Flacăra Iaşului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5956-5980)

1965-11-21 / nr. 5973

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Domnule director general, ANUL XXI, Nr. 59ÎN DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 DANI După primele semne ale iernii, in fermele zootehnice In raionul Pascani primele semne ale iernii au sosit, ca de obicei, ceva mai devreme, ca In restul regiunii. Zilele trecute am vizitat în cîteva cooperative agricole, fermele zootehnice. Ne-am dat seama că bunii gospodari n-au aș­teptat gerurile pentru a pre­găti condiţiile necesare ier­­nării corespunzătoare a ani­malelor. Totuşi, în unele locuri, chiar şi acum cînd mercurul termometrului a co­­borît sub „zero grade" mai sînt neajunsuri în această pri­vinţă. Spiritul gospodăresc e prezent Inginerul agronom Pavel Con­stantin, preşedintele cooperativei agricole din Tg. Frumos, ne-a intimpinat, ca de obicei, cu un zimbet prietenos: „ Animalele au intrat de mult la stabulaţie. Pentru aceasta s-au făcut din vreme pregătiri minu­ţioase. Efectivului nostru de ani­male, 941 de taurine, din care 268 vaci cu lapte, 2.100 de ovi­ne, 561 porcine etc., i s-a asi­gurat pentru iernare condiţii din cele mai bune. Intr-adevăr, la Tîrgu-Frumos, totul a fost făcut cu chibzuinţă şi la timp. S-au mai construit o Ingrăşătorie cu o capacitate de 1 100 capete şi două saivane pen­tru 1.000 de capete. La toate ce­lelalte adăposturi (15 grajduri, două maternităţi şi o îngrăşăto­­rie), s-au făcut reparaţiile nece­sare. In plus, la patru grajduri, pe aleile de deservire s-a turnat beton, iar în încă două grajduri au fost amenajate camere pentru viţei (aici s-au pus şi geamuri duble). „ In atenţia noastră, a con­tinuat să ne spună tov, preşe­dinte, a stat şi asigurarea fu­rajelor pentru perioada de sta­bulaţie. Din ce se compune baza furajeră? Avem asigurate 650 to­ne fin, 1.100 tone de suculente, 7.000 tone de grosiere, precum şi peste 700 tone de concentrate. Toate depozitele de furaje sunt împrejmuite. Ele sunt date în pri­mire şefilor de ferme şi sínt distribuite numai pe bază de cîntar. Am poposit la una din ferme. In adăposturi am găsit afişate programele de grajd şi raţiile furajere. Este ora 10. Conform programului de grajd, vacilor de lapte trebuie să li se adminis­treze furaje însilozate un ames­tec cu paie. Această operaţie era făcută de către toţi îngrijitorii. Ne apropiem de lotul de vaci al lui Ion Anca. Tovarăşul preşe­dinte, vrînd să ne demonstreze că îngrijitorii cunosc bine raţiile, îi pune o întrebare: — In ce constă raţia furajeră a Jolanei? (n.r. Jolana dă zilnic 0 producţie de 10 litri lapte). — Păi, 3 kg. fin, 8 kg. coceni tocaţi, 1 kg. paie, 20 kg. siloz şi 1 kg. concentrate. Asemenea întrebări au mai fost puse şi altor Îngrijitori. Din răspunsurile lor a reieşit faptul că la Tg. Frumos o atenţie de­osebită s-a acordat şi se acordă, în continuare, pregătirii cadrelor de îngrijitori. Cind se stă cu braţele incrucişate Acum cîteva zile, tovarăşul Du­mitru Rotaru, inginer cu baza furajeră la consiliul agricol ra­ional, s-a deplasat la cooperativa agricolă de producţie din comu­na Sireţel. Ce a făcut timp de o zi in această unitate? A culcat furajele şi ie-a etichetat­­aceas- P. AGACHI (Continuare în pag. 3) AGENDA Zboruri ale aviaţiei sanitare De la începutul anului şi pînă acum, avioanele sanitare ale Staţiei regionale Aviasan au e­­xecutat numeroase zboruri, trans­porte, bolnavi, medici specia­lişti, medicamente şi materiale medicale. S-au înregistrat peste 900 de zboruri, cu 1.200 de ore de zbor. Avioanele sanitare au transportat 800 de bolnavi, 65 kg. de medicamente urgente,­­pes­te 50 de medici specialişti. In felul acesta a fost asigurată asistenta medicală optimă şi com­petentă în cele mai îndepărtate colţuri ale regiunii. G.S.M.S.—Ştiinţa Bucureşti (categ. A, seria a II-a, masculin). FOTBAL, teren „Tineretului“ (Abator), ora 11 : Siderurgistul Iași—Foresta Ciurea (campionatul regional). HANDBAL, sala .Voința*, de la ora 16.30, întîlniri în cadrul pri­mei etape a­­Gupei de iarnă". Simpozion BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra laşului") Zilele acestea, Comitetul ra­ional al femeilor din Birlad a organizat, In comuna Dragalina, un simpozion cu tema: „Perspec­tivele de dezvoltare in anii 1906 —1970 în domeniul agriculturii, învăţămînt-­lui şi sănătăţii", la acest simpozion au participat peste 100 de cooperatoare din comunele Dragalina, Şuletea, Co­­roeşti, Lăteşti, Popeni, Rînzeşti şi Puieşti. In încheiere, participantele la simpozion au vizionat un frumos program artistic prezentat de ar­ tiştii amatori ai Căminului cul­tural din Dragalina. EL. GRIGORIU Duminica sportivă Astăzi, la Iaşi VOLEI, sala „Voinţa", ora 10.30. Mesajul tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înfiinţarea sa împlinirea a 20 de ani de la În­fiinţarea F.A.O., prima instituţie spe­cializată a Naţiunilor Unite, îmi ofe­ră un prilej plăcut de a vă adresa dv. şi statelor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sin­cere felicitări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România şi al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul con­stitutiv al Organizaţiei Naţiunilor U­­nite pentru Alimentaţie şi Agricul­tură sunt menite să contribuie la dez­voltarea cooperării Internaţionale, la facilitarea unui larg schimb de ex­perienţă în activitatea pentru ridica­rea nivelului de nutriţie al popoa­relor şi ameliorarea producţiei agri­cole. Militînd pentru o largă colaborare internaţională , pe baza respectării principiilor suveranităţii, independen­ţei naţionale şi egalităţii statelor, Re­publica Socialistă România sprijină activităţile care contribuie la cu­noaşterea reciprocă a valorilor şti­inţifice, tehnice, culturale şi apre­ciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în diferite ţări ale lumii în domeniul agroalimen­­tar. In România, aşa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anii 1966—1970, agricul­tura reprezintă un factor de mare importanţă în ansamblul economiei naţionale şi este chemată să aducă o contribuţie din ce în ce mai în­semnată la progresul ţării, la ridica­rea bunăstării poporului. Continuind în ritm intens industrializarea socia­listă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agricul­turi intensive şi multilaterale, capa­bilă să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coopereze ac­tiv şi să acorde sprijinul său Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite pentru Ali­mentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamen­tale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor sesi­unii a XIII-a a Conferinţei F.A.O. XVVvXXXxVXXXXXXXXX^.'^.VC^X'A.VCvXXXXXSXXXVCXXXXXXXXV^.XXXX'.XXXXXXXXXXXX’.NN.XX'.XXXXX' .wwwwwwwwwww In laboratorul Fabricii de ulei „Unirea" din Iași, inginera chi­mistă Elisabeta Dordea determină umiditatea brokerului la unul din aparatele de Înaltă tehnicitate. Pentru reducerea preţului de cost la I.E.R. Paşcani Rezervele existente n-au fost folosite suficient Anul 1965 este pe sfirşite. Pentru majoritatea colectivelor de muncă din întreprinderile regiunii noastre el este bogat în realizări. Pentru al­tele,. în£ă,"*mai pűtí®"- -Pffiffé’acestea din urmă se numără şi întreprin­derea economică raională din Paş­cani. La sfîrşitul celor 10 luni de activitate, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici se prezintă cu un bilanţ economic nesatisfăcător. Ne propunem, însă, ca in cele ce urmează, să ne referim la un aspect al acestei activităţi şi anume, la preocuparea existentă pentru redu­cerea preţului de cost al producţiei. In trei trimestre, el prezintă o de­păşire, la întreaga producţie marfă, în valoare de 358.000 lei. La acest neajuns s-au adăugat, intr-adevăr şi unele cauze obiective, legate înde­osebi de majorarea unor preţuri, în trimestrul III, majorări neprevăzute în planul preţului de cost. Dar, a considera că numai aceste cauze o­­biective sunt de vină, înseamnă a nega un adevăr — acela al insu­ficientei preocupări pentru reduce­rea permanentă a cheltuielilor de producţie, pentru punerea în valoare a rezervelor existente. Conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii şi organiza­ţia de pârtiei de aici, con­siderez că sarcina de reducere a preţului de cost, stabilită de forul tutelar la balast, de pildă, nu se poate realiza, nu a luat măsurile cele mai eficace, încă din primele zile ale anului, pentru a mobiliza în­tregul colectiv de muncă, îndeosebi cadrele tehnico-inginereşti şi eco­nomice, la găsirea celor mai bune căi de reducere a preţului de cost. Numai la acest produs s-a înregis­trat o depăşire de 2,10 lei pe m.c. ceea ce a dus la înregistrarea unor pierderi destul de mari. De asemenea, în sectorul de binare, depăşindu-se consumul de material lemnos nor­mat pe m.p. la confecţionarea unor comenzi de obloane pentru maga­ziile G.R.R., s-a înregistrat o pier­dere însemnată. In secţia de mobilă a întreprin­derii, din cauza neatenţiei unor lucrători şi a­­ neefectuării contro­­­lului tehnic de calitate pe faze de producţie, îmbinarea unor subansam­­ble componente ale produselor exe­cutate se face uneori fie corespunzător şi din acest motiv operaţia sau faza respectivă trebuie repetată, făcîn­­du-se cheltuieli în plus. La astfel de deficienţe se mai adaugă faptul că finisarea mobilei se face uneori su­perficial fiind necesară o serie de remanieri care încarcă, de asemenea cheltuielile de producţie. Ridicarea gradului de calificare a lu­crătorilor de aici este deci, o cerinţă. La nerealizarea preţului de cost pe întreprindere au contribuit şi alte neajunsuri. Recenta şedinţă de birou a Comitetului raional de partid Paş­cani, care a analizat cum se rea­lizează preţul de cost în întreprin­derile păşcănene, a subliniat, prin­tre altele, că la întreprinderea eco­nomică raională Pașcani nu a exis­tat suficientă preocupare pentru re­ducerea cheltuielilor neproductive. In această perioadă, întreprinderea a plătit dobînzi la împrumuturile res­tante pe seama stocurilor supranor­mative (valoarea lor la data de 30 septembrie a.c. fiind de 945.000 lei), circa 100.000 lei, dintre care 40.000 lei numai în trimestrul III a.c. Cheltuieli în plus (62.000 lei) au fost făcute și la consumul de com­bustibil, la folosirea unor materiale supradimensionate etc. De asemenea, ritmicitatea producţiei a fost în multe cazuri nesatisfăcătoare, iar numărul absenţelor nemotivate de la serviciu a fost destul de mare. Dacă se mai adaugă la toate a­­cestea şi faptul că la capitolul chel­tuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor s-au plătit 168.000 lei, ne I. BACIU (Continuare in pag. 3) în pagina 2 VIAȚA CULTURALĂ In pagina 4 ■ Conferința generali F.A.O. ■ Declarația comună polono - iugoslavă fi Complet descoperit în Congo (Leopoldville) Pe una din noile artere ale lașului. Străpungerea futura. Hotel G. VIZITA In austria A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER SCHRUNS 20 — De la trimişii spe­ciali Agerpres, P. Stănescu şi G. Varvara . Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoanele care II înso­ţesc au vizitat uzina Batschau, una din cele cinci hidrocentrale ale com­plexului Eunersee. la o altitudine de peste 1.900 metri sunt folosite ale­ resursele hidraulice ale rlului 111 si ale altor cursuri de apă din Impre Juriml, pentru a pune In mişcare tur­binele complexului hidroelectric. la sosire, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România a fost întimpinat de re­prezentanţi al ministrului transpor­tului şi energiei electrice, ai socie­tăţii energetice Illvverke şi ai uzinei Latschau. La sfirşitul vizitei, conducerea so­cietăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor români. Seara, a avut loc o recepţie oferi­tă de şeful landuluiVorarlberg, Her­bert Kessler, în cinstea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful lan­dului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. * In aceeaşi zi, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Aus­triei, a vizitat fabrica de dantele şi tricotaje Debruder Rangier şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg. Cu planul îndeplinit pe 11 luni BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Fabrica de ulei „Republica" din Bîrlad au raportat recent înde­plinirea sarcinilor de plan pe pri­mele 11 luni ale anului curent. Acest harnic colectiv de muncă a produs, peste plan, de la începutul anului şi pînă acum, 224 tone uleiuri brute şi 116 tone uleiuri comestibile. De asemenea, pe primele 10 luni ale a­­nului s-a depăşit valoarea producţiei globale cu 540.000 lei, iar cea a pro­ducţiei marfă cu peste 1,8 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute, în întrecerea socialistă, de echipele conduse de Ion Sunică, Ar­­deleanu Trandaf și Ilie Sorol. A 300-a locomotivă Diesel electrică CRAIOVA 20 (Goresp. Agerpres) A 300-a locomotivă Diesel electri­că a părăsit halele uzinei Electro­­putere, plecînd în primul său drum pe magistralele de oţel ale patriei. Aducîndu-şi o preţioasă contribuţie la înfăptuirea planului de dieseli­zare a căilor ferate, constructorii de locomotive de la Siraieva adaugă la acest succes şi importante îmbunătă­ţiri tehnologice aduse în construcţia locomotivelor, care au dus, între al­tele, la creşterea puterii sale de trac­ţiune. A­, B, G... Folis: V. Petrescu schiţe In erei,on WUVUUM Melomani? !Cînd cortina grea, de pluş, s-a dat speriată la o parte şi pe scena ţintuită de reflectoare au prins a cinta ctţiva tineri englezi ce imitau onest celebra formaţie „Beatles“, ne-a inspăimintat un răget de urangutan rănit de moarte. M-am intors să văd nenorocirea. XIn flăcău cu o gură pînă la urechi lansa ţipete ritmice ... privind în jur să vadă cit e de admirat. Avea ţaţa congestionată şi ipocrită, un rin­jet de înaintare falsă şi undeva in priviri teama că nu va fi observat. Era campionul melomanilor improvizaţi sau nu ? Aceasta era Intrebarea ce-1 măcina. Voia să arate tuturor că a intrat In transă, voia ca toţi să-i recunoască marea lui pasiune faţă de muzica uşoară. Şi era un autentic lider al prefăcătoriei. Ciracii lui, cu plămîni mai slabi, presăraţi prin sală, se mulţumeau să fluiere sinistru, pentru ca nu cumva so­listul de pe estradă să-şi imagineze că este auzit în sală. E uimitor cum pot cinci la sută din spectatori să-i împiedice pe ceilalţi să as­culte concertul pentru care au plătit. Nici eu nu sunt de lemn. Şi pe mine mă încălzeşte un tempo alert. Şi mie îmi strecoară în suflet o undă de nostalgie sau un spor de vitalitate, de exuberanţă primitivă — dacă vreţi __ dai sănătoasă, acea parte a muzicii pe care o numim impropriu „uşoară". Cumva ţin şi eu discret hangul băieţilor ce se dăruie chinuind chita­rele electronice şi tobele şi aplaud sacadat cînd e cazul. E altă emoţie decit atunci cînd gindul îngenunche sub vraja lui Enescu sau Chopin, însă există o parte a fiinţei noastre care are nevoie de această categorie a muzicii atît de îndrăgită de public. Ce se întîmplă insă cu bietul nostru melomani fals, cu sărmanul care mimează frenezie şi imită pe alţi inşi cu psihicul debil ce i-au apărut undeva intr-un film, într-o scenă de tavernă ? încercaţi să-l Întrebaţi şi vă veţi convinge că nu se pricepe decit să mîrie atot trei măsuri şi cultura lui muzicală se mărgineşte la patru nume de interpreţi străini pe care le pronunţă anapoda. Omul care răgea nici nu venise să asculte. El urmărea doar să iasă în relief cu acest prilej, să fie băgat In seamă. In alte împrejurări nu izbuteşte să atragă atenţia. Dacă-i frizer, apoi fii sigur că te cioptrţeşte. Ce-i student, e restanţier şi cu nişte note... Func­ţionar cumva ? Poate unul din cei neisprăviţi, cu cîteva mustrări pen­tru chiul. Ori e tare naiv, n-a stat nimeni de vorbă cu el serios, nu i-a făcut nimeni o introducere in ritmica modernă şi-şi închipuie că maimuţărindu-se va fi privit cu admiraţie de o gîsculiţă pe care o iubeşte in secret şi ţaţă de care se poartă grosolan. Găsi, chipurile, bărbat. Vai de bărbăţia lui ! Ce refulări o fi ascunzînd ! L-am cercetat cu privirea pe unul din cei ce mi-au stricat seara. Un tinăr uriţel şi pirpiriu, cu o claie de păr dezordonată, cu urechile murdare. Hainele, din stofă bună, erau croite atît de excentric incit ţi reliefa defectele trupului, in ochi, multă sărăcie spirituală, mascată insă de o îndrăzneală neautentică jucată. Din fericire e încă tinăr. E mai rău că pe alţii i-am văzut aşa şi cînd semnele maturizării le invadau chipul. E tinăr, deci avem o datorie faţă de el. Nu-s prea puţine oare manifestările organizaţiilor U.T.C. dedicate cultivării bunului gust ? Sunt totdeauna acţiunile de această factură duse la capăt cu pricepere, plăcute, atractive, ajung pînă la inimă ? Se ţine seama in fiecare co­lectiv de setea de frumos a tineretului, nu sînt lăsaţi unii ca să şi-o potolească din băltoace ? Iată întrebări ce-ar trebui să-i urmărească pe toţi cei ce pot şi au datoria de a-şi da obolul ce tărimul frumosului. MIHAI DUMITRIU ‘'VWVWVWWVIVVWVMVWVVMVVMVWVWVWWVift.vs?

Next