Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-09 / nr. 7176

► - FL­AC­ARA IAȘULUI PAGINA 2* Filarmonica la deschiderea stagiunii Intr-un cadru cvasifestiv, Filarmonica şi-a început o nouă stagiune prezentind o orchestră împrospătată cu foarte multe elemente tinere. Pe­­scene, instrumentişti entuziaşti, cu elan tineresc, mulți fiind la primul, lor concert, se dăruiau muzicii al cărei curs era condus şi cizelat de admirabilul muzician Ion Baciu. In sală, invitaţi, toţi foş­­tii instrumentişti şi diri­jori, aflători in Iaşi, care au contribuit cindva la mersul Înainte al Filarmo­nicii. , Un public cald, format din auditorii lideri ai Filar­monicii cit şi din tineret u­­niversitar nou venit in Iaşi, a luat parte la acest con­cert care marchează o cotitu­ră in viaţa orchestrei ieşene. Programul de sală con­ţine proiectele făcute pen­tru primele trei luni de activitate. Se anunţă şi­­ stagiuni permanente la Piatra Neamţ, Roman şi Tg. Neamţ. Toate acestea par a spune că Filarmoni­ca a părăsit rutiniera se­rie de concerte săptămâ­­nale date oricum şi cu program ad-hoc, trecând la o acţiune mai organizată şi lărgind sfera publicului căruia i se va adresa. Este regretabil totuşi că tineretului universitar şi şcolar ieşean nu­­ s-a pre­văzut o acţiune la fel de organizată. Este îmbucură­tor faptul că ni se promit concerte de înaltă calita­te artistică. Dacă nivelul artistic al concertului de deţinut va fi menţinut şi, desigur, crescut, nu se va mai putea vorbi de criza publicului. Sălile nu vor mai suna a­iol dacă se va face şi o justă politică a programelor. Răspunzlnd aşa cum trebuie la intre­­■ barea .Pentru cine contăm?", î5 se vor evita, desigur, lu­crările de sterp avangar­dism şi nu se vor neglija acele lucrări din toate e­­pociie trecute care consti­tuie un repertoriu nece­sar oricărui auditor care vrea să pătrundă adine­an tainele minunate ale muzicii. Nu pledăm pentru evi­tarea lucrărilor noi, dar socotim necesar ca aces­tea să 11« dintre cele mai » valoroase. Iar atunci eind » oferă publicului să fie Însoţite de toate explica­ţiile necesare. S-a văzut că atunci când se fac ex­perienţe pe urechile ascul­tătorilor aceştia se depăr­tează de sala de concert. O altă promisiune îm­bietoare este Cea a unei stagiuni de muzică de ca­meră. Un recital şi trei concerte ale unor orches­tre de cameră ale Con­servatorului. Ar fi de do­rit să auzim un cvartet al Filarmonicii şi alte for­maţii de muzică de cameră. Ca început al acestei noi stagiuni ni s-a oferit un concert simfonic de frumoasă ţinută. „Dialogurile dramatice­, pentru flaut şi orchestră de coarde, sunt o serie de evocări semnate de Dumi­tru Bughici. Sunt notaţii Cronica muzicală ale sentimentelor se­­-au cuprins citind poeziile re­gretatei Mariana Dumi­­trescu, poetă care a in­spirat mulţi dintre compo­zitorii noştri contemporani. Un asemenea conţinut se pretează la o desfăşurare liberă, fără prea multă grijă pentru arhitectonică. Dumitru Bughici a ales tipul unor genuri din ba­roc, in care fantezia auto­rului nu este zăgăzuită în scheme rigide. La un preludiu, un lamento şi o toceai o a adăugat şi un scherzo fără ca acest ana­cronism să şocheze, deoa­rece limbajul destul de a­­vansat ne aduce în con­temporaneitate. Deşi apar­ţine stilistic veacului nostru, limbajul lui Du­mitru Bughici nu intimpină rezistenţe datorită grijii saie de a fi înţeles cit şi evitării teribilismelor gra­tuite. Autorul a condensat ex­presia căutind a fi eloc­vent printr-o motivică bine conturată şi prin contraste. Cântată pentru a doua oa­ră la Iaşi, lucrarea, reali­zată de astă dată in foarte îngrijită execuţie, a fost bine primită de public. Ti­­nărul solist, flautistul Cor­­neliu Vieru, s-a arătat a fi in plin progres. Intre evocările lui Du­­rrmitru Bughici şi zgu­duitoarea simfonie »Mart* filed* a fost Intercalată o glumă muzicală a compozi­torului Camille Saint Saëns. Concepută a fi executa­tă In cerc intim, suita „Carnavalul animalelor“, este o serie de schite u­­moristice In care se evocă, onomatopeic sau prin jo­curi de imaginaţie, diferi­te animale. De la clasicul cotcodăcit al găinei, pină la graţioasa lunecare a lebedei pe luciul apei este prezentată, In scurte schi­ţe, defilarea unor anima­le. Elefantul care dansează graţios „Dansul Sillelor“, broasca ţestoasă care mi­mează „au ralentl" un motiv de can-can, „pia­niştii“ care pun la încer­care nervii vecinilor şi alte spirituale creionări muzicale (din care nu lip­seşte şi o autoşlichiuire, trecindu-şi o lucrare pro­prie printre „fosile“) au făcut şi fac încă deliciul ascultătorilor. Pianiştii Aurel Lupu şi George Rodi-Foca au adus o contribuţie de calitate în realizarea „Carnavalu­lui“. Concertul s-a Înche­iat cu „Manfred“, monu­mentala simfonie progra­matică de P­r. Ceaikovski. Drama eroului byronian a găsit o puternică şi a­­dâncă tălmăcire muzicală în simfonia marelui clasic rus. După dramatica redare a chinurilor şi speranţelor nefericitului Manfred, Ceai­­kovski realizează şi trei tablouri evocatoare : apa­riţia zonei Alpilor, viaţa liniştită de la munte şi orgia demonică a iadului, confruntind furia încântării şi liniştea silvestră cu chinul cumplit al eroului. Dirijorul Ion Baciu a ştiut să contureze cu plas­ticitate imaginile. Orchestra l-a Înţeles şi s-a contopit cu dirijorul. Rezultatul — o execuţie de zile mari. Dar aceasta nu se realizează numai cu elanul, ci şi cu minuţioasa pregătire tehni­că. Succesul obţinut dove­deşte că s-a muncit mult şi cu pasiune. „Pourvu que ca dure" (numai să dureze) sp­uea mama lui Napoleon atiind ele ascensiunea fiului său. In ce ne priveşte, nutrim speranţa, chiar certitudi­nea, că drumul Filarmoni­cii va fi luminos, presărat cu succese. George PASCU Se impun noi măsuri pentru îndeplinirea integrala a planului pe 1969 (urmare din pag. 1) Rezultatele puteau fi Insă și mai bune dacă conducerile unor întreprinderi și factorii de răspundere din forurile tu­telare se preocupau mai în­deaproape de buna folosire a noilor capacităţi de producție,­­le aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale. Uzina de prelucrare a mase­lor plastice, de exemplu, a realizat planul de producţie doar în proporţie de 92,5 la sută, deoarece furnizorii — combinatele chimice din Rîm­­­nicu Vîlcea şi Piteşti — nu au­ livrat la termen şi în can­tităţi complete materiile pri­me contractate, iar Direcţia generală de resort din Minis­terul Industriei Chimice nu a indicat alţi furnizori care să compenseze cantităţile neli­vrate de unităţile de mai sus. Obligaţiile contractuale de li­vrare la termen şi în condi­ţiile stabilite a materiilor pri­me au devenit pentru unii furnizori doar simple formali­tăţi. In această situaţie se gă­seşte şi Uzina „23 August" Bucureşti, care nu a livrat unele subansamble necesare construcţiei de utilaje Uzinei , mecanice „Nicolina”. Se ob­servă însă că şi unele unităţi economice din judeţul Iaşi nu-şi respectă obligaţiile con­tractuale faţă de unii benefi­­ciari din ţară. Fabrica de mobilă are o restanţă de 136 garnituri de bucătărie „Polar”, peste 2.000 de scaune, 211 cuiere, 790 la­ Voare. Ţesătoria de mătase „Victoria” nu a livrat încă beneficiarilor conform preve­derilor din contracte 6.100 m.p. căptuşeală mineri, 5.600 m.p. fulgarin şi alte ţesături. Combinatul industrial de mo­­rărit şi panificaţie a rămas dator consumatorilor cu 14 tone de macaroane, 39 ton© grisine, 6 tone biscuiţi; în­treprinderile de industrie lo­cală n-au onorat contractele pentru 32.615 m.c. balast, 2.900 m.c. nisip, 10.000 bala­male, 470 cuiere, 100.000 col­­tare ferestre etc. Cauza con­stă în neritmicitatea produc­ției, aprovizionarea defectuoa­să cu unele materiale, neasi­­gurarea din timp a unor mij­loace de transport. Este de datoria­­întreprinde­rilor noastre industriale să respecte cu stricteţe obliga­ţiile contractuale, deoarece numai executarea promptă a acestor obligaţii va crea con­diţiile optime asigurării inte­grale a planului pe trimestrul IV şi, totodată, pe întreg anul 19­59. • După cum este cunoscut, statul nostru socialist alocă anual pentru reproducţia so­cialistă aproape 30 la sută din venitul naţional. Aceasta se concretizează prin fondu­rile materiale şi băneşti puse la dispoziţia unităţilor econo­mice pe calea investiţiilor.^ Planul de stat pentru peri-­ oada menţionată a fost înde­plinit în judeţul nostru in proporţie de 102,6 la sută la investiţii şi numai 97,7 la sută la lucrările de construc­ţii­ di­­nta­j. Se pot evidenţia constructori şi beneficiari care au asigurat punerea în func­ţiune în termenul planificat sau înainte de termen, sau se află în avans în ceea ce pri­veşte realizarea investiţiilor planificate : Uzina metalurgică, Uzina de fibre sintetice, Uzi­na de prelucrare a maselor plastice. Rămîneri în urmă prezintă planul de investiţii şi con­­strucţii-montaj de la „Indus­tria laptelui”, Fabrica de pro­duse ceramice, Întreprinderea de reparaţii auto şi altele. La Spitalul de pediatrie ritmul de lucru, lunar realizat de constructor (Trustul de con­strucţii Iaşi) în anul 1969 este de necrezut — 2,8 la sută. In lunile aprilie — august con­structorul nu a concentrat pe şantier nici minimum necesar de forţe. Ritmul In care se lucrează pe şantier trebuie să dea de glndit constructo­rului, dacă vrea, intr-adevăr, să respecte termenul de dare în folosinţă a Spitalului de pediatrie (30 noiembrie a.c.). In aceeaşi situaţie se află şi staţia „Salvarea”, unde este încălcată durata normată de execuţie. Nici în sectorul construcţiilor de locuinţe si­tuaţia nu se prezintă satisfă­cătoare. La 30 septembrie a.c. blocul F. 3 din Socola* Nicolina încă nu era Început, iar la blocurile C.2 şi A. 14 lucrările se găseau abia la fundaţii. Este de datoria comitetelor de direcţie din unităţile in­dustriale şi de construcţii să ia cele mai eficiente măsuri care să asigure realizarea In­tegrală a planului de stat pe trimestrul IV şi pe întregul an 1969. Condiţii sunt­ . Este necesar Insă ca, sub conduce­rea comitetelor de partid, să se dea dovadă de un plus de iniţiativă, de mai multă per­severenţă in rezolvarea pro­blemelor dificile, de mai mul­tă tenacitate pentru aplicarea măsurilor luate. Pe drumuri puţin umblate... (urmare din pag. 1) Veni la cules. E drept că cea de-a doua echipă lucra din plin, dar pentru că nu dispu­nea de suficiente atelaje lă­zile cu struguri nu erau adu­se din vie la marginea dru­mului pentru a putea fi În­cărcate în camioane. Coope­ratorii au ridicat şi problema că unii conducători auto nu vin înapoi cu destule amba­laje, aşa că, uneori, culesul se întîrzie şi din această cau­ză. Un caz ieşit cu totul din comun l-am găsit la C.A.P. Roşcani. La vie n-am găsit la lucru decit vreo 5—6 coopera­tori. Brigadierul vidi-pomicol Const. Cotrobaş, susţinea sus şi tare că el poate face trea­bă numai cu oamenii perma­nenţi de la vie. Pe alţi coope­ratori disponibili pentru a a­­juta la grăbirea culesului nu i-a primit la lucru. Din aceas­tă cauză în ziua de 7 octom­brie nu s-a reuşit să se cu­leagă nici măcar un camion de struguri, care să fie pre­dat la sectorul de vinificaţie de la Probota. Din situaţia predărilor consultată la acest sector reiese că C.A.P. Roş­cani abia a predat pină la ? octombrie 1,3 vagoane de struguri din 11,5 vagoane contractate cu statul şl din 1) vagoane planificate In gra­ficul la zi. Mult rămase In urmă cu predările sunt şi C.A.P. Ţigă­­naşi care din 10 vagoane con­tractate n-a predat decit 0,7 vagoane şi C.A.P. Victoria, care din 20,5 vagoane con­tractate a expediat centrului de vinificaţie abia 0,3 vagoa­ne. In schimb, după cum ne informa Îndrumătorul Gh. Me­­reuţă, de la sectorul de vinifi­­caţie Probota, la C.A.P. Vic­toria se vinifică strugurii In unitate. De Îndeplinirea mai Intil a obligaţiilor contractu­ale cu statul nimeni din con­ducerea C.A.P. nu se ocupă. Şi din situaţiile aitor centre de vinificaţie rămase In ur­mă cu vinificarea reiese că unele cooperative tărăgănea­ză culesul strugurilor şi pre­darea. Se impune, aşadar, ca or­ganele agricole judeţene să îndrume conducerile C.A.P. să organizeze mai bine munca un vii. Incit cantităţile de stru­guri contractate cu statul să fie cât mai operativ culese şi predate centrelor de vinifica­­ţie. In acelaşi timp, la aceste centre trebuie să se organize­ze mai bine munca, pentru a se putea prelua operativ orice cantităţi de struguri. Timpul înaintat şi pericolul accentuă­rii atacului de mucegai im­pun ca drumul strugurilor de la vie la cramă să fie cit mai scurt. Expoziţia Realizărilor constructoare de maşini. Economiei Naţionale. In clişeu: Standul industriei In sprijinul elevilor din clasa a Xll-a Este bine cunoscuta grija deosebită ce se acordă astăzi pregătirii elevilor din clasa a Xll-a In vederea efectuării unuia dintre cei mai importanţi paşi — trecerea In Invăţă­­mlntul superior. Ca de obicei, revista „Viaţa studenţească” se alătură, prin materialele pe care le publică, importantei acţiuni de dirijare a interesu­lui aspiranţilor la studenţie către facultăţile cele mai ni­merite în raport cu pregăti­rea şi Înclinaţiile lor. Astfel, cei interesaţi pot întîlni, în pagina specială a revistei — "Preimiversitaria" , consulta­ţii şi îndrumări din partea profesorilor universitari, te­matici pentru examene, sinte­ze ale unor capitole din pro­grama disciplinelor concursu­lui de admitere, dialoguri cu cititorii-elevi, articole, ştiri, reportaje. De asemenea, revis­ta organizează, periodic, cu concursul facultăţilor, un ine­dit examen de admitere — sondaj prin corespondenţă, precum şi intilniri ale tineri­lor candidaţi cu conducerile şi cadrele didactice din învă­­ţă­mântul superior. Jucători de șah. Foto : M. Cantea — coresp. SPORT în „B“ sau în „A“? Echipa feminină de baschet „Universitatea“ la un turneu de calificare La concurenţă cu fotbalul, sporturile de sală se pregătesc pentru startul noilor campio­nate. Voleiul, de pildă, va de­buta la 19 octombrie, cînd Pe­nicilina va întîlni la Iaşi pe I.E.F.S., iar în aceste zile a­­sistăm la o vie animaţie în materie de baschet.„ Intr-adevăr, jucătoarele de la­­Universitatea­ Iaşi, din di­vizia B, au încheiat ieri pre­gătirile în vederea unui turneu de calificare pentru divizia A, care se va desfăşura, timp de 3 zile, la Bacău. Odiseea a­­cestui turneu este mai mult decit Inedită. Intr-o discuţie avută cu an­trenorul »Universităţii", prof. Mircea Avram, am aflat, o serie de amănunte privind „geneza” turneului şi ultimele antrenamente ale jucătoarelor din Iaşi. La sfîrşitul campio­natului trecut, locul I în divi­zia B fusese ocupat de­­Şco­larul* Buc., care n-a putut pro­mova în div. A, deoarece s-a hotărît participarea sa într-o competiţie a elevilor. Nici I.E.F.S. II, care ocupase locul secund, n-avea drept de parti­cipare în prima divizie, de­oarece avea reprezentanta pe I.E.F.S. I. In mod normal, U­niversitatea, clasată pe locul III, trebuia să ocupe locul co­respunzător în divizia A. Fe­deraţia a găsit, însă, altă „so­luţie", un baraj între Univer­sitatea şi o retrogradată: Con­structorul Buc. Intîi a fixat Piatra Neamţ, ca oraş de dispu­tare a întîlnirii. Apoi a schim­bat localitatea, iar în ultima clipă a programat la barajul­­turneu de calificare şi, pe Po­litehnica Braşov ... N-ar fi de mirare ca, în ultima zi, să in­tervină alte modificări. De-ale Federaţiei ... Dincolo de aceste originali­tăţi, trebuie să notăm că e­­chipa Universităţii s-a pregă­tit cu conştiinciozitate, în fie­care zi, lotul s-a completat prin legitimarea a noi jucă­toare: Mihalcea (1,82 m.) de la I. E. F. S. şi Muraru de la Viitorul Dorohoi. De aseme­nea, a revenit Antoniu. Turneul începe mîine, iar jucătoarele au, plecat azi la Bacău. — Sperăm că vom reuşi să revenim în „A", deşi meciu­rile se anunţă foarte dificile, ne-a declarat prof. Mircea A­­vram. AI. C. Turneu internaţional­­ de handbal Terenul de handbal al Li­ceului nr. 2 a găzduit un tur­neu internaţional, la care au participat selecţionata de ju­niori a oraşului Lodz (R. P. Polonă), Şcoala sportivă Bo­toşani, I.R.A. (seniori) şi Li­ceul nr. 2 Iaşi. Turneul a fost cîştigat de liceul ieşean care, în cel mai important joc, cu selecţionata oraşului Lodz, a obţinut victoria cu scorul de 20—13. Alte rezultate: Liceul nr.­ 2 — Şcoala sportivă Boto­şani 31—13; Lodz — I.R.A. Iaşi 16 15; I.R.A. — Şcoala sportivă Botoşani 24—14; Lodz — Şcoala sportivă Bo­toşani 27—12. Echipa de junioare a Liceu­lui nr. 2 a susţinut o dublă intîlnire cu selecţionata de junioare a oraşului Lodz. In ambele, victoria a revenit gazdelor: 18—16 şi 18—8. De remarcat că eleva Dorina Sta­­matin a înscris in cele două locuri 18 goluri I ANETA DUŢAN elevă CARNET JURIDIC Repartizarea cheltuieli­lor de întreţinere, reparare şi folosire a fondului locativ în­tre proprietari şi chiriaşi. (Informaţii cerute de tovarăşii Petrea M. Nicolae, domiciliat in laşi, str. Ar­geş nr. 4, şi Pamfil Lenţa, domiciliată in laşi, str. Costache Negri nr. 23). Organizaţiile de stat care închiriază su­prafeţe locative cu destinaţia de lo­cuinţă sunt obligate la repararea şi în­locuirea tuturor elementelor de construc­ţii şi instalaţii din exteriorul clădirii şi anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii (ascensoare, hidrofoare, Instalaţii de încălzire centrală şi pre­pararea apei calde, puncte termice, crematorii), precum şi la efectuarea transformărilor Instalaţiilor de ardere, ca urmare a schimbării combustibilului. Chiriaşii au obligaţia de a întreţine şi repara elementele de construcţii şi in­stalaţii din interiorul locuinţei şi păr­ţile de folosinţă comună ale clădirii. Descrierea amănunţită a acestor obli­gaţii şi repartizarea lor între proprie­tari şi chiriaşi sunt inserate în contrac­tul tip de închiriere, publicat in Buleti­nul oficial partea I, nr. 111 din 16 august 1968. In cazul neindeplinirii de către pro­prietar a obligațiilor pe care le are cu privire la întreținerea și repararea clădirii închiriate, lucrările necesare pot fi executate de chiriași, în contul pro­prietarului, printr-o organizație socialis­tă sau prin mijloace proprii. Lucrările menţionate mai sus se pot efectua nu­mai cu aprobarea organizaţiei socia­liste care închiriază locuinţa din fon­dul locativ de stat (art. 11 din H.C.M. 1651 /1968). In conformitate cu dispoziţiunile art. 45, al. 2 din Legea 10/1968, chiriaşii sunt obligaţi la repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii deteriorate ca urmare a folosirii lor ne­corespunzătoare, indiferent dacă aces­tea sunt în interiorul sau exteriorul clă­dirii. Dispoziţiunile Legii nr. 10/1968 pri­vind obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriază şi ale chiriaşilor ce de­ţin suprafeţe locative proprietate de stat se aplică în mod corespunzător şi suprafeţelor locative proprietate per­sonală (art. 52 din lege). • Plata muncii prestate de angajaţi în zilele nelucrătoa­re, altele decit cele de repaus săptămînal. Efectuarea oresior de serviciu pe unitate. Com­pensarea prin acordarea de timp liber corespunzător. (Relaţii cerute de tov. Giron Toma, domiciliat in Iaşi, str. Lăpuşneanu nr. 1, şi un grup de angajaţi de la Uzina metalurgică Iaşi). Munca prestată de salariaţi în zilele nelucrătoare, in afara zilelor de re­paus săptămînal, nu se consideră ca fiind efectuată în ore suplimentare, însă se retribuie cu un spor egal cu sala­riul tarifar în regie. Cu același spor se plătesc și orele prestate de perso­nalul ce lucrează în tură în astfel de zile (art. 39/1 Codul muncii, Circulara fostului C.S.P.O.S. nr. 558/1954). Intrucît pe de o parte au fost expres abrogate dispoziţiunile art. 63 Codul muncii și ale H.C.M. 186/1951 (care re­glementau dreptul la concediul su­plimentar de odihnă pentru angajaţii cu muncă nenormată), iar pe de altă parte Legea 26/1967 nu acordă con­cedii suplimentare decît personalului de conducere, se impune concluzia că toţi salariaţii, indiferent de funcţia pe care o ocupă, sunt angajaţi cu zi de muncă normată şi că trebuie să primească drepturile prevăzute de art. 3 din H.C.M. 1505/1954. In consecinţă, orele de ser­viciu pe unitate efectuate în zilele lu­crătoare sau de repaus săptăna­nal de către toţi angajaţii, independent de funcţia ocupată, din dispoziţia specială a conducerii unităţii, se compensează prin acordarea de timp liber corespun­zător in următoarele două săptămîni­. Pentru orele de serviciu efectuate în cursul nopților premergătoare zilelor lu­crătoare, compensarea va fi astfel a­­cordată incît să se asigure personalu­lui respectiv timpul de odihnă necesar. • Lucrătorii retribuiți pe bază de cotă procentuală. A­­similarea cu angajaţii. Condi­­ţiuni. (întrebare adresată de rev. Trăistoru Gheorghe, domiciliat in comuna Radu­­căneni). Lucrătorii plătiţi pe bază de cotă pro­centuală sunt angajaţi în sensul Co­dului muncii şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia mun­cii pentru angajaţi, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii : a) des­făşoară o activitate cu caracter perma­nent la care se justifică folosirea de angajaţi pe durată nedeterminată ; b) sunt supuşi programului de lucru pen­tru angajaţii din activităţi similare sau îndeplinesc sarcini de desfacere, achi­ziţii, încasări ori prestaţii, în volum e­­gal cu cele stabilite pentru angajaţii din activităţi similare ; c) sunt supuşi în tot timpul lucrului normelor stabilite prin regulamentul de ordine interioară cu privire la organizarea si disciplina muncii, in unitatea la care sunt angajaţi In cazul în care volumul activităţi nu necesită angajarea de personal re­munerat,­ pe bază de cotă procentu­ală, se va folosi personal plă­tit pe bază de tarife, care nu bene­ficiaza de alte drepturi în afară de remunerarea pentru activitatea depusă (art. 1 şi 2 din H.C.M. 802/1965). • Pensionari I.O.V.R. Cu­mulul pensiei cu salariul. Re­­căsătorirea văduvelor de răz­boi. Suspendarea plăţii pen­siei. (Informaţii cerute de tov. Leahu Ve­rona, domiciliată in comuna Cotnari). Pensionarii Invalizi şi accidentaţi de război de orice grad, precum şi vădu­vele de război pensionare au dreptul să primească pe timpul cît sînt încă­draţi in muncă pensia în întregime (art. 94 din H.C.M. 252/1967). Dacă soţul supravieţuitor (inclusiv vă­duva de război), pensionar urmaş, s-a recăsătorit, plata pensiei se suspendă pe tot timpul cît durează noua căsă­torie, cu excepţia situaţiilor în care persoana cu care s-a recăsătorit este. In rindul ei, pensionar urmaş sau pen­sionar de invaliditate, nu este frtearu­-ptă în muncă sau nu exercită o nipic în pri­n meserie pe cant propriu (art. 53 al. 2 din Legea 27/1966). Trai­an BOTEZ consilier juridic Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (9 OCTOM­BRIE) ; 12.00 Revista presei; 12.19 Melodii de pretutindeni! 12.30 Sport; 12.40 Mari interpreţi de operă; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.10 Varietăţi muzicale; 13.30 Noutăţi editoriale; 13.45 Cîntă orchestra de muzică populară .Plaiurile Bistriţei“ — Bacău­ PROGRAMUL DE SEARA : 16 00 Buletin de ştiri? 16.10 Creaţia muzicală a secolului XX. 16.30 Satul românesc contemporan i 16.50 Cântece patriotice » 17.00 O oră cu tinereţea . 18.00 Pagini din opere » 18.30 Radiojurnal­­ 18.45 Muzică uşoară. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (10 OCTOMBRIE) ; 5.30 Buletin de ştiri I 5.40 Cîntece populare româneşti , 6.00 Cronica agrară­­ 6.10 Cîntece populare româneşti­ 6.30 Selecţiuni din operete » 6.50 Muzică uşoară » 7.10 Vă invitai» să notaţi In agenda dv. Televiziune 18.00 Buletin de ştiri» 18.05 Studioul pionierilor .. la Iaşi, 18.25 Criterii, 18.55 Publicitate, 19.00 Avanpremieră, 19.15 Inter­preţi îndrăgiţi de muzică popu­lară ; Ana Pacatius şi Damian Luca, 19.30 Telejurnalul de sea­ră, 19.55 Actualitatea economică — ediţie specială, 20.10 Seară de teatru TV: „Rembrandt“, 20.40 Pe teme muzicale. Con­temporaneitate și folclor, 21.05 „Chore-Studio" — balet contem­poran, 21.30 Convorbiri literare, 22.15 Jacqueline Midinette — film muzical, 22.35 Telejurnalul de noapte, 22.45 Cronica ideilor. Cinematografe VICTORIA : „My Fair Lady", cinemascop, orele­­ 8 , 11.15 , 14.30 , 17.45 , 21. REPUBLICA­­ „Viaţa în doi", (Zilele filmului din R. Ed. Germană). COPOU : „Vîrsta ingrată“, orele : 9, 11, 15 , 17 , 19 , 21. ARTA : „Ulti­ma lună de toamnă“, cinema­scop, Orele : 9 , 11 , 15 , 17 , 19 , 21. TATARASI : „Singeroa­sa nuntă macedoneană", cinema­scop orele : 16 , 18 , 20. NICO­­LINA : „Neîmblinzita Angelica“, cinemascop, orele : 16 ; 18­­ 20. PASCANI : „In umbra coltului", cinemascop. TG. PRUMOS : „Lo­vitură puternică", cinemascop. HIRLAU : „Tinereţe fără bătrt*­nete". PODU-ILOAIEI : „Neim­­blinzita Angelica“. Opera de stat LA ORA 19.30, un spectacol cu OPERA „MANON“. Sunt va­labile biletele cu seria 68. Teatrul de păpuși LA OPA 16.00, un spectacol cu PIESA : „CALIN NEBUNUL“. Rezultatele concursului special Pronoexpres din 8 oct. 1969 2 EXTRAGERI PENTRU PREMIILE OBISNUITE, _ VARIABILE EXTRAGEREA I­­ 6 DIn 4* 40 32 18 27 3 35 EXTRAGEREA a II « i 7 DIN 45 23 40 36 14 1 43 35 1 EXTRAGERE PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE GRATUITE, VA­RIABILE EXTRAGEREA , III-a i 5 DIN 45 2 37 1 25 45 1 EXTRAGERE PENTRU PREMIILE SPECIALE IN APARTAMENTE Si NUMERAR EXTRAGEREA a IV-a i 7 DIN 45 3 18 23 8 15 33 28 2 EXTRAGERI PENTRU PREMIILE SPECIALE IN AUTOTURISME. EXCURSII SI NUMERAR EXTRAGEREA a V-a : 7 DIN 45 2­7 11 43 35 1­4 EXTRAGEREA a Vl-a : 7 DIN 45 43 5 33 29 0 37 38 FOND DE PREMII LEI: 1.947.190 Timpul probabil Vreme frumoasă și în ușoară încălzire. Cerul va fi variabil, mai mult noaptea. Vînt slab din sectorul sudic. Temperatura ae­rului în creştere uşoară, mini­­mele vor oscila între minus 2 grade şi plus 3 grade, iar maxi­mele intre 14 şi 16 grade. ­. i n

Next