Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)
1968-10-09 / nr. 6865
OCTOMBRIE 1968 ANDI XXIV. Nr. 6865 MIERCURI 94 PAGINI 30 BANI c hobiscum. Proletari din toate tarile, unifi-va! locoro Insulii Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C. . Activul obştesc al comitetelor comunale de partid cul cadru organizatoric creat prin aplicarea măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului privind reorganizarea administrativ-teritorială a României oferă multiple posibilităţi pentru îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor de partid, forme şi metode de care depinde, în ultimă instanţă, înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa acestora. Un rol de seamă în realizarea competentă a sarcinilor complexe ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid îl au activele obşteşti care trebuie atrase, într-o tot mai largă măsură, la examinarea şi soluţionarea diferitelor probleme majore, curente şi de perspectivă. Dînd viaţă indicaţiei conducerii partidului de a imprima muncii de partid un pronunţat caracter obştesc, comitetele comunale de partid din judeţul nostru, sub îndrumarea Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., au procedat, îndată după ce au fost constituite, la crearea activului pe probleme. Au fost formate astfel pe lingă comitetele comunale de partid comisiile : 1. economică ; 2. organizatorică şi 3. comisia pentru propagandă, învăţămînt şi cultură de masă. Din componenţa acestor comisii fac parte, In primul rina, membrii comitetelor de partid, precum şi alţi comunişti dintre cadrele de specialitate, cu cea mai bună pregătire politică şl profesională. Aceasta Intrucît, experienţa a arătat că, în Întreaga lor muncă, comitetele comunale de partid nu se pot bizui numai pe proprii membri, deoarece, oricît de bine ar fi aceştia pregătiţi, nu pot asigura cuprinderea şi rezolvarea corespunzătoare a tuturor problemelor ce le ridică viaţa comunei. O dată organizate, comisiile obşteşti pe probleme trebuie îndrumate permanent de comitetele de partid pentru ca, sub conducerea şi cu sprijinul nemijlocit al acestora, să poată acţiona operativ şi în deplină cunoştinţă de cauză, în oricare din problemele ce se cer a fi soluţionate Intr-un domeniu ori altul de activitate. Au trecut, de acum, clteva luni de ctndi activul de partid din mediul rural, astfel organizat, a pornit la treabă. Se face peste tot simţit aportul comisiilor obşteşti pe probleme în viaţa politică, economică şi socialculturală a comunelor ? In cele mai multe locuri, comitetele comunale de partid au înţeles că rezultatele activităţii activului obştesc ţin, in principal, de temeinica organizare a muncii acestuia, de modul in care sunt Îndrumate şi orientate comisiile pe probleme spre obiectivele ce se cer rezolvate cu precădere. In acest sens, în localităţi ca : Răducăneni, Al. I. Cuza, Victoria, Dumeşti, Şipote şi altele, membrilor comisiilor obşteşti pe probleme le-au fost aduse la cunoştinţă de către secretarii comitetelor comunale de partid şi alţi membri ai birourilor obiectivele înscrise in planurile trimestriale ale comitetelor respective, solicitându-le sprijinul în problemele cele mai stringente. Stabilind coordonatele principale ale activităţii comisiilor obşteşti, comitetul de partid din comuna Răducăneni a primit un sprijin substanţial din partea activului în soluţionarea unor problema de deosebită importanţă. In cadrul acţiunilor de combatere a efectelor secetei, de exemplu, comisia economică a studiat posibilităţile şi rezervele existente în cooperativele agricole de producţie din Răducăneni şi Bohotin pentru asigurarea bazei furajere ,a se anunţa a fi deficitară. Rezultatul al propunerilor făcute de această comisie, comitetul comunal de partid a îndrumat conducerile celor două C.A.P.-uri să mobilizeze ţăranii cooperatori la recoltarea de stufărişuri şi frunzare. Au fost astfel recoltate ISO de tone de stufărişuri şi 20 de tone frunzare la C.A.P. Răducăneni şi peste ISO de topne de stufărişuri la C.A.P. Bohotin cantităţi ce au fost Insilozate. La propunerile aceleiaşi comisii, care a efectuat un studiu privind folosirea chibzuită a fondului funciar, s-au întreprins acţiuni concretizate în : defrişarea unei suprafeţe de 3 hectare de mărăcinişuri, curăţirea de spini a unei suprafeţe de 150 de hectare, redarea în circuitul agric,ci a unei suprafeţe de circa 10 hectare prin desfiinţarea unor drumuri improvizate. Comisia economică a comitetului comunal de partid Hălăuceşti a dat în studiu, între altele, problema creşterii rentabilităţii tuturor secţiilor de prestări din cadrul cooperativei de consum, precum şi posibilităţile de extindere a acestor secţii prin înfiinţarea unor noi servicii de prestări mult solicitate de populaţie. Au fost făcute în acest sens propuneri concrete pentru înfiinţarea unor secţii de bolangerie, curăţătorie chimică şi altele, Indicînd, totodată, şi căile prin care secţiile existente să poată deveni, in totalitatea lor, rentabile. La Indicaţia biroului comitetului comunal de partid Victoria, comisia organizatorică de aici a studiat activitatea ce o desfăşoară organizaţiile de bază din cadrul cooperativei agricole pentru primirea de noi membri de partid şi pentru educarea comuniştilor. Membrii comisiei organizatorice au ajutat birourile organizaţiilor de bază respective să-şi pună printre preocupările de prim ordin şi problemele ce au făcut obiectul studiului lor. Eficienţa unor asemenea intervenţii s-a văzut la scurt timp, munca de primire în partid ca şi cea de educare a comuniştilor cunoscind Îmbunătăţiri. Cu bune rezultate activează atei şi comisia pentru propagandă, învăţămînt şi cultură de masă. Organizaţiile de partid din comună, cu sprijinul efectiv al membrilor comisiei susamintite, au pregătit linele materiale cu cazaci educativ pe teme ca : „Respectarea disciplinei de partid"; „sarcina de partid" şi altele care au fost expuse în faţa comuniştilor din organizaţiile respective. La Iniţiativa şi cu sprijinul aceleiaşi comisii, s-au întreprins unele acţiuni meritorii şi pe linia activităţii cultural-educative de masă, a mişcării artistica de amatori, peisulurii frecvenţei şcolare etc. In cele mai multe locuri, comisiile obşteşti pe probleme nu se limhează doar la orientarea tematică pe care o primesc prin planurile aprobate de către comitetele comunale de partid şi care constituie de altfel jaloane ale activităţii lor, el ele Îşi Alice Ouatu (gWttMMW Io P3g- «l-JB ii Comisiile pe probleme — un scop în sine? B Coordonatele activităţii acestora şi cei chemaţi a le stabili B Elementele de improvizaţie şi lucrul pe apucate n-au ce căuta în munca cu activul obștesc Despre relaţiile bancă-întreprinderi - ^ -*-" Y " ■ ink I mini In... aidMDll ? In condiţiile creşterii de Ia un an la altul a resurselor financiare şi materiale alocate pentru investiţii, un rol tot mai însemnat In cheltuirea eficientă a acestor resurse revine controlului bancar. Sarcinile organelor băncii pe linia îndeplinirii în cele mai bune condiţii a planurilor de investiţii, impun analiza utilizării complexe a unor categorii economice ca finanţele, creditul, preţul de cost, amortizarea etc. Totodată, banca desfăşoară o activitate multilaterală de îndrumare a beneficiarilor de investiţii şi a organizaţiilor de construcţii. Intensificarea controlului de către bancă nu este numai o cerinţă, dar şi o necesitate. Toate acestea presupun existenţa unui complex de relaţii ce apar între bancă şi unităţile economice, intre organele de control ale băncii şi factorii răspunzători din unităţile economice respective. Ar părea de prisos să amintim atei că aceste relaţii au, sau trebuie să aibă, la bază respectul reciproc şi colaborarea strînsă între părţi, în scopul rezolvării operative şi , eficiente a problemelor ce se pot ridica în legătură cu îndeplinirea sarcinilor din planul de stat. Dar, deşi în majoritatea cazurilor acest lucru a fost înţeles, există la unele unităţi cadre cu funcţii de răspundere care continuă să considere activitatea organelor de control ale băncii de prisos şi că problemele privesc „exclusiv" întreprinderea. Judecind astfel, ei adoptă o poziţie rigidă, uneori chiar ostilă, atunci cînd li se cere colaborarea. Exemple de acest fel sînt puţine, dar ele există şi creează un contrast supărător şi regretabil. Să argumentăm aceste afirmaţii. Recent, s-au întîmpinat greutăţi în efectuarea controlului gospodăririi mijloacelor fixe la întreprinderea cinematografică interjudeţeană Iaşi, contabilul şef refuzîndpur şi simplu să pună la dispoziţia organelor de control bancare documentele solicitate. Şi dacă motivul invocat (lipsa de timp datorată volumului mare de lucrări necesare pentru întocmirea dării de seamă contabile) ar putea fi, oarecum, luat în consideraţie, poziţia contabilului şef de a conchide ferm „reclamaţi unde vreţi" nu poate fi justificată cu nimic. Unitatea amintită nu a fost singura la care s-au efectuat controale în această perioadă, dar peste tot, printr-o atitudine de înţelegere manifestată de ambele părţi s-au putut efectua controalele planificate fără a se stingheri cu ceva activitatea unităţilor respective. Un alt exemplu ne-a fost „oferit" de contabilul şef al Direcţiei sanitare judeţene laşi, unde nu de mult organele de con-Petru Anfehl inspector la Sucursala judeţeană laşi a Băncii de investiţii (continuare in pag. a 2-a) BU» ^IVHBSUA^ V în pagina a 2-a Festivalul de poezie „Mihai Eminescu“ El Recital de muzică și poezie I Pelerinaj la cimitirul Eternitatea I Recenzie. Cezar Ivănescu: Rod. LA IAŞI Salil Kil kill IN IDF IiiI Ieri, în sala de festivităţi a Palatului Culturii din Iaşi, a avut loc solemnitatea înmînării unor distincţii acordate unor oameni de artă din instituţiile muzicale ale Iaşului. La solemnitate au luat parte tovarăşii : Miu Dobrescu, membru supleant al C.G. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, conf. univ. dr. Aurel Loghin, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliului popular municipal, Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Con-: l.., T.. i nnn,,i„„ i,,t O 111 UiUl pUJJWiUi J uuv tcuu, tot univ. Al. Husar, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, precum şi personalităţi ale vieţii noastre culturale şi artistice. Pentru merite deosebite In activitatea muzicală a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural" clasa a V-a Daniel Podlovschi, solist al Filarmonicii de stat „Moldova". De asemenea, li s-a conferit Medalia „Meritul Cultural" clasa I tovarășilor: Hristofenia Cazacu, pictor scenograf la Opera de stat Ion Creţu, solist al orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei“ a Filarmonicii de stat; Izu Gott, dirijor al orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei" a Filarmonicii de stat; Ioan Iorgulescu, Dumitru Popa, Ioan Prisăcaru, loan Baitanciuc, Natalia Vronschi — Gasler, solişti ai Operei de stat; Maria Schipor, coristă la Filarmonica de stat; Ştefan Stanciu, instrumentist la Filarmonica de stat; Vasile Spătărelu, compozitor. In numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean, tovarăşul Miu Dobrescu, care a înmînat distincţiile, a adresat calde felicitări tuturor, subliniind că acestea constituie o recunoaştere ameritelor lor in activitatea interpretativă şi în munca de creaţie artistică. In acelaşi timp, vorbitorul a accentuat asupra faptului că distincţiile acordate semnifică totodată o apreciere pozitivă pentru munca rodnică desfăşurată de Filarmonică, Operă şi Conservator pe tărîmul dezvoltării vieţii muzicale a Iaşului. In încheiere, tovarăşul Miu Dobrescu a urat atît celor sărbătoriţi cît şi colectivelor din care fac parte noi şi importante succese în domeniul activităţii artistice, pusă în slujba maselor largi, sănătate şi fericire personală. In numele celor decoraţi de la Opera de stat, a luat cuvîntul, mulţumind pentru distincţiile acordate, solistul Ioan Prisăcaru, care a spus printre altele : Cinstea ce ni s-a făcut ne stimulează în întărirea e (continuare in pag. a 3-a) Moment din timpul solemnităţii Din noua arhitectură ieșeană. Blocul T3 cu 10 etaje din strada Primăverii. provizoriu M In pagina a 4-a , SESIUNEA O.N.U. Dezbaterile Adunării Generale & NOTĂ EXTERNĂ Nu în Mauritius, ci în Gibraltar Sesiunea Consiliului popular al municipiului lași Ieri după-amiază, a avut loc cea de a XVII-a sesiune ordinară a Consiliului popular al municipiului lași cu următoarea ordine de zi : — informare privind modul cum au fost duse la îndeplinire prevederile hotărârii nr. 3 a sesiunii din 23 mai 1968; — Dare de seamă a Comitetului executiv privind sistematizarea şi respectarea disciplinei in construcţii In municipiul Iaşi. Avînd în vedere importanţa problemei analizate, la sesiune au participat numeroşi invitaţi de la C.S.A.P.C., Trustul local de construcţii, filiala din Iaşi a Uniunii artiştilor plastici, de la Direcţia tehnică a Consiliului popular judeţean etc. Darea de seamă şi discuţiile au scos în evidenţă că, în ultimii ani, faţa municipiului Iaşi este în continuă schimbare. O dată cu dezvoltarea zonei industriale, prind contur noi cartiere de locuinţe. In anul 1967 au fost date în folosinţă 1.500 de noi apartamente, iar în acest an se vor realiza 1.700 de apartamente. Cu credite de la stat, sau din fonduri proprii, au fost construite în ultimii 2 ani aproape 800 de apartamente şi locuinţe proprietate personală. Executarea unor lucrări de artă, modernizarea unor străzi şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie se înscriu, de asemenea, pe linia sistematizării oraşului. Deputaţii şi invitaţii au criticat, în acelaşi timp, o seamă de deficienţe, venind cu numeroase propuneri în problema analizată. Sesiunea a stabilit măsuri corespunzătoare pentru îmbunătățirea continuă a sistematizării orașului. funiculare pasager TG. MUREŞ . Constructorii de utilaje forestiere din Reghin au realizat un prim lot de funiculare pasager, destinate transportului lemnului din parchetele de exploatare la rampele de încărcare. Noul funicular conceput de specialiştii români atinge 2.500 m. lungime şi poate fi instalat pe versanţi cu pante între 15 şi 45 grade. Funicularul dispune de un mecanism cu ajutorul căruia poate ancora şi ridica buştenii de la locul tăierii, eliminînd în acest fel corhănitul — unal din cele mai importante operaţii din exploatări. Instalaţia dispune de o sarcină utilă de două tone şi o productivitate cu circa 20 la sută mai mare faţă de funicularele folosite în prezent. (Agerpres) In pag. a 3-a SPORT Uzina de prelucrare a maselor plastice Produse suplimentare pentru export Printr-o aprovizionare ritmică, organizarea mai raţională a locurilor de muncă, aplicarea unor studii, de organizare şi normare tehnică privind utilizarea capacităţilor de producţie, colectivul de muncă al Uzinei de prelucrare a maselor plastice Iaşi a reuşit în trim. III/a.c. să realizeze productivitatea muticii In proporţie de 105,6 la sută, Jft— J - ' -------3. . -13 ~ -1-U.lv uiuu u |ji uuucţie yi. oi/OU ei şi marfă suplimentară de peste 4 milioane de lei constînd, în principal, în: 54.000 saci industriali, 138 tone țevi p.c.v., 140 tone covor p.c.v. etc. In acest trimestru unitatea a exportat suplimentar produse în valoare de 3.400.000 lei, reprezentînd 133 tone prelucrate p.c.v. si 207 tone prelucrate polietilenă. Timp prielnic pentru grăbirea recoltărilor şi semănatului! Uf Unii au terminat culesul porumbului, alţii sînt abia la început (■ întreaga producţie — depozitată cît mai repede în condiţii corespunzătoare! Viteza de lucru trebuie sporită pentru încadrarea însămînţărilor în epoca optimă După o perioadă destul de lungă în care a plouat aproape zilnic, vremea a devenit din nou frumoasă. Sarcina principală a tuturor lucrătorilor din agricultura judeţului este de a-şi concentra acum eforturile pentru recuperarea întîrzierilor înregistrate in executarea lucrărilorde sezon, ca urmare a timpului nefavorabil. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît într-o bună parte a judeţului stadiul acţiunilor din actuala campania este cu totul nesatisfăcător pentru perioada în care ne aflăm. Intrucît nu se ştie aim va evolua în continuare vremea, conducerile unităţilor agricole trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a pune neîntîrziat la adăpost întreaga recoltă a culturilor tirzii. Orice tărăgănare în această direcţie poate duce la pierderi de recoltă, aşa cum s-a şi întîmplat de altfel în unele locuri la recoltatul florii-soarelui. Dacă în majoritatea cooperativelor agricole se reuşise să se treiere şi să se valorifice chiar toată producţia acestei culturi pînă la ivirea timpului neprielnic, într-o serie din ele o bună parte din recoltă a fost surprinsă de ploi pe cîmp netreierată. Cea mai mare concentrare de forţe este solicitată în prezent la strînsul porumbului, care numai în sectorul agricol cooperatist a ocupat in acest an aproape 80.000 de hectare. E drept că numeroase unităţi au dat atenţia cuvetă organizării acestei acţiuni, care s-a desfăşurat încă de la început într-un ritm susţinut. Aşa s-a procedat, de exemplu, la cooperativele din Şipote, Chişcăreni, Bulbucani, Movileni, Trifeşti, şi Plugari, care au şi terminat recoltatul sau la cele din Vlădeni, Totoeşti, Balţaţi şi altele care sunt pe punctul de a-l încheia. Cu toate acestea, faţă de planul pe întregul judeţ nu s-a recoltat însă pînă acum decit 57 la sută, de unde rezultă că în multe părţi există serioase rămîneri în urmă. Astfel, la Mirceşti, Valea Seacă Hărmăneşti, Stroeşti, Tîrgu-Frumos, Lungani, Ciorleşti, Sineşti n-a fost strînsă nici măcar o cincime din recoltă Se va spune că multe din unităţile vizate se află in nordul judeţului unde vegetaţia e ceva mai întârziată. Cum se face însă că unele cooperative din aceeaşi zonă ca cele din Hălăuceşti sau Butea sunt în momentul de faţă foarte aproape de terminarea recoltării ? Trebuie să arătăm că în cele mai multe unităţi unde recoltatul a avansat rapid producţia este încă în majoritate sub cerul liber. De aici necesitatea de a urgenta depănuşatul şl de a dirija un număr corespunzător de mijloace de transport la căratul ştiuleţilor şi cocenilor. Mai ales în situaţia specială din acest an cînd furajele grosiere vor trebuî să acopere deficitul de fînuri nu se admite ca strujenii să rămînă pe cîmp pradă Intemperiilor. Aceeaşi atenţie trebuie acordată celorlalte culturi tirzii. Recoltatul cartofilor de toamnă e destul de avansat în unele locuri, dar foarte întîrziat în multe altele fără a mai vorbi de cooperativele din Tutora, Victoria sau Voineşti unde acţiunea nici (continuare lp pag . 2-a1