Flacăra Iaşului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6651-6675)
1968-02-14 / nr. 6662
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2*. Cum ne manifestăm in sălile de spectacole Evident, un om civilizat, trecut prin şcoala familiei şi prin cea a vieţii, se comportă ca atare, indiferent de locul în care se află într-un moment sau altul al existenţei sale cotidiene. Pe stradă ori în tramvai, într-un local public ori într-un lăcaş de cultură, acasă şi la locul de muncă - personalitatea lui se manifestă puternic prin atitudinea discret-modestă, atentă şi demnă, împrăştiind în jur un aer proaspăt, de încredere şi seriozitate. Cu plăcere facem oficiul de a sublinia un lucru pe care, de altfel, foarte mulţi dintre noi îl ştim : există, în zilele noastre, un însemnat număr de asemenea oameni şi aceştia alcătuiesc mîndria societăţii noastre socialiste. Dar, pentru că din nefericire , mai întîlnim, şi nu rareori, şi alte categorii, preferăm să ne spunem părerea despre acestea din urmă, în dorinţa sinceră de a atrage atenţia asupra lor ca asupra unor defecţiuni ce influenţează negativ comportarea civică. Dar, să recurgem la cîteva fapte, culese din viaţă. Era într-o seară de iarnă. Atunci am asistat la două scene elocvente şi opuse ca semnificaţie. Prima , încă de la întîia uşă a intrării de la stal a Teatrului Naţional, ne-a atras atenţia stinghereala cu care se mişca un om. Avea poate ceva mai mult de 50 de ani şi era îmbrăcat simplu, dar foarte îngrijit, îndată ce s-a văzut în holul puternic luminat şi de o frumuseţe bine cunoscută amatorilor de teatru, omul şi-a scos, cu evlavie - am spune - căciula şi a prins să înainteze cu paşi uşori şi rari, temîndu-se parcă să calce. Pe chipul lui luminat din interior înfloreau nişte sentimente deosebite. Nu, nu era stinghereala omului în faţa unei minuni, mai curînd era vorba despre un respect înnăscut poate, sigur cultivat, faţă de locul în care se afla. Căci întreaga atmosferă impunea de la sine respect. Dar, după cum se va vedea din cele ce urmează, respect celui obişnuit să respecte, căci altora nimic nu le inspiră o atitudine de bunăcuviinţă. A doua : era în aceeaşi seară. Scena s-a petrecut, de data asta, în plină sală a Naţionalului. Era cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului. Aproape toate locurile erau ocupate şi peste tot domnea o lumină aşa de puternică, încît ai fi putut zări lesne un ac, dară-mi-te cogeamite vlăjganii (doi la număr), care stăteau rezemaţi de spetezele fotoliilor, cu faţa către public şi mîncau seminţe. Aveau în ţinută ceva sfidător şi jalnic. Li s-a atras atenţia : - Aici nu-i la stadion... - Doar nu dăm cojile pe jos, au răspuns puţin intrigaţi. Acesta, da, argument : „Nu dăm cojile pe jos". Şi şi-au ocupat liniştiţi locurile. Numai ce s-au stins luminile şi din dreptul lor a şi început să se împrăştie un zgomot enervant, asemănător aceluia pe care îl scot rozătoarele. Şi gîndiţi-vă, era în sala Teatrului Naţional, teatru care vreme de peste o sută de ani şi-a clădit un prestigiu pe care nici un fel de rozătoare nu are dreptul să-l ronţăie, indiferent dacă se refugiază sau nu sub vălul întunericului. Un caz mai recent. Casa de cultură a tineretului a găzduit, la sfîrşitul lui ianuarie, spectacolul dat de trupe din raionul Iaşi cu prilejul fazei raionale a Festivalului regional de teatru folcloric. Sala plină, spectacol de înalt nivel - totul năştea o atmosferă plăcută şi intimă. Se aplauda ,,la scenă deschisă", se striga „bravo Andrieşenii“ etc. Iată, însă, că, un grup de 7-8 tineri a început să se manifeste ca nişte huligani. „Aplauzele" cu picioarele, urletele ca la stadion, atunci cînd nu-ţi place arbitrajul, comentarii de gust inferior şi altele au culminat cu un moment de-a dreptul penibil şi de nesuportat : un membru al unei echipe a apărut pe scenă şi a întrebat, după obicei : - Dragi spectatori, primiţi capra din Bivolari ? - Nuu, nuuu ! au urlat cei 7-8. Evident, capra din Bivolari a venit şi a fost răsplătită cu aplauze de sală. Ceea ce a produs nedumerire, însă, era faptul că nimeni nu a intervenit pentru potolirea sau eliminarea „şmecherilor" (că aşa păreau ei să fie). Şi erau acolo oameni cu căderea de a o face! Am mai putea înşira şi alte asemenea exemple de abateri de la nişte norme care se inoculează o dată cu laptele supt de la mamă şi care se învaţă temeinic în şcoală şi în viaţă. Dar credem că vă imaginaţi că nu ne face nici o plăcere, încheiem, deci, nu înainte, însă, de a pune o întrebare ; dacă pentru unii o sală de spectacole de prestigiu nu-i un îndemn către o atitudine civilizată; dacă cei puşi să asigure o asemenea purtare din partea fiecăruia nu o pot face; dacă chiar şi opinia publică e ineficientă uneori (tocmai prin timiditatea cu care se manifestă), atunci la ce mijloace să recurgem pentru a putea asigura puritatea spirituală a fiecărui loc de întîlnire publică ? Nu cumva sfera de intervenţie trebuie să depăşească limitele stricte ale acelui loc şi să se facă mai mult simţită în familie, în şcoală, în întreprindere, oriunde ? Poate că n-ar fi rău să reflectăm şi, mai ales, să acţionăm. V. FILIP Cărţi Nicolae Titulescu Documente diplomatice Volumul reprezintă o culegere de documente diplomatice, în majoritate inedite, ilustrînd aspectele esenţiale şi liniile directoare ale activităţii lui Nicolae Titulescu. Sunt cuprinse circa 500 de documente g raf foarte politice, telegrame, circulare, note, cuvînturi fundamentale, articole, scrisori — din perioada 1920—1939, provenite îndeosebi din arhiva Ministerului Afacerilor Externe, de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, din publicaţiile oficiale ale Societăţii Naţiunilor (dezbaterile Adunării Generale și ale Consiliului) etc. Lucrarea, elaborată de un colectiv condus de prof. univ. George Macovescu și format din Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploieşteanu, Constantin I. Turcu, George G. Potra, începe cu un studiu introductiv in care se analizează informațiile cuprinse in documentele culegerii privind diferitele acţiuni la care a participat diplomatul român. Selecţionarea, creşterea, promovarea şi educarea cadrelor — sarcină de mare răspundere Culegere de studii Răspunzînd necesităţilor actuale şi de perspectivă, lucrarea abordează probleme de o mare importanţă privind munca cu cadrele. Ea cuprinde materiale la care şi-au adus contribuţia activişti de partid şi de stat cu luneta de răspundere, oglindeşte multilateral politica de cadre promovată de partid pentru asigurarea tuturor sectoarelor de activitate cu oameni care să corespundă exigenţelor mereu sporite ale societăţii noastre. Tematica abordată se referă la cunoaşterea cadrelor în procesul muncii, sursele de formare a acestora, aplicarea principiului muncii şi conducerii colective în activitatea cu cadrele, perfecţionarea continuă şi dezvoltarea profilului lor moral-politic, asigurarea stabilităţii in funcţii, cit si la probleme specifice in munca cu cadrele ce se ridică in diverse domenii: industrie, agricultură, construcţii, transporturi, comerţ, cercetări ştiintifice, alături populare, invăţămînt, sănătate etc. Corvin Tatiana, Makra Şt. Motelul, mici unităţi de cazare pentru turişti Lucrarea vine in ajutorul proiectanţilor, al organelor de îndrumare şi avizare şi al executanţilor construcţiilor turistice, prin prezentarea unei sinteze a experienței mondiale în acest domeniu. Prezintă probleme legate de amplasamentul în terittoriu a obiectivelor pentru turism, parametrii functionali, elemente componente, echipament tehnico-edilitar, factorii tehnico-economici etc. De asemenea, analizează posibilitățile de a imprima acestor unități de turism caractere specifice regiunilor. Întîlnire cu academicianul Victor Eftimiu Aula Bibliotecii universitare „M. Eminescu“ din Iaşi a cunoscut, recent, o animaţie deosebitei. Scriitori, profesori, studenţi, elevi, oameni ai muncii din diferite cartiere ale Iaşului au venit să se întîlnească cu apreciatul scriitor, academicianul Victor Eftimiu, care la invitaţia Comitetului regional de cultură şi artă a vorbit despre „Junimea" şi „Convorbiri literare". Reputatul scriitor a evocat în cuvinte emoţionante amintirile ce-l leagă de vechea capitală a Moldovei. Celor peste 500 de participanţi la această manifestare le-au fost prezentate pe larg figurile luminoase ale lui Vasile Alecsandri şi M. Eminescu, cărora academicianul Victor Eftimiu le-a închinat un fragment, „Odă lui Eminescu şi Vasile Alecsandri" care a fost recitat cu măiestrie de către autor. PAVEL GORINCIOI secretarul Comisiei regionale de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice Iaşi Complexul şcolar chimic — Iaşi. La instalaţia de sinteze organice din, laboratorul şcolii, elevi din anul II execută lucrări practice. îmbogăţirea arsenalului terapeutic (urmare din pag. 1) Dar preocupările noastre sunt îndreptate şi către alte domenii de cercetare. Au fost astfel obţinute substanţe care, după primele cercetări preliminare, au dovedit interesante proprietăţi virostatice, tuberculostatice, antihelmintice, hipotensive, (colectivul prof. dr. docent I. Zugrăvescu). Din cele relatate mai sus se evidenţiază pregnant caracterul aplicativ al cercetării. Activitatea este îndreptată în direcţia preparării de medicamente noi, moderne, de înaltă eficacitate terapeutică, care să fie predate industriei de medicamente pentru îmbogăţirea arsenalului terapeutic din ţara noastră. Spiritul de colaborare care ne călăuzeşte se manifestă sub forma cercetării în complex, a aceleiaşi teme, de către un număr mare de laboratoare, concomitent, fiecare sub altă latură a caracterului temei. Acest mod de abordare a cercetării conduce la o mare operativitate, tema fiind studiată sub toate aspectele într-un timp minim, ceea ce dă posibilitatea unui studiu complet cu corelarea permanentă între diferitele colective de studiu. Tot pe linia colaborării au fost încheiate contracte cu Fabrica de antibiotice, cu Institutul de igienă şi cu Institutul pentru controlul de stat al medicamentelor şi cercetării farmaceutice. O caracteristică a facultăţii noastre este că în majoritatea cercetărilor se porneşte de la substanţe naturale de origine vegetală. Ele sunt dotate cu activitate terapeutică de obicei de o mare specificitate şi prezintă totodată un mare grad de economicitate prin eliminarea unor faze de sinteză costisitoare. Utilizarea substanţelor naturale pentru transformarea lor în noi substanţe medicamentoase constituie ceea ce denumim curent procesul de semisinteză. Dacă pînă acum cercetarea din cadrul Facultăţii de farmacie a fost pur aplicativă, în viitor ne vom preocupa şi de cercetări cu caracter fundamental pentru a crea studiilor noastre o puternică bază teoretică. Vom aborda probleme ce se referă la natura relaţiilor dintre structura chimică a substanţelor şi proprietăţile lor farmacodinamice, ceea ce va fundamenta complex cercetările noastre în domeniul medicamentelor. Intr-o altă direcţie de cercetări vom întreprinde studii relativ la căile de biosinteză a substanţelor active elaborate de plante. Fără îndoială că pentru realizarea acestor obiective este necesară dotarea în continuare a laboratoarelor şi lărgirea spaţiului destinat facultăţii. O preocupare imediată care stă în vederea consiliului facultății, este și pregătirea corespunzătoare a cadrelor tinere, formarea lor multilaterală. CLUJ Un nou sistem de calcul şi de evidenţă CLUJ In serviciul de contabilitate al întreprinderii de construcţii şi montaje din Cluj se aplică un nou sistem de calcul şi de evidenţă a drepturilor băneşti ale salariaţilor direct productivi. Foaia de lucru în acord, fişa de salarizare, statul de plată pentru alocaţia de stat cuvenită copiilor şi alte cîteva foi, a căror completare consumă mult timp, au fost comasate într-un singur formular. De aici a rezultat, pe lîngă reducerea considerabilă a volumului de muncă, şi o operativitate deosebită în efectuarea plăţii salariilor. Noul sistem creează, de asemenea, condiţii ca normatorii să fie scutiţi de activitatea de repartizare şi calculare a cîşligurilor. Aceştia completează, împreună cu maiştrii şi ataşamentiştii, numai normele compuse şi cantităţile executate, stabilind totodată nivelul de îndeplinire a planului de către echipe. Restul operaţiilor se fac de către calculatori şi se trec direct în statele de plată. Sistemul poate fi aplicat pe toate şantierele de construcţii şi montaje din ţară. (Agerpres) Unde reparăm aparatele de radio şi televizoarele ? U.R.C.M. Iaşi a luat o serie de măsuri pentru înfiinţarea de cooperative de specialitate în oraşele importante ale regiunii, şi, pe lingă acestea, a unor ateliere mobile ce se deplasează pe teren. Şi în raionul Huşi funcţionează o asemenea unitate, avînd sediul în oraş. In fiecare zi, atelierele mobile se deplasează, conform unui grafic stabilit, în comune, pentru a efectua reparaţii aparatelor electrotehnice ale cetăţenilor. Cu prilejul vizitei noastre în comunele Răducăneni, Vetrişoaia, Ghermăneşti, Grozeşti, Rîşeşti, ara constatat o serie de aspecte. In Răducăneni există de televizoare. Luînd în consideraţie acest aspect, anul trecut, în primăvară, organele locale de aici au propus cooperativei meşteşugăreşti „Zorile“ din Huşi înfiinţarea în comuna lor a unui atelier. Propunerea a fost acceptată şi de atunci în această comuna există un atelier (tehnicianul soseşte aici în fiecare marţi; el are condiţii bune de muncă şi cazare). Din convorbirile avute cu o serie de cetăţeni, ei şi-au manifestat mulţumirile faţă de modul ireproşabil în care tehnicianul Valentin Tecici îşi îndeplineşte obligaţiile profesionale. „Cînd soseşte tovarăşul tehnician, noi ne prezentăm cu aparatele defecte pentru reparat. Ne bucură faptul că este punctual, că este un meseriaş foarte priceput şi are o comportare model faţă de clienţi" (Constantin Apreotesei). Ateliere asemănătoare s-au înfiinţat la Vetrişoaia şi Ghermăneşti, activitatea lor fiind mulţumitoare. Aceste ateliere satisfac, în primul rînd, nevoile cetăţenilor, iar în al doilea rînd aduc frumoase venituri cooperativei. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre comunele Grozeşti şi Rîşeşti, unde nu numai că nu există ateliere de specialitate, dar nu se deplasează nici un tehnician prin aceste locuri. Cooperatoarea Emilia Bogos (Grozeşti) are un aparat de radio defect de vreo trei ani. Putea să meargă la Huşi să-l repare (aproximativ 30 de kilometri), însă n-a vrut să păţească precum Petre Munteanu, care şi-a reparat radioul la cooperativa „Zorile", dar , venind spre casă, pe drum aparatul s-a stricat şi mai rău. Aceeaşi situaţie există şi în comuna Rîşeşti, Ia Albiţa, la bufet, pe ,unde trec deseori turiştii străini, există um aparat de radio „impozant" care stă însă stricat de anul trecut. Deplasarea cetăţenilor din localităţile respective cu aparate electrotehnice la Huşi este incomodă, deoarece ele, la întoarcere, se pot defecta şi mai rău. Pentru dezvoltarea în perspectivă a comunelor, se preconizează ca ele să beneficieze mai mult de avantajele civilizaţiei şi culturii. De aceea, credem că U.R.C.M. Iaşi ar trebui să extindă reţeaua atelierelor mobile şi în alte localităţi, iar pînă atunci cooperativa „Zorile" din Huşi să trimită barem din lună în lună tehnicieni atît în comunele amintite, cît şi în altele. STELIAN COMȘA comuna peste 70 A In cîteva rînduri de la cititorii noştri Un început bun In cartea Depoului C.F.R. Paşcani s-a consemnat, zilele acestea, un eveniment deosebit : prima revizie cu reparaţii a unei locomotive „Diesel" electrice. Cu ajutorul unor instalaţii anume destinate acestui fel de reparaţii, o echipă de muncitori specializaţi a executat lucrările la un nivel calitativ superior. In acest depou se execută, totodată, lucrări de modernizare, in scopul efectuării unor revizii mai mari la locomotivele „Diesel" electrice. VIOREL MAFTEI în aşteptarea măsurilor Energia electrică pentru iluminatul public din satul Cuci — Negreşti este achitată la zi. Dar din totalul numărului de becuri nu ard decit jumătate. Şi dacă ar fi numai acesta singurul necaz ! Şcoala din Cuci, însă, a cărei instalaţie interioară s-a terminat din septembrie 1967, nici pînă la sftrşitul lunii ianuarie a.c. nu a fost conectată la reţea.Locuitorii satului sunt totuşi în aşteptare1. “ OPREA JENICA Bilanţ bogat Cooperativa de consum din Hălăuceşti a vîndut locuitorilor acestei comune, în 1967, mărfuri în valoare de peste 12,5 milioane de lei, realizînd un beneficiu de 309.000 de lei. Printre mărfurile de valoare mai mare şi de folosinţă îndelungată s-au înregistrat: 196 de televizoare şi aparate de radio, 162 de garnituri de mobilă, 46 de maşini de cusut şi încă multe altele. PETRU CLOPOŢEL Obţinerea timpurie şi eşalonată a producţiei de legume impune m u m iiiiltimu Una din cooperativele agricole care contribuie la aprovizionarea cu legume a oraşului Paşcani şi cea din Ianca, situată in suburbia oraşului. Anul trecut această unitate a cultivat cu legume, după cum ne informa contabilul cooperativei agricole, o suprafaţă de 70 de hectare. Venitul bănesc realizat din valorificarea legumelor a fost mic. Raportat, în medie, la hectar el cifrează peste 5.000 de lei. Cauzele care au dus la obţinerea unui astfel de rezultat sunt: producţiile nesatisfăcătoare şi obţinerea tirzie a acestora. Din discuţiile avute cu tovarăşii Bran Toader, secretarul comitetului de partid şi M. Herman, inginerul cooperativei agricole, a reieşit că pînă în prezent, aici, la Lunca, nu există garanţia că neajunsurile de anul trecut nu se vor repeta. Se ştie că cel mai indicat îngrăşămînt pentru fertilizarea terenurilor destinate culturilor legumicole, este gunoiul de grajd din care unitatea posedă, în apropierea adăposturilor de animale, sute de tone. Cu toate acestea, suprafaţa destinată grădinii de legume nu a fost fertilizată cu gunoi de grajd, nici în proporţie de 10 la sută. Tov. ing. M. Herman justifica nefertilizarea celor 50 de hectare prin lipsa braţelor de muncă. Dar tot el ne-a spus că brigada S.M.T. dispune de două remorci, de un dispozitiv de încărcare mecanică a gunoiului. Ce număr mare de braţe de muncă ar mai fi fost necesare în situaţia aceasta ? Pentru producerea răsadului şi pentru repicat s-au planificat să se amenajeze 2.600 de m.p. de răsadniţe. Pînă acum s-au asigurat tocuri şi rame pentru 1.200 de m.p. După cum preciza inginerul cooperativei agricole vor mai fi confecţionaţi doar încă 300 de mp de răsadniţe. Aşadar, există intenţia de a nu se asigura suprafaţa de răsadniţe planificată şi asta va avea repercusiuni negative asupra obţinerii unei producţii mai timpurii. De altfel, in graficul însărmînţărilor stabilit pentru cooperativa agricolă din Lunca se prevedea ca însămînţatul în răsadniţe a seminţelor de roşii să se facă între 20— 25 februarie a.c. Specialiştii ne-au spus că această lucrare o vor face în martie. Or, cu cit se va întîrzia producerea răsadurilor cu atît se va întîrzia obţinerea producţiei. Conducerea cooperativei agricole şi specialiştii trebuie să dovedească mai multă preocupare pentru obţinerea unei producţii sporite şi cît mai timpurii. Ce trebuie făcut în această privinţă se cunoaşte destul de bine. E necesar ca ce se cunoaşte să se apuce în practică. Numai in felul acesta se vor puta obţine rezultate mai bune decit anul trecut. GH. STEJARU A Zile şi nopţi dinioară — Grăunte de ovăz pentru cai; 10. îşi duce zilele, departe de oameni (înv.) — Cameră de noapte (mold.) ; — 11. Cerul nopţilor senine — Zile la romani; 12. Vase — Plantă textilă — Stea pe firmamentul artei. VERTICAL: 1. Verbul odihnei de noapte — Compozitor polonez, autor al unor celebre nocturne; 2. Cîntec —• începe şi sfîrşeşte noaptea! — Ne luminează paşii în nopţile fără nori ; 3. Cei care amînă o treabă de azi pe mîine — Sud-sud-vest ,• 4. ..... humanum est” — Punct situat în susul unui rîu ■; 5. Pronume — Specie a genului dramatic ai cărei străluciţi reprezentanţi au fost în antichitate Eschil, Sofocle şi Euripide; 6. Seară la început şi la terminare — Luntre mică — Intr-o gripă ! ; 7. In această zi — A ajutat pe mulţi să vadă lumina zilei —365 de zile şi de nopţi; 8. Potrivire de cuvinte, „ce din coadă au să sune" — Nu mai are zile multe! ,■ 9. își arată coada numai noaptea (pl.) — Făcea zile fripte vechilor egipteni! ; 10. Cînd sint albi, cică sínt buni pentru zile negre ! — îmbrăcat ca de zile mari ; 11. Prevederi bugetare — Baie ,■ 12. Noaptea de sfirșit și de început de an — Ziua dominat de soare, noaptea dominat de stele. I. MIRCEA ORIZONTAL: 1. Numără zilele şi nopţile dintr-un an — Local de noapte; 2. Noapte buni ! De pildă: Ziua bună, de dimineaţă se cunoaşte! (pl.) 3. Intre stîlpii unei balustrade — A scris romanul „Zile şi nopţi"; 4. Scandal — Se află una lîngă alta şi la zile bune şi la zile rele; 5. Terminat neterminat ! — Articol; 6. începe noaptea — Apropierea de ţărm a unei nave (pl.); 7. Autorul celebrei piese „O noapte furtunoasă" — Zeiţa viţea! 8. Mare cît o zi de post! ; 9. Vas de lut — O- Ilii ICON Radio Iaşi Programul de dimineaţă ! 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Muzică uşoară ; 6.00 Emisiune pentru sate ; 6.10 Melodii populare moldoveneşti; Muzică distractivă; 6.45 Jurnal de clasă; 7.00 Muzică uşoară românească; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţia de prînz (12 — 13) ; Buletin de ştiri ; Caleidoscop muzical; Breviar artistic; Continuarea programului muzical ; Revista presei regionale ; Scurt program de tangouri. Programul de seară ! 16.00 Noi şi elevii noştri; 16.15 Concertul serii de muzică populară; Solişti şi orchestre de muzică uşoară ; 17.00 Oameni de seamă; 17.20 Pe portativul undelor — melodia preferată ; 18.00 Intîlnire cu opereta ; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Muzică de estradă. Televiziune 9.15—12.30 Jocurile olimpice de iarnă. Schi fond ştafetă 4 X10 km. — bărbaţi. Patinaj viteză 500 m. bărbaţi; 17.30 Curs de limba engleză (lecţia a 3-a) ; 17.58 Sumarul zilei; 18.00 Telecronica economică. Cazul celor 1.200; 18.30 Pentru copii — Ala—bala. Călătorie muzicală ; 19 Studioul pionierilor ; Răsplata îndemînării ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Buletinul meteorologic — Publicitate; 20.00 Album liric : Ion Minulescu; 20.15 Transfocator; 20.45 Telecinemateca : ,,Iubirea lor“. Film artistic — cu Bette Davis și Charles Boyer; 23.10 Jocurile olimpice de iarnă — Patinaj artistic • proba de figuri libere — perechi; 24.00 Telejurnalul de noapte. Opera de stat Incepînd de la ora 19.30, pe scena lirică ieşeană, va fi prezentată opera Carmen de a, Bizet, sub conducerea muzicală a Corneliei Voina. Stegia : D. TS Walfäffler G. Zaharescu, Casa sindicatelor Comisia regională pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, în colaborare cu Case sindicatelor, organizează expunerea : „Mesajul către tineret al artei contemporane*". Va vorbi poetul Corneliu Sturzu. Ora începerii: 17.30. Cinematografe Victoria (orele 9; 11.15; 14.30; 18.45; 19. 21.15) : „Capcana" ; Republica (orele 9; 11.20; 14 ; 16.20; 18.40; 21) : „Eseroe fără voie" — cu Robert Hirsch, Sylva Koscina, Jean—Pierre Marielle ; Tineretului (orele 9. 11; 15; 17; 19. 21) : „Cea mai lungă noapte" — o producţie a studiourilor bulgare, cu Gheorghi Kaldiaricev, Victor Rebenciuc, Nevana Kokanova; Arta (orele 8.45; 11.30; 14.30; 17.20; 20.15): „Război şi pace" (seria I) ; Nicolina (orele 16. 18; 20) : „Maigret şi afacerea Saint-Fiacre". IN REGIUNE. La BIRIAD, cinema Victoria : „Un taxi pentru Tobruk" ; cinem. Uhladul : „Hiperboloidul inginerului Garin"; VASLUI: „Faraonul" (ambele serii); HUŞI: „Fără paşaport în ţară străină"; PAŞCANI: „Sora cea mare". Muzee Vizitarea muzeelor din Iaşi se poate face între următoarele ore : 10—13 şi 17—20, muzeele din Palatul Culturii şi Muzeul Unirii ; 10—16, Bojdeuca lui Creangă; 9—12 şi 15—19, Muzeul de istorie naturală. Grădina botanică Este deschisă în permanenţă între orele 8 şi 20. Telefoane utile Staţia de taximetre—4532; Autogara D R.T.A. — 2818 ; Agenţia de voiaj C.F.R. — 3673; Agenţia teatrală — 4469. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit. Dimineaţa şi seara se va semnala ceaţă locală. Vînt slab din sectorul sud,estic. Temperatura uşor variabilă ; minimele vor oscila între minus 8 grade şi minus 12 grade ,iar maximele între minus 3 grade şi plus 1 grad.