Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)
1968-09-27 / nr. 6855
ANUL XXII. Nr. 6855 VINERI 27 SEPTEMBRIE Proletari din toate ţările, uniţi-vâ!locare Iaşului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu 1968 IMAGINI 30 BANI C. E. T. Iaşi adresează o întrebare beneficiarilor şi constructorilor: A venit toamna. Cum aţi pregătit instalaţiile de termoficare ? A venit toamna, in curînd va veni iarna şi de aceea întrebarea adresată beneficiarilor noştri şi constructorilor „cum aţi pregătit instalaţiile de termoficare ?“ mi se pare foarte îndreptăţită, mai ales că sarcinile Centralei electrice de termoficare Iaşi (care aparţine de întreprinderea de electrocentrale Borzeşti) au sporit mult în ultimul timp. Ca urmare a dezvoltării economice şi edilitare a municipiului Iaşi, Centrala va alimenta cu agenţi termici, începind din această toamnă, 15.000 de apartamente faţă de 1.500 in 1964, şi toate întreprinderile şi grupurile şcolare din zona industrială. După cum se vede avem răspunderi destul de mari şi aş vrea de la început să asigur pe toţi beneficiarii că ne vom strădui din toate puterile pentru a le satisface cerinţele. Totodată ne simţim obligaţi să atragem atenţia asupra unor neajunsuri la care concură şi unii beneficiari sau unităţi de construcţie, neajunsuri care periclitează buna funcţionare a centralei. De mare însemnătate în termoficare este asigurarea securităţii Instalaţiilor, dar iată că luna trecută în reţeaua termică a apărut o impurificare, când, prin aparatele de contracurent din punctele termice ale I.G.LX, s-a Infiltrat apă potabilă. Asemenea impurificări pot fi evitate printr-o revizie temeinică a instalaţiilor din punctele termice ale consumatorilor, operaţie care trebuie făcută pînă la 15 octombrie cind începe de regulă timpul friguros şi termoficarea acţionează din plin. O altă problemă, desprecare s-a mai scris în „Flacăra Tasului", este aceea a consumului de căldură debitată de C.E.T. Unii consumatori, industriali îndeosebi, nu respectă diagrama de reglaj, ceea ce obligă Centrala să nu poată ridica plafonul de temperatură la apa supraîncălzită trimisă spre consum. Aș cita printre astfel de consumatori industriali care neau produs greutăţi iarna trecută Fabrica de tricotaje „Moldova", Fabrica „Ţesătura", Uzina metalurgică, întreprinderea „Vinalcool" şi Fabrica de mobilă. Este necesar ca în toate întreprinderile industriale să se manifeste o grijă sporită pentru buna funcţionare a propriilor lor instalaţii, acordîndu-se o atenţie sporită încadrării unui personal de întreţinere şi exploatare bine calificat. O preocupare importantă pentru noi în perioada actuală este pregătirea alimentării noilor consumatori ce urmează a fi racordaţi la Centrală, în toamna aceasta, cum ar fi Ţesătoria de mătase „Victoria", Grupurile şcolare ale Ministerului Industriei Chimice şi ale Ministerului Industriei Uşoare, depozitele de mărfuri ale Ministerului Comerţului Interior, Spitalul de pediatrie, punctele termice din microraionul III Tătăraşi şi altele. Cu regret constatăm însă că, deşi iarna bate la uşă, nici un beneficiar din cei arătaţi mai sus nu a solicitat centralei noastre consultarea pentru efectuarea probelor hidraulice, spălarea instalaţiei proprii, avizarea documentaţiei tehnice de încălzire. Din practica ultimilor ani, pot spune că se aşteaptă sosirea frigului pentru ca într-o zi, două, Centrala, obligată de împrejurări, să dea căldură la toţi beneficiarii lă Petru Miler, inginer şef al întreprinderii de electrocentrale Borzeşti (continuare în pag. a 2-a) -4 -4 I 14 §1-14 444444 *1 144-4 4 Priveliști ieșene. O parte din pitoreasca stradă Nicolina. NOI CONSTRUCŢII STUDENŢEŞTI Viitorul an de invăţămînt superior — de a cărui inaugurare ne despart mimai cîteva zile — va coincide cu darea înfolosinţă a noi construcţii studenţeşti. Academia de studii economice din Bucureşti îşi va începe cursurile la 1 octombrie în noi săli, amfiteatre şi laboratoare insumind peste 13.500 mp. La aceeaşi dată, studenţii din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Bacău şi Suceava vor primi în folosinţă noi cămine şi cantine cu o capacitate de cîteva mii de locuri. Concomitent, în institutele politehnice, din Timişoara, Iaşi, Cluj, Galaţi, vor începe să funcţioneze laboratoare moderne destinate lucrărilor practice. Alte noutăţi pe care ni le oferă începutul anului universitar: La Facultatea de drept din cadrul Universităţii bucureştene a fost creată secţia de ştiinţe administrative, unde vor fi pregătiţi cei ce vor lucra în sectorul administraţiei locale, iar la institutele agronomice din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara s-au reînfiinţat facultăţle de zootehnie. (Agerpres) 14444444444444444+444444444444440 144 ^ Acum doi ani, dat la Casa cop!- buni, cu copilul? fie dat în grija Gabriela Puşcaşulului. Iată, însă, Nu-i mai pot vine, statului, iar statul a născut un co- că mama dă iarăşi Sînt bătrînă şi s-o tragă la răspH. S-a ocupat semne de , viaţă , bolnavă. Am bilet pondere pe mama vrao două luni merge la Casa de internare în haină în modul de el, apoi la copilul ei și-și ia spital. Nu mă a- ' cel mai aspru, lăsat în grija bu- fiica, pe care o jută nimeni..." Căci, a lăsa totul nicii sale din Let- duce tot la bătrî- Am aflat că de în seama unei băcani, na Profira Pușcaşu, vreo trei luni Gatrine e un lucru — Ține-i mata. Tot „pentru cite- bune la Pușcaşu, inuman. Mai ales bunică, vreo cîva zile", mama copilului și că aceasta are sîteva zile. Aceasta ar fi, nepoata bătrînei, ficiente necazuri 44-4» 14 mm -M-4444444 ♦ I 44 I 444 44■4 444 4444 Un copil își cere dreptul la viitor I j.iii.lpiiiMWi iMiirwrw De mila nepoatei și, mai ales, a celui mic, bătrîna s-a angajat că va avea grijă. Au trecut cele cîteva zile, au trecut cîteva săptămîni, luni au trecut, dar mama nu se arăta. S-au pornit cercetări şi, in sfîrşit, s-a aflat despre soarta ei. O vreme, se părea că Gabrielei Puşcaşu „i-au venit minţile la cap". Iluzii, căci iar a dispărut. Profira Puşcaşu (bunica) nu putea, singură, fiind şi bătrînă, sa aibă grijă de copil. Cu ajutorul autorităţilor, acesta a fost pe scurt, povestea unui copil care pronunță, zi şi noapte, cuvîntul „mamă". Fiindcă bunica i-a spus (altfel n-ar fi avut de unde afla) că are o mamă. Bătrîna povesteşte cum i se rupe inima cînd îl aude întrebînd, emoţionant de simplu, chiar dacă vorbele abia ies articulate : — Bunică, da’ mămica de ce nu vine la mine ? Am fost martori, nu demult, cînd Profira Puşcaşu a venit plîngînd la primărie să întrebe : „Ce mă fac, oameni nu mai dă semne că-şi mai aminteşte de nişte obligaţii de mamă. Bătrîna solicită peste tot sprijin pentru găsirea mamei sau pentru internarea, din nou, a celui mic la Casa copilului. In acest sens, socotim că ar trebui să primească mai mult sprijin de la factorii locali, care, e drept, dau dovadă că o Înţeleg , dar această dovadă trebuie să fie mai concretă. Avem o propunere : dacă Gabriela Puşcaşu nu e în stare să-şi crească propriul copil, acesta să din partea altora : mai întîi a fiicei sale din Iaşi (Ileana Prisacaru, mama Gabrielei) şi a fiului său din Pd. Iloaiei (C. Puşcaşu). Ş-apoi e vorba despre un viitor cetăţean. Aşa că e normal să ne întrebăm : cum va creşte el, ce fel de om va fi ? Răspunsul la asemenea întrebări trebuie pregătit de pe acum. Altfel conştiința noastră, a acelora care am putut face ceva şi n-am făcut, nu va putea fi împăcată. V. Filip 444444 44 44 4444414 444444444444444444444444444444444444 444 4444444 4 444"S IA IAŞI A fost dat in folosinţă noul Complex şcolar C.F.R. In partea de sud-vest a zonei industriale a oraşului Iaşi a fost dată în folosinţă o nouă construcţie social-culturală: Complexul şcolar CJ.R. Acesta este alcătuit dintr-o modernă şcoală cu trei nivele, unde vor funcţiona 16 săli de clasă, o spațioasă bibliotecă, două laboratoare, două ateliere-depozit, un cabinet medical etc., cu și din două cămine cu o capacitate de 650 de locuri. Profilul spiritual al oraşului Un oraş contemporan nu este numai un conglomerat de clădiri şi străzi, impresionante prin stil, dimensiuni şi frumuseţe.. Un oraş înseamnă un anume climat de civilizaţie şi un anume grad de cultură. Iată un asemenea blazon spiritual, oraşul n-ar mai fi oraş. Pe acest plan, fară îndoială, oraşele din Judelul, Iaşi îşi îndreptăţesc apartenenţa urbană. Caracteristic ______r epocii socialiste, ele beneficiază în prezent de mari resurse în antrenarea publicului larg pe drumul spre o atmosferă culturală de ţinută intelectuală. Dar să facem un tur de orizont şi să lăsăm trei oraşe să se prezinte, să le chemăm la rampă, la un adevărat schimb de experienţă asupra posibilităţilor proprii de care dispun pentru îmbogăţirea spirituală a oamenilor. PAŞCANI. Cum e şi grese, Casa de cultură polarizează aproape întreaga activitate culturală a oraşului. Aici este sediul de întîlnire a publicului cu formaţiile artistice de amatori (cor, taraf, teatru, teatru de păpuşi, revistă). Aiici in stagiunea estivală au avut loc numeroase spectacole, aici funcţionează cinematograful, filmele săptăminale sunt distribuite cu pricepere, şi cu atenţie pentru varietatea conţinutului lor, în holul casei sunt amenajate, în colaborare cu Muzeul etnografic Iaşi şi cu Fondul plastic, două expoziţii. O bună dotare materială şi întreţinerea exemplară a încăperilor, la care se adaugă o ingenioasă publicitate culturală (reclame, panouri, afişe) întregesc imaginea unei adevărate efervescenţe culturale. „Există o strinsă colaborare între Casa de cultură şi organele locale şi judeţene — ne spune tov. Const. Stejar, directorul Casei de cultură — ceea ce asigură o frecvenţă şi o diversitate mai mare a manifestărilor culturalartistice". Un alt punct de atracţie o constituie biblioteca orăşenească. 42.000 de volume stau la dispoziţia cititorilor, majoritatea tineri. Această unitate culturală vine să continue tradiţia bibliotecii „Unirea", care a împlinit 70 de ani de la înfiinţare, cea mai veche bibliotecă muncitorească din ţară, devenită acum mult frecventata bibliotecă sindicală a Uzinei mecanice Paşcani. De la 160 de cititori şi 233 de cârti difuzate in anul întîi de funcţionare, ea a urcat la peste 3.000 de cititori cu 10.000 de cărţi difuzate anual. Proiecte culturale: crearea unnei secţii muzeistice a Casei de cultură (subsecţii-etnograf fie, arheologie, numismatică, istorie naturală) in fostul palat Roznoveanu, unde se petrece acţiunea din „Venea o moară pe Siret", organizarea unui schimb de experienţă cu o casă de cultură fruntaşă (Rădăuţi), înfiinţarea unui teatru popular cu stagiune permanentă şi a cercului coregrafic (dans popular şi modern), sub îndrumarea artistică a Operei ieşene, insă şi „din păcate“... Posibilităţile de atragere a tinerilor sunt reduse. Clubul Casei de cultură este deseori pustiu. Cit despre serile de dans, au fost multe reproşuri. Şi tot reproşuri la adresa slabei organizări de conferinţe, turnee artistice. Lipsa unei coordonări din partea O.S.T.A. a făcut să fie programate spectacole identice, ca gen, zile la find, ceea ce scade din interes. „De la unele întreprinderi şi instituţii ca liceul, Banca agricolă, O.C.L., medicii de la policlinică şi spital, participarea electivă la activităţile culturale este sub orice aşteptări", arată tov. V. Haliga, metodist la Casa de cultutură. La bibliotecă se simte nevoia creării linei secfii pentru copii şi a găsirii unui spaţiu corespunzător pentru depozitarea fondului de cărţi existent. Oraşul lui Sadoveanu şi al curajoşilor muncitori solidari cu ţăranii răsculaţi de la 1907 este sărac în monumente de bronz şi piatră care să-i evoce sugestiv prezenţa in istorie şi cultură. HIRLĂU. Conducerea Casei de cultură urmăreşte să transforme oraşul Hîrlău intr-un centru de interes al mişcării teatrale de amatori din judeţ. Precedentul creat cu spectacolele „ Poamele vrăjite" de Tudora Petcuţ (teatru de păpuşi) şi „Idolul şi Ion Anapoda" de G. M. Zamfirescu demonstrează convingător că piedicile începutului pot fi trecute cind există perseve- Val. C. Neştian (continuare în pag. a 2 a) Incursiune în viaţa culturală a 3 oraşe din judeţ In interiorul ziarului I Cărţi care aşteaptă ! Răspunsuri la semnale cetăţeneşti A in pagina a 4-a . Comunicat comun iugoslavoetiopian) Comentar externi Vor interveni clarificări? PLECAREA TOVARĂŞULUI REIDAR LARSEN doi a părăsit Capitala tovarăşul Reidar Larsen, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi tovarăşii Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. ai P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) DUMINICA întilnirea folclorică Interjudeţeană de la Strunga Fiind la a doua ediţie, întilnirea folclorică interjudeţeană „Trandafir de la Moldova" a stîrnit un deosebit interes în rîndul formaţiilor artistice. După cum sîntem informaţi, în judeţele Botoşani şi Neamţ, ca şi în judeţul nostru, se fac intense pregătiri. Programată pentru 29 septembrie 1968, în staţiunea balneară Strunga, întilnirea folclorică interjudeţeană va constitui un prilej minunat de confruntare a realizărilor artistice amatoare din judeţele participante. Pentru a se veni în ajutorul celor ce doresc să participe la această întîlnire, devenită tradiţională. Filiala O.N.T. asigură transportul cu autobuzele. Cooperaţia de consum organizează 40 de centre de desfacere, amenajate în locurile pitoreşti ale staţiunii şi înzestrate cu un sortiment bogat de produse culinare moldovenești și băuturi alese de sezon. Căminul cultural din Deleni. Atentatori la timpul ţăranilor S O scrisoare de mulţumire H Cît costă o neglijenţă ■ De patru ori pentru o simplă dovadă 81 Formalism cras Sunt unii funcţionari, fie de la unităţile cooperatiste, fie de la alte instituţii care, fără pic de jenă, atentează pur şi simplu la timpul cetăţeanului, deşi sînt plătiţi să-l deservească prompt şi conştiincios. Şi ca să nu mai lungim vorba, să dăm cîteva exemple. Intr-una din zilele trecute am întîlnit pe culoarele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole pe Nicolae Moroşanu din satul Hodora, comuna Cotnari. Venise omul să obţină avizarea unei dovezi eliberată de cooperativa agricolă din Cotnari, pentru timpul cît a muncit în această unitate, dovadă care s-o anexeze la dosarul de pensie. — Nu-i bună dovada unchiule, i-a spus tovarăşul Petru Coman. Iţi trebuie una „tip". Uite aşa, şi-i arătă cetățeanului un formular necompletat. — Şi ce fac în cazul acesta? întrebă mîhnit omul, prevăzind parcă ce-1 aşteaptă. — Ce să faci, mergi înapoi la unitate şi vii cu o dovadă „tip", în care să fie trecute ... şi i se explică totul. — • Vasăzică alţi bani, alt timp pierdut, oftă acesta. — Cei de la cooperativa agricolă, ne referim la preşedinte, la contabil, care şi-au pus semnătura pe un astfel de act, nu cunosc ce fel de dovezi sunt cerute pentru întocmirea dosarelor de pensionare? întrebăm noi pe tovarăşul Petru Coman. — Cum să nu, cunosc, însă, după cum vedeţi, de data asta s-au dovedit a fi superficiali. Ne gîndeam, tovarăşe preşedinte şi tovarăşe contabil de la cooperativa agricolă din Cotnari, ce-ar fi dacă v-ar purta cineva pe drumuri aşa cum l-aţi purtat dumneavoastră pe Nicolae Moroşanu? V-ar conveni? V-ar conveni să cheltuiţi bani şi timp de pomană? Credem că nu. La secţia de prevederi sociale a municipiului Iaşi l-am întîlnit pe moş Ioan Tănase din comuna Leţcani. Urcase de patru ori scările acestei secţii pînă a reuşit să fie în regulă tot cu o dovadă „tip". Acum, moşul stătea în faţa ghişeului şi nimeni nu se uita la el. Funcţionara asculta liniştită la tranzistor. După un timp ridică geamul şi îi luă hîrtiile din mină. — Acum faci o cerere la care să ataşezi şi cuponul de pensie. După care i-a închis geamul. Ce fel de cerere, ce să scriu în ea, şi cine să mi-o facă ? se întreba moşul. De ce nu mi-o fi spus de la bun început ce trebuie să fac? Nu le-o fi milă acestor tovarăşi de bătrîneţele mele? spunea moşul.Moş Ioan Tănase se referea la cei de la cooperativa agricolă din ■ Leţcani, la cei de la uniunea judeţeană care au scris greşit textul avizării, la funcţionara de la secţia de prevederi care ii închisese geamul în nas). Se vede treaba că nu, de au procedat aşa. Dumitru Achirei din Comarna solicită un foc de casă. Contra-cost, bineînţeles. Cei din conducerea cooperativei agricole îl tot poartă pe drumuri. „Vino azi, vino mîine". Şi omul vine. Cind îl văd, cei din conducerea cooperativei li spun : „Mai lasă-ne în pace că ne-ai plictisit". Credeţi că Dumitru Achirei nu s-a plictisit de atîta purtat pe drumuri, tovarăşi din conducerea cooperativei agricole din Comarna? Dumitru Achirei a scris şi la uniunea judeţeană (a venit şi personal) solicitind sprijin pentru a i se rezolva cererea. Scrisoarea a fost înregistrată la nr. 460 din 23 aprilie a.c., şi a fost dată spre rezolvare instructorului Ion Popa. La sfîrşitul lui august am fost la Comarna la Dumitru Achirei. El ne-a spus: , , Nici acum nu mi-a fost rezolvată cererea. Am mers la uniunea judeţeană, in registrul de scrisori se spune: „Cererea lui Dumitru Achirei a fost soluţionată pozitiv". Există şi referat în acest sens ataşat la scrisoarea cooperatorului. Cît formalism în munca instructorului Ion Popa! Am dori ca cererea lui Dumitru Achirei să fie rezolvată în limitele prevederilor statutare. Operativ însă, şi cu toată răspunderea.Credem că e timpul să fie rezolvată şi problema loturilor in folosinţă în plus deţinute de anumiţi cetăţeni din Comarna, situaţie care frustează cooperativa agricolă de circa 10 hectare). Ne oprim aici cu relatarea unor astfel de aspecte. In loc de concluzii ne vom folosi tot de un exemplu. Pe adresa comitetului comunal de partid Costuleni a sosit o scrisoare de la o ţărancă cooperatoare în care aceasta îşi exprima mulţumirea pentru operativitatea cu care s-a rezolvat o cerere la cooperativa agricolă din localitate. Am dori ca peste tot să aflăm numai de existenţa unor astfel de scrisori. Cei vizaţi în articolul rip fată şi alţii în situaţia lor, să tragă concluziile necesare. Gheorghe Stejaru