţie, realizări infăptuite in anii regimului democratpopular, fenomene ale naturii etc. In planurile de viitor ale căminului cultural sint prevăzute noi Intilniri între membrii brigăzii științifice și locuitorii comunei. Înapoierea în Capitală a tovarăşului Corneliu Mănescu Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şeful delegaţiei Republicii Populare Române la sesiunea a XIX-a a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tovarăşii Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Voinea Marinescu; ministrul sănătăţii şi prevederilor socialei Ion Constant Manoliu; ministrul justiţiei; membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe. Au fost prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi In R.P. Romînă. (Agerpres) Răspuns la o întrebare Ce măsuri întreprindeţi pentru continua îmbunătăţire a deservirii populaţiei în acest an ? Răspunde tov. S. IOTCOVICI, preşedintele U R.C.M. Iaşi Una din principalele sarcini ale cooperaţiei meşteşugăreşti este activitatea de deservire a populaţiei cu diferite prestări de servicii, cu caracter industrial şi neindustrial. Urmare a preocupării susţinute în acest sens, în cursul anului trecut s-au obţinut unele rezultate bune in ce priveşte dezvoltarea sectorului de deservire a populaţiei. S-au înfiinţat 51 de unităţi noi de deservire, amplasate in diferite localităţi din regiune, îndeosebi in cartierele în care s-au construit blocuri de locuinţe. In prezent, numărul unităţilor care deservesc populaţia se ridică la aproape 400. Dezvoltarea sectorului de deservire, ca şi înfăptuirea obiectivelor prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice au avut ca rezultat îndeplinirea, înainte de termen, a principalilor Indicatori de plan pe anul 1964. Astfel, planul la producţia globală a fost realizat în proporţie de 104,2 la sută, înregistrînd o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut de peste 9 la sută. Şi planul la producţia marfă a fost depăşit cu 7 la sută, iar planul la prestări de servicii neindustriale - cu 1,9 la sută. La indicatorul „deservirea populaţiei“ s-a executat, anul trecut, un volum mai mare de lucrări, a cărui valoare depăşeşte cu aproape 4 milioane lei volumul lucrărilor executate in cursul anului 1963. Totodată, harnicii membri cooperatori din unităţile U.R.C.M. din regiune au realizat, anul trecut, peste (Continuare în pag. a 2-a) INFORMAŢIILE ZILEI Noi magazine universale săteşti Zilele acestea, in satul Topile, din comuna Valea Seacă, raionul Paşcani, a fost dat in folosinţă un magazin universal cu bufet. In satul Valea Seacă, din acelaşi raion, se află în stadiu de finisaj un alt magazin universal cu bufet. Marţi seara pe scena Naţionalului ieşean s-a prezentat cea de a V-a premieră din actuala stagiune cu tragedia lui Racine „Britannicus" în traducerea lui Ion Omescu. UN CLIŞEU, scenă din spectacol. invitaţie la patinaj Temperatura scăzută din ultimele zile a permis unor asociaţii sportive din Iaşi să ia o serie de măsuri pentru pregătirea patinoarelor. Pe lacul de canotaj de la Ştrand, gheaţa este foarte bună pentru patinaj şi chiar pentru hochei. O încăpere încălzită a fost pusă la dispoziţia amatorilor de patinaj. Un alt patinoar a fost amenajat de către asociaţia sportivă „Voinţa" pe terenul de handbal de lîngă sala „Voinţa“. Peste cîteva zile, aici se vor găsi şi patine pentru cei ce nu au patine proprii. Patinoarele sunt deschise zilnic, de dimineaţă pînâ la ora 22. De la Universitatea populară In cadrul cursului „Momente din istoria literaturii române şi universale", azi, la orele 18, în sala din Palatul Culturii, va fi expusă de către prof. N. I. Popa lecţia „Romantismul românesc". Tot azi, la orele 18, în cadrul cursului „Părinţii şi educaţia copiilor", lectorul univ. A. I. Străchinaru va ţine, în sala Comitetului regional al femeilor, lecţia intitulată : „Copilul şi educaţia pe vîrste“. Mîine, la orele 18, în amfiteatrul de anatomie al Institutului de medicină, acad. prof. dr. I. Niţulescu va ţine, în cadrul cursului „Cunoştinţe de igienă şi biologie medicală", lecţia „Rolul sistemului nervos în coordonarea activităţii fiziologice". In aceeaşi zi, la orele 18, la Şcoala medie nr. 1, în cadrul cursului „Istoria patriei noastre", va fi expusă, de către lector univ. Gh. Platon, lecţia „Revoluția din 1848 în țara noastră". La masa rotundă Vineri va avea loc la Casa tineretului o consfătuire a revistei „Cinema" cu membrii cineclubului. Cu acest prilej va rula un film romînesc în avanpremieră. Pe marginea filmului se vor purta discuţii, urmînd să fie abordate şi alte probleme privind producţiile cinematografice româneşti ale anului 1964, profilul revistei „Cinema“ şi activitatea cineclubului format din studenţi ieşeni. Concert vocal-instrumental Astăzi, la ora 20, în sala de concerte a Filarmonicii de stat „Moldova" din Iaşi, va avea loc un concert vocal-instrumental. Concertul va fi susţinut de studenţii Conservatorului de muzică ieşean.