Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)

1965-09-16 / nr. 5916

ANUL XXI, Nr. 5 916 JOI 16 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 BANI La Uzina meta­lurgică din Iaşi, a fost dată de cu­­rind in funcţiune o nouă secţie in care se produc tuburi Pantzer şi elemen­te de asamblare. Ea este dotată cu maşini moderne fa­bricate la noi în ţară. In clişeu, in­ginerul Valentin Maxim, şeful sec­ţiei (dreapta), ex­­plicind muncitorilor strungari Aurelia Ţiganaşu, Nicolae Leonte şi şefului de echipă Gheor­­ghe Neagu modul de exploatare a noilor strunguri a­­utomate. Foto : V. Botoşani/ INTIRZIEREA RECOLTĂRII STRUGURILOR Înseamnă pierdere de producţie Şi în viticultură nivelul recoltei de­pinde in bună măsură de grija cu care o string­. Căci degeaba îngri­jeşti cum trebuie via şi ii asiguri o producţie mare dacă intirzii culesul şi favorizezi astfel pierderile. Anul 1964 a fost, după cum se ştie, un an ex­cepţional de bun pentru cultura viţei de vie. Or, majoritatea cooperativelor agricole din raionul Huşi evaluarea făcuta in momentul coacerii struguri­lor arăta că se poate conta pe o pro­ducţie medie de circa 10 tone la hec­tar. La Duda, Tîrzii, Huşi, Corni şi in alte părţi parcelele recoltate in epo­ca optimă au dat intr-adevăr intre 10 şi 14 tone de struguri la hectar. Acolo unde s-a depăşit această epocă nu s-a obţinut insă decit o producţie de 6-7 tone la hectar. Prin intîrzierea recoltării producţia se reduce pe mai multe căi. După cum s-a constatat, strugurii ajung la volumul maxim în jurul datei de 15 septembrie. E adevărat că după data amintită concentraţia de zahăr creş­te, dar aceasta se realizează îndeo­sebi pe baza evaporării apei din con­ţinutul boabelor, care duce in schimb la micşorarea volumului strugurilor şi implicit a producţiei. In toamnele plo­ioase mai intervine şi apariţia muci gaiurilor care, cu cit se întirzie cu­lesul, contribuie mai mult la diminua­rea recoltei şi la deprecierea ei cali­tativă. Mai trebuie să arătăm că pe mă­sură ce strugurii se culeg mai tirziu, pieliţa boabelor se subţiază şi din a­­ceastă cauză plesneşte foaie uşor. In această fază strugurii trebuie trans­portaţi in butoaie, căci altfel se pro­duc mari pierderi de must. Din cele arătate mai sus se poate trage uşor concluzia că orice depăşire a momentului potrivit pentru cules este păgubitoare, căci duce la scăde­rea recoltei. Se pune întrebarea : cind să înce­pem culesul pentru a preintimpina a­­ceste pierderi ? Noi obişnuim să tre­cem la strinsul recoltei inca din mo­mentul cind concentraţia de zahăr este de 150-160 g. la litrul de must, concentrație care permite să se reali- Ing. ION NEAMȚU directorul G.A.S. Huși (Continuare in pag. 2) In pag. a II-a: Alte aspecte de la deschiderea noului an școlar O parte din conducta de termoficare ce duce in noul cartier de locuinţe din Tataraşi. Foto : Aurian Efectul propagandei tehnice In secţia ll-a R.P. vagoane marfă de la Atelierele păşcănene, se pune un mare accent pe ridicarea calificării cadrelor care lucrează in punctele cheie. Comitetul de sindicat al secţiei a împletit diversele acţiuni organizate pe linia propagandei tehnice cu pre­ocuparea pentru ridicarea calităţii.. Conferinţele tehnice, lecţiile predate la cursurile profesionale au avut ca scop continua ridicare a calificării oameni­lor din secţie. Efectul propagandei tehnice s-a cristalizat în reducerea, la mai puţin de o treime, a­­căderilor în termenele de garanţie faţă de anul 1964. Sectoarele de reparare a aparate­lor de tracţiune, a distribuitoarelor de aer etc. nu au înregistrat nici o că­dere în termenul de garanţie, îri toate cele 8 luni de pin­ă acum. 1. DUDUMAN corespondent Noi sortimente De la Fabrica de prelucrare a maselor plastice am primit vestea că din primele zile ale lunii septembrie a.c. au fost in­troduse în fabricaţie încă două noi sortimente. Este vorba de flacoane Peco de 0,5 litri cilin­drice şi butoaie cu o capacita­te de 140 de litri. Cu acestea, numărul sortimentelor pe care le execută unitatea amintită, de la intrarea în funcțiune, se ridică la 20. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în R. P. Bulgaria SOFIA 15 (Agerpres) . Trimişii noş­tri speciali transmit. Cea de-a lll-a zi a vizitei in R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii şi oraşului Plevna. Solii poporului ro­mân, însoţiţi de tovarăşii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, am­basadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, au vizitat unităţi economice şi mo­numente istorice ridicate In amintirea faptelor de arme comune româno­­bulgare. In drum spre oraşul Plevna, coloa­na oficială de maşini s-a oprit la Botevgrad unde funcţionează o uni­tate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare - fabrica de semiconductor­. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al com­i­tetului regional Sofia al P. G. R.; Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional; ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroşi mun­citori şi muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Pe o pan­cartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două ţări, steaguri roşii, împodobeau sărbătoreşte clă­dirile întreprinderii. Un grup de mun­citoare d­in costume naţionale a ofe­rit membrilor delegaţiei şi persoane­lor care o însoţesc pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul acestei tinere unităţi, locul el în economia socialis­tă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductor­ pe an. Cu instalaţiile şi utilajele monta­te pînă acum, fabrica realizează o producţie de peste 14 milioane semi­conductor'­ anual. In perioada scurtă de cinc a intrat în funcţie, muncitorii şi-au însuşit cunoştinţele necesare mînuirii complicatelor instalaţii, reali­­zînd produse comparabile cu cele de pe piaţa internaţională, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sec­toare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi a­­plicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi membri ai delegaţiei române au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului acestei moder­ne unităţi industriale noi succese în muncă. Membrii delegaţiei au semnat în cartea de onoare a uzinei. Co­lectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegaţiei de partid şi guver­namentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegaţia ro­mână a făcut un scurt popas la gos­podăria agricolă cooperativă de mun­că din comuna Praveţ, unde preşedin­tele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd în­delung pentru prietenia româno-bul­­gară. Pionieri au oferit flori şi crava­te roşii. In numele delegaţiei române tova­răşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd coope­ratorilor succese In muncă şi in viaţa personală. Asemenea manifestări calde şi spon­­tane de prietenie au fost făcute de­legaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre şi în comuna Iablaniţa şi în orăşelul Lukoveţ, unde înalţii oaspeţi români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri sponta­ne ale prieteniei româno-bulgare. Răs­­punzînd cuvintelor de prietenie, ură­rilor adresate poporului român de conducătorii organizaţiilor locale de partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpînaţi solii poporului român. In toate localităţile pe unde a trecut convoiul de maşini, mii şi mii de oameni ai muncii au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşîte urale delegaţia română. Pe tot traseul se vedeau lo­zinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a priete­niei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state; în balcoa­nele şi ferestrele caselor erau aşezate covoare multicolore cu frumoase mo­tive naţionale. Miile de oameni alini­aţi la marginea şoselei fluturau stea­guri tricolore şi buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost în­­tîmpînată de conducători ai organiza­ţiilor de partid şi de stat locale, to­varăşii Penko Gherganov; prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov; preşedinte al sfatu­lui popular regional; Marko Markov; preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrială agrară care a cunoscut, asemenea întregi, Bulgarii, o puternică dezvoltare in anii puterii populare. Ponderea în producţia indus­trială o deţine industria uşoară şi a­­limentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă in valoare o zonă petroliferă. Regiunea este binecunos­cută datorită numeroaselor ei muzee şi monumente istorice, printre care Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Griviţa, Muzeul Osta­şul român 1877-1878" din comuna Pordim, şi Mausoleul ostaşilor ruşi şi români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria ţării noastre şi a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Socialiste Ro­mânia. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bul­­gară, fluturînd steguleţe tricolore. A­­şezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit înal­ţilor oaspeţi români. In centrul oraşului, în Piaţa Roşie, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut in luptele din războiul din 1877-1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Bulgaria, înalţii oaspeţi români şi conducă-* torii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială in­stalată în piaţă. Delegaţia de partid şi de stat a ţării noastre este salu­tată cu căldură de preşedintele sfa­tului popular al oraşului Plevna, Lu­ben Nacev. In numele delegaţiei noas­tre, salutînd participanţii la miting, a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Pia­ţa Roşie şi toate străzile apropiate, au ovaţionat îndelung pentru prietenia frăţească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delega­ţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. In semn de adîncă cinstire a me­moriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegaţiei au depus la mausoleu o coroană de flori şi au semnat in cartea de onoare. In după-amiaza aceleiaşi zile, dele­­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşul Todor Jivkov şi persoanele care îi însoţesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Griviţa. Delegaţia română a depus o co­roană de flori la Mausoleu şi a sem­nat in cartea de onoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi in parcul din faţa Mausoleului, după care delegaţia a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejeşte pe cîmpul de bă­tălie. In gospodăria cooperativă de mun­că „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, a avut loc un miting consacrat prieteniei ro­mâno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ştefan Dimitrov, secretarul comitetului comunal de partid şi tovarăşul Virgil Trofin. In aceeaşi seară delegaţia română s-a întors la Sofia. S-A DESCHIS NOUL AN ŞCOLAR „Şcoala noastră ca o floare” E o zi pe an cind zo­rii apar mai devreme pen­tru sutele de copii treziţi o dată cu soarele. 15 septem­brie, prima zi a anului şco­lar. Şi iată că toamna căreia au şi Început să-i apară pe la creştet frunzele veştede ale bătrîneţii, a Întinerit cu revărsarea torentului de bu­jori, purtătorii cravatelor ro­şii. Astăzi, ghiozdanele şi servietele sunt foarte uşoare şi saltă parcă şi ele până în clipa cind se vor umple cu cărţile ce vor fi primite în dar, prin grija partidului, de milioanele de elevi din ţara noastră, de la prima până la ultima clasă. Pe toţi îi aş­teaptă şcoli luminoase, Îm­podobite sărbătoreşte şi bu­chete din toate grădinile pa­triei. Cândva, de demult, la capă­tul aşteptărilor şi nerăbdării, altfel se ivea şcoala pentru micuţii ce păşeau cu emoţie şi sfială. „Aceea să fie Şcoa­la domnească ? Nişte case lungi, pitici şi dărăpănate..." — scria peste ani şi ani Bar­bu Ştefănescu Delavrancea, amintindu-şi impresiile copi­lăriei (Domnul Vucea), iar Ioachim Botez Îşi nota:,.Har­dughia şcoalei se Înălţa în mijlocul ogrăzii pietruite cu bolovani de râu, era o ară­tare mohorită, cu un cat, cu clase fără lumină de ajuns, cu tavane joase..." (Fugar de la şcoală). Astăzi se ivesc mereu noi şcoli min­ore, luminoase, cu pereţii din beton şi din sticlă, ade­vărate palate de cleştar. Am poposit la Şcoala ge­nerală nr. 4 din cartierul Tă­­tăraşi, clădire nouă, cu 16 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă, atelier etc. Am­plasată între blocurile re­cent Înălţate, şcoala cu fe­restre largi, prin care soa­rele pătrunde darnic, pare un imens candelabru , de unde se va răsplndi lumina. ,,E mîndră ca o floare" — spun elevii veniţi la festivi­tatea deschiderii anului şco­lar (foto din stînga), iar di­rectoarea O. Tucaliuc, în emoţionantul cuvînt de „Bun venit" mulţumeşte fierbinte partidului pentru această nouă unitate şcolară, înfiin­ţată in oraşul nostru, anga­­jîndu-se în numele întregu­lui colectiv didactic să-şi în­zecească eforturile pentru răspîndirea ştiinţei şi cultu­rii. Elena Dorin, din clasa a VIII-a, rosteşte cu glas vi­brant recunoştinţa faţă de grija părintească a partidu­lui pentru tinerele vlăstare şi hotărîrea de a răspunde prin rezultate tot mai bune la învăţătură. Din partea pă­rinţilor a adus mulţumiri tov. Virgil Tunsu. Cel mai impresionant moment a fost, desigur, cel al tăierii pangli­cii (foto dreapta), când sto­lurile de copii au pătruns în clasele cu mobilier nou­­nouţ. Pe urmă s-a făcut o linişte profundă. Întreruptă doar de vocile profesorilor. Şi şcoala a început. ELENA PIETRARU Foto : G. Pau! Simpozion Comitetul regional pentru cultură şi artă (Comisia pentru răspîndirea cu­noştinţelor ştiinţifice), organizează marţi, 21 septembrie, ora 19, la Casa tineretului din Iaşi un simpozion cu tema : „Cultura, ştiinţa şi arta Româ­niei socialiste, in plin progres“. Vor vorbi : acad. Iuliu Niţulescu, directo­rul Universităţii populare Iaşi, prof. univ. Gavril Istrate, preşedintele Comi­tetului regional pentru cultură şi artă, prof. Ilie Grămadă, directorul Teatru­lui Naţional. Vor rula, în continuare, filme docu­mentare. Creşte viteza comercială a trenurilor de marfă Activizarea încărcărilor şi descăr­cărilor, ţinerea unor consfătuiri cu întreprinderile cliente, intensificarea metodei remorcării de trenuri cu to­naj sporit, revizuirea proceselor teh­nologice în staţiile intermediare; In­troducerea tehnicii noi în transpor­turi etc., sunt numai cîteva din mă­surile luate de către colectivele de muncă din unităţile ce aparţin Di­recţiei regionale C.F.R. Iaşi, în ve­derea realizării cu succes a sarcini­lor de plan şi a angajamentelor lu­­ate pe anul în curs. Ca urmare, pe perioada 1 ianuarie — 31 august a.c., indicatorul tone - kilometri convenţio­nali a fost realizat în proporţie de 100,7 la sută, iar indicatorul călători kilometri în procent de 101,7 la sută. De asemenea, în această perioadă productivitatea muncii a sporit cu 1,3 la sută, iar viteza comercială a trenurilor de marfă a crescut cu 6,71 la sută faţă de sarcina planifi­cată. Merite în obţinerea rezultate­lor arătate revin tuturor unităţilor din rindul cărora se evidenţiază comple­xul C.F.R. Paşcani, Staţia Iaşi şi altele. Lucrările Congresului naţional de microbiologie medicală In sala mică a Palatului Republicii din Capitală au început miercuri lu­crările Congresului naţional de micro­­biologie medicală, organizat de Uniu­nea Societăţilor de Ştiinţe Medica­le - Societatea de patologie infec­­ţioasă. In afara celor peste 500 de academicieni, profesori universitari, cercetători şi medici de specialitate români, la lucrări participă numeroşi invitaţi sosiţi din diferite ţări, printre care cunoscute personalităţi ştiinţifice. Concomitent cu lucrările Congresu­lui, la Institutul „Dr. I. Cantacuzino" se desfăşoară un simpozion privitor la problemele bacteriofagilor şi ale fe­nomenelor de bacteriofagie. (Agerpres) Or­elatăm despre­ po­jc­nirea ce se construieşte în zona industrială a Iaşului De cîteva săptămîni, în spa­ţiul situat la intersecţia stră­zilor Ţuţora şi Primăverii din Iaşi, au început lucrările la construcţia unei policlinici. In prezent, constructorii de la Grupul nr. 1, lucrează la plan­­şeul etajului I. Se prevede ca această nouă policlinică să fie terminată la sfîrşitul trimestru­lui al doilea al anului viitor. Construcţia policlinicii din zona industrială a Iaşului e asemănătoare cu cea a policli­nicii din Paşcani. Alcătuită din două corpuri (A şi B) legate între ele, aceasta va avea trei nivele (parter şi două etaje). Suprafaţa desfăşurată a con­strucţiei va fi de 2.509 metri patraţi. Construirea acestei policli­nici în zona industrială a fost determinată de ideea asigurării asistenţei medicale ambulato­rii de specialitate pentru mun­citorii din întreprinderile exis­tente în această parte a oraşu­lui. La început va deservi şi populaţia din cartierele înve­cinate. Ţinîndu-se seama de scopul pentru care e construită, noua policlinică, profilată numai pen­tru adulţi, va avea unele ser­vicii specifice: de medicina muncii, explorări funcţionale, expertiză a capacităţii de mun­că, igiena muncii etc. De altfel, vor funcţiona toate serviciile necesare asigurării asistenţei medicale curativo-profilactice, în vederea reducerii cazurilor de îmbolnăvire: interne, chi­rurgie, O.R.L., oftalmologie, gi­necologie, dermatovenerice, T.B-G., stomatologie, radiologie, oncologie, cardiologie, neuro­logie, fizioterapie, chimie, far­macie etc. Policlinica va avea o strînsă și permanentă legătură cu dispensarele de întreprindere, în vederea asigurării unei asis­tenţe medicale eficiente. S-a calculat că serviciile po­liclinicii vor putea acorda a­­nual 275.000 de consultaţii ra­portate la o populaţie de circa 35.000 de locuitori. Datorită faptului că secţia sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular al oraşului Iaşi a contractat din timp apa­ratura, instrumentarul şi mobi­lierul necesar, unele piese au şi sosit. Noua policlinică va fi dotată cu aparatură, instrumen­tar şi mobilier modern, în va­loare de peste 2.500.000 de lei. Lungă policlinică va exista un garaj pentru maşinile proprii necesare asistenţei medicale d­in zona respectivă. Un frumos spaţiu verde va înconjura clădirile policlinicii. Întreaga construcţie se va încadra în ansamblul de fa­brici şi blocuri existente în a­­ceastă parte a oraşului Iaşi. GH- MATEI

Next