Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)

1968-10-09 / nr. 6865

OCTOMBRIE 1968 ANDI XXIV. Nr. 6865 MIERCURI 9­4 PAGINI 30 BANI c hobiscum. Proletari din toate tarile, unifi-va! locoro Insulii Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C. . Activul obştesc al comitetelor comunale de partid cul cadru organizatoric creat prin aplicarea măsurilor adoptate de Con­ferinţa Naţională a partidului pri­vind reorganizarea administrativ-te­­ritorială a României oferă multiple posibilităţi pentru îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor de partid, forme şi metode de care depinde, în ultimă instanţă, înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa acestora. Un rol de seamă în realizarea compe­tentă a sarcinilor complexe ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid îl au activele obşteşti care trebuie atrase, într-o tot mai largă măsură, la examinarea şi soluţionarea diferitelor probleme majore, curente şi de perspectivă. Dînd viaţă indicaţiei conducerii parti­dului de a imprima muncii de partid un pronunţat caracter obştesc, comitetele co­munale de partid din judeţul nostru, sub îndrumarea Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., au procedat, îndată după ce au fost constituite, la crearea activului pe probleme. Au fost formate astfel pe lingă comitetele comunale de partid comisiile : 1. economică ; 2. organizatorică şi 3. comi­sia pentru propagandă, învăţămînt şi cul­tură de masă. Din componenţa acestor co­misii fac parte, In­ primul rina, membrii comitetelor de partid, precum şi alţi comu­nişti dintre cadrele de specialitate, cu cea mai bună pregătire politică şl profesională. Aceasta Intrucît, experienţa a arătat că, în Întreaga lor muncă, comitetele comunale de partid nu se pot bizui numai pe pro­prii membri, deoarece, oricît de bine ar fi aceştia pregătiţi, nu pot asigura cuprin­derea şi rezolvarea corespunzătoare a tu­turor problemelor ce le ridică viaţa co­munei. O dată organizate, comisiile obşteşti pe probleme trebuie îndrumate permanent de comitetele de partid pentru ca, sub con­ducerea şi cu sprijinul nemijlocit al aces­tora, să poată acţiona operativ şi în de­plină cunoştinţă de cauză, în oricare din problemele ce se cer a fi soluţionate In­tr-un domeniu ori altul de activitate. A­u trecut, de acum, clteva luni de ctndi activul de partid din mediul rural, astfel organizat, a pornit la treabă. Se face peste tot simţit a­­portul comisiilor obşteşti pe proble­me în viaţa politică, economică şi­ social­­culturală a comunelor ? In cele mai multe locuri, comitetele comunale de partid au înţeles că rezultatele activităţii activului obştesc ţin, in principal, de temeinica or­ganizare a muncii acestuia, de modul in care sunt Îndrumate şi orientate comisiile pe probleme spre obiectivele ce se cer rezolvate cu precădere. In acest sens, în localităţi ca : Răducăneni, Al. I. Cuza, Vic­toria, Dumeşti, Şipote şi altele, membrilor comisiilor obşteşti pe probleme le-au fost aduse la cunoştinţă de către secretarii co­mitetelor comunale de partid şi alţi mem­bri ai birourilor obiectivele înscrise in pla­nurile trimestriale ale comitetelor respec­tive, solicitându-le sprijinul în problemele cele mai stringente. Stabilind coordonatele principale ale activităţii comisiilor obşteşti, comitetul de partid din comuna Răducăneni a primit un sprijin substanţial din partea activului în soluţionarea unor problema de deosebită importanţă. In cadrul acţiunilor de comba­tere a efectelor secetei, de exemplu, comi­sia economică a studiat posibilităţile şi re­zervele existente în cooperativele agricole de producţie din Răducăneni şi Bohotin pentru asigurarea bazei furajere ,a se a­­nunţa a fi deficitară. Rezultat­ul al propu­nerilor făcute de această comisie, comite­tul comunal de partid a îndrumat condu­cerile celor două C.A.P.-uri să mobilizeze ţăranii cooperatori la recoltarea de stufă­rişuri şi frunzare. Au fost astfel recoltate ISO de tone de stufărişuri şi 20 de tone frunzare la C.A.P. Răducăneni şi peste ISO de topne de stufărişuri la C.A.P. Bohotin cantităţi ce au fost Insilozate. La propu­nerile aceleiaşi comisii, care a efectuat un studiu privind folosirea chibzuită a fondu­lui funciar, s-au întreprins acţiuni con­cretizate în : defrişarea unei suprafeţe de 3 hectare de mărăcinişuri, curăţirea de spini a unei suprafeţe de 150 de hectare, redarea în circuitul agric,ci a unei supra­feţe de circa 10 hectare prin desfiinţarea unor drumuri improvizate. Comisia economică a comitetului co­munal de partid Hălăuceşti a dat în stu­diu, între altele, problema creşterii renta­bilităţii tuturor secţiilor de prestări din ca­drul cooperativei de consum, precum şi po­sibilităţile de extindere a acestor secţii prin înfiinţarea unor noi servicii de pre­stări mult solicitate de populaţie. Au fost făcute în acest sens propuneri concrete pentru înfiinţarea unor secţii de bolange­­rie, curăţătorie chimică şi altele, Indicînd, totodată, şi căile prin care secţiile existen­te să poată deveni, in totalitatea lor, ren­tabile. La Indicaţia biroului comitetului comu­nal de partid Victoria, comisia organizato­rică de aici a studiat activitatea ce o des­făşoară organizaţiile de bază din cadrul cooperativei agricole pentru primirea de noi membri de partid şi pentru educarea comuniştilor. Membrii comisiei organizato­rice au ajutat birourile organizaţiilor de bază respective să-şi pună printre preocu­pările de prim ordin şi problemele ce au făcut obiectul studiului lor. Eficienţa unor asemenea intervenţii s-a văzut la scurt timp, munca de primire în partid ca şi cea de educare a comuniştilor cunoscind Îmbunătăţiri. Cu bune rezultate activează atei şi co­misia pentru propagandă, învăţămînt şi cultură de masă. Organizaţiile de partid din comună, cu sprijinul efectiv al mem­brilor comisiei susamintite, au pregătit li­nele materiale cu cazaci­ educativ pe te­me ca : „Respectarea disciplinei de partid"; „sarcina de partid" şi altele care au fost expuse în faţa comuniştilor din organi­zaţiile respective. La Iniţiativa şi cu spri­jinul aceleiaşi comisii, s-au întreprins u­­nele acţiuni meritorii şi pe linia activităţii cultural-educative de masă, a mişcării ar­tistica de amatori, peisulurii frecvenţei şcolare etc. In cele mai multe locuri, comisiile ob­şteşti pe probleme nu se limh­ează doar la orientarea tematică pe care o primesc prin planurile aprobate de către comitetele comunale de partid şi care constituie de altfel jaloane ale activităţii lor, el ele Îşi Alice Ouatu (gWttMMW Io P3g- «l-JB ii Comisiile pe probleme — un scop în sine? B Coordonatele activităţii acestora şi cei chemaţi a le stabili B Elementele de improvizaţie şi lucrul pe apucate n-au ce căuta în munca cu activul obștesc Despre relaţiile bancă-întreprinderi - ^ -*-" Y " ■ ink I mini In... aidMDll ? In condiţiile creş­terii de Ia un an la altul a resurse­lor financiare şi materiale alocate pentru investiţii, un rol tot mai însem­nat In cheltuirea eficientă a aces­tor resurse revine controlului bancar. Sarcinile organelor băncii pe linia în­deplinirii în cele mai bune condiţii a planurilor de in­vestiţii, impun ana­liza utilizării com­plexe a unor ca­tegorii economice ca finanţele, cre­ditul, preţul de cost, amortizarea etc. Totodată, ban­ca desfăşoară o activitate multila­terală de îndruma­re a beneficiarilor de investiţii şi a organizaţiilor de construcţii. Intensi­ficarea controlului de către bancă nu este numai o ce­rinţă, dar şi o ne­cesitate. Toate a­­cestea presupun e­­xistenţa unui com­plex de relaţii ce apar între bancă şi unităţile economi­ce, intre organele de control ale băncii şi factorii răspunzători din u­­nităţile economice respective. Ar părea de pri­sos să amintim a­­tei că aceste rela­ţii au, sau trebuie să aibă, la bază respectul reciproc şi colaborarea strîn­­să între părţi, în scopul rezolvării o­­perative şi , eficien­te a problemelor ce se pot ridica în legătură cu înde­plinirea sarcinilor din planul de stat. Dar, deşi în majo­ritatea cazurilor a­­cest lucru a fost înţeles, există la u­­nele unităţi cadre cu funcţii de răs­pundere care con­tinuă să considere activitatea organe­lor de control ale băncii de prisos şi că problemele pri­vesc „exclusiv" în­treprinderea. Jude­cind astfel, ei a­­doptă o poziţie ri­gidă, uneori chiar ostilă, atunci cînd li se cere colabo­rarea. Exemple de acest fel sînt pu­ţine, dar ele exis­tă şi creează un contrast supărător şi regretabil. Să argumentăm aceste afirmaţii. Recent, s-au întîmpinat greutăţi în efectu­area controlului gospodăririi mijloa­celor fixe la între­prinderea cinema­tografică interjude­ţeană Iaşi, conta­bilul şef refuzînd­­pur şi simplu­­ să pună la dispoziţia organelor de con­trol bancare docu­mentele solicitate. Şi dacă motivul in­vocat (lipsa de timp datorată vo­lumului mare de lu­crări necesare pen­tru întocmirea dă­rii de seamă con­tabile) ar putea fi, oarecum, luat în consideraţie, pozi­ţia contabilului şef de a conchide ferm „reclamaţi unde vreţi" nu poate fi justificată cu nimic. Unitatea amintită nu a fost singura la care s-au efec­tuat controale în această perioadă, dar peste tot, prin­tr-o atitudine de înţelegere manifes­tată de ambele părţi s-au putut e­­fectua controalele planificate fără a se stingheri cu ce­va activitatea uni­tăţilor respective. Un alt exemplu ne-a fost „oferit" de contabilul şef al Direcţiei sani­tare judeţene laşi, unde nu de mult organele de con-Petru Anfehl inspector la Sucur­sala judeţeană laşi a Băncii de investiţii (continuare in pag. a 2-a) B­U» ^IVHBSUA^ V în pagina a 2-a Festivalul de poezie „Mihai Eminescu“ El Recital de muzică și poezie I Pelerinaj la cimitirul Eternitatea I Recenzie. Cezar Ivănescu: Rod. LA IAŞI Salil Kil kill IN IDF IiiI Ieri, în sala de festivităţi a Palatului Culturii din Iaşi, a avut loc solemnitatea înmî­­nării unor distincţii acordate unor oameni de artă din insti­tuţiile muzicale ale Iaşului. La solemnitate au luat par­te tovarăşii : Miu Dobrescu, membru supleant al C.G. al P.G.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, conf. univ. dr. Aurel Loghin, secretar al Co­mitetului judeţean de partid, Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliu­lui popular municipal, Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Con­-: l.., T.. i nnn,,i„„ i,,t O 111 UiUl pUJJWiUi J uuv tcuu, tot univ. Al. Husar, preşedin­tele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, precum şi personalităţi ale vieţii noastre culturale şi artistice. Pentru merite deosebite In activitatea muzicală a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural" clasa a V-a Daniel Podlovschi, solist al Filarmo­nicii de stat „Moldova". De asemenea, li s-a confe­rit Medalia „Meritul Cultu­ral" clasa I tovarășilor: Hristofenia Cazacu, pictor scenograf la Opera de stat­­ Ion Creţu, solist al orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei“ a Filarmonicii de stat; Izu Gott, dirijor al or­chestrei de muzică populară „Doina Moldovei" a Filarmo­nicii de stat; Ioan Iorgulescu, Dumitru Popa, Ioan Prisăcaru, loan Baitanciuc, Natalia Vronschi — Gasler, solişti ai Operei de stat; Maria Schi­­por, coristă la Filarmonica de stat; Ştefan Stanciu, instru­mentist la Filarmonica de stat; Vasile Spătărelu, compozitor. In numele Comitetului jude­ţean de partid şi al Consiliu­lui popular judeţean, tovarăşul Miu Dobrescu, care a înmînat distincţiile, a adresat calde fe­licitări tuturor, subliniind că a­­cestea constituie o recunoaş­tere a­­meritelor lor in acti­vitatea interpretativă şi în munca de creaţie artistică. In acelaşi timp, vorbitorul a ac­centuat asupra faptului că dis­tincţiile acordate semnifică tot­odată o apreciere pozitivă pen­tru munca rodnică desfăşurată de Filarmonică, Operă şi Con­servator pe tărîmul dezvoltă­rii vieţii muzicale a Iaşului. In încheiere, tovarăşul Miu Do­brescu a urat atît celor sărbă­toriţi cît şi colectivelor din care fac parte noi şi impor­tante succese în domeniul ac­tivităţii artistice, pusă în sluj­ba maselor largi, sănătate şi fericire personală. In numele celor decoraţi de la Opera de stat, a luat cu­­vîntul, mulţumind pentru dis­tincţiile acordate, solistul Ioan Prisăcaru, care a spus printre altele : Cinstea ce ni s-a făcut ne stimulează în întărirea e­ (continuare in pag. a 3-a) Moment din timpul solemnităţii Din noua arhitectură ieșeană. Blocul T3 cu 10 etaje din strada Primăverii. provizoriu M In pagina a 4-a , SESIUNEA O.N.U. Dezbaterile Adunării Generale & NOTĂ EXTERNĂ Nu în Mauritius, ci în Gibraltar Sesiunea Consiliului popular al municipiului lași Ieri după-amiază, a avut loc cea de a XVII-a sesiune or­dinară a Consiliului popular al municipiului lași cu urmă­toarea ordine de zi : — informare privind modul cum au fost duse la îndepli­nire prevederile hotărârii nr. 3 a sesiunii din 23 mai 1968; — Dare de seamă a Comi­tetului executiv privind siste­matizarea şi respectarea disci­plinei in construcţii In muni­cipiul Iaşi. Avînd în vedere importanţa problemei analizate, la sesiu­ne au participat numeroşi in­vitaţi de la C.S.A.P.C., Trus­tul local de construcţii, filiala din Iaşi a Uniunii artiştilor plastici, de la Direcţia tehnică a Consiliului popular jude­ţean etc. Darea de seamă şi discu­ţiile au scos în evidenţă că, în ultimii ani, faţa municipiu­lui Iaşi este în continuă schim­bare. O dată cu dezvoltarea zonei industriale, prind con­tur noi cartiere de locuinţe. In anul 1967 au fost date în folosinţă 1.500 de noi aparta­mente, iar în acest an se vor realiza 1.700 de apartamente. Cu credite de la stat, sau din fonduri proprii, au fost con­struite în ultimii 2 ani aproa­pe 800 de apartamente şi lo­cuinţe proprietate personală. Executarea unor lucrări de artă, modernizarea unor străzi şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie se înscriu, de ase­menea, pe linia sistematizării oraşului. Deputaţii şi invitaţii au criticat, în acelaşi timp, o seamă de deficienţe, venind cu numeroase propuneri în problema analizată. Sesiunea a stabilit măsuri corespunzătoare pentru îmbu­nătățirea continuă a sistema­tizării orașului. funiculare pasager TG. MUREŞ . Construc­torii de utilaje forestiere din Reghin au realizat un prim lot de funiculare pa­sager, destinate transportu­lui lemnului din parche­tele de exploatare la ram­pele de încărcare. Noul funicular conceput de spe­cialiştii români atinge 2.500 m. lungime şi poate fi in­stalat pe versanţi cu pan­te între 15 şi 45 grade. Funicularul dispune de un mecanism cu ajutorul că­ruia poate ancora şi ridica buştenii de la locul tăierii, eliminînd în acest fel cor­­hănitul — una­l din cele mai importante operaţii din exploatări. Instalaţia dis­pune de o sarcină utilă de două tone şi o productivi­tate cu circa 20 la sută mai mare faţă de funicu­­larele folosite în prezent. (Agerpres) In pag. a 3-a SPORT Uzina de prelucrare a maselor plastice Produse suplimentare pentru export Printr-o aprovizionare rit­mică, organizarea mai ra­ţională a locurilor de mun­că, aplicarea unor studii, de organizare şi normare teh­nică privind utiliza­rea ca­pacităţilor de prod­ucţie, co­lectivul de muncă al Uzi­nei de prelucrare a mase­lor plastice Iaşi a reuşit în trim. III/a.c. să realizeze productivitatea muticii In proporţie de 105,6 la sută, Jft— J - ' -------3. . -13 ~ -1-U.lv uiuu u |ji uuucţie yi. oi/OU ei şi marfă suplimentară de peste 4 milioane de lei con­­stînd, în principal, în: 54.000 saci industriali, 138 tone țevi p.c.v., 140 tone covor p.c.v. etc. In acest trimestru unita­tea a exportat suplimentar produse în valoare de 3.400.000 lei, reprezentînd 133 tone prelucrate p.c.v. si 207 tone prelucrate poli­etilenă. Timp prielnic pentru grăbirea recoltărilor şi semănatului! Uf Unii au terminat culesul porumbului, alţii sînt abia la început (■ întreaga producţie — depozitată cît mai rep­ede în condiţii corespunzătoare!­­ Viteza de lucru trebuie sporită pentru încadrarea însămînţărilor în epoca optimă După o perioadă destul de lungă în care a plouat aproape zilnic, vremea a devenit din nou frumoasă. Sarcina principală a tu­turor lucrătorilor din agri­cultura judeţului este de a-şi concentra acum efor­turile pentru recuperarea întîrzierilor înregistrate in executarea lucrărilor­­de sezon, ca urmare a timpu­lui nefavorabil. Acest lu­cru se impune cu atît mai mult cu cît într-o bună par­­te a judeţului stadiul acţiu­nilor din actuala campania este cu totul nesatisfăcător pentru perioada în care ne aflăm. Intrucît nu se ştie aim va evolua în continuare vremea, conducerile uni­tăţilor agricole trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a pune neîntîrziat la adăpost întreaga recoltă a culturilor tirzii. Orice tărăgănare în această di­recţie poate duce la pier­deri de recoltă, aşa cum s-a şi întîmplat de altfel în unele locuri la recolta­tul florii-soarelui. Dacă în majoritatea cooperativelor agricole se reuşise să se treiere şi să se valorifice chiar toată producţia aces­tei culturi pînă la ivirea timpului neprielnic, într-o serie din ele o bună parte din recoltă a fost surprin­să de ploi pe cîmp netre­ierată. Cea mai mare concen­trare de forţe este solici­tată în prezent la strînsul porumbului, care numai în sectorul agricol coope­ratist a ocupat in acest an aproape 80.000 de hectare. E drept că numeroase u­­nităţi au dat atenţia cuve­­tă organizării acestei ac­ţiuni, care s-a desfăşurat încă de la început într-un ritm susţinut. Aşa s-a pro­cedat, de exemplu, la coo­perativele din Şipote, Chişcăreni, Bulbucani, Mo­­vileni, Trifeşti, şi Plugari, care au şi terminat recol­tatul sau la cele din Vlădeni, Totoeşti, Balţaţi şi altele care sunt pe punctul de a-l încheia. Cu toate a­­cestea, faţă de planul pe întregul judeţ nu s-a re­coltat însă pînă acum de­cit 57 la sută, de unde re­zultă că în multe părţi e­­xistă serioase rămîneri în urmă. Astfel, la Mirceşti, Valea Seacă Hărmăneşti, Stroeşti, Tîrgu-Frumos, Lungani, Ciorleşti, Sineşti n-a fost strînsă nici mă­car o cincime din recoltă­ Se va spune că multe din unităţile vizate se află in nordul judeţului unde ve­getaţia e ceva mai întâr­ziată. Cum se face însă că unele cooperative din a­­ceeaşi zonă ca cele din Hălăuceşti sau Butea sunt în momentul de faţă foar­te aproape de terminarea recoltării ? Trebuie să a­­rătăm că în cele mai mul­te unităţi unde recoltatul a avansat rapid producţia este încă în majoritate sub cerul liber. De aici ne­cesitatea de a urgenta de­­pănuşatul şl de a dirija un număr corespunzător de mijloace de transport la căratul ştiuleţilor şi co­cenilor. Mai ales în situa­ţia specială din acest an cînd furajele grosiere vor trebuî să acopere deficitul de fînuri nu se admite ca strujenii să rămînă pe cîmp pradă Intemperiilor. Aceeaşi atenţie trebuie acordată celorlalte culturi tirzii. Recoltatul cartofilor de toamnă e destul de a­­vansat în unele locuri, dar foarte întîrziat în multe altele fără a mai vorbi de cooperativele din Tutora, Victoria sau Voi­­neşti unde acţiunea nici (continuare lp pag . 2-a1

Next