Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)
1968-10-18 / nr. 6873
. nivri *xn. Nr. 6873 8 NOMBRIE 1968 4 PAGINI IO BANIiacuno Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu INTRI 18 încheierea vizitei conducătorilor de partid şi de stat la Iaşi După cum s-a mai anunţat, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iaşi, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii de stat ,Moldova". Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarăşii Miu Dobrescu, prim-secretarr al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean,acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic .Gheorghe Asachi", prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviţa, directorul Institutului de Istorie şi arheologie a Filialei din Iaşi a Academiei, pictorul Dan Hatmanu, prof. dr. Constantin Negoiţă, prof. dr. Constantin Corduneanu, poetul Corneliu Sturzu şi Alexandru Husar, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Primit cu puternice şi îndelungi aplauze, în încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al C.C. al P.C.R., ascultată cu un deosebit interes de cei prezenţi, a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. . A luat apoi cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu, care a spus : „După cuvîntul de o înaltă ţinută teoretică, ideologică, de o largă problematică şi de un vibrant patetism, nu-mi rămîne decit să declar, avînd şi acordul dv., că vom studia cu atenţie acest cuvînt, că vom reţine concluzii practice fiecare în domeniul său. Cred că sunt în asentimentul unanim al intelectualilor ieşeni să asigurăm conducerea de partid şi de stat, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că oamenii de ştiinţă, artă şi cultură din Iaşi nu vor prea — ------4- 1 un e\f rîS V. UfJCVl 1VV.1 pune întreaga lor capacitate în slujba cauzei socialismului. Partidul nostru se poate bizui întotdeauna pe intelectualitatea ieşeană, pe raportul său neprecupeţit la eforturile generale ale poporului, pentru triumful idealurilor socialismului pe pămîntul românesc" Intîlnirea a prilejuit o vibrantă manifestare a adeziunii oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură din Iaşi la politica Internă şi externă a partidului nostru. Cei prezenţi şi-au exprimat hotărîrea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generaţii, pentru dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii în scopul înfloririi continue a României socialiste. Seara, conducătorii de partid şi de stat au asistat la un spectacol folcloric susţinut de (continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupind intregul nostru popor, muncitori, ţărani, intelectuali, preocupă deopotrivă şi Intelectualitatea din Iaşi. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanţilor intelectualităţii ieşene. In tot ceea ce aţi spus, tovarăşi, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxistleninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelectualităţii ieşene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea programului de desăvîrşire a socialismului în România. S-au ridicat şi o serie de probleme pe care le-aţi dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării ştiinţifice, ale creaţiei literar-artistice, de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forţele intelectuale de care dispun oraşul şi Judeţul dv. Nu am de gând, şi vă rog să nu-mi luaţi un nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă pentru a vedea posibilităţile existente pentru realizarea lor şi poate, la unele, şi oportunitatea realizării. Este justificată dorinţa pe care noi o apreciem, a Intelectualilor ieşeni, de a nu rămine în urmă în nici uun sector, de a fi la înălţimea activităţii tumultoase desfăşurate în patria noastră pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii. Este adevărat, Iaşul are vechi tradiţii ştiinţifice şi artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur uşor să asiguri continuarea acestor tradiţii, dar mai cu seamă să ridici activitatea ştiinţifică şi culturală, folosind tradiţiile bune, la nivelul cerinţelor de astăzi ale ştiinţei şi culturii, la nivelul exigenţelor pe care partidul, poporul nostru le pun în faţa intelectualităţii. Noi, conducerea partidului şi statului, dăm o apreciere deosebită activităţii desfăşurate de intelectualitatea ieşeană în domeniul învăţămintului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obţin rezultate bune. Mii şi mii de absolvenţi ai învăţământului tehnic şi universitar contribuie, alături de specialiştii care învaţă în alte centre ale ţării noastre, la desăvârşirea operei de construcţie socialistă. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a exprima corpului didactic, tuturor tovarăşilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun şi urări de noi succese în activitatea lor (aplauze). Se desfăşoară în Iaşi o intensă activitate în domeniul cercetării ştiinţifice. Şi în acest sector Iaşul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi şi mai mari pentru a folosi pe deplin potenţialul ştiinţific din Iaşi, puternicul corp de oameni de ştiinţă de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea ştiinţifică în cadrul invăţămîntului superior. Şi în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradiţiile progresiste, ci şi sporit aportul concret la dezvoltarea ştiinţei româneşti contemporane. Este de înţeles, tovarăşi, că opera pe care noi o înfăptuim— construirea societăţii socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrşit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, şi în primul rînd în domeniul ştiinţe). Astăzi, cînd sîntem martorii celui mai uriaş progres al ştiinţei, care schimbă în mod radical nenumărate concepţii, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoaşterea, a nu te pune în serviciul progresului material şi spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă ori noi, comuniştii, ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce ştiinţa a creat mai bun, de aceea oamenii noştri de ştiinţă trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al ştiinţei (aplauze). Iată de ce, tovarăşi, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alţi oameni de ştiinţă din trecutul Iaşilor. Trebuie să ne propune ca să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matematicieni şi fizicieni de valoare, Iaşul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru şi pe Intelectualii din Iaşi (aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iaşi. Dacă m-aş referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcţie un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăşi, va trebui să fim permanent tributari ai importului de tehnică şi de creaţie ştiinţifică ? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obţinut in dezvoltarea forţelor de producţie, să ducem mai departe noi înşine cercetarea ştiinţifică, să valorificăm la o scară mai largă creaţia oamenilor noştri de ştiinţă. Avem mulţi oameni de ştiinţă valoroşi. Şi In străinătate sunt mulţi români fruntaşi in cercetarea ştiinţifică modernă nu chimie, nu electronică. Noi dorim ca şi din oamenii de ştiinţă din Iaşi, să fiţi permanent un detaşament de frunte al ştiinţei româneşti (aplauze) Aceasta este valabil şi pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem intr-adevăr un trecut frumos în creaţia literară ieşeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că sîntem în Iaşi la înălţimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lucrăm în aşa fel incit să avem rezultate şi mai bune, ca din rîndurile intelectualităţii ieşene să se afirme cît mai mulţi urmaşi demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă. Oare oamenii de creaţie de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire ? Dimpotrivă, în afară de munţi, de păduri, de cîm i continuare nn pag . 2 a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iași Aspect de la Intâlnirea cu intelectualitatea ieșeană, ce a avut loc în sala Filarmonicii. . in pagina a 4-a ■ Sesiunea Comitetului pentru folosirea pașnică a spațiului extraatmosferic ■ Tulburările din capitala Insulei Jamaica Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Botoşani In continuarea vizitei pe care o fac în nordul Moldovei, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeţii judeţului Botoşani. Plecînd din Iaşi, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi cu căldură de locuitorii străvechilor aşezări moldoveneşti de pe drumul Botoşanilor. Ora 11. La intrarea pe teritoriul judeţului Botoşani, oaspeţii sunt întîmpinaţi de mii de ţărani îmbrăcaţi în portul strămoşesc, care îi aclamă îndelung, manifestîndu-şi bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii partidului şi statului, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, pomenit adesea de cronicari, ţinutul Botoşanilor a înscris pagini de neuitat în istoria poporului nostru. Pe aici şi-a dus Ştefan , cel Mare oştire la biruinţă; aici mai stau şi astăzi mărturie ctitorii de seamă ale lui Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ieremia Movilă şi ale altor domnitori; aceste meleaguri au dăruit spiritualităţii româneşti oameni de seamă: p° Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian şi pe mulţi alţi cărturari şi artişti; de pe aceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale ţărăneşti, care au cuprins întreaga ţară. Ţinut de legendă, împodobit cu dărnicie de natură, înfrumuseţat şi mai mult prin hărnicia şi priceperea locuitorilor săi, judeţul Botoşani se înfăţişează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce şi-au pus pecetea pe fiecare aşezare. Vibranta evocare a luptelor revoluţionare ale ţărănimii Coloana de maşini se îndreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt Intrat în legendă. De aici a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale ţărăneşti ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia şi Oltenia, de pe aceste păvnînturi şi-au ridicat glasul oropsiţii (continuare in pag. a 3-a) Cuvîntul rostit de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , la mitingul din comuna Flămînzi Dragi tovarăşi, Daţi-mi voie să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor comunei Flămînzi, tuturor cooperatorilor din judeţul Botoşani, cele mai călduroase salutări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România (aplauze, urale). Ne aflăm în comuna unde în 1907 ţăranii, apăsaţi de jugul moşieresc, s-au răsculat pentru dreptul de a fi stăpini pe pămîntul pe care-l munceau, pentru dreptul la o viaţă liberă, independentă, fără stăpîni şi asupritori (aplauze, urale). Flacăra răscoalei aprinsă în februarie 1907 la Flămînzi a cuprins întreaga ţară românească. Toate satele, întreaga ţărănime s-au ridicat la luptă împotriva feudalismului, împotriva moşierimii, a regimului burghezo-moşieresc, cu hotărîre să scuture jugul asupritorilor. Această luptă, e adevărat, s-a soldat cu peste 11.000 de victime — ţărani răpuşi de gloanţele burgheziei şi moşierimii. Ea a înspăimîntat însă nu numai stăpînirea de la noi, ci şi clasele stăpînitoare din ţările vecine, gata să intervină pentru a înăbuşi răscoala, lupta pentru libertate şi dreptate socială a ţărănimii româneşti în care vedeau un pericol pentru propriile lor interese. Este încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pretutindeni şi-au dat mina, s-au unit pentru a înăbuşi mişcarea de eliberare naţională şî socială. Au căzut jertfe, dar aceste jertfe n-au făcut decit să indîrjească şi mai mult ţărănimea română, poporul român, hotărîrea lor de a-şi cîştiga libertatea şi independenţa naţională, de a întrona în ţară un regim de dreptate socială (urale puternice, îndelungate). S-a vorbit atât de spontaneitatea acestei răscoale. Lucrurile nu stau chiar aşa, tovarăşi. Răscoala din 1907 niu a fost o întîmplare, ci rezultatul creşterii conştiinţei ţărănimii noastre, a setei ei străvechi de libertate şi o viaţă mai bună. Răscoala a fost consecinţa unui regim ce se cerea înlăturat o dată pentru totdeauna. Răscoala din 1907 a fost semnalul ridicării ţărănimii româneşti la luptă, alături de clasa muncitoare, de forţele progresiste ale societăţii, pentru răsturnarea vechii orînduiri, pentru crearea orînduirii celor ce muncesc în ţara noastră (aplauze, urale puternice). In Istoria poporului român, de-a lungul veacurilor, ţărănimea a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul luptei pentru eliberarea naţională şi socială. Răscoalele conduse de Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, răscoalele din 1907 sunt numai cîteva momente din şirul luptelor purtate în secole de ţărănimea României pentru dreptate socială, pentru eliberarea naţională, pentru păstrarea fiinţei naţiunii noastre. Ştiţi bine că în forţele de luptă ale lui Ştefan cel Mare ţărănimea moldoveană s-a aflat totdeauna în primele rînduri; ea a fost aceea care l-a ajutat atit pe Ştefan cel Mare, cit şi pe alţi voievozi moldoveni să apere fiinţa noastră naţională, să Înfăptuiască unitatea naţională a poporului nostru (urale, aplauze). Iată de ce, participind laacest miting al ţărănimii din Botoşani, din comuna Flămînzi, ne reamintim cu evlavie de cei care au aprins flacăra răscoalei din 1907, aducem omagiul nostru tuturor acelora care, de-a lungul secolelor, au udat pămîntul românesc cu sîngele lor şi prin munca şi lupta lor au făurit România de astăzi (aplauze murale puternice). Desigur, tovarăşi, trăim cam alte vremuri. Poporul român, sub conducerea Partidului Comunist, a devenit stăpin pe destinele sale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea construiesc în România o orinduire nouă, fără moşieri şi capitalişti, orinduirea celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea, în care toate bunurile aparţin poporului. Amintindu-ne de trecutul glorios de luptă, ne angajăm să facem totul pentru a asigura înaintarea continuă a patriei pe culmile progresului şi civilizaţiei, ale bunăstării (urale prelungite). Dacă ţărănimea noastră poate să şi clădească astăzi viaţa aşa cum doreşte aceasta se datoreşte în primul rînd faptului că s-a aliat cu o da (continuare în pag. a 3-a) Salutul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU participanţilor la mitingul de la Botoşani Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă transmite dv., tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Botoşani, un fierbinte salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste (urale puternice). Totodată, doresc să exprim mulţumirile noastre locuitorilor din satele şi oraşele prin care am trecut pentru primirea călduroasă, pentru manifestările emoţionante cu care am fost întîmpinaţi. In acestea noi vedem expresia cea mai grăitoare a încrederii pe care dv., întregul nostru popor o are în partidul nostru comunist, în conducerea sa, in politica marxist-leninistă a partidului îndreptată spre bunăstarea şi fericirea poporului român (aplauze, urale). In aceste două zile ne-am intîlnit cu zeci de mii, cu sute de mii de muncitori, ţărani, intelectuali. In privirile fiecăruia — bărbaţi, femei, tineri, bătrîni — am văzut expresia hotărîrii ferme a poporului de a înfăptui neabătut programul de desăvîrşire a construcţiei socialiste, expresia hotărîrii fiecărui cetăţean de a face totul pentru înflorirea României, ridicarea bunăstării, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei socialiste (urale puternice). Am vizitat întreprinderea din oraşul dv. Am putut constata cu satisfacţie că In ultimii doi ani care au trecut de cînd am vizitat-o, colectivul a obţinut rezultate bune în activitatea sa, a realizat sarcinile de dezvoltare a producţiei, că noile capacităţi de producţie au atins parametrii proiectaţi şi asigură produse de calitate tot mai bună. Doresc să exprim la acest miting cele mai calde felicitări întregului colectiv al Uzinei de textile „Moldova" din Botoşani şi să-i urez noi şi noi succese în activitatea sa (vii aplauze). Ne-am întîlnit cu mulţi ţărani cooperatori, ne-am oprit în comuna Flămînzi, am văzut pe parcurs multe expoziţii agricole care înfăţişează roadele bogate ale activităţii ţărănimii noastre cooperatiste. Am ascultat aici cele spuse de preşedintele unei cooperative agricole de producţie. Am putut constata cu bucurie că ţărănimea cooperatistă se străduieşte să folosească tot mai bine mijloacele tehnice, îngrăşămintele chimice, recomandările ştiinţei, să smulgă recolte tot mai bogate pămîntului. Doresc ca la acest miting din capitala judeţului Botoşani să exprim ţărănimii cooperatiste, tuturor muncitorilor de pe toate ogoarele judeţului, cele mai calde felicitări şi urări de noi şi noi succese (vii aplauze). Am ascultat aici cuvîntul rostit de directorul unui liceu din oraşul dv. Pe parcurs, în sate, în oraşe, ne-am întîlnit cu zeci de mii de elevi care şi-au manifestat bucuria vie, încrederea şi dragostea faţă de Partidul nostru comunist pentru condiţiile de învăţătură pe care le creează tinerei noastre generaţii. Intr-adevăr, în judeţul dv., ca în întreaga ţară, condiţiile create pentru instruirea copiilor patriei, pentru a asigura tineretului posibilitatea de a învăţa, de a-şi însuşi cunoştinţele cele mai moderne, sunt din ce în ce mai bune. Doresc să-i felicit din toată inima pe profesorii şi învăţătorii din Botoşani, din municipiu şi din judeţ, pe toţi elevii, să urez întregului corp didactic succese tot mai mari în activitatea nobilă de educare a tinerei generaţii în spiritul patriotismului socialist, al internaţionalismului proletar, nu înarmarea tineretului cu cele mai înalte cunoştinţe ştiinţifice (aplauze puternice, îndelungate). Adresez, de asemenea, elevilor cele mai bune urări de succes la învăţătură. Munciţi continuu, dragi prieteni, însuşindu-vă cunoştinţele pe care profesorii voştri vi le predau. Aveţi permanent în faţa voastră exemplul înaintaşilor şi nu uitaţi nici un moment că construcţia socialismului şi comunismului cere oameni cu cea mai înaltă pregătire. Folosiţi din plin condiţiile pe care vi le creează partidul şi guvernul pentru a deveni mîine buni constructori ai socialismului şi comunismului, cetăţeni de nădejde ai patriei noastre, mili (continuare în pag. a 3-a) A