Flacăra Iaşului, februarie 1967 (Anul 23, nr. 6342-6365)
1967-02-23 / nr. 6361
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 ÎN JURUL MESEI ROTUNDE LA CE NIVEL RIDICĂM ŞTACHETA EXIGENŢEI „Tineretului din ţara noastră îi sînt deschise toate drumurile spre piscurile cele mai înalte ale ştiinţei şi culturii. Nu pregetaţi nimic, dragi tineri, pentru a vă însuşi cît mai mult din minunatele cuceriri al cunoaşterii umane, învăţaţi şi pregătiţi-vă cu sîrguinţă pentru activitatea productivă, pentru viaţă, pentru a vă aduce contribuţia la progresul continuu al societăţii noastre socialiste, la înflorirea ştiinţei şi culturii naţionale, la progresul spiritual universal“ (Din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa a VI-a a U.A.S. din Republica Socialistă România). Marţi 21 februarie ora 8. Miile de studenţi ieşeni au urcat treptele spre amfiteatre şi laboratoare cu ziare în mîini. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.., rostită la cea de a Vl-a Conferinţă a U.A.S. din Republica Socialistă România a stîrnit în rîndul cadrelor didactice şi al tineretului universitar un viu interes. Frumoasele aprecieri făcute de partidul nostru la adresa valorosului corp profesoral care îşi îndeplineşte cu cinste îndatorirea nobilă de a educa şi forma noile generaţii de intelectuali ai României socialiste, cit şi la adresa studenţimii ce învaţă cu conştiinciozitate, îşi însuşeşte cu rîvnă şi dragoste noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, au creat un cadru de efervescenţă creatoare. De aceea, cadrele didactice şi studenţii de la Facultatea de construcţii ce au luat loc în jurul mesei rotunde organizate de ziarul nostru, pentru a discuta unele probleme legate de procesul instructiv-educativ , ne-au relatat cu bucurie succesele obţinute în sesiunea de examene şi au analizat cu simţ de răspundere unele manifestări negative. Un titlu ce trebuie păstrat cu mindrie Prof. univ. D-tru Atanasiu, decanul Facultăţii de construcţii, vorbindu-ne despre pasiunea muncii intelectuale ne cita deviza pe care Faraday o avea înscrisă pe uşa laboratorului său: „Lucrează, desăvîrşeşte, publică". Pentru a realiza acest stil este necesar să ai conştiinţa clară a faptului că profesia căreia te-ai dedicat înseamnă însăşi viaţa. Această conştiinţă trebuie să-l însufleţească în egală măsură, atît pe student cît şi pe dascăl. Astăzi cînd ştiinţa, cultura şi învăţămîntul se bucură în ţara noastră de cea mai înaltă preţuire, a fi dascăl, a fi student, înseamnă un titlu de cinste care merită să fie purtat cu mîndrie. De aceea, simt o durere în suflet cînd îi văd pe unii tineri că îşi economisesc eforturile, nu depun toate străduinţele pentru a-şi însuşi cunoştinţele profesiunii alese. Există la unii, ce-i drept din ce în ce mai puţini la număr, o mentalitate egoistă de a învăţa puţin, de a promova la limită examenele. Cu aceasta ei cred că şi-au îndeplinit sarcinile ce le au faţă de societate. De multe ori i-am întrebat pe aceşti studenţi: „Credeţi că pe şantiere, în proiectare sau cercetare se admite o producţie care să fie notată cu nota 5 ?". Promovarea muncii intelec- tuale la rangul de factor principal impune o disciplină, un stil universitar de studiu, care solicită multă pasiune, spirit de gîndire şi investigare. Cartea de vizită a dascălului Red.: Cum se poate forma acest stil universitar de studiu ? — Există — ne spune conf. univ. V. Focşa, prodecan al Facultăţii de construcţii — un stil universitar al studentului şi unul al dascălului. Transmiterea rece a cunoştinţelor, ex cathedra ca şi dădăceala, constituie metode pedagogice retrograde, de mult perimate. Cadrul didactic care nu vibrează atunci cînd îşi face expunerea în faţa studenţilor poate fi cu uşurinţă înlocuit cu un magnetofon. De aceea nu poate exista o prelegere tip, valabilă oricînd şi oriunde, ci ea trebuie mereu îmbogăţită, actualizată cu tot ceea ce apare nou in domeniul respectiv. Din păcate, însă, aşa cum arătat recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută la a Vl-a Conferinţă a U.A.S.R. trebuie să spunem că în desfăşurarea procesului de învăţâmînt nu se asigură întotdeauna înarmarea studenţilor cu cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice., — Nu poţi fi exigent cu alţii— adaugă lectorul univ. M. Diaconu — dacă nu eşti exigent cu tine însuţi. Ştiinţa şi învăţămîntul românesc ne oferă numeroase exemple de dascăli iluştri, model de exigenţă faţă de ei înşişi, care prin prelegerile lor au ştiut să-i apropie pe studenţi, să le călăuzească paşii şi să ridice noi generaţii de oameni de valoare, întotdeauna studenţii au un deosebit respect faţă de cadrele didactice bine pregătite, le urmează îndrumările, le iau ca model în viaţă. Am constatat că o prelegere citită nu-şi atinge nici pe departe scopul, pe cînd expunerea liberă încălzeşte, mobilizează. Prelegerea e o carte de vizită a dascălului. De multe ori i-am auzit pe unii studenţi spunînd: „Tovarăşul lector sau asistent e bine pregătit, are un frumos bagaj de cunoştinţe, dar ... nu ştie să expună". Studenţie in do major si re minor Şi în facultatea noastră, ca de altfel în toate institutele de învăţămînt superior — sublinia conf. univ. V. Boghian —avem mulţi tineri pe care îi considerăm a fi mîndria noastră a tuturor. Ce-i caracterizează? Pasiunea pentru studiu, seriozitatea, comportarea exemplară atît în facultate cît şi în afara ei. Ei sînt adevăratul tezaur al viitorului patriei noastre. Doresc să citez cîteva nume: Guţu Irina, Cotoară Nicolae (anul IV), Dobrescu Ştefan, Turineli Mihai (anul III). E regretabil însă că aceste calităţi ale majorităţii tinerilor sunt uneori umbrite de unii „teribilişti" care consideră că fiind studenţi societatea are faţă de ei toate obligaţiile, în timp ce lor nu le revine nici o sarcină. Red. De unde previne această mentalitate, care sunt cauzele ce determină o astfel de situaţie ? Asist. univ. P. Răileanu: Sunt anumite coduri şi regulamente universitare învechite, care permit reînmatricularea studenţilor exmatriculaţi din cauza repetenţiei. Efortul depus de cadrele didactice, de organizaţiile de tineret cu aceşti studenţi în ghilimele e total nerentabil. Acest lucru face ca unii studenţi buni să fie molipsiţi de aceştia. Unii judecă aşa: „De ce să învăţ tot anul cînd pot să-mi dau examenele în toamnă, cînd mi se aprobă şi reexaminare". Aşa se explică de ce la grupa 404 (anul II) din 20 studenţi numai doi sînt integralişti, de ce la secţia construcţii civile procentajul de integralişti se ridică numai la 17,5 la sută. — Avem multe cazuri — a intervenit in discuţie studentul Vasile Melian, locţiitorul de secretar al comitetului U.T.C. pe facultate — cînd studenţi capabili, care obţin într-un an sau doi de studiu rezultate bune, ne fac mai tîrziu surprize neplăcute rămînînd repetenţi. Iată un exemplu. Studentul N. Bumbaru (anul IV) n-a luat în sesiunea aceasta nici un examen, cu toate că în trecut noi îl consideram printre „cei buni". Cauza? S-a molipsit de la V. Covîrla, V. Manole, Valeriu Popovici care sînt restanțieri de „profesie". La acest „lanț al slăbiciunilor", trebuie adăugat un fapt paradoxal. După terminarea facultăţii, studentul ce a obţinut media 10 are aceleaşi drepturi ca cel ce tot timpul a avut restanţe cu duiumul şi a obţinut cu indulgenţă nota 5. In unele ţări se face o diferenţiere sub acest aspect. Cred că şi la noi ar trebui luate unele măsuri. (lector univ. V. Diaconu). Red. : In procesul instructiv educativ un rol important îl au organizaţia U.T.C. şi asociaţiile studenţeşti. Care este cuantumul lor de contribuţie ? Prof. univ. D. Atanasiu: Aşa cum se arată în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, organizaţiile de tineret trebuie să pună in centrul atenţiei lor buna organizare a studiului, ele trebuie să-i mobilizeze pe studenţi să participe activ la întreaga viaţă universitară, să le dezvolte interesul pentru activitatea practică, pentru cercetarea ştiinţifică, să cultive trăsăturile omului nou, constructor al socialismului. Socot că adeseori munca acestor organizaţii se desfăşoară după un fel de „şablon", n-are continuitate. E slabă activitatea asociaţiilor în antrenarea studenţilor la cercurile ştiinţifice. Numai 10 la sută din studenţii noştri participă la aceste cercuri. Sunt destule cazuri cînd chiar activişti ai organizaţiei U.T.C. şi ai asociaţiei nu constituie un exemplu pozitiv, deoarece nu promovează unele examene sau restanţe. Gaiţa Dan, secretarul organizaţiei U.T.C., anul IV, construcţii: Aşa se explică faptul că unii din activiştii noştri nu iau atitudine împotriva unor concepţii înapoiate. Se ivesc cazuri cînd ar trebui sa se aplice o sancţiune severă unui student, dar cadrele noastre de răspundere nu rareori dovedesc îngăduinţă prea mare. Prof. univ. D-tru Atanasiu. Pentru a întări prestigiul organizaţiilor de tineret şi asociaţiilor, în facultatea noastră s-au luat măsuri ca la toate şedinţele şi manifestările pe ani să participe cadre didactice cu experienţă,, membri de partid. Mai ales la şedinţele unde se vor dezbate probleme profesionale ne vom strădui să ajutăm efectiv organizaţia U.T.C. şi asociaţiile. Aplicînd în viaţă măsurile partidului nostru, care ne-a arătat cu claritate sarcinile de mare răspundere ce ne revin, corpul profesoral şi organizaţiile noastre de tineret au datoria de a munci neobosit pentru a aduce o contribuţie sporită la formarea unor cadre de nădejde ale economiei, ştiinţei şi culturii României socialiste. I. ARCAŞU Studenţi din anul III al Facultăţii de agricultură de la Institutul agronomic din Iaşi, în timpul unui examen la maşini agricole. Concurs pe teme turistice Consiliul Uniunii asociaţiilor studenţeşti din Iaşi, în colaborare cu Agenţia Iaşi a O.N.T., a organizat la Predeal în perioada vacanţei de iarnă a studenţilor, un concurs gen „Cine ştie cîştigă" pe tema „Valea Prahovei". Din cei peste 30 de concurenţi din centrele universitare din ţară, 14 dînd toate răspunsurile exacte, au primit premiul I. Dintre aceştia 6 sunt studenţi ieşeni: Petru Pieşul (anul al IV-lea electrotehnică), Florentina Popovici, Gabriela Apetrei şi Maria Stoica (anii al III-lea şi respectiv al IV-lea, I.M.F.), Daniel Goldemberg (anul al IV-lea Facultatea de fizică) și Vasile Simion (anul al IV-lea Facultatea de istorie). INFORMATII ■jf Gazeta de perete „Seringa“ a I.M.F. Iaşi mai urează, încă, după scurgerea sesiunii şi a vacanţei... „La mulţi ani“. Poate venirea primăverii va determina colegiul de redacţie să o împrospăteze cu... Un nou număr.i1 Studenţii anilor I, II, III şi IV de la Institutul agronomic se află în plină sesiune. Pînă pe data de 25 februarie a.c., cînd vor pleca in vacantă, ei trec prin emotiiie... examenelor. if Se aduce la cunoştinţă studenţilor de la Facultatea de drept, înscrişi la limba engleză, că au început seminariile. Studenţii să se prezinte astfel : marţi de la orele 14—16, în sala VIII-7, anul IIII miercuri de la orele 18—20 în sala 1-4 anul I şi sîmbătă de la orele 18—20 în sala IV-9. 1f Studenţii de la Facultatea de medicină veterinară îşi pot procura zilnic, contra cost, de la Secretariat, cursuri de : Chimie vol. I şi II, Histologie vol. I—II, Avicultură voi. I şi II, Păşuni voi. I şi II, Bovine b ovine vol. I şi II, Ovine, Porcine şi Caiet cu lucrări de alimentaţie. •if Studenţii anului V al Facultăţii de matematică-mecanică, vor fi prezenţi in ziua de 1 martie a.c. la facultate pentru a începe practica pedagogică. •ff Facultatea de drept anunţă că in perioada 10 — 25 martie anul curent va avea loc examenul de admitere la doctorat pentru specialitatea Drept civil. Este prevăzut un loc cu scoaterea din producţie. if La Casa de cultură a tineretului vor avea loc, pentru studenţi o serie de activităţi cultural - educative. Sîmbătă, 25.11 a.c. orele 20, for mafia de teatru a Universităţii „Al. I. Cuza“ prezintă in premieră piesa „Ceapa“ de A. Nicolai, iar cea de muzică uşoară susţine duminică 26.//.1967 a.c. orele 20 un „Concert-spectacol“. Joi, 1 martie 1967 orele 20, va avea Ioc expunerea „ Monumentele istorice ale Iaşului — biserica Trei Ierarhi". Vorbeşte N. Grigoraş, cercetător principal la Filiala Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România. JOCURI ORIZONTAL: 1. Poet român, fiu adoptiv al Iaşului; 2. Alexandru Philippide — Lac şi loc de recreere din Iaşi — Iaşul zilelor noastre ; 3. Arborele favorit al lui Eminescu din grădina Copou — Jumătate de tonă! — Referitor la păsări ! 4. Cinematograf în Iaşi — Personaj din opera ,, Pescuitorii de perle", de Bizet ! 5. Soare antic— Cereale — In vilă ! ; 6. Suprafaţă agricolă — Sportiv de elită ; 7. Cartier al Iaşului — Ion Lascăr — La Ciric! ; 8. Ion Moisini — Nichel — Se aprind luminile; 9. Greşit — Erudit; 10. însuşită (fig.) — Cetate antică; 11. Miez de nucă! — Cămaşă ţărănească — In tril! — Perioadă istorică ! 12. Trasee de autobuz — Monumente ale Iaşului, amintind de oameni de seamă din trecut. VERTICAL: 1. Cartier din Iaşi, în care se construiesc numeroa- 5 se blocuri de lo cuinţe — Metal preţios, cu care a fost poleită biseri- ji ca Trei-Ierarhii 2. Importantă insti- t tuţie muzicala iefeană — Actor şi dramaturg ieşean; 3. Prin sită! — Suliţă în minîatu- ff rău— Remus îo nascut 4. Ionul PRIN IAŞI Creangă — Institut de învăţămîrnt superior din Iaşi ; 5. Confesiune — Traseu de tramvai; 6. Săptămînal ieşean — Alexandru Lăpuşneanu; 7. Dînşii — Nume feminin — Plecare (sport); 8. înaltă instituţie de ştiinţă şi cultură, care are o filială şi în oraşul Iaşi — Evantia, pe scurt; 9. In vis! — Inscripţii cu caracter memorial, care pot fi văzute în diferite puncte ale oraşului (sing.) ; 10. „Piaţa ...", important punct al laşului — Ruteniu — Subsemnatul : 11. Prin soare! , , Moldova", „Bolta Rece“ sau „Cotnari" ,• 12. Bloc înalt din Piaţa Unirii sau de pe malul Bahluiului — Nelu lonescu — Sunetul trompetei! R. DUDA tiiNiiiiiiiiiiiiiiiiimniliiiiiiiiiiiliiiiiiiiiiiii BOX Etapa pe regiune a campionatului juniorilor Sîmbătă, de la ora 13, şi duminică, de la ora 11, în sala Atelierelor „Nicotină", se vor desfăşura întrecerile etapei pe regiune a campionatului republican de boxjuniori. Alături de tinerii pugilişti ieşeni îşi vor măsura forţele, pentru cucerirea titlurilor regionale, cei din Bîrlad şi Paşcani, ora 10.30, la haltere( sala C.S.M.S.), popice (arena „Locomotiva"), trînte (sala C.S.M.S.), tir (poligonul de la Copou), şah (sala Consiliului regional U.C.F.S.) şi tenis de masă (sala „Voinţa"). SPORT Finala „Cupei S.M.T.“ Printre manifestările sportive importante pe care le va găzdui oraşul Iaşi la sfîrşitul acestei săptămîni, se află şi întrecerile etapei finale (pe regiunea „Cupei S.M.T." Cîştigătorii etapei raionale ai acestei competiţii îşi vor disputa întîietatea duminică, începînd de la Nu numai performanţele în producţie, ne interesează şi calităţile morale ale oamenilor (urmare din pag. 1) perioadă când randamentul este mai scăzut. Atunci strungarul îşi alege operaţii mai simple şi, de regulă, lucrează mai încet. Dar aceste operaţii simple le poate face şi ucenicul începător. E suficient să-i arăţi cum, şi el le poate executa foarte bine. Aşa procedez eu şi n-am pierdut niciodată nimic din cîştigul meu, iar ucenicul s-a ataşat de mine ca de un frate mai mare. Să nu vă miraţi, dar am un ucenic, pe Ion Ababei, in anul II, care execută unele operaţii„ cum ar fi o înşurubare, mai repede decit mine. Ar putea fi acesta un motiv de supărare pentru un muncitor calificat ? Eu cred că nu. Cel puţin pentru mine nu este. Dacă cineva poate să mă întreacă, să o facă. Eu n-am ce pierde. Dimpotrivă, aş putea să învăţ de la el. Tovarăşul Ion Buzac observă că muncitorii de azi sunt mai bine pregătiţi decit cei din trecut, lucrează pe maşini mai complexe, cu viteze mai mari şi obţin performanţe mai valoroase. Evresc, deci, ca in virtutea progresului, muncitorii de miine să fie mai buni decit cei de azi. Calităţile lor se observă de pe acum: ele sunt, însă, in embrion şi de aceea datoria noastră este să le dezvoltăm in cele mai bune condiţii. — Viitorilor muncitori, adaugă Mircea Constantinescu, avem datoria să Ie transmitem nu numai cunoştinţele noastre profesionale, ci şi atitudinea noastră faţă de muncă, spiritul nostru de disciplină, de răspundere fată de societate. E vorba aici de calităţi morale care trebuie sâ-l caracterizeze pe un muncitor înaintat, calităţi care la muncitorul de mîine vor fi desigur mai pregnante decit la cel de azi. Mă refer nu numai la comportarea în colectivul de producţie — modestie, spirit tovărăşesc, răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor de plan — ci şi la comportarea in afara producţiei, in familie, in societate. Cineva ne povesteşte despre un muncitor care avea realizări bune in producţie, dar avea şi obiceiul să bea pînă tîrziu noaptea prin cîrciumi, iar cînd venea acasă își batea nevasta. Merita el titlul de muncitor fruntaş ? Unora li se poate acorda totuși insigna. Regulamentul nu interzice. — Eu cred că nu merită, este de părere Ion Buzac, și ar fi bine ca regulamentul de acordare a insignelor de fruntaş să prevadă ca o condiţie şi comportarea in familie şi societate. Ar fi o contribuţie la educarea unui om complet de care are nevoie societatea noastră. După ci se pare, propunerea aceasta este îndreptăţită. Oamenii care participă cu Însufleţire la construirea noii societăţi nu se pot opri numai la performanţele în producţie, ci trebuie să-şi formeze şi să-şi dezvolte toate atributele moralei comuniste. Schimb de experienţă Schimbul de experienţă care a avut loc la Consiliul regional Iaşi al Organizaţiei pionierilor a fost precedat de o vizită deosebit de instructivă la Cabinetul pedagogic al Institutului pedagogic de 3 ani. Acolo, lector univ. A. Istrate, a făcut o interesantă prezentare în legătură cu aspectele esenţiale ce privesc îndrumarea metodică a muncii pioniereşti şi organizarea cabinetelor pedagogice. Au urmat discuţii vii şi interesante, care au constituit un preţios schimb de opinii între responsabilii comisiilor metodice din cadrul Consiliilor raionale şi orăşeneşti ale organizaţiei pionierilor. In urma acestui schimb de experienţă vor fi organizate cabinete sau culturi pedagogice în cadrul consiliilor raionale şi orăşeneşti ale organizaţiei pionierilor. Illlllllllllllllllllllllllllllllllllllllll'lllilllllllilll Subredacţia din Bîrlad ne transmite Asociaţia sportivă Gloria a organizat un concurs de haltere. Cu acest prilej, Mihai Zicaş, Dia Nicu, Ion Burghelea, Vasile Bolea (la juniori), Teodor Dumitru şi Vasile Bahna (la seniori) au stabilit 24 de recorduri orăşeneşti. Cele mai valoroase sunt ale lui Mihai Zicas (categ. 56 kg.), cu 170 kg. la cele 3 stiluri. Dia Nicu (categ. 60 kg.) a totalizat la cele 3 stiluri 185 kg., iar Ion Burghelea (categ. 67 kg.) — 245 kg. 60 de şahişti au luat startul întrecerilor din cadrul optimilor de finală ale campionatului republican: 36 de seniori şi senioare, 24 de juniori şi junioare. Iată cîteva rezultate din primele runde : Mircea Arsenie (Rulmentul) — Aurel Creţu (Constructorul) — 1—0 Constantin Radu (Gloria) — Virgil Enache (D.R.T.A.) 1—0 ; Mircea Florea (Gloria) — Ion Stratulat (Liceul nr. 3) 1/2 1/2. S. ELIADE Circulaţia autobuzelor pe traseele D. R. T. A. Zăpada căzută din abundenţă acum citva timp a produs perturbări în circulaţia autobuzelor D.R.T.A. In urma acţiunilor de deszăpezire, pe unele trasee circulaţia autobuzelor a devenit normală, iar pe altele, prescurtată. Iată ce ni s-a comunicat, ieri dimineaţă, de la serviciul de exploatare al D.R.T.A. Iaşi. Autobuzele şi-au reluat circulaţia pe următoarele trasee : Hîrlău — Botoşani Bîrlad— Dragalina; Bîrlad — Iveşti; Bîrlad — Buda; Bîrlad — Bogdăneşti ; Vaslui — Codăeşti! Iaşi — Vaslui; Iaşi — Ştefăneşti ; Iaşi — Bosia ; Paşcani — Tg. Neamţ; Paşcani — Fălticeni ; Paşcani — Ciohorăni şi Huşi — Răducăneni. Circulaţie prescurtată: Iaşi — Botoşani, pînă la Ştefăneşti; Huşi — Bîrlad, pînă la Berezeni ; Iaşi — Piatra Neamţ, pînă la Romani; Iaşi — Huşi, pînă la Costuleni ; Iaşi — Tăcuta, pînă la Codăeşti ; Bîrlad — Bacău, pînă la Ruseni,• Bîrlad — Huşi, pînă la Murgeni ; Vaslui — Bacău, pînă la Ivăneşti ; Vaslui — Pungeşti, pînă la Ivăneşti Huşi — Guşiţei, pînă la Hurdugi ,■ Vaslui — Vutcani, pînă la Roşieşti-gară. Trasee imobilizate: Iaşi — Horleşti, Iaşi — Ţibăneşti Iaşi — Vutcani; Iaşi — M. Kogălniceanu ; Iaşi — Grozeşti ; Iaşi — Popeşti ; Iaş — Mădîrjac; Iaşi — Sineşti Iaşi — Golăeşti; Iaşi — Dolheşti; Paşcani — Lespezi Paşcani — Iorcani; Paşcan — Şcheia; Paşcani — Băiceni; Paşcani — Mirceşti Huşi — Dolheşti ; Huşi — Moşna ; Bîrlad — Bursucani, Bîrlad — Păpurăreşti ; Bîrlad — Huşi (de la km. 36 la km. 68) ; Bîrlad — Cîrja (de la km. 36 la km. 46) ; Bîrlad — Şuletea ; Bîrlad — Blăgeşti (de la km. 36 la km. 44) ; Bîrlad — Cotoroaia; Bîrlad — Corodeşti; Vaslui — Vutcani (de la km. 28 la km. 40), Vaslui — Bacău (de la km. 24 la km. 36), Vaslui — Pungeşti (de la km. 24 la km. 35); Vaslui — Ţibana; Vaslui — Cozmeşti şi Hîrlău — Hălceni. pe 285 m. lungime de undă JOI, 23 FEBRUARIE, 1967 Programul de dimineaţă : 6 Buletin de ştiri ; 6.10 Cîntece de viaţă nouă ; 6.30 Emisiune economică ; 6.40 Muzică executată de fanfară . Melodii de estradă ; 7 Poşta medicală ; 7.10 Muzică uşoară. Programul de prim : 13 Buletin de ştiri ; 13.05 Emisiunea „Din joi In joi” . 13.20 Melodii îndrăgite. Programul de seară i 17.30 Rubrica „Ne-am informat pentru dumneavoastră” ! 17.40 Teatru radiofonic . 19 Melodii distractive i 19.15 Radiojurnal. JOI, 23 FEBRUARIE, 1967 18 Pentru cei mici. Filmul : Cine-i de vină ? . 18.20 Studioul pio-pierilor ; 18.50 Publicitate ; 18.58 Ora exactă ; 19 Telejurnalul de seara ; 19.20 Buletinul meteorologic ; 19.23 „Multă dulce și frumoasă" — emisiune de limbă română contemporană. Prezintă conf. doctor Florica Dimitrescu ; 19/35 Călătorii geografice. Călătoria căpitanului Cook (I) ; 20 Enigmele peşterilor. Continuatorii lui Emil Racoviţă în dezvoltarea biospeologiei româneşti ; 20.20 Studioul muzical ; 21 Filmul artistic : „Femela necunoscută" — producţie a studiourilor din R.A.U. ; 23.05 Telejurnalul de noapte. TEATRUL NATIONAL, joi, 23 februarie, ora 19.30 ; „Veac de Iarnă". CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 8.45 ; 11.35 ; 15 ; 17.55 ; 20.45) : „Lumea minunată a fraţilor Grimm", cinemascop * REPUBLICA (orele 8.45 ; 11 ; 14.30 ; 16.40 ; 18.50 ; 21) : ,,Dimineţile unui bâiat cuminte" ; TINERETULUI (orele 9; 11.30): „Watlock" ^ (orele 15. 17 ; 19 . 21) : „Dama cu camelii" (cinematecă) ; ARTA (orele 9 ; 11.15 ; 14.30; 16.45; 19. 21.15): „Atenta tul" — cinemascop ; NICOLINA (orele 15.30 ; 18 : 20.30) : „In ge nunchi ma întorc la tine". IN REGIUNE, la BIRLAD, cinema Victoria „Diligenţa", completare „Fermenţii la lucru" ; cinema Birladul „Laguna dorinţelor" VASLUI : „Minunata Angelica" — cinemascop ; HUŞI : „Triumful lui Robin Hood" — cinemascop ; PAŞCANI — Casa de cultură : „Barba roşie" (seria I şi a l l-a), cinemascop. Vreme relativ călduroasă cu cerul noros pînă la acoperit. Pe alocuri va ploua slab. Vînt slab pînâ la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura staţionară , minimele vor fi cuprinse între minus 2 grade şi plus 2 grade, iar maximele între plus 4 şi 9 grade. A .