Flacăra Iaşului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5956-5980)
1965-11-21 / nr. 5973
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Domnule director general, ANUL XXI, Nr. 59ÎN DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 DANI După primele semne ale iernii, in fermele zootehnice In raionul Pascani primele semne ale iernii au sosit, ca de obicei, ceva mai devreme, ca In restul regiunii. Zilele trecute am vizitat în cîteva cooperative agricole, fermele zootehnice. Ne-am dat seama că bunii gospodari n-au așteptat gerurile pentru a pregăti condiţiile necesare iernării corespunzătoare a animalelor. Totuşi, în unele locuri, chiar şi acum cînd mercurul termometrului a coborît sub „zero grade" mai sînt neajunsuri în această privinţă. Spiritul gospodăresc e prezent Inginerul agronom Pavel Constantin, preşedintele cooperativei agricole din Tg. Frumos, ne-a intimpinat, ca de obicei, cu un zimbet prietenos: „ Animalele au intrat de mult la stabulaţie. Pentru aceasta s-au făcut din vreme pregătiri minuţioase. Efectivului nostru de animale, 941 de taurine, din care 268 vaci cu lapte, 2.100 de ovine, 561 porcine etc., i s-a asigurat pentru iernare condiţii din cele mai bune. Intr-adevăr, la Tîrgu-Frumos, totul a fost făcut cu chibzuinţă şi la timp. S-au mai construit o Ingrăşătorie cu o capacitate de 1 100 capete şi două saivane pentru 1.000 de capete. La toate celelalte adăposturi (15 grajduri, două maternităţi şi o îngrăşătorie), s-au făcut reparaţiile necesare. In plus, la patru grajduri, pe aleile de deservire s-a turnat beton, iar în încă două grajduri au fost amenajate camere pentru viţei (aici s-au pus şi geamuri duble). „ In atenţia noastră, a continuat să ne spună tov, preşedinte, a stat şi asigurarea furajelor pentru perioada de stabulaţie. Din ce se compune baza furajeră? Avem asigurate 650 tone fin, 1.100 tone de suculente, 7.000 tone de grosiere, precum şi peste 700 tone de concentrate. Toate depozitele de furaje sunt împrejmuite. Ele sunt date în primire şefilor de ferme şi sínt distribuite numai pe bază de cîntar. Am poposit la una din ferme. In adăposturi am găsit afişate programele de grajd şi raţiile furajere. Este ora 10. Conform programului de grajd, vacilor de lapte trebuie să li se administreze furaje însilozate un amestec cu paie. Această operaţie era făcută de către toţi îngrijitorii. Ne apropiem de lotul de vaci al lui Ion Anca. Tovarăşul preşedinte, vrînd să ne demonstreze că îngrijitorii cunosc bine raţiile, îi pune o întrebare: — In ce constă raţia furajeră a Jolanei? (n.r. Jolana dă zilnic 0 producţie de 10 litri lapte). — Păi, 3 kg. fin, 8 kg. coceni tocaţi, 1 kg. paie, 20 kg. siloz şi 1 kg. concentrate. Asemenea întrebări au mai fost puse şi altor Îngrijitori. Din răspunsurile lor a reieşit faptul că la Tg. Frumos o atenţie deosebită s-a acordat şi se acordă, în continuare, pregătirii cadrelor de îngrijitori. Cind se stă cu braţele incrucişate Acum cîteva zile, tovarăşul Dumitru Rotaru, inginer cu baza furajeră la consiliul agricol raional, s-a deplasat la cooperativa agricolă de producţie din comuna Sireţel. Ce a făcut timp de o zi in această unitate? A culcat furajele şi ie-a etichetataceas- P. AGACHI (Continuare în pag. 3) AGENDA Zboruri ale aviaţiei sanitare De la începutul anului şi pînă acum, avioanele sanitare ale Staţiei regionale Aviasan au executat numeroase zboruri, transporte, bolnavi, medici specialişti, medicamente şi materiale medicale. S-au înregistrat peste 900 de zboruri, cu 1.200 de ore de zbor. Avioanele sanitare au transportat 800 de bolnavi, 65 kg. de medicamente urgente,peste 50 de medici specialişti. In felul acesta a fost asigurată asistenta medicală optimă şi competentă în cele mai îndepărtate colţuri ale regiunii. G.S.M.S.—Ştiinţa Bucureşti (categ. A, seria a II-a, masculin). FOTBAL, teren „Tineretului“ (Abator), ora 11 : Siderurgistul Iași—Foresta Ciurea (campionatul regional). HANDBAL, sala .Voința*, de la ora 16.30, întîlniri în cadrul primei etape aGupei de iarnă". Simpozion BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului") Zilele acestea, Comitetul raional al femeilor din Birlad a organizat, In comuna Dragalina, un simpozion cu tema: „Perspectivele de dezvoltare in anii 1906 —1970 în domeniul agriculturii, învăţămînt-lui şi sănătăţii", la acest simpozion au participat peste 100 de cooperatoare din comunele Dragalina, Şuletea, Coroeşti, Lăteşti, Popeni, Rînzeşti şi Puieşti. In încheiere, participantele la simpozion au vizionat un frumos program artistic prezentat de ar tiştii amatori ai Căminului cultural din Dragalina. EL. GRIGORIU Duminica sportivă Astăzi, la Iaşi VOLEI, sala „Voinţa", ora 10.30. Mesajul tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înfiinţarea sa împlinirea a 20 de ani de la Înfiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Naţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. şi statelor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării Internaţionale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al popoarelor şi ameliorarea producţiei agricole. Militînd pentru o largă colaborare internaţională , pe baza respectării principiilor suveranităţii, independenţei naţionale şi egalităţii statelor, Republica Socialistă România sprijină activităţile care contribuie la cunoaşterea reciprocă a valorilor ştiinţifice, tehnice, culturale şi apreciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în diferite ţări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, aşa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanţă în ansamblul economiei naţionale şi este chemată să aducă o contribuţie din ce în ce mai însemnată la progresul ţării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuind în ritm intens industrializarea socialistă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive şi multilaterale, capabilă să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coopereze activ şi să acorde sprijinul său Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinţei F.A.O. XVVvXXXxVXXXXXXXXX^.'^.VC^X'A.VCvXXXXXSXXXVCXXXXXXXXV^.XXXX'.XXXXXXXXXXXX’.NN.XX'.XXXXX' .wwwwwwwwwww In laboratorul Fabricii de ulei „Unirea" din Iași, inginera chimistă Elisabeta Dordea determină umiditatea brokerului la unul din aparatele de Înaltă tehnicitate. Pentru reducerea preţului de cost la I.E.R. Paşcani Rezervele existente n-au fost folosite suficient Anul 1965 este pe sfirşite. Pentru majoritatea colectivelor de muncă din întreprinderile regiunii noastre el este bogat în realizări. Pentru altele,. în£ă,"*mai pűtí®"- -Pffiffé’acestea din urmă se numără şi întreprinderea economică raională din Paşcani. La sfîrşitul celor 10 luni de activitate, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici se prezintă cu un bilanţ economic nesatisfăcător. Ne propunem, însă, ca in cele ce urmează, să ne referim la un aspect al acestei activităţi şi anume, la preocuparea existentă pentru reducerea preţului de cost al producţiei. In trei trimestre, el prezintă o depăşire, la întreaga producţie marfă, în valoare de 358.000 lei. La acest neajuns s-au adăugat, intr-adevăr şi unele cauze obiective, legate îndeosebi de majorarea unor preţuri, în trimestrul III, majorări neprevăzute în planul preţului de cost. Dar, a considera că numai aceste cauze obiective sunt de vină, înseamnă a nega un adevăr — acela al insuficientei preocupări pentru reducerea permanentă a cheltuielilor de producţie, pentru punerea în valoare a rezervelor existente. Conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii şi organizaţia de pârtiei de aici, considerez că sarcina de reducere a preţului de cost, stabilită de forul tutelar la balast, de pildă, nu se poate realiza, nu a luat măsurile cele mai eficace, încă din primele zile ale anului, pentru a mobiliza întregul colectiv de muncă, îndeosebi cadrele tehnico-inginereşti şi economice, la găsirea celor mai bune căi de reducere a preţului de cost. Numai la acest produs s-a înregistrat o depăşire de 2,10 lei pe m.c. ceea ce a dus la înregistrarea unor pierderi destul de mari. De asemenea, în sectorul de binare, depăşindu-se consumul de material lemnos normat pe m.p. la confecţionarea unor comenzi de obloane pentru magaziile G.R.R., s-a înregistrat o pierdere însemnată. In secţia de mobilă a întreprinderii, din cauza neatenţiei unor lucrători şi a neefectuării controlului tehnic de calitate pe faze de producţie, îmbinarea unor subansamble componente ale produselor executate se face uneori fie corespunzător şi din acest motiv operaţia sau faza respectivă trebuie repetată, făcîndu-se cheltuieli în plus. La astfel de deficienţe se mai adaugă faptul că finisarea mobilei se face uneori superficial fiind necesară o serie de remanieri care încarcă, de asemenea cheltuielile de producţie. Ridicarea gradului de calificare a lucrătorilor de aici este deci, o cerinţă. La nerealizarea preţului de cost pe întreprindere au contribuit şi alte neajunsuri. Recenta şedinţă de birou a Comitetului raional de partid Paşcani, care a analizat cum se realizează preţul de cost în întreprinderile păşcănene, a subliniat, printre altele, că la întreprinderea economică raională Pașcani nu a existat suficientă preocupare pentru reducerea cheltuielilor neproductive. In această perioadă, întreprinderea a plătit dobînzi la împrumuturile restante pe seama stocurilor supranormative (valoarea lor la data de 30 septembrie a.c. fiind de 945.000 lei), circa 100.000 lei, dintre care 40.000 lei numai în trimestrul III a.c. Cheltuieli în plus (62.000 lei) au fost făcute și la consumul de combustibil, la folosirea unor materiale supradimensionate etc. De asemenea, ritmicitatea producţiei a fost în multe cazuri nesatisfăcătoare, iar numărul absenţelor nemotivate de la serviciu a fost destul de mare. Dacă se mai adaugă la toate acestea şi faptul că la capitolul cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor s-au plătit 168.000 lei, ne I. BACIU (Continuare in pag. 3) în pagina 2 VIAȚA CULTURALĂ In pagina 4 ■ Conferința generali F.A.O. ■ Declarația comună polono - iugoslavă fi Complet descoperit în Congo (Leopoldville) Pe una din noile artere ale lașului. Străpungerea futura. Hotel G. VIZITA In austria A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER SCHRUNS 20 — De la trimişii speciali Agerpres, P. Stănescu şi G. Varvara . Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoanele care II însoţesc au vizitat uzina Batschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Eunersee. la o altitudine de peste 1.900 metri sunt folosite ale resursele hidraulice ale rlului 111 si ale altor cursuri de apă din Impre Juriml, pentru a pune In mişcare turbinele complexului hidroelectric. la sosire, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România a fost întimpinat de reprezentanţi al ministrului transportului şi energiei electrice, ai societăţii energetice Illvverke şi ai uzinei Latschau. La sfirşitul vizitei, conducerea societăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor români. Seara, a avut loc o recepţie oferită de şeful landuluiVorarlberg, Herbert Kessler, în cinstea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful landului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. * In aceeaşi zi, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele şi tricotaje Debruder Rangier şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg. Cu planul îndeplinit pe 11 luni BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Fabrica de ulei „Republica" din Bîrlad au raportat recent îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 11 luni ale anului curent. Acest harnic colectiv de muncă a produs, peste plan, de la începutul anului şi pînă acum, 224 tone uleiuri brute şi 116 tone uleiuri comestibile. De asemenea, pe primele 10 luni ale anului s-a depăşit valoarea producţiei globale cu 540.000 lei, iar cea a producţiei marfă cu peste 1,8 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute, în întrecerea socialistă, de echipele conduse de Ion Sunică, Ardeleanu Trandaf și Ilie Sorol. A 300-a locomotivă Diesel electrică CRAIOVA 20 (Goresp. Agerpres) A 300-a locomotivă Diesel electrică a părăsit halele uzinei Electroputere, plecînd în primul său drum pe magistralele de oţel ale patriei. Aducîndu-şi o preţioasă contribuţie la înfăptuirea planului de dieselizare a căilor ferate, constructorii de locomotive de la Siraieva adaugă la acest succes şi importante îmbunătăţiri tehnologice aduse în construcţia locomotivelor, care au dus, între altele, la creşterea puterii sale de tracţiune. A, B, G... Folis: V. Petrescu schiţe In erei,on WUVUUM Melomani? !Cînd cortina grea, de pluş, s-a dat speriată la o parte şi pe scena ţintuită de reflectoare au prins a cinta ctţiva tineri englezi ce imitau onest celebra formaţie „Beatles“, ne-a inspăimintat un răget de urangutan rănit de moarte. M-am intors să văd nenorocirea. XIn flăcău cu o gură pînă la urechi lansa ţipete ritmice ... privind în jur să vadă cit e de admirat. Avea ţaţa congestionată şi ipocrită, un rinjet de înaintare falsă şi undeva in priviri teama că nu va fi observat. Era campionul melomanilor improvizaţi sau nu ? Aceasta era Intrebarea ce-1 măcina. Voia să arate tuturor că a intrat In transă, voia ca toţi să-i recunoască marea lui pasiune faţă de muzica uşoară. Şi era un autentic lider al prefăcătoriei. Ciracii lui, cu plămîni mai slabi, presăraţi prin sală, se mulţumeau să fluiere sinistru, pentru ca nu cumva solistul de pe estradă să-şi imagineze că este auzit în sală. E uimitor cum pot cinci la sută din spectatori să-i împiedice pe ceilalţi să asculte concertul pentru care au plătit. Nici eu nu sunt de lemn. Şi pe mine mă încălzeşte un tempo alert. Şi mie îmi strecoară în suflet o undă de nostalgie sau un spor de vitalitate, de exuberanţă primitivă — dacă vreţi __ dai sănătoasă, acea parte a muzicii pe care o numim impropriu „uşoară". Cumva ţin şi eu discret hangul băieţilor ce se dăruie chinuind chitarele electronice şi tobele şi aplaud sacadat cînd e cazul. E altă emoţie decit atunci cînd gindul îngenunche sub vraja lui Enescu sau Chopin, însă există o parte a fiinţei noastre care are nevoie de această categorie a muzicii atît de îndrăgită de public. Ce se întîmplă insă cu bietul nostru melomani fals, cu sărmanul care mimează frenezie şi imită pe alţi inşi cu psihicul debil ce i-au apărut undeva intr-un film, într-o scenă de tavernă ? încercaţi să-l Întrebaţi şi vă veţi convinge că nu se pricepe decit să mîrie atot trei măsuri şi cultura lui muzicală se mărgineşte la patru nume de interpreţi străini pe care le pronunţă anapoda. Omul care răgea nici nu venise să asculte. El urmărea doar să iasă în relief cu acest prilej, să fie băgat In seamă. In alte împrejurări nu izbuteşte să atragă atenţia. Dacă-i frizer, apoi fii sigur că te cioptrţeşte. Ce-i student, e restanţier şi cu nişte note... Funcţionar cumva ? Poate unul din cei neisprăviţi, cu cîteva mustrări pentru chiul. Ori e tare naiv, n-a stat nimeni de vorbă cu el serios, nu i-a făcut nimeni o introducere in ritmica modernă şi-şi închipuie că maimuţărindu-se va fi privit cu admiraţie de o gîsculiţă pe care o iubeşte in secret şi ţaţă de care se poartă grosolan. Găsi, chipurile, bărbat. Vai de bărbăţia lui ! Ce refulări o fi ascunzînd ! L-am cercetat cu privirea pe unul din cei ce mi-au stricat seara. Un tinăr uriţel şi pirpiriu, cu o claie de păr dezordonată, cu urechile murdare. Hainele, din stofă bună, erau croite atît de excentric incit ţi reliefa defectele trupului, in ochi, multă sărăcie spirituală, mascată insă de o îndrăzneală neautentică jucată. Din fericire e încă tinăr. E mai rău că pe alţii i-am văzut aşa şi cînd semnele maturizării le invadau chipul. E tinăr, deci avem o datorie faţă de el. Nu-s prea puţine oare manifestările organizaţiilor U.T.C. dedicate cultivării bunului gust ? Sunt totdeauna acţiunile de această factură duse la capăt cu pricepere, plăcute, atractive, ajung pînă la inimă ? Se ţine seama in fiecare colectiv de setea de frumos a tineretului, nu sînt lăsaţi unii ca să şi-o potolească din băltoace ? Iată întrebări ce-ar trebui să-i urmărească pe toţi cei ce pot şi au datoria de a-şi da obolul ce tărimul frumosului. MIHAI DUMITRIU ‘'VWVWVWWVIVVWVMVWVVMVVMVWVWVWWVift.vs?