Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)

1968-09-27 / nr. 6855

ANUL XXII. Nr. 6855 VINERI 27 SEPTEMBRIE Proletari din toate ţările, uniţi-vâ!­locare Iaşului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu 1968 I­MAGINI 30 BANI C. E. T. Iaşi adresează o întrebare beneficiarilor şi constructorilor: A venit toamna. Cum aţi pregătit instalaţiile de termof­icare ? A venit toamna, in curînd va veni iarna şi de aceea în­trebarea adresată beneficiari­lor noştri şi constructorilor „cum aţi pregătit instalaţiile de termoficare ?“ mi se pare foarte îndreptăţită, mai ales că sarcinile Centralei electri­ce de termoficare Iaşi (care aparţine de întreprinderea de electro­centrale Borzeşti) au sporit mult în ultimul timp. Ca urmare a dezvoltării eco­nomice şi edilitare a munici­piului Iaşi, Centrala va ali­menta cu agenţi termici, în­­cepind din această toamnă, 15.000 de apartamente faţă de 1.500 in 1964, şi toate în­treprinderile şi grupurile şcolare din zona indus­trială. După cum se vede avem răspunderi destul de mari şi aş vrea de la în­­ceput să asigur pe toţi bene­ficiarii că ne vom strădui din toate puterile pentru a le satisface cerinţele. Totodată ne simţim obligaţi să atragem atenţia asupra unor neajun­suri la care concură şi unii beneficiari sau unităţi de con­­strucţie, neajunsuri care pe­riclitează buna funcţionare a centralei. De mare însemnătate în termoficare este asigurarea securităţii Instalaţiilor, dar iată că luna trecută în re­ţeaua termică a apărut o impurificare, când, prin apara­tele de contracurent din punctele termice ale I.G.LX, s-a Infiltrat apă potabilă. A­­semenea impurificări pot fi evitate printr-o revizie temei­nică a instalaţiilor din punc­tele termice ale consuma­torilor, operaţie care trebuie făcută pînă la 15 octombrie cind începe de regulă timpul friguros şi termoficarea ac­ţionează din plin. O altă problemă, despre­­care s-a mai scris în „Flacă­ra Tasului", este aceea a con­sumului de căldură debitată de C.E.T. Unii consumatori, industriali îndeosebi, nu res­pectă diagrama de reglaj, ceea ce obligă Centrala să nu poată ridica plafonul de temperatură la apa supraîn­călzită trimisă spre consum. Aș cita printre astfel de con­sumatori industriali care ne­­au produs greutăţi iarna tre­cută Fabrica de tricotaje „Moldova", Fabrica „Ţesătu­ra", Uzina metalurgică, în­treprinderea „Vinalcool" şi Fa­brica de mobilă. Este necesar ca în toate întreprinderile in­dustriale să se manifeste o grijă sporită pentru buna funcţionare a propriilor lor instalaţii, acordîndu-se o a­­tenţie sporită încadrării unui personal de întreţinere şi ex­ploatare bine calificat. O preocupare importantă pentru noi în perioada actu­ală este pregătirea alimentă­rii noilor consumatori ce ur­mează a fi racordaţi la Cen­trală, în toamna aceasta, cum ar fi Ţesătoria de mătase „Victoria", Grupurile şcolare ale Ministerului Industriei Chimice şi ale Ministerului Industriei Uşoare, depozitele de mărfuri ale Ministerului Comerţului Interior, Spitalul de pediatrie, punctele termice din microraionul III Tătăraşi şi altele. Cu regret consta­tăm însă că, deşi iarna bate la uşă, nici un beneficiar din cei arătaţi mai sus nu a so­licitat centralei noastre consul­tarea pentru efectuarea probe­lor hidraulice, spălarea instala­ţiei proprii, avizarea docu­mentaţiei tehnice de încălzi­re. Din practica ultimilor ani, pot spune că se aşteaptă so­sirea frigului pentru ca în­­tr-o zi, două, Centrala, obli­gată de împrejurări, să dea căldură la toţi beneficiarii lă­ Petru Miler, inginer şef al întreprinderii de electro­centrale Borzeşti (continuare în pag. a 2-a) -4 -4 I 14 §1-14 444444 *1 144-4 4 Priveliști ieșene. O parte d­in pitoreasca stradă Nicolina. NOI CONSTRUCŢII STUDENŢEŞTI Viitorul an de invăţă­­mînt superior — de a că­rui inaugurare ne despart mimai cîteva zile — va coincide cu darea în­­fo­losinţă a noi construcţii studenţeşti. Academia de studii economice din Bucureşti îşi va­­ începe cursurile la 1 octombrie în noi săli, amfiteatre şi laboratoare insu­mind pes­te 13.500 mp. La aceeaşi dată, studenţii din Bucu­reşti, Iaşi, Timişoara, Bacău şi Suceava vor primi în folosinţă noi că­mine şi cantine cu o ca­pacitate de cîteva mii de locuri. Concomitent, în institutele politehnice, din Timişoara, Iaşi, Cluj, Ga­laţi, vor începe să func­ţioneze laboratoare mo­derne destinate lucrărilor practice. Alte noutăţi pe care ni le oferă începutul anului universitar: La Faculta­tea de drept din cadrul Universităţii bucure­ştene a fost creată secţia de şti­inţe administrative, unde vor fi pregătiţi cei ce vor lucra în sectorul adminis­traţiei locale, iar la in­stitutele agronomice din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timi­şoara s-au reînfiinţat fa­cultăţle de zootehnie. (Agerpres) 14444444444444444+444444444444440 14­4 ^ Acum doi ani, dat la Casa cop!- buni, cu copilul? fie dat în grija Gabriela Puşcaşu­lului. Iată, însă, Nu-i mai pot vine, statului, iar statul a născut un co- că mama dă iarăşi Sînt bătrînă şi s-o tragă la răs­pH. S-a ocupat semne de , viaţă , bolnavă. Am bilet pondere pe mama vrao două luni merge la Casa de internare în haină în modul de el, apoi l­a copilul ei și-și ia spital. Nu mă a- ' cel mai aspru, lăsat în grija bu- fiica, pe care o jută nimeni..." Căci, a lăsa totul nicii sale din Let- duce tot la bătrî- Am aflat că de în seama unei bă­cani, na Profira Pușcaşu, vreo trei luni Ga­­trine e un lucru — Ține-i mata. Tot „pentru cite- bune la Pușcaşu, inuman. Mai ales bunică, vreo cî­­va zile", mama copilului și­­ că aceasta are sî­teva zile. Aceasta ar fi, nepoata bătrînei, ficiente necazuri 44­­-4» 14 mm ­-M-4­444444 ♦ I 44 I 44­4 44■4 444 4444 Un copil își cere­­ dreptul la viitor I j.iii.lpiiiMWi iMiirwrw De mila nepoa­tei și, mai ales, a celui mic, bă­­trîna s-a angajat că va avea grijă. Au trecut cele cî­teva zile, au trecut cîteva săptămîni, luni au trecut, dar mama nu se ară­ta. S-au pornit cercetări şi, in sfîrşit, s-a aflat despre soarta ei. O vreme, se pă­rea că Gabrielei Puşcaşu „i-au ve­nit minţile la cap". Iluzii, căci iar a dispărut. Profira Puşcaşu (bunica) nu putea, singură, fiind şi bătrîn­ă, sa aibă grijă de copil. Cu ajutorul autorită­ţilor, acesta a fost pe scurt, povestea unui copil care pronunță, zi şi noapte, cuvîntul „mamă". Fiindcă bunica i-a spus (altfel n-ar fi a­­vut de unde afla) că are o mamă. Bătrîna povesteş­te cum i se rupe inima cînd îl aude întrebînd, emoţionant de sim­plu, chiar dacă vorbele abia ies­ articulate : — Bunică, da’ mămica de ce nu vine la mine ? Am fost mar­tori, nu demult, cînd Profira Puş­caşu a venit plîn­­gînd la primărie să întrebe : „Ce mă fac, oameni nu mai dă semne că-şi mai amin­teşte de nişte o­­bligaţii de mamă. Bătrîna solicită peste tot sprijin pentru găsirea mamei sau pen­tru internarea, din nou, a celui mic la Casa copilului. In acest sens, so­cotim că ar trebui să primească mai mult sprijin de la factorii locali, ca­re, e drept, dau dovadă că o În­ţeleg , dar aceas­tă dovadă trebuie să fie mai con­cretă. Avem o pro­punere : dacă Ga­briela Puşcaşu nu e în stare să-şi crească propriul copil, acesta să din partea altora : mai întîi a fiicei sale din Iaşi (Ilea­na Prisacaru, mama Gabrielei) şi a fiului său din Pd. Iloaiei (C. Puşca­şu). Ş-apoi e vor­ba despre un vi­itor cetăţean. Aşa că e normal să ne întrebăm : cum va creşte el, ce fel de om va fi ? Răspunsul la ase­menea întrebări trebuie pregătit de pe acum. Alt­fel conştiința noa­s­tră, a acelora care­ am putut face ceva şi n-am făcut, nu va pu­tea fi împăcată. V. Filip­­ 444444 44 44 4444414 444444444444444444444444444444444444 444 4444444 4 444"S IA IAŞI A fost dat in folosinţă noul Complex şcolar C.F.R. In partea de sud-vest a zonei industriale a oraşu­lui Iaşi a fost dată în folo­sinţă o nouă construcţie social-culturală: Complexul şcolar CJ.R. Acesta este alcătuit din­­tr-o modernă şcoală cu trei nivele, unde vor funcţiona 16 săli de clasă, o spațioa­să bibliotecă, două labora­toare, două ateliere-depo­­zit, un cabinet medical etc., cu­ și din două cămine cu o capacitate de 650 de locuri. Profilul spiritual al oraşului Un oraş contemporan nu este numai un conglomerat de clădiri şi străzi, impresionante prin stil, dimensiuni şi frumu­­seţe.. Un oraş înseamnă un a­­nume climat de civilizaţie şi un anume grad de cultură. Iată un asemenea blazon spi­ritual, oraşul n-ar mai fi oraş. Pe acest plan, fară îndoială, oraşele din Judelul, Iaşi îşi îndreptăţesc apartenenţa ur­bană. Caracteristic ______r epocii socialiste, ele beneficiază în prezent de mari resurse în antrena­rea publicului larg pe drumul spre o atmosferă culturală de ţinută intelec­­tuală. Dar să facem un tur de orizont şi să lăsăm trei oraşe să se prezinte, să le chemăm la rampă, la un adevărat schimb de experien­­ţă asupra posibilităţilor pro­prii de care dispun pentru îmbogăţirea spirituală a oa­menilor. PAŞCANI. Cum e şi grese, Casa de cultură polarizează aproape întreaga activitate culturală a oraşului. Aici este sediul de întîlnire a publicu­lui cu formaţiile artistice de amatori (cor, taraf, teatru, teatru de păpuşi, revistă). Ai­ici in stagiunea estivală au avut loc numeroase spectaco­le, aici funcţionează cinema­tograful, filmele săptăminale sunt distribuite cu pricepere, şi cu atenţie pentru varieta­tea conţinutului lor, în holul casei sunt amenajate, în cola­borare cu Muzeul etnografic Iaşi şi cu Fondul plastic, două expoziţii. O bună dota­­re materială şi întreţinerea exemplară a încăperilor, la care se adaugă o ingenioasă publicitate culturală (reclame, panouri, afişe) întregesc ima­ginea unei adevărate eferves­cenţe culturale. „Există o strinsă colaborare între Casa de cul­tură şi organele locale şi ju­deţene — ne spune tov. Const. Stejar, directorul Casei de cultură — ceea ce asigură­ o frecvenţă şi o diversitate mai mare a manifestărilor cultural­­artistice". Un alt punct de atracţie o constituie biblioteca orăşeneas­că. 42.000 de volume stau la dispoziţia cititorilor, majorita­tea tineri. Această uni­tate culturală vine să continue tradiţia bibliotecii „Unirea", care a împlinit 70 de ani de la înfiinţare, cea mai veche bibliotecă muncitorească din ţară, devenită acum mult frecventata bibliotecă sindicală a Uzinei mecanice Paşcani. De la 160 de cititori şi 233 de cârti difuzate in anul întîi de funcţionare, ea a urcat la pes­te 3.000 de cititori cu 10.000 de cărţi difuzate anual. Proiecte culturale: crearea unnei secţii muzeistice a Casei de cultură (subsecţii-etnograf fie, arheologie, numismatică, istorie naturală) in fostul pa­lat Roznoveanu, unde se pe­trece acţiunea din „Venea o moară pe Siret", organizarea unui schimb de experienţă cu o casă de cultură fruntaşă (Rădăuţi), înfiinţarea unui tea­tru popular cu stagiune per­manentă şi a cercului core­­grafic (dans popular şi mo­dern), sub îndrumarea artisti­că a Operei ieşene, insă şi „din păcate“... Posi­bilităţile de atragere a tineri­lor sunt reduse. Clubul Casei de cultură este deseori pustiu. Cit despre serile de dans, au fost multe reproşuri. Şi tot re­proşuri la adresa slabei orga­nizări de conferinţe, turnee artistice. Lipsa unei coordo­nări din partea O.S.T.A. a fă­cut să fie programate specta­cole identice, ca gen, zile la find, ceea ce scade din inte­res. „De la unele întreprinderi şi instituţii ca liceul, Banca agricolă, O.C.L., medicii de la policlinică şi spital, participa­rea electivă la activităţile culturale este sub orice aş­teptări", arată tov.­ V. Hali­­ga, metodist la Casa de cultu­­tură. La bibliotecă se simte nevoia creării li­nei secfii pen­tru copii şi a gă­sirii unui spaţiu corespunzător pen­tru depozitarea fondului de cărţi existent. Oraşul lui Sa­­doveanu şi al curajoşilor mun­citori solidari cu ţăra­nii răsculaţi de la 190­7 este sărac în monumente de bronz şi piatră care să-i evo­ce sugestiv prezenţa in isto­rie şi cultură. HIRLĂU. Conducerea Casei de cultură urmăreşte să trans­forme oraşul Hîrlău intr-un centru de interes al mişcării teatrale de amatori din judeţ. Precedentul creat cu specta­colele „ Poamele vrăjite" de Tudora Petcuţ (teatru de pă­puşi) şi „Idolul şi Ion Anapo­da" de G. M. Zamfirescu de­monstrează convingător că piedicile începutului pot fi trecute cind există perseve- Val. C. Neştian (continuare în pag. a 2 a) Incursiune în viaţa culturală a 3 oraşe din judeţ In interiorul ziarului I Cărţi care aşteaptă ! Răspunsuri la semnale cetăţeneşti A in pagina a 4-a . Comunicat comun iugoslavo­­etiopian­­­) Comentar externi Vor interveni clarificări? PLECAREA TOVARĂŞULUI REIDAR LARSEN doi a părăsit Capitala to­varăşul Reidar Larsen, pre­şedintele Partidului Comunist din Norvegia care, la invi­taţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noas­tră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost sa­lutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, şi to­varăşii Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. ai P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) DUMINICA întilnirea folclorică Interjudeţeană de la Strunga Fiind la a doua edi­ţie, întilnirea folclorică interjudeţeană „Tran­dafir de la Moldova" a stîrnit un deosebit in­teres în rîndul forma­ţiilor artistice. După cum sîntem informaţi, în judeţele Botoşani şi Neamţ, ca şi în jude­ţul nostru, se fac in­tense pregătiri. Programată pentru 29 septembrie 1968, în staţiunea balneară Strunga, întilnirea fol­clorică interjudeţeană va constitui un prilej minunat de confrunta­re a realizărilor artis­tice amatoare din ju­deţele participante. Pentru a se veni în ajutorul celor ce do­resc să participe la a­­ceastă întîlnire, deve­nită tradiţională. Filia­la O.N.T. asigură trans­portul cu autobuzele. Cooperaţia de con­sum organizează 40 de centre de desfacere, a­­menajate în locurile pitoreşti ale staţiunii şi înzestrate cu un sorti­ment bogat de produse culinare moldovenești și băuturi alese de sezon. Căminul cultural din Deleni. Atentatori la timpul ţăranilor S O scrisoare de mulţumire H Cît costă o neglijenţă ■ De patru ori pentru o simplă dovadă 81 Formalism cras Sunt unii funcţionari, fie de la uni­tăţile cooperatiste, fie de la alte insti­tuţii care, fără pic de jenă, atentează pur şi simplu la timpul cetăţeanului, deşi sînt plătiţi să-l deservească prompt şi conştiincios. Şi ca să nu mai lungim vorba, să dăm cîteva exemple. Intr-una din zilele trecute am întîlnit pe culoa­rele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole pe Nicolae Moroşanu din satul Hodora, comuna Cotnari. Venise omul să obţină avizarea unei dovezi elibe­rată de cooperativa agricolă din Cot­nari, pentru timpul cît a muncit în a­­ceastă unitate, dovadă care s-o anexeze la dosarul de pensie. — Nu-i bună dovada unchiule, i-a spus tovarăşul Petru Coman. Iţi trebuie una „tip". Uite aşa, şi-i arătă cetățea­nului un formular necompletat. — Şi ce fac în cazul acesta? între­bă mîhnit omul, prevăzind parcă ce-1 aşteaptă. — Ce să faci, mergi înapoi la uni­tate şi vii cu o dovadă „tip", în care să fie trecute ... şi i se explică totul. — • Vasăzică alţi bani, alt timp pier­dut, oftă acesta. — Cei de la cooperativa agricolă, ne referim la preşedinte, la contabil, care şi-au pus semnătura pe un astfel de act, nu cunosc ce fel de dovezi sunt cerute pentru întocmirea dosarelor de pensionare? întrebăm noi pe tovarăşul Petru Coman. — Cum să nu, cunosc, însă, după cum vedeţi, de data asta s-au dovedit a fi superficiali. Ne gîndeam, tovarăşe preşedinte şi tovarăşe contabil de la cooperativa a­­gricolă din Cotnari, ce-ar fi dacă v-ar purta cineva pe drumuri aşa cum l-aţi purtat dumneavoastră pe Nicolae Mo­roşanu? V-ar conveni? V-ar conveni să cheltuiţi bani şi timp de pomană? Credem că nu. La secţia de prevederi sociale a municipiului Iaşi l-am întîlnit pe moş Ioan Tănase din comuna Leţcani. Urcase de patru ori scările acestei secţii pînă a reuşit să fie în regulă tot cu o do­vadă „tip". Acum, moşul stătea în fa­ţa ghişeului şi nimeni nu se uita la el. Funcţionara asculta liniştită la tran­zistor. După un timp ridică geamul şi îi luă hîrtiile din mină. — Acum faci o cerere la care să ataşezi şi cuponul de pensie. După care i-a închis geamul. Ce fel de cerere, ce să scriu în ea, şi cine să mi-o facă ? se întreba mo­şul. De ce nu mi-o fi spus de la bun început ce trebuie să fac? Nu le-o fi milă acestor tovarăşi de bătrîneţele mele? spunea moşul.­­Moş Ioan Tănase se referea la cei de la cooperativa a­­gricolă din ■ Leţcani, la cei de la uniu­nea judeţeană care au scris greşit tex­tul avizării, la funcţionara de la sec­ţia de prevederi care ii închisese gea­mul în nas). Se vede treaba că nu, de au procedat aşa. Dumitru Achirei din Comarna soli­cită un foc de casă. Contra-cost, bine­înţeles. Cei din conducerea cooperati­vei agricole îl tot poartă pe drumuri. „Vino azi, vino mîine". Şi omul vine. Cind îl văd, cei din conducerea coope­rativei li spun : „Mai lasă-ne în pace că ne-ai plictisit". Credeţi că Dumitru Achirei nu s-a plictisit de atîta purtat pe drumuri, to­varăşi din conducerea cooperativei a­­gricole din Comarna? Dumitru Achirei a scris şi la uniu­nea judeţeană (a venit şi personal) so­licitind sprijin pentru a i se rezolva cererea. Scrisoarea a fost înregistrată la nr. 460 din 23 aprilie a.c., şi a fost dată spre rezolvare instructorului Ion Popa. La sfîrşitul lui august am fost la Comarna la Dumitru Achirei. El ne-a spus: , , Nici acum nu mi-a fost rezol­vată cererea. Am mers la uniunea judeţeană, in registrul de scrisori se spune: „Cere­rea lui Dumitru Achirei a fost solu­ţionată pozitiv". Există şi referat în a­­cest sens ataşat la scrisoarea coopera­torului. Cît formalism în munca instruc­torului Ion Popa! Am dori ca cererea lui Dumitru A­­chirei să fie rezolvată în limitele pre­vederilor statutare. Operativ însă, şi cu toată răspunderea.­­Credem că e timpul să fie rezolvată şi problema lo­turilor in folosinţă în plus deţinute de anumiţi cetăţeni din Comarna, situaţie care frustează cooperativa agricolă de circa 10 hectare). Ne oprim aici cu relatarea unor astfel de aspecte. In loc de concluzii ne vom folosi tot de un exemplu. Pe adresa comitetului comunal de partid Costuleni a sosit o scrisoare de la o ţărancă cooperatoare în care aceasta îşi exprima mulţumirea pentru operativi­tatea cu care­­ s-a rezolvat o cerere la cooperativa agricolă din localitate. Am dori ca peste tot să aflăm numai de e­­xistenţa unor astfel de scrisori. Cei vi­zaţi în articolul rip fată şi alţii în situ­aţia lor, să tragă concluziile necesare. Gheorghe Stejaru­

Next