Flacăra Iaşului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6651-6675)

1968-02-14 / nr. 6662

FLACARA IAȘULUI PAGINA 2*. Cum ne manifestăm in sălile de spectacole Evident, un om civi­lizat, trecut prin şcoa­la familiei şi prin cea a vieţii, se comportă ca atare, indiferent de locul în care se află într-un moment sau altul al existenţei sale cotidiene. Pe stradă ori în tramvai, într-un local public ori în­tr-un lăcaş de cultu­ră, acasă şi la locul de muncă - persona­litatea lui se mani­festă puternic prin a­­titudinea discret-mo­­destă, atentă şi demnă, împrăştiind în jur un aer proaspăt, de în­credere şi seriozitate. Cu plăcere facem o­­ficiul de a sublinia un lucru pe care, de altfel, foarte mulţi dintre noi îl ştim : e­­xistă, în zilele noas­tre, un însemnat nu­măr de asemenea oa­meni şi aceştia alcă­tuiesc mîndria socie­tăţii noastre socialis­te. Dar, pentru că­­ din nefericire , mai întîlnim, şi nu rare­ori, şi alte categorii, preferăm să ne spu­nem părerea despre acestea din urmă, în dorinţa sinceră de a atrage atenţia asu­pra lor ca asupra u­­nor defecţiuni ce in­fluenţează negativ comportarea civică. Dar, să recurgem la cîteva fapte, cu­lese din viaţă. Era într-o seară de iarnă. Atunci am a­­sistat la două scene elocvente şi opuse ca semnificaţie. Prima , încă de la întîia uşă a intrării de la stal a Teatrului Naţional, ne-a atras atenţia stinghereala cu care se mişca un om. A­­vea poate ceva mai mult de 50 de ani şi era îmbrăcat sim­plu, dar foarte îngri­jit, îndată ce s-a văzut în holul puter­nic luminat şi de o frumuseţe bine cunos­cută amatorilor de teatru, omul şi-a scos, cu evlavie - am spune - căciu­la şi a prins să îna­inteze cu paşi uşori şi rari, temîndu-se parcă să calce. Pe chipul lui luminat din interior înfloreau niş­te sentimente deose­bite. Nu, nu era stin­ghereala omului în faţa unei minuni, mai curînd era vorba des­pre un respect înnăs­cut poate, sigur cul­tivat, faţă de locul în care se afla. Căci întreaga atmosferă impunea de la sine respect. Dar, după cum se va vedea din cele ce urmează, respect celui obişnuit să respecte, căci al­tora nimic nu le in­spiră o atitudine de bunăcuviinţă. A doua : era în a­­ceeaşi seară. Scena s-a petrecut, de data asta, în plină sală a Naţionalului. Era cu cîteva minute înainte de începerea specta­colului. Aproape toa­te locurile erau ocu­pate şi peste tot domnea o lumină aşa de puternică, încît ai fi putut zări lesne un ac, dară-mi-te cogea­mite vlăjganii (doi la număr), care stăteau rezemaţi de spetezele fotoliilor, cu faţa că­tre public şi mîncau seminţe. Aveau în ţinută ceva sfidător şi jalnic. Li s-a atras atenţia : - Aici nu-i la sta­dion... - Doar nu dăm co­jile pe jos, au răs­puns puţin intrigaţi. Acesta, da, argu­ment : „Nu dăm co­jile pe jos". Şi şi-au ocupat liniştiţi locu­rile. Numai ce s-au stins luminile şi din dreptul lor a şi în­ceput să se împrăştie un zgomot enervant, asemănător aceluia pe care îl scot ro­zătoarele. Şi gîndi­­ţi-vă, era în sala Tea­trului Naţional, tea­tru care vreme de peste o sută de ani şi-a clădit un presti­giu pe care nici un fel de rozătoare nu are dreptul să-l ron­ţăie, indiferent dacă se refugiază sau nu sub vălul întunericu­lui. Un caz mai recent. Casa de cultură a ti­neretului a găzduit, la sfîrşitul lui ianua­rie, spectacolul dat de trupe din raionul Iaşi cu prilejul fazei raionale a Festivalu­lui regional de tea­tru folcloric. Sala pli­nă, spectacol de înalt nivel - totul năştea o atmosferă plăcută şi intimă. Se aplau­da ,,la scenă des­chisă", se striga „bravo Andrieşenii“ etc. Iată, însă, că, un grup de 7-8 tineri a început să se mani­feste ca nişte huli­gani. „Aplauzele" cu picioarele, urletele ca la stadion, atunci cînd nu-ţi place arbitrajul, comentarii de gust inferior şi altele au culminat cu un mo­ment de-a dreptul pe­nibil şi de nesupor­tat : un membru al unei echipe a apărut pe scenă şi a între­bat, după obicei : - Dragi spectatori, primiţi capra din Bi­volari ? - Nuu, nuuu ! au urlat cei 7-8. Evident, capra din Bivolari a venit şi a fost răsplătită cu a­­plauze de sală. Ceea ce a produs nedume­rire, însă, era faptul că nimeni nu a in­tervenit pentru potoli­rea sau eliminarea „şmecherilor" (că aşa păreau ei să fie). Şi erau acolo oameni cu căderea de a o face! Am mai putea în­şira şi alte asemenea exemple de abateri de la nişte norme care se inoculează o dată cu laptele supt de la mamă şi care se învaţă temeinic în şcoală­ şi în viaţă. Dar credem că vă imaginaţi că nu ne face nici o plăcere, încheiem, deci, nu înainte, însă, de a pune o întrebare ; dacă pentru unii o sală de spectacole de prestigiu nu-i un îndemn către o ati­tudine civilizată; dacă cei puşi să asigure o asemenea purtare din partea fiecăruia nu o pot face; dacă chiar şi opinia publi­că e ineficientă u­­neori (tocmai prin ti­miditatea cu care se manifestă), atunci la ce mijloace să re­curgem pentru a pu­tea asigura puritatea spirituală a fiecărui loc de întîlnire pu­blică ? Nu cumva sfera de intervenţie trebuie să depăşeas­că limitele stricte ale acelui loc şi să se facă mai mult simţită în familie, în şcoală, în întreprindere, oriun­de ? Poate că n-ar fi rău să reflectăm şi, mai ales, să acţio­năm. V. FILIP Cărţi Nicolae Titulescu Documente diplomatice Volumul reprezintă o cu­legere de documente diplo­matice, în majoritate inedi­te, ilustrînd aspectele esen­ţiale şi liniile directoare ale activităţii lui Nicolae Titu­lescu. Sunt cuprinse circa 500 de documente g raf foarte poli­tice, telegrame, circulare, note, cuvînturi fundamen­tale, articole, scrisori — din perioada 1920—1939, prove­nite îndeosebi din arhiva Ministerului Afacerilor Ex­terne, de la Direcţia Ge­nerală a Arhivelor Statului, din publicaţiile oficiale ale Societăţii Naţiunilor (dez­baterile Adunării Generale și ale Consiliului) etc. Lucrarea, elaborată de un colectiv condus de prof. univ. George Macovescu și format din Dinu C. Giures­­cu, Gheorghe Ploieşteanu, Constantin I. Turcu, Geor­ge G. Potra, începe cu un studiu introductiv in care se analizează informațiile cuprinse in documentele culegerii privind diferitele acţiuni la care a participat diplomatul român. Selecţionarea, creşterea, promo­varea şi educarea cadrelor — sarcină de mare răspundere Culegere de studii Răspunzînd necesităţilor actuale şi de perspectivă, lucrarea abordează probleme de o mare importanţă pri­vind munca cu cadrele. Ea cuprinde materiale la care şi-au adus contribuţia acti­vişti de partid şi de stat cu luneta de răspundere, oglin­deşte multilateral politica de cadre promovată de par­tid pentru asigurarea tutu­ror sectoarelor de activi­tate cu oameni care să co­respundă exigenţelor mereu sporite ale societăţii noas­tre. Tematica abordată se referă la cunoaşterea ca­drelor în procesul muncii, sursele de formare a aces­tora, aplicarea principiului muncii şi conducerii colec­tive în activitatea cu ca­drele, perfecţionarea conti­nuă şi dezvoltarea profilu­lui lor moral-politic, asigu­rarea stabilităţii in funcţii, cit si la probleme specifice in munca cu cadrele ce se ridică in diverse domenii: industrie, agricultură, con­strucţii, transporturi, co­merţ, cercetări ştiintifice, alături populare, invăţămînt, sănătate etc. Corvin Tatiana, Makra Şt. Motelul, mici unităţi de cazare pentru turişti Lucrarea vine in ajutorul proiectanţilor, al organelor de îndrumare şi avizare şi al executanţilor construcţiilor turistice, prin prezentarea unei sinteze a experienței mondiale în acest domeniu. Prezintă probleme legate de amplasamentul în terittoriu a obiectivelor pentru turism, parametrii functionali, ele­mente componente, echipa­ment tehnico-edilitar, fac­torii tehnico-economici etc. De asemenea, analizează posibilitățile de a imprima acestor unități de turism caractere specifice regiu­nilor. Întîlnire cu academicianul Victor Eftimiu Aula Bibliotecii universitare „M. Eminescu“ din Iaşi a cunos­cut, recent, o animaţie deosebi­tei. Scriitori, profesori, studenţi, elevi, oameni ai muncii din diferite cartiere ale Iaşului au venit să se întîlnească cu apreciatul scriitor, academicia­nul Victor Eftimiu, care la invitaţia Comitetului regional de cultură şi artă a­ vorbit despre „Junimea" şi „Convor­biri literare". Reputatul scriitor a evo­cat în cuvinte emoţionan­te amintirile ce-l leagă de vechea capitală a Moldovei. Celor peste 500 de parti­cipanţi la această manifestare le-au fost prezentate pe larg figurile luminoase ale lui Va­sile Alecsandri şi M. Emi­nescu, cărora academicianul Victor Eftimiu le-a închinat un fragment, „Odă lui Emi­nescu şi Vasile Alecsandri" care a fost recitat cu mă­iestrie de către autor. PAVEL GORINCIOI secretarul Comisiei regionale de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice Iaşi Complexul şcolar chimic — Iaşi. La instalaţia de sinteze organice din, laboratorul şcolii, elevi din anul II execută lucrări practice. îmbogăţirea arsenalului terapeutic (urmare din pag. 1) Dar preocupările noastre sunt îndreptate şi către alte domenii de cercetare. Au fost astfel ob­ţinute substanţe care, după primele cercetări preliminare, au dovedit interesante proprie­tăţi virostatice, tuberculosta­­tice, antihelmintice, hipoten­­sive, (colectivul prof. dr. docent I. Zugrăvescu). Din cele relatate mai sus se evidenţiază pregnant caracterul aplicativ al cercetării. Activi­tatea este îndreptată în direc­ţia preparării de medicamente noi, moderne, de înaltă efica­citate terapeutică, care să fie predate industriei de medica­mente pentru îmbogăţirea arse­nalului terapeutic din ţara noas­­tră. Spiritul de colaborare care ne călăuzeşte se manifestă sub­ forma cercetării în complex, a aceleiaşi teme, de către un nu­măr mare de laboratoare, con­comitent, fiecare sub altă la­tură a caracterului temei. A­­cest mod de abordare a cer­cetării conduce la o mare o­­perativitate, tema fiind stu­diată sub toate aspectele în­tr-un timp minim, ceea ce dă posibilitatea unui studiu com­plet cu corelarea permanentă între diferitele colective de stu­diu. Tot pe linia colaborării au fost încheiate contracte cu Fa­brica de antibiotice, cu Insti­tutul de igienă şi cu Institutul pentru controlul de stat al me­dicamentelor şi cercetării far­maceutice. O caracteristică a facultăţii noastre este că în majoritatea cercetărilor se porneşte de la substanţe naturale de origine vegetală. Ele sunt dotate cu ac­tivitate terapeutică de obicei de o mare specificitate şi pre­zintă totodată un mare grad de economicitate prin elimina­rea unor faze de sinteză cos­tisitoare. Utilizarea substanţe­lor naturale pentru transfor­marea lor în noi substanţe me­dicamentoase constituie ceea ce denumim curent procesul de semisinteză. Dacă pînă acum cercetarea din cadrul Facultăţii de farma­cie a fost pur aplicativă, în vi­itor ne vom preocupa şi de cercetări cu caracter funda­mental pentru a crea studiilor noastre o puternică bază teo­retică. Vom aborda probleme ce se referă la natura relaţi­ilor dintre structura chimică a substanţelor şi proprietăţile lor farmacodinamice, ceea ce va fundamenta complex cerce­tările noastre în domeniul me­dicamentelor. Intr-o altă direc­ţie de cercetări vom întreprinde studii relativ la căile de bio­­sinteză a substanţelor active elaborate de plante. Fără în­doială că pentru realizarea a­­cestor obiective este necesară dotarea în continuare a labo­ratoarelor şi lărgirea spaţiului destinat facultăţii. O preocupare imediată care stă în vederea consiliului fa­cultății, este și pregătirea co­respunzătoare a cadrelor tinere, formarea lor multilaterală. CLUJ Un nou sistem de calcul şi de evidenţă CLUJ­­ In serviciul de contabilitate al întreprinderii de construcţii şi montaje din Cluj se aplică un nou sis­tem de calcul şi de evidenţă a drepturilor băneşti ale sa­lariaţilor direct productivi. Foaia de lucru în acord, fişa de salarizare, statul de plată pentru alocaţia de stat cu­venită copiilor şi alte cîteva foi, a căror completare con­sumă mult timp, au fost co­masate într-un singur formu­lar. De aici a rezultat, pe lîngă reducerea considerabilă a volumului de muncă, şi o operativitate deosebită în e­fectuarea plăţii salariilor. Noul sistem creează, de ase­menea, condiţii ca normato­­rii să fie scutiţi de activita­tea de repartizare şi calculare a cîşligurilor. Aceştia com­pletează, împreună cu maiştrii şi ataşamentiştii, numai nor­mele compuse şi cantităţile executate, stabilind totodată nivelul de îndeplinire a pla­nului de către echipe. Restul operaţiilor se fac de către calculatori şi se trec direct în statele de plată. Sistemul poa­te fi aplicat pe toate şantie­rele de construcţii şi montaje din ţară. (Agerpres) Unde reparăm aparatele de radio şi televizoarele ? U.R.C.M. Iaşi a luat o se­rie de măsuri pentru înfiin­ţarea de cooperative de spe­cialitate în oraşele importan­te ale regiunii, şi, pe lingă acestea, a unor ateliere mo­bile ce se deplasează pe te­ren. Şi în raionul Huşi func­ţionează o asemenea unitate, avînd sediul în oraş. In fie­care zi, atelierele mobile se deplasează, conform unui grafic stabilit, în comune, pentru a efectua reparaţii aparatelor electrotehnice ale cetăţenilor. Cu prilejul vizitei noastre în comunele Ră­­ducăneni, Vetri­­şoaia, Ghermă­­neşti, Grozeşti, Rî­­şeşti, ara con­statat o serie de aspecte. In Răducăneni există de televizoare. Luînd în con­sideraţie acest aspect, anul trecut, în primăvară, organe­le locale de aici au propus cooperativei meşteşugăreşti „Zorile“ din Huşi înfiinţarea în comuna lor a unui atelier. Propunerea a fost acceptată şi de atunci în această comuna există un atelier (tehnicianul soseşte aici în fiecare marţi; el are condiţii bune de muncă şi cazare). Din convorbirile a­­vute cu o serie de cetăţeni, ei şi-au manifestat mulţumirile faţă de modul ireproşabil în care tehnicianul Valentin Tec­­­ici îşi îndeplineşte obligaţiile profesionale. „Cînd soseşte to­varăşul tehnician, noi ne pre­zentăm cu aparatele defecte pentru reparat. Ne bucură faptul că este punctual, că este un meseriaş foarte pri­ceput şi are o comportare model faţă de clienţi" (Con­stantin Apreotesei). Ateliere asemănătoare s-au înfiinţat la Vetrişoaia şi Ghermăneşti, ac­tivitatea lor fiind mulţumitoa­re. Aceste ateliere satisfac, în primul rînd, nevoile cetăţeni­lor, iar în al doilea rînd a­­duc frumoase venituri coope­rativei. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre comunele Gro­zeşti şi Rîşeşti, unde nu nu­mai că nu există ateliere de specialitate, dar nu se depla­sează nici un tehnician prin aceste locuri. Cooperatoarea Emilia Bogos (Grozeşti) are un aparat de radio defect de vreo trei ani. Putea să meargă la Huşi să-l repare (aproximativ 30 de kilometri), însă n-a vrut să păţească precum Petre Munteanu, care şi-a reparat radioul la coope­rativa „Zorile", dar , venind spre casă, pe drum aparatul s-a stricat şi mai rău. Aceeaşi situaţie există şi în comuna Rîşeşti, I­a Albiţa, la bufet, pe ,unde trec deseori turiştii străini, există um apa­rat de radio „impozant" care stă însă stricat de anul tre­cut. Deplasarea cetăţenilor din localităţile respective cu a­­parate electrotehnice la Huşi este incomodă, deoarece ele, la întoarcere, se pot defecta şi mai rău. Pentru dezvoltarea în per­spectivă a comunelor, se pre­conizează ca ele să beneficieze mai mult de avantajele civi­lizaţiei şi culturii. De aceea, credem că U.R.C.M. Iaşi ar trebui să extindă reţeaua a­­telierelor mobile şi în alte lo­calităţi, iar pînă atunci coo­perativa „Zorile" din Huşi să trimită barem din lună în lună tehnicieni atît în comunele a­­mintite, cît şi în altele. STELIAN COMȘA comuna peste 70 A In cîteva rînduri de la cititorii noştri Un început bun In cartea Depoului C.F.R. Paşcani s-a consemnat, zilele acestea, un eveniment deose­bit : prima revizie cu reparaţii a unei locomotive „Diesel" e­­lectrice. Cu ajutorul unor in­stalaţii anume destinate aces­tui fel de reparaţii, o echipă de muncitori specializaţi a e­­xecutat lucrările la un nivel calitativ superior. In acest de­pou se execută, totodată, lu­crări de modernizare, in scopul efectuării unor revizii mai mari la locomotivele „Diesel" electrice. VIOREL MAFTEI în aşteptarea măsurilor Energia electrică pentru ilu­minatul public din satul Cuci — Negreşti este achitată la zi. Dar din totalul numărului de becuri nu ard decit jumă­tate. Şi dacă ar fi numai a­­cesta singurul necaz ! Şcoala din Cuci, însă, a cărei insta­laţie interioară s-a terminat din septembrie 1967, nici pînă la sftrşitul lunii ianuarie a.c. nu a fost conectată la reţea.­­Locuitorii satului sunt totuşi în aşteptare1. “ OPREA JENICA Bilanţ bogat Cooperativa de consum din Hălăuceşti a vîndut locuitori­lor acestei comune, în 1967, mărfuri în valoare de peste 12,5 milioane de lei, realizînd un beneficiu de 309.000 de lei. Printre mărfurile de valoare mai mare şi de folosinţă înde­lungată s-au înregistrat: 196 de televizoare şi aparate de radio, 162 de garnituri de mobilă, 46 de maşini de cusut şi încă multe altele. PETRU CLOPOŢEL Obţinerea timpurie şi eşalonată a producţiei de legume impune m u m iiiiltimu Una din cooperativele agri­cole care contribuie la apro­vizionarea cu legum­e a ora­şului Paşcani­­ şi cea din I­anca, situată in suburbia o­­raşului. Anul trecut această unitate a cultivat cu legume, după cum ne informa conta­bilul cooperativei agricole, o suprafaţă de 70 de hectare. Venitul bănesc realizat din valorificarea legumelor a fost mic. Raportat, în medie, la hectar el cifrează peste 5.000 de lei. Cauzele care au dus la obţinerea unui astfel de rezultat sunt: producţiile ne­­satisfăcătoare şi obţinerea tir­­zie a acestora. Din discuţiile avute cu to­varăşii Bran Toader, secreta­­ru­l comitetului de partid­ şi M. Herman, inginerul cooperati­vei agricole, a reieşit că pînă în prezent, aici, la Lunca, nu există garanţia că neajunsu­rile de anul trecut nu se vor repeta. Se ştie că cel mai indicat îngrăşămînt pentru fer­tilizarea terenurilor destinate culturilor legumicole, este gunoiul de grajd din care u­nitatea posedă, în apropierea adăposturilor de animale, su­te de tone. Cu toate acestea, suprafaţa destinată grădinii de legume nu a fost fertili­zată cu gunoi de grajd, nici în proporţie de 10 la sută. Tov. ing. M. Herman justifica nefertilizarea celor 50 de hec­tare prin lipsa braţelor de muncă. Dar tot el ne-a spus că brigada S.M.T. dispune de două remorci, de un dispozi­tiv de încărcare mecanică a gunoiului. Ce număr mare de braţe de muncă ar mai fi fost necesare în situaţia aceasta ? Pentru producerea răsadului şi pentru repicat s-au plani­ficat să se amenajeze 2.600 de m.p. de răsadniţe. Pînă acum s-au asigurat tocuri şi rame pentru 1.200 de m.p. După cum preciza inginerul cooperativei agricole vor mai fi confecţionaţi doar încă 300 de m­p­ de răsadniţe. Aşadar, există intenţia de a nu se asigura suprafaţa de răsadni­ţe planificată şi asta va avea repercusiuni negative asupra obţinerii unei producţii mai timpurii. De altfel, in graficul însărmînţărilor stabilit pentru cooperativa agricolă din Lun­ca se prevedea ca însămînţa­­tul în răsadniţe a seminţelor de roşii să se facă între 20— 25 februarie a.c. Specialiştii ne-au spus că această lucra­re o vor face în martie. Or, cu cit se va întîrzia produ­cerea răsadurilor cu atît se va întîrzia obţinerea produc­ţiei. Conducerea cooperativei a­­gricole şi specialiştii trebuie să dovedească mai multă preocupare pentru obţinerea unei producţii sporite şi cît mai timpurii. Ce trebuie fă­cut în această privinţă se cunoaşte destul de bine. E necesar ca ce se cunoaşte să se apu­ce în practică. Numai in felul acesta se vor puta obţine rezultate mai bune de­cit anul trecut. GH. STEJARU A Zile şi nopţi dinioară — Grăunte de ovăz pentru cai; 10. îşi duce zilele, departe de oameni (înv.) — Cameră de noapte (mold.) ; — 11. Cerul nopţilor senine — Zile la romani;­ 12. Vase — Plantă textilă — Stea pe fir­mamentul artei. VERTICAL: 1. Verbul o­­dihnei de noapte — Compozi­tor polonez, autor al unor ce­lebre nocturne; 2. Cîntec —• începe şi sfîrşeşte noaptea! — Ne luminează paşii în nop­ţile fără nori ; 3. Cei care a­­mînă o treabă de azi pe mîine — Sud-sud-vest ,• 4. ..... hu­manum est” — Punct situat în susul unui rîu ■; 5. Pronume — Specie a genului dramatic ai cărei străluciţi reprezentanţi au fost în antichitate Eschil, Sofocle şi Euripide; 6. Seară la început şi la terminare — Luntre mică — Intr-o gripă ! ; 7. In această zi — A ajutat pe mulţi să vadă lumina zilei —365 de zile şi de nopţi; 8. Potrivire de cuvinte, „ce din coadă au să sune" — Nu mai are zile multe! ,■ 9. își arată coada numai noaptea (pl.) — Făcea zile fripte vechilor e­­gipteni! ; 10. Cînd sint albi, cică sínt buni pentru zile ne­gre ! — îmbrăcat ca de zile mari ; 11. Prevederi bugetare — Baie ,■ 12. Noaptea de sfirșit și de început de an — Ziua dominat de soare, noaptea dominat de stele. I. MIRCEA ORIZONTAL: 1. Numără zilele şi nopţile dintr-un an — Local de noapte; 2. Noap­te buni ! De pildă: Ziua bună, de dimineaţă se cunoaşte! (pl.)­ 3. Intre stîlpii unei balustrade — A scris romanul „Zi­le şi nopţi"; 4. Scandal — Se a­­flă una lîngă alta şi la zile bune şi la zile rele; 5. Terminat netermi­nat ! — Articol; 6. începe noaptea — Apropierea de ţărm a unei nave (pl.); 7. Autorul celebrei piese „O noapte furtunoasă" — Zeiţa viţea!­­ 8. Mare cît o zi de post! ;­ 9. Vas de lut — O- Ilii IC­ON­ Radio Iaşi Programul de dimineaţă ! 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Mu­­zică uşoară ; 6.00 Emisiune pentru sate ; 6.10 Melodii populare moldoveneşti; Mu­zică distractivă; 6.45 Jurnal de clasă; 7.00 Muzică uşoară românească; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţia de prînz (12 — 13) ; Buletin de ştiri ; Caleidoscop muzical; Breviar artistic; Con­tinuarea programului muzi­­cal ; Revista presei regiona­le ; Scurt program de tan­­gouri. Programul de seară ! 16.00 Noi şi elevii noştri; 16.15 Concertul serii de muzică populară; Solişti şi orchestre de muzică uşoară ; 17.00 Oa­meni de seamă; 17.20 Pe portativul undelor — melodia preferată ; 18.00 Intîlnire cu opereta ; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Muzică de estradă. Televiziune 9.15—12.30 Jocurile olimpice de iarnă. Schi fond ştafetă 4 X10 km. — bărbaţi. Patinaj viteză 500 m. bărbaţi; 17.30 Curs de limba engleză (lec­ţia a 3-a) ; 17.58 Sumarul zi­lei; 18.00 Telecronica econo­mică. Cazul celor 1.200; 18.30 Pentru copii — Ala—bala. Că­lătorie muzicală ; 19 Studio­ul pionierilor ; Răsplata în­demînării ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Buletinul me­teorologic — Publicitate; 20.00 Album liric : Ion Minulescu; 20.15 Transfocator; 20.45 Tele­­cinemateca : ,,Iubirea lor“. Film artistic — cu Bette Da­vis și Charles Boyer; 23.10 Jocurile olimpice de iarnă — Patinaj artistic • proba de fi­guri libere — perechi; 24.00 Telejurnalul de noapte. Opera de stat Incepînd de la ora 19.30, pe scena lirică ieşeană, va fi prezentată opera Carmen de a, Bizet, sub conducerea muzicală a Corneliei Voina. Stegia : D. TS Walfäffl­er G. Zaharescu, Casa sindicatelor Comisia regională pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiin­ţifice, în colaborare cu Case sindicatelor, organizează ex­punerea : „Mesajul către ti­neret al artei contemporane*". Va vorbi poetul Corneliu Sturzu. Ora începerii: 17.30. Cinematografe Victoria (orele 9; 11.15; 14.30; 18.45; 19. 21.15) : „Capcana" ; Republica (orele 9; 11.20; 14 ; 16.20; 18.40; 21) : „Eseroe fără voie" — cu Robert Hirsch, Sylva Koscina, Jean—Pierre Marielle ; Tineretului (orele 9. 11; 15; 17; 19. 21) : „Cea mai lungă noapte" — o pro­ducţie a studiourilor bul­gare, cu Gheorghi Kaldiari­­cev, Victor Rebenciuc, Ne­vana Kokanova; Arta (orele 8.45; 11.30; 14.30; 17.20; 20.15): „Război şi pace" (seria I) ; Nicolina (orele 16. 18; 20) : „Maigret şi afacerea Saint-­­Fiacre". IN REGIUNE. La BIRI­AD, cinema Victoria : „Un taxi pentru Tobruk" ; cinem.­ Uh­­­ladul : „Hiperboloidul ingine­rului Garin"; VASLUI: „Fa­raonul" (ambele serii); HUŞI: „Fără paşaport în ţară stră­ină"; PAŞCANI: „Sora cea mare". Muzee Vizitarea muzeelor din Iaşi se poate face între următoa­rele ore : 10—13 şi 17—20, mu­zeele din Palatul Culturii şi Muzeul Unirii ; 10—16, Boj­deuca lui Creangă; 9—12 şi 15—19, Muzeul de istorie na­turală. Grădina botanică Este deschisă în permanen­ţă între orele 8 şi 20. Telefoane utile Staţia de taximetre—4532; Autogara D R.T.A. — 2818 ; Agenţia de voiaj C.F.R. — 3673; Agenţia teatrală — 4469. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit. Dimineaţa şi seara se va semnala ceaţă locală. Vînt slab din sectorul sud,es­tic. Temperatura uşor va­riabilă ; minimele vor oscila între minus 8 grade şi minus 12 grade ,iar ma­ximele între minus 3 gra­de şi plus 1 grad.

Next