Flacăra Iaşului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6212-6237)
1966-09-16 / nr. 6225
ANUL XXII, NR. 4225 VINERI 16 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI fabili. 1. CENTRAL.. j. - AR/ —I Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P. C. R. şi al Sfatului popular regional Conducătorii de partid şi de stat vizitează regiunea Galaţi In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galaţi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid. Nave la un nivel tehnic cît mai înalt In drum de la Combinatul siderurgic spre şantierul naval, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ, trec prin noile cartiere ale Galaţiului renăscut din cenuşa distrugerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă, căci prima stradă care-şi deschide noile privelişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi ansambluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul arhitectonic şi urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructorii gălăţeni în ce priveşte varietatea şi dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea şi fantezia motivelor decorative de pe faţadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic colectiv galăţean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galaţi“, de 4.500 de tone, şi mineralierului „Petroşani“, de 12.500 de tone. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisaratos, directorul general al întreprinderii. La cheiul de armate se află acum, în stadiul de montare a maşinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier, nave care şi-au început de aici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oaspeţii vizitează mineralierul—prototip „Petroşani“. Proporţiile sale impresionează privirile : corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii de tone, iar lungimea depăşeşte 150 de metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discutîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii naval gălăţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit performanţele calitative ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeţii semnează sub următorul text : „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul Naval Galaţi şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările şi oceanele lumii". Întîlnire cu intelectualitatea Salaţiului Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul pedagogic din Galaţi. Intîmpinaţi cu imnul tinereţii studioase „Gaudeamus Igitur“, oaspeţii au fost înconjuraţi cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studenţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi stadionul de aici. Profilul acestui „orăşel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învăţămîntului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor Institutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu intelectualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid a oamenilor de ştiinţă şi cultură gălăţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învăţămîntului superior, promovării ştiinţei şi culturii in patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, oraşul Galaţi a devenit în anii construcţiei socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii şi studenţii dispun de condiţii prielnice pentru desfăşurarea unui invăţămint de calitate, la nivelul cerinţelor actuale ale ştiinţei şi tehnicii. Menţionînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3.000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe impuse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele: Suntem fericiţi că ni oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid şi de stat recunoştinţa noastră deplină pentru condiţiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dispune de săli spaţioase pentru cursuri şi seminarii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragostea părintească a partidului şi statului nostru, muncind în aşa fel incit profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultăţii de mecanică, suntem hotărîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temeinic cunoştinţele predate, pentru a deveni buni specialişti, astfel incit să răspundem cu cinste exigenţelor tot mai mari pe care le pune în faţa tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrşirii construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie. Cadre bine pregătite cu temeinice cunoştinţe Primit cu vii şi însufleţite aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C al P.G.R. a relevat importanţa pentru oraşul Galaţi, ca şi pentru economia şi cultura ţării, a creării celor două institute de învăţămînt superior — politehnic şi pedagogic — şi a felicitat corpul didactic şi studenţii pentru rezultatele obţinute pînă acum. Ştiinţa, cultura, învăţămintul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societăţii noastre. Partidul şi guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învăţămîntului, asigurarea condiţiilor necesare ca studenţii şi elevii să-şi poată însuşi cît mai bine cunoştinţele necesare de cultură generală şi de specialitate, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire ştiinţifică. Numai In felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine îşi vor putea îndeplini Îndatoririle mari care le revin atît în domeniul construcţiei economice, cît şi in activitatea culturală, ştiinţifică şi de Învăţămînt. Socialismul presupune ştiinţa şi cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construcţia socialismului şi comunismului— şi de aceea partidul acordă o atît de mare atenţie acestor importante domenii ale vieţii noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care il aveti dv., cadrele din invăţămlnt, pentru Instruirea tinerei generaţii şi, totodată, pentru educarea ei In spiritul cunoaşterii şi preţuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care merită şi trebuie să fie cunoscut şi preţuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va preţui mai profund realităţile de astăzi, va înţelege mai bine că realizările în construcţia socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate naţională şi socială, sînt rezultatul muncii Încordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăţi, dar a fost hotărît întotdeauna să, le învingă şi să meargă mereu înainte pentru a-şi asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa şi a-şi făuri viaţa, a asigura dezvoltarea naţiunii române aşa cum o doreşte. In continuare, secretarul general al G.G. al P.G.R. a spus: Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpinească cunoştinţele de specialitate ale domeniului lor de activitate şi să dispună de o vastă cultură generală. Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoştinţelor — şi tineretul, dator să-şi însuşească aceste cunoştinţe — să-şi unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualităţi înaintate, la nivelul cerinţelor societăţii socialiste şi comuniste. Cu cît Intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoştinţe, vor stăpîni ceea ce creează ştiinţa în ţara noastră, dar vor cunoaşte şi tot ce creează mai bun ştiinţa mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare şi fericire pentru poporul nostru. E un program minunat şi o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — şi trebuie să spunem că tineretul s-a dovedit şi se dovedeşte la înălţimea acestor perspective. Partidul şi guvernul nostru acordă o înaltă apreciere întregii activităţi a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învaţă şi se pregăteşte pentru a putea să-şi servească poporul şi patria. Partidul şi guvernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activităţii corpului didactic, intelectualităţii noastre care, împreună cu toţi oamenii muncii, îşi aduce contribuţia la Întreaga operă de construcţie socialistă, depun eforturi pentru educarea tinerei noastre generaţii. Exprimînd preţuirea eforturilor ce se depun în această direcţie la Galaţi, tovarăşul Ceauşescu a urat tuturor intelectualilor din oraş succese tot mai mari în activitatea lor. Cu perseverenţă pe drumul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale In cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galaţi, conducătorii de partid s-au îndreptat spre Tecuci. La Şendreni, o expoziţie cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeţii le vor aprecia desfăşurate vast pe tarlalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galaţi au obţinut recolte bogate. In comunele Braniştea, Vasile Alecsandri, Independenţa, ca şi în celelalte aşezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcţiile gospodăreşti şi social-culturale sunt o dovadă a vieţii şi bunăstării la care se ridică necontenit ţăranii cooperatori. „.In 1949, după rezoluţia din 3—5 martie a partidului, ţăranii din Pechea au păşit primii din regiunea Galaţi pe calea cooperativizării socialiste. Puţini îşi mai pot imagina înfăţişarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcţionează în prezent 5 şcoli generale, un spital, un liceu, un complex comercial. Sute de cooperatori şi-au cumpărat televizoare şi aparate de radio — toate acestea avîndu-şi izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei agricole, cu cele 1.500 de familii şi 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeţilor miile de cooperatori din Pechea. Sînt de faţă tovarăşii Mavrodin Gîdruţa, prim-secretar al Comitetului raional P.G.R. Galaţi, şi Ion Irimia, preşedintele Sfatului popular raional. Preşedintele cooperativei agricole de producţie „11 Iunie" din Pechea, Ion Negoiţă, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obştească a cooperativei se ridică la 16.500.000 Iei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiţi dragi oaspeţi să le apreciaţi". După scurta consfătuire în biroul preşedintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnic, şi anume la cîteva din numeroasele grajduri şi adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 963 porci aproape 4.000 oi, 12.000 de păsări. Interesîndu-se de condiţiile de întreţinere a animalelor, despre felul cum sînt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid şi de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătăţire continuă a muncii în acest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze sosirea oaspeţilor la tribuna din faţa sediului. Adresîndu-se acestor „veterani" ai cooperativizării, ţăranilor din Pechea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Ceea ce aţi realizat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorităţii agriculturii socialiste, a posibilităţilor pe care le are ţărănimea ca, unindu-şi pămînturile, folosind mijloacele mecanizate, sămînţă superioară şi aplicînd îndrumările oamenilor de ştiinţă, să poată obţine producţii agricole bune. Aceste rezultate sunt un exemplu al realizărilor obţinute în general de ţărănimea muncitoare în anii puterii populare prin transformarea socialistă a agriculturii şi a satului, prin dezvoltarea agriculturii. Este cunoscut că deşi au trecut numai patru ani de la încheierea cooperativizării, în toţi aceşti ani — atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după terminarea acesteia — agricultura noastră a asigurat continuu producţia de cereale, produse animale şi plante tehnice necesare consumului intern, a asigurat chiar unele disponibilităţi pentru export. Aceste rezultate dovedesc justeţea politicii partidului nostru care a acordat şi acordă o atenţie deosebită dezvoltării agriculturii, creşterii producţiei în toate ramurile acesteia. Arătînd, în continuare, că programul concret de dezvoltare pînă în 1970 a agriculturii ţării noastre trasat de Congresul al IX-lea al partidului a fost lărgit şi definitivat de plenarele Comitetului Central şi congresul cooperativelor care au stabilit măsurile organizatorice şi materiale necesare înfăptuirii obiectivelor sale, vorbitorul a spus: Rezultatele obţinute anul acesta în producţia agricolă pe întreaga ţară sunt bune. La grîu am depăşit prevederile pe 1966 ale planului — şi, după cite ştiu, cooperativa dv., ca şi celelalte cooperative agricole din regiunea Galaţi, au obţinut recolte bune. De asemenea, se apreciază că recolta (Continuare in pag. a 2-a) PE MERIDIANELE GLOBULUI • DELEGAȚIA PARLAMENTARĂ ROMÂNĂ LA PRAGA • Târgul de toamnă de la Viena Franz Jonas a vizitat pavilionul românesc • „O încercare de escamotare a problemelor“ Recoltarea a început, dar spaţiile de depozitare nu sunt pretutindeni pregătite In regiune, este In plină desfăşurare recoltarea culturilor agricole tlrzic. Producţiile prevăzute vor fi depăşite. Volumul mare de muncă şi operativitatea pe care le presupun strîngerea şi depozitarea producţiei prin faţa unităţilor cooperatiste şi a bazelor de recepţie sarcina asigurării spaţiilor de depozitare corespunzătoare, organizarea judicioasă a mijloacelor de transport, pregătirea drumurilor de acces. Spre a ne da seama de felul cum factorii de răspundere respectivi se ocupă de aceste probleme, am întreprins, la 13 septembrie, un raid prin cîteva unităţi din raioanele Iaşi, Paşcani şi Hîrlău. Totul este gata Primul popas l-am făcut la cooperativa agricolă Popeşti, din raionul Iaşi. Pe tovarăşii Ion Scutaru, preşedintele cooperativei şi Petru Miron , vicepreşedinte, a trebuit să-i întoarcem din drum. Deşi abia se făcuse ziuă, ei se şi îndreptaseră, unul spre Hărpăşeşti, iar celălalt spre tarlaua în care se recoltează porumbul. Strîngerea recoltei şi asigurarea ei in hambare constituie, aici, o preocupare de căpetenie. Cinci magazii la Popeşti şi alte cinci la Hărpăşeşti, precum si nărilele sunt pregătite pentru a primi produsele. Drumurile au fost reparate, şanţurile curăţate, să aibă scurgere, in eventualitatea unor ploi abundente. Transportul va fi asigurat de cele 100 de atelaje şi autocamionul propriu. S-a întocmit graficul de transportare a Întregii recolte ce se va obţine. Cu viteză de melc Tovarăşii Simion Lupu, şeful bazei de recepţie Podu Iloaiei, împreună cu cei doi gestionari, Ilie Spătaru şi Vasile Ciornei, ni se lăudau, cu vădită lipsă de simţ al realităţii, că spaţiul destinat celor 900 de tone de porumb ( neeliberat Încă) şi 600 de tone de floarea-soarelui (in prezent ocupat cu griu) nu constituie o problemă, intrucit floareasoarelui va intra între 1—20 octombrie, iar porumbul şi mai tirziu. Cum au ajuns aceşti tovarăşi să facă astfel de calcule n-am putut afla. Ne-am convins, in schimb, că Înseşi spaţiile libere nu sunt reparate. Situaţia nu este bună, dar sus-numiţii par a nu-şi da seama. Altfel, cum ar putea privi ei cu atita linişte lucrurile, deşi cooperativei agricole din Podu-Iloaiei, de pildă, i-a fost refuzată primirea unui vagon de floareasoarelui, tocmai pe motiv că nu există încă spațiu pregătit? „Avem neplăceri din cauza bazei“ La cooperativa agricolă din Podu-Iloaiei sunt pregătite In f v. t»—t im «**«,* cgxiuts pemiu mmagazinarea tuturor celor 600 de tone de produse prevăzute. In același timp, 60 de atelaje C. SLAVIC (Continuare in pag. a 3-a) IS seplili, ora 8 Reporterul ar fi vrut să se găsească ieri, la ora 8, în toate şcolile şi ar fi vrut să stea de vorbă cu toţi elevii, profesorii şi părinţii pentru, a le consemna atît bucuria, cît şi gîndurile şi năzuinţele ce sînt prilejuite de aceste noi dimensiuni ale viitorului. 15 septembrie, ora8. A început un nou an şcolar. In limbajul României socialiste, cuvîntul şcoală ocupă un loc fundamental, constituind un record de frecvenţă, fiind un element inseparabil al vieţii, un cuvînt cu o pondere uriaşă în toate domeniile de activitate. 15 septembrie, ora 8, soneriile tuturor şcolilor şi liceelor au anunţat că întreaga tinereţe a ţării, aflată la vîrsta învăţăturii, a luat loc în bănci, că mii de profesori, tineri sau vîrstnici, i-au întîmpinat pe elevi cu un optimism tonic, adresîndu-le din inimă urarea: „Bine aţi venit, dragi elevi !“. Amplificată la dimensiunile patriei, această veste capătă proporţiile unei emoţii naţionale. La această oră a dimineţii, mai mult ca oricînd, toate gîndurile s-ar fi vrut a fi strînse într-un buchet admirabil de frumos şi de pur, pentru a fi oferit cu sinceritate celui mai drag părinte — Partidul Comunist — care, elaborînd documente de mare însemnătate pentru dezvoltarea României socialiste, a deschis şi şcoli noastre perspective noi şi luminoase. In raportul prezentat la Congresul al IX-lea de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şcoala a fost atît de minunat definită ca fiind „principal izvor de cultură și factor de civilizație". I. ARHIP (Continuare In pag. a 3-a) tri grupe de elevi 8în anul T de la Liceul inHusîriâî 3e Construcții civile și industriale. Superbă Dunărea, minunat cerul, generos soarele. Cetăţi de piatră, crenelate, stau presărate pe mal, de-o parte şi de alta a fluviului. Trecem pe Ungă Vukovar, portul al cării nume ii auzim zilnic la cota apelor Dunării ; remarca aparţine — fireşte — celui mai tinăr pasager. MARŢI Am fost la Budapesta cu autocarul, cu trenul şi vin acum pentru a treia oară pe calea apei. Regăsesc aceeaşi atmosferă de mare capitală, impunătoare prin întindere, prin ritmul trepidant al vieţii, prin clădirile vechi, seculare, contemporane, prin complicata şi eroica lui istorie. Ne ia in primire Edith — o budapestană încintătoare cu glas de trompetă, care ne transmite din primele minute pasiunea cu care-şi iubeşte oraşul. Sunt sigură că pasagerul nostru cel mai tinăr a fost cucerit întii de Edith şi apoi de Budapesta. MIA DUMIRIU Capitala maghiară atrage, astfel se explică faptul că locuitorii budapestani formează T/5 din populaţia ţării. Cele două vechi oraşe, Buda — pe dreapta, Pesta pe stingă — sunt legate intre ele de opt poduri. Vasul nostru a fost ancorat in apropiere de podul Elisabeta, despre care se spune că este o minune a matematicii, pentru că nici un pilastru nu-l susţine in apă in afara celor două capete. Ca şi pină acum, ne începem vizitarea oraşului cu asaltul unei cetăţi, e vorba de citadela construită după revoluţia lui Kossuth de la 1848. Aşezată strategic pe cea mai impresionantă culme a oraşului, citadela oferă panorama citadină şi ne invită spre lacul Balaton prin cele două autostrăzi care pornesc intracolo. Aici se găseşte şi statula Libertăţii construită in 1945 şi înaltă de 34 m„ dar nu se găseşte nici o picătură de linişte, din cauza afluxu- Iuli de vizitatori, unii turişti ca noi, alţii, cei mulţi, veniţi pentru celebrele băi Gellert, in Budapesta sunt peste 100 de izvoare termale şi aproape 400 de izvoare cu apă minerală. Cel mai tinăr pasager îşi propune să revină aici mîine, în zori, cînd taxa de intrare la ştrand este redusă, dar eu ştiu bine că la ora aceea va dormi dulce, cu palmele împreunate sub obraz, copilăria păstrîndu-şi încă zona ei de supremaţie. De altfel, emoţii puternice îl încearcă pe tinărul nostru tovarăş de drum la vederea dantelăriilor îndrăzneţ suite către înălţimi ale clădirilor in stil gotic. La biserica încoronării studiază îndelung arcadele încrucişate şi caută să distingă şi existenţa unor elemente romanice şi bizantine. Durata construcţiei a ■ - (Continuare în pag. a 4-a) bord (Iii) Pe Dunăre, de la Giurgiu la Bratislava wm