Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)
1965-09-16 / nr. 5916
ANUL XXI, Nr. 5 916 JOI 16 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 BANI La Uzina metalurgică din Iaşi, a fost dată de curind in funcţiune o nouă secţie in care se produc tuburi Pantzer şi elemente de asamblare. Ea este dotată cu maşini moderne fabricate la noi în ţară. In clişeu, inginerul Valentin Maxim, şeful secţiei (dreapta), explicind muncitorilor strungari Aurelia Ţiganaşu, Nicolae Leonte şi şefului de echipă Gheorghe Neagu modul de exploatare a noilor strunguri automate. Foto : V. Botoşani/ INTIRZIEREA RECOLTĂRII STRUGURILOR Înseamnă pierdere de producţie Şi în viticultură nivelul recoltei depinde in bună măsură de grija cu care o string. Căci degeaba îngrijeşti cum trebuie via şi ii asiguri o producţie mare dacă intirzii culesul şi favorizezi astfel pierderile. Anul 1964 a fost, după cum se ştie, un an excepţional de bun pentru cultura viţei de vie. Or, majoritatea cooperativelor agricole din raionul Huşi evaluarea făcuta in momentul coacerii strugurilor arăta că se poate conta pe o producţie medie de circa 10 tone la hectar. La Duda, Tîrzii, Huşi, Corni şi in alte părţi parcelele recoltate in epoca optimă au dat intr-adevăr intre 10 şi 14 tone de struguri la hectar. Acolo unde s-a depăşit această epocă nu s-a obţinut insă decit o producţie de 6-7 tone la hectar. Prin intîrzierea recoltării producţia se reduce pe mai multe căi. După cum s-a constatat, strugurii ajung la volumul maxim în jurul datei de 15 septembrie. E adevărat că după data amintită concentraţia de zahăr creşte, dar aceasta se realizează îndeosebi pe baza evaporării apei din conţinutul boabelor, care duce in schimb la micşorarea volumului strugurilor şi implicit a producţiei. In toamnele ploioase mai intervine şi apariţia muci gaiurilor care, cu cit se întirzie culesul, contribuie mai mult la diminuarea recoltei şi la deprecierea ei calitativă. Mai trebuie să arătăm că pe măsură ce strugurii se culeg mai tirziu, pieliţa boabelor se subţiază şi din această cauză plesneşte foaie uşor. In această fază strugurii trebuie transportaţi in butoaie, căci altfel se produc mari pierderi de must. Din cele arătate mai sus se poate trage uşor concluzia că orice depăşire a momentului potrivit pentru cules este păgubitoare, căci duce la scăderea recoltei. Se pune întrebarea : cind să începem culesul pentru a preintimpina aceste pierderi ? Noi obişnuim să trecem la strinsul recoltei inca din momentul cind concentraţia de zahăr este de 150-160 g. la litrul de must, concentrație care permite să se reali- Ing. ION NEAMȚU directorul G.A.S. Huși (Continuare in pag. 2) In pag. a II-a: Alte aspecte de la deschiderea noului an școlar O parte din conducta de termoficare ce duce in noul cartier de locuinţe din Tataraşi. Foto : Aurian Efectul propagandei tehnice In secţia ll-a R.P. vagoane marfă de la Atelierele păşcănene, se pune un mare accent pe ridicarea calificării cadrelor care lucrează in punctele cheie. Comitetul de sindicat al secţiei a împletit diversele acţiuni organizate pe linia propagandei tehnice cu preocuparea pentru ridicarea calităţii.. Conferinţele tehnice, lecţiile predate la cursurile profesionale au avut ca scop continua ridicare a calificării oamenilor din secţie. Efectul propagandei tehnice s-a cristalizat în reducerea, la mai puţin de o treime, acăderilor în termenele de garanţie faţă de anul 1964. Sectoarele de reparare a aparatelor de tracţiune, a distribuitoarelor de aer etc. nu au înregistrat nici o cădere în termenul de garanţie, îri toate cele 8 luni de pină acum. 1. DUDUMAN corespondent Noi sortimente De la Fabrica de prelucrare a maselor plastice am primit vestea că din primele zile ale lunii septembrie a.c. au fost introduse în fabricaţie încă două noi sortimente. Este vorba de flacoane Peco de 0,5 litri cilindrice şi butoaie cu o capacitate de 140 de litri. Cu acestea, numărul sortimentelor pe care le execută unitatea amintită, de la intrarea în funcțiune, se ridică la 20. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în R. P. Bulgaria SOFIA 15 (Agerpres) . Trimişii noştri speciali transmit. Cea de-a lll-a zi a vizitei in R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii şi oraşului Plevna. Solii poporului român, însoţiţi de tovarăşii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, au vizitat unităţi economice şi monumente istorice ridicate In amintirea faptelor de arme comune românobulgare. In drum spre oraşul Plevna, coloana oficială de maşini s-a oprit la Botevgrad unde funcţionează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare - fabrica de semiconductor. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P. G. R.; Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional; ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroşi muncitori şi muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două ţări, steaguri roşii, împodobeau sărbătoreşte clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare din costume naţionale a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul acestei tinere unităţi, locul el în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductor pe an. Cu instalaţiile şi utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producţie de peste 14 milioane semiconductor' anual. In perioada scurtă de cinc a intrat în funcţie, muncitorii şi-au însuşit cunoştinţele necesare mînuirii complicatelor instalaţii, realizînd produse comparabile cu cele de pe piaţa internaţională, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei române au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului acestei moderne unităţi industriale noi succese în muncă. Membrii delegaţiei au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ, unde preşedintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. In numele delegaţiei române tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese In muncă şi in viaţa personală. Asemenea manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre şi în comuna Iablaniţa şi în orăşelul Lukoveţ, unde înalţii oaspeţi români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizaţiilor locale de partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpînaţi solii poporului român. In toate localităţile pe unde a trecut convoiul de maşini, mii şi mii de oameni ai muncii au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşîte urale delegaţia română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state; în balcoanele şi ferestrele caselor erau aşezate covoare multicolore cu frumoase motive naţionale. Miile de oameni aliniaţi la marginea şoselei fluturau steaguri tricolore şi buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpînată de conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat locale, tovarăşii Penko Gherganov; prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov; preşedinte al sfatului popular regional; Marko Markov; preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrială agrară care a cunoscut, asemenea întregi, Bulgarii, o puternică dezvoltare in anii puterii populare. Ponderea în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă in valoare o zonă petroliferă. Regiunea este binecunoscută datorită numeroaselor ei muzee şi monumente istorice, printre care Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Griviţa, Muzeul Ostaşul român 1877-1878" din comuna Pordim, şi Mausoleul ostaşilor ruşi şi români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria ţării noastre şi a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit înalţilor oaspeţi români. In centrul oraşului, în Piaţa Roşie, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut in luptele din războiul din 1877-1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Bulgaria, înalţii oaspeţi români şi conducă-* torii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială instalată în piaţă. Delegaţia de partid şi de stat a ţării noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Luben Nacev. In numele delegaţiei noastre, salutînd participanţii la miting, a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piaţa Roşie şi toate străzile apropiate, au ovaţionat îndelung pentru prietenia frăţească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. In semn de adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegaţiei au depus la mausoleu o coroană de flori şi au semnat in cartea de onoare. In după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Todor Jivkov şi persoanele care îi însoţesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Griviţa. Delegaţia română a depus o coroană de flori la Mausoleu şi a semnat in cartea de onoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi in parcul din faţa Mausoleului, după care delegaţia a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejeşte pe cîmpul de bătălie. In gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ştefan Dimitrov, secretarul comitetului comunal de partid şi tovarăşul Virgil Trofin. In aceeaşi seară delegaţia română s-a întors la Sofia. S-A DESCHIS NOUL AN ŞCOLAR „Şcoala noastră ca o floare” E o zi pe an cind zorii apar mai devreme pentru sutele de copii treziţi o dată cu soarele. 15 septembrie, prima zi a anului şcolar. Şi iată că toamna căreia au şi Început să-i apară pe la creştet frunzele veştede ale bătrîneţii, a Întinerit cu revărsarea torentului de bujori, purtătorii cravatelor roşii. Astăzi, ghiozdanele şi servietele sunt foarte uşoare şi saltă parcă şi ele până în clipa cind se vor umple cu cărţile ce vor fi primite în dar, prin grija partidului, de milioanele de elevi din ţara noastră, de la prima până la ultima clasă. Pe toţi îi aşteaptă şcoli luminoase, Împodobite sărbătoreşte şi buchete din toate grădinile patriei. Cândva, de demult, la capătul aşteptărilor şi nerăbdării, altfel se ivea şcoala pentru micuţii ce păşeau cu emoţie şi sfială. „Aceea să fie Şcoala domnească ? Nişte case lungi, pitici şi dărăpănate..." — scria peste ani şi ani Barbu Ştefănescu Delavrancea, amintindu-şi impresiile copilăriei (Domnul Vucea), iar Ioachim Botez Îşi nota:,.Hardughia şcoalei se Înălţa în mijlocul ogrăzii pietruite cu bolovani de râu, era o arătare mohorită, cu un cat, cu clase fără lumină de ajuns, cu tavane joase..." (Fugar de la şcoală). Astăzi se ivesc mereu noi şcoli minore, luminoase, cu pereţii din beton şi din sticlă, adevărate palate de cleştar. Am poposit la Şcoala generală nr. 4 din cartierul Tătăraşi, clădire nouă, cu 16 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă, atelier etc. Amplasată între blocurile recent Înălţate, şcoala cu ferestre largi, prin care soarele pătrunde darnic, pare un imens candelabru , de unde se va răsplndi lumina. ,,E mîndră ca o floare" — spun elevii veniţi la festivitatea deschiderii anului şcolar (foto din stînga), iar directoarea O. Tucaliuc, în emoţionantul cuvînt de „Bun venit" mulţumeşte fierbinte partidului pentru această nouă unitate şcolară, înfiinţată in oraşul nostru, angajîndu-se în numele întregului colectiv didactic să-şi înzecească eforturile pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii. Elena Dorin, din clasa a VIII-a, rosteşte cu glas vibrant recunoştinţa faţă de grija părintească a partidului pentru tinerele vlăstare şi hotărîrea de a răspunde prin rezultate tot mai bune la învăţătură. Din partea părinţilor a adus mulţumiri tov. Virgil Tunsu. Cel mai impresionant moment a fost, desigur, cel al tăierii panglicii (foto dreapta), când stolurile de copii au pătruns în clasele cu mobilier nounouţ. Pe urmă s-a făcut o linişte profundă. Întreruptă doar de vocile profesorilor. Şi şcoala a început. ELENA PIETRARU Foto : G. Pau! Simpozion Comitetul regional pentru cultură şi artă (Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice), organizează marţi, 21 septembrie, ora 19, la Casa tineretului din Iaşi un simpozion cu tema : „Cultura, ştiinţa şi arta României socialiste, in plin progres“. Vor vorbi : acad. Iuliu Niţulescu, directorul Universităţii populare Iaşi, prof. univ. Gavril Istrate, preşedintele Comitetului regional pentru cultură şi artă, prof. Ilie Grămadă, directorul Teatrului Naţional. Vor rula, în continuare, filme documentare. Creşte viteza comercială a trenurilor de marfă Activizarea încărcărilor şi descărcărilor, ţinerea unor consfătuiri cu întreprinderile cliente, intensificarea metodei remorcării de trenuri cu tonaj sporit, revizuirea proceselor tehnologice în staţiile intermediare; Introducerea tehnicii noi în transporturi etc., sunt numai cîteva din măsurile luate de către colectivele de muncă din unităţile ce aparţin Direcţiei regionale C.F.R. Iaşi, în vederea realizării cu succes a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe anul în curs. Ca urmare, pe perioada 1 ianuarie — 31 august a.c., indicatorul tone - kilometri convenţionali a fost realizat în proporţie de 100,7 la sută, iar indicatorul călători kilometri în procent de 101,7 la sută. De asemenea, în această perioadă productivitatea muncii a sporit cu 1,3 la sută, iar viteza comercială a trenurilor de marfă a crescut cu 6,71 la sută faţă de sarcina planificată. Merite în obţinerea rezultatelor arătate revin tuturor unităţilor din rindul cărora se evidenţiază complexul C.F.R. Paşcani, Staţia Iaşi şi altele. Lucrările Congresului naţional de microbiologie medicală In sala mică a Palatului Republicii din Capitală au început miercuri lucrările Congresului naţional de microbiologie medicală, organizat de Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale - Societatea de patologie infecţioasă. In afara celor peste 500 de academicieni, profesori universitari, cercetători şi medici de specialitate români, la lucrări participă numeroşi invitaţi sosiţi din diferite ţări, printre care cunoscute personalităţi ştiinţifice. Concomitent cu lucrările Congresului, la Institutul „Dr. I. Cantacuzino" se desfăşoară un simpozion privitor la problemele bacteriofagilor şi ale fenomenelor de bacteriofagie. (Agerpres) Orelatăm despre pojcnirea ce se construieşte în zona industrială a Iaşului De cîteva săptămîni, în spaţiul situat la intersecţia străzilor Ţuţora şi Primăverii din Iaşi, au început lucrările la construcţia unei policlinici. In prezent, constructorii de la Grupul nr. 1, lucrează la planşeul etajului I. Se prevede ca această nouă policlinică să fie terminată la sfîrşitul trimestrului al doilea al anului viitor. Construcţia policlinicii din zona industrială a Iaşului e asemănătoare cu cea a policlinicii din Paşcani. Alcătuită din două corpuri (A şi B) legate între ele, aceasta va avea trei nivele (parter şi două etaje). Suprafaţa desfăşurată a construcţiei va fi de 2.509 metri patraţi. Construirea acestei policlinici în zona industrială a fost determinată de ideea asigurării asistenţei medicale ambulatorii de specialitate pentru muncitorii din întreprinderile existente în această parte a oraşului. La început va deservi şi populaţia din cartierele învecinate. Ţinîndu-se seama de scopul pentru care e construită, noua policlinică, profilată numai pentru adulţi, va avea unele servicii specifice: de medicina muncii, explorări funcţionale, expertiză a capacităţii de muncă, igiena muncii etc. De altfel, vor funcţiona toate serviciile necesare asigurării asistenţei medicale curativo-profilactice, în vederea reducerii cazurilor de îmbolnăvire: interne, chirurgie, O.R.L., oftalmologie, ginecologie, dermatovenerice, T.B-G., stomatologie, radiologie, oncologie, cardiologie, neurologie, fizioterapie, chimie, farmacie etc. Policlinica va avea o strînsă și permanentă legătură cu dispensarele de întreprindere, în vederea asigurării unei asistenţe medicale eficiente. S-a calculat că serviciile policlinicii vor putea acorda anual 275.000 de consultaţii raportate la o populaţie de circa 35.000 de locuitori. Datorită faptului că secţia sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular al oraşului Iaşi a contractat din timp aparatura, instrumentarul şi mobilierul necesar, unele piese au şi sosit. Noua policlinică va fi dotată cu aparatură, instrumentar şi mobilier modern, în valoare de peste 2.500.000 de lei. Lungă policlinică va exista un garaj pentru maşinile proprii necesare asistenţei medicale din zona respectivă. Un frumos spaţiu verde va înconjura clădirile policlinicii. Întreaga construcţie se va încadra în ansamblul de fabrici şi blocuri existente în această parte a oraşului Iaşi. GH- MATEI