Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-09 / nr. 7176
► - FLACARA IAȘULUI PAGINA 2* Filarmonica la deschiderea stagiunii Intr-un cadru cvasifestiv, Filarmonica şi-a început o nouă stagiune prezentind o orchestră împrospătată cu foarte multe elemente tinere. Pescene, instrumentişti entuziaşti, cu elan tineresc, mulți fiind la primul, lor concert, se dăruiau muzicii al cărei curs era condus şi cizelat de admirabilul muzician Ion Baciu. In sală, invitaţi, toţi foştii instrumentişti şi dirijori, aflători in Iaşi, care au contribuit cindva la mersul Înainte al Filarmonicii. , Un public cald, format din auditorii lideri ai Filarmonicii cit şi din tineret universitar nou venit in Iaşi, a luat parte la acest concert care marchează o cotitură in viaţa orchestrei ieşene. Programul de sală conţine proiectele făcute pentru primele trei luni de activitate. Se anunţă şi stagiuni permanente la Piatra Neamţ, Roman şi Tg. Neamţ. Toate acestea par a spune că Filarmonica a părăsit rutiniera serie de concerte săptămânale date oricum şi cu program ad-hoc, trecând la o acţiune mai organizată şi lărgind sfera publicului căruia i se va adresa. Este regretabil totuşi că tineretului universitar şi şcolar ieşean nu s-a prevăzut o acţiune la fel de organizată. Este îmbucurător faptul că ni se promit concerte de înaltă calitate artistică. Dacă nivelul artistic al concertului de deţinut va fi menţinut şi, desigur, crescut, nu se va mai putea vorbi de criza publicului. Sălile nu vor mai suna aiol dacă se va face şi o justă politică a programelor. Răspunzlnd aşa cum trebuie la intre■ barea .Pentru cine contăm?", î5 se vor evita, desigur, lucrările de sterp avangardism şi nu se vor neglija acele lucrări din toate epociie trecute care constituie un repertoriu necesar oricărui auditor care vrea să pătrundă adinean tainele minunate ale muzicii. Nu pledăm pentru evitarea lucrărilor noi, dar socotim necesar ca acestea să 11« dintre cele mai » valoroase. Iar atunci eind » oferă publicului să fie Însoţite de toate explicaţiile necesare. S-a văzut că atunci când se fac experienţe pe urechile ascultătorilor aceştia se depărtează de sala de concert. O altă promisiune îmbietoare este Cea a unei stagiuni de muzică de cameră. Un recital şi trei concerte ale unor orchestre de cameră ale Conservatorului. Ar fi de dorit să auzim un cvartet al Filarmonicii şi alte formaţii de muzică de cameră. Ca început al acestei noi stagiuni ni s-a oferit un concert simfonic de frumoasă ţinută. „Dialogurile dramatice, pentru flaut şi orchestră de coarde, sunt o serie de evocări semnate de Dumitru Bughici. Sunt notaţii Cronica muzicală ale sentimentelor se-au cuprins citind poeziile regretatei Mariana Dumitrescu, poetă care a inspirat mulţi dintre compozitorii noştri contemporani. Un asemenea conţinut se pretează la o desfăşurare liberă, fără prea multă grijă pentru arhitectonică. Dumitru Bughici a ales tipul unor genuri din baroc, in care fantezia autorului nu este zăgăzuită în scheme rigide. La un preludiu, un lamento şi o toceai o a adăugat şi un scherzo fără ca acest anacronism să şocheze, deoarece limbajul destul de avansat ne aduce în contemporaneitate. Deşi aparţine stilistic veacului nostru, limbajul lui Dumitru Bughici nu intimpină rezistenţe datorită grijii saie de a fi înţeles cit şi evitării teribilismelor gratuite. Autorul a condensat expresia căutind a fi elocvent printr-o motivică bine conturată şi prin contraste. Cântată pentru a doua oară la Iaşi, lucrarea, realizată de astă dată in foarte îngrijită execuţie, a fost bine primită de public. Tinărul solist, flautistul Corneliu Vieru, s-a arătat a fi in plin progres. Intre evocările lui Durrmitru Bughici şi zguduitoarea simfonie »Mart* filed* a fost Intercalată o glumă muzicală a compozitorului Camille Saint Saëns. Concepută a fi executată In cerc intim, suita „Carnavalul animalelor“, este o serie de schite umoristice In care se evocă, onomatopeic sau prin jocuri de imaginaţie, diferite animale. De la clasicul cotcodăcit al găinei, pină la graţioasa lunecare a lebedei pe luciul apei este prezentată, In scurte schiţe, defilarea unor animale. Elefantul care dansează graţios „Dansul Sillelor“, broasca ţestoasă care mimează „au ralentl" un motiv de can-can, „pianiştii“ care pun la încercare nervii vecinilor şi alte spirituale creionări muzicale (din care nu lipseşte şi o autoşlichiuire, trecindu-şi o lucrare proprie printre „fosile“) au făcut şi fac încă deliciul ascultătorilor. Pianiştii Aurel Lupu şi George Rodi-Foca au adus o contribuţie de calitate în realizarea „Carnavalului“. Concertul s-a Încheiat cu „Manfred“, monumentala simfonie programatică de Pr. Ceaikovski. Drama eroului byronian a găsit o puternică şi adâncă tălmăcire muzicală în simfonia marelui clasic rus. După dramatica redare a chinurilor şi speranţelor nefericitului Manfred, Ceaikovski realizează şi trei tablouri evocatoare : apariţia zonei Alpilor, viaţa liniştită de la munte şi orgia demonică a iadului, confruntind furia încântării şi liniştea silvestră cu chinul cumplit al eroului. Dirijorul Ion Baciu a ştiut să contureze cu plasticitate imaginile. Orchestra l-a Înţeles şi s-a contopit cu dirijorul. Rezultatul — o execuţie de zile mari. Dar aceasta nu se realizează numai cu elanul, ci şi cu minuţioasa pregătire tehnică. Succesul obţinut dovedeşte că s-a muncit mult şi cu pasiune. „Pourvu que ca dure" (numai să dureze) spuea mama lui Napoleon atiind ele ascensiunea fiului său. In ce ne priveşte, nutrim speranţa, chiar certitudinea, că drumul Filarmonicii va fi luminos, presărat cu succese. George PASCU Se impun noi măsuri pentru îndeplinirea integrala a planului pe 1969 (urmare din pag. 1) Rezultatele puteau fi Insă și mai bune dacă conducerile unor întreprinderi și factorii de răspundere din forurile tutelare se preocupau mai îndeaproape de buna folosire a noilor capacităţi de producție,le aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale. Uzina de prelucrare a maselor plastice, de exemplu, a realizat planul de producţie doar în proporţie de 92,5 la sută, deoarece furnizorii — combinatele chimice din Rîmnicu Vîlcea şi Piteşti — nu au livrat la termen şi în cantităţi complete materiile prime contractate, iar Direcţia generală de resort din Ministerul Industriei Chimice nu a indicat alţi furnizori care să compenseze cantităţile nelivrate de unităţile de mai sus. Obligaţiile contractuale de livrare la termen şi în condiţiile stabilite a materiilor prime au devenit pentru unii furnizori doar simple formalităţi. In această situaţie se găseşte şi Uzina „23 August" Bucureşti, care nu a livrat unele subansamble necesare construcţiei de utilaje Uzinei , mecanice „Nicolina”. Se observă însă că şi unele unităţi economice din judeţul Iaşi nu-şi respectă obligaţiile contractuale faţă de unii beneficiari din ţară. Fabrica de mobilă are o restanţă de 136 garnituri de bucătărie „Polar”, peste 2.000 de scaune, 211 cuiere, 790 la Voare. Ţesătoria de mătase „Victoria” nu a livrat încă beneficiarilor conform prevederilor din contracte 6.100 m.p. căptuşeală mineri, 5.600 m.p. fulgarin şi alte ţesături. Combinatul industrial de morărit şi panificaţie a rămas dator consumatorilor cu 14 tone de macaroane, 39 ton© grisine, 6 tone biscuiţi; întreprinderile de industrie locală n-au onorat contractele pentru 32.615 m.c. balast, 2.900 m.c. nisip, 10.000 balamale, 470 cuiere, 100.000 coltare ferestre etc. Cauza constă în neritmicitatea producției, aprovizionarea defectuoasă cu unele materiale, neasigurarea din timp a unor mijloace de transport. Este de datoriaîntreprinderilor noastre industriale să respecte cu stricteţe obligaţiile contractuale, deoarece numai executarea promptă a acestor obligaţii va crea condiţiile optime asigurării integrale a planului pe trimestrul IV şi, totodată, pe întreg anul 1959. • După cum este cunoscut, statul nostru socialist alocă anual pentru reproducţia socialistă aproape 30 la sută din venitul naţional. Aceasta se concretizează prin fondurile materiale şi băneşti puse la dispoziţia unităţilor economice pe calea investiţiilor.^ Planul de stat pentru peri- oada menţionată a fost îndeplinit în judeţul nostru in proporţie de 102,6 la sută la investiţii şi numai 97,7 la sută la lucrările de construcţii dintaj. Se pot evidenţia constructori şi beneficiari care au asigurat punerea în funcţiune în termenul planificat sau înainte de termen, sau se află în avans în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor planificate : Uzina metalurgică, Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice. Rămîneri în urmă prezintă planul de investiţii şi construcţii-montaj de la „Industria laptelui”, Fabrica de produse ceramice, Întreprinderea de reparaţii auto şi altele. La Spitalul de pediatrie ritmul de lucru, lunar realizat de constructor (Trustul de construcţii Iaşi) în anul 1969 este de necrezut — 2,8 la sută. In lunile aprilie — august constructorul nu a concentrat pe şantier nici minimum necesar de forţe. Ritmul In care se lucrează pe şantier trebuie să dea de glndit constructorului, dacă vrea, intr-adevăr, să respecte termenul de dare în folosinţă a Spitalului de pediatrie (30 noiembrie a.c.). In aceeaşi situaţie se află şi staţia „Salvarea”, unde este încălcată durata normată de execuţie. Nici în sectorul construcţiilor de locuinţe situaţia nu se prezintă satisfăcătoare. La 30 septembrie a.c. blocul F. 3 din Socola* Nicolina încă nu era Început, iar la blocurile C.2 şi A. 14 lucrările se găseau abia la fundaţii. Este de datoria comitetelor de direcţie din unităţile industriale şi de construcţii să ia cele mai eficiente măsuri care să asigure realizarea Integrală a planului de stat pe trimestrul IV şi pe întregul an 1969. Condiţii sunt . Este necesar Insă ca, sub conducerea comitetelor de partid, să se dea dovadă de un plus de iniţiativă, de mai multă perseverenţă in rezolvarea problemelor dificile, de mai multă tenacitate pentru aplicarea măsurilor luate. Pe drumuri puţin umblate... (urmare din pag. 1) Veni la cules. E drept că cea de-a doua echipă lucra din plin, dar pentru că nu dispunea de suficiente atelaje lăzile cu struguri nu erau aduse din vie la marginea drumului pentru a putea fi Încărcate în camioane. Cooperatorii au ridicat şi problema că unii conducători auto nu vin înapoi cu destule ambalaje, aşa că, uneori, culesul se întîrzie şi din această cauză. Un caz ieşit cu totul din comun l-am găsit la C.A.P. Roşcani. La vie n-am găsit la lucru decit vreo 5—6 cooperatori. Brigadierul vidi-pomicol Const. Cotrobaş, susţinea sus şi tare că el poate face treabă numai cu oamenii permanenţi de la vie. Pe alţi cooperatori disponibili pentru a ajuta la grăbirea culesului nu i-a primit la lucru. Din această cauză în ziua de 7 octombrie nu s-a reuşit să se culeagă nici măcar un camion de struguri, care să fie predat la sectorul de vinificaţie de la Probota. Din situaţia predărilor consultată la acest sector reiese că C.A.P. Roşcani abia a predat pină la ? octombrie 1,3 vagoane de struguri din 11,5 vagoane contractate cu statul şl din 1) vagoane planificate In graficul la zi. Mult rămase In urmă cu predările sunt şi C.A.P. Ţigănaşi care din 10 vagoane contractate n-a predat decit 0,7 vagoane şi C.A.P. Victoria, care din 20,5 vagoane contractate a expediat centrului de vinificaţie abia 0,3 vagoane. In schimb, după cum ne informa Îndrumătorul Gh. Mereuţă, de la sectorul de vinificaţie Probota, la C.A.P. Victoria se vinifică strugurii In unitate. De Îndeplinirea mai Intil a obligaţiilor contractuale cu statul nimeni din conducerea C.A.P. nu se ocupă. Şi din situaţiile aitor centre de vinificaţie rămase In urmă cu vinificarea reiese că unele cooperative tărăgănează culesul strugurilor şi predarea. Se impune, aşadar, ca organele agricole judeţene să îndrume conducerile C.A.P. să organizeze mai bine munca un vii. Incit cantităţile de struguri contractate cu statul să fie cât mai operativ culese şi predate centrelor de vinificaţie. In acelaşi timp, la aceste centre trebuie să se organizeze mai bine munca, pentru a se putea prelua operativ orice cantităţi de struguri. Timpul înaintat şi pericolul accentuării atacului de mucegai impun ca drumul strugurilor de la vie la cramă să fie cit mai scurt. Expoziţia Realizărilor constructoare de maşini. Economiei Naţionale. In clişeu: Standul industriei In sprijinul elevilor din clasa a Xll-a Este bine cunoscuta grija deosebită ce se acordă astăzi pregătirii elevilor din clasa a Xll-a In vederea efectuării unuia dintre cei mai importanţi paşi — trecerea In Invăţămlntul superior. Ca de obicei, revista „Viaţa studenţească” se alătură, prin materialele pe care le publică, importantei acţiuni de dirijare a interesului aspiranţilor la studenţie către facultăţile cele mai nimerite în raport cu pregătirea şi Înclinaţiile lor. Astfel, cei interesaţi pot întîlni, în pagina specială a revistei — "Preimiversitaria" , consultaţii şi îndrumări din partea profesorilor universitari, tematici pentru examene, sinteze ale unor capitole din programa disciplinelor concursului de admitere, dialoguri cu cititorii-elevi, articole, ştiri, reportaje. De asemenea, revista organizează, periodic, cu concursul facultăţilor, un inedit examen de admitere — sondaj prin corespondenţă, precum şi intilniri ale tinerilor candidaţi cu conducerile şi cadrele didactice din învăţământul superior. Jucători de șah. Foto : M. Cantea — coresp. SPORT în „B“ sau în „A“? Echipa feminină de baschet „Universitatea“ la un turneu de calificare La concurenţă cu fotbalul, sporturile de sală se pregătesc pentru startul noilor campionate. Voleiul, de pildă, va debuta la 19 octombrie, cînd Penicilina va întîlni la Iaşi pe I.E.F.S., iar în aceste zile asistăm la o vie animaţie în materie de baschet.„ Intr-adevăr, jucătoarele de laUniversitatea Iaşi, din divizia B, au încheiat ieri pregătirile în vederea unui turneu de calificare pentru divizia A, care se va desfăşura, timp de 3 zile, la Bacău. Odiseea acestui turneu este mai mult decit Inedită. Intr-o discuţie avută cu antrenorul »Universităţii", prof. Mircea Avram, am aflat, o serie de amănunte privind „geneza” turneului şi ultimele antrenamente ale jucătoarelor din Iaşi. La sfîrşitul campionatului trecut, locul I în divizia B fusese ocupat deŞcolarul* Buc., care n-a putut promova în div. A, deoarece s-a hotărît participarea sa într-o competiţie a elevilor. Nici I.E.F.S. II, care ocupase locul secund, n-avea drept de participare în prima divizie, deoarece avea reprezentanta pe I.E.F.S. I. In mod normal, Universitatea, clasată pe locul III, trebuia să ocupe locul corespunzător în divizia A. Federaţia a găsit, însă, altă „soluţie", un baraj între Universitatea şi o retrogradată: Constructorul Buc. Intîi a fixat Piatra Neamţ, ca oraş de disputare a întîlnirii. Apoi a schimbat localitatea, iar în ultima clipă a programat la barajulturneu de calificare şi, pe Politehnica Braşov ... N-ar fi de mirare ca, în ultima zi, să intervină alte modificări. De-ale Federaţiei ... Dincolo de aceste originalităţi, trebuie să notăm că echipa Universităţii s-a pregătit cu conştiinciozitate, în fiecare zi, lotul s-a completat prin legitimarea a noi jucătoare: Mihalcea (1,82 m.) de la I. E. F. S. şi Muraru de la Viitorul Dorohoi. De asemenea, a revenit Antoniu. Turneul începe mîine, iar jucătoarele au, plecat azi la Bacău. — Sperăm că vom reuşi să revenim în „A", deşi meciurile se anunţă foarte dificile, ne-a declarat prof. Mircea Avram. AI. C. Turneu internaţional de handbal Terenul de handbal al Liceului nr. 2 a găzduit un turneu internaţional, la care au participat selecţionata de juniori a oraşului Lodz (R. P. Polonă), Şcoala sportivă Botoşani, I.R.A. (seniori) şi Liceul nr. 2 Iaşi. Turneul a fost cîştigat de liceul ieşean care, în cel mai important joc, cu selecţionata oraşului Lodz, a obţinut victoria cu scorul de 20—13. Alte rezultate: Liceul nr. 2 — Şcoala sportivă Botoşani 31—13; Lodz — I.R.A. Iaşi 16 15; I.R.A. — Şcoala sportivă Botoşani 24—14; Lodz — Şcoala sportivă Botoşani 27—12. Echipa de junioare a Liceului nr. 2 a susţinut o dublă intîlnire cu selecţionata de junioare a oraşului Lodz. In ambele, victoria a revenit gazdelor: 18—16 şi 18—8. De remarcat că eleva Dorina Stamatin a înscris in cele două locuri 18 goluri I ANETA DUŢAN elevă CARNET JURIDIC Repartizarea cheltuielilor de întreţinere, reparare şi folosire a fondului locativ între proprietari şi chiriaşi. (Informaţii cerute de tovarăşii Petrea M. Nicolae, domiciliat in laşi, str. Argeş nr. 4, şi Pamfil Lenţa, domiciliată in laşi, str. Costache Negri nr. 23). Organizaţiile de stat care închiriază suprafeţe locative cu destinaţia de locuinţă sunt obligate la repararea şi înlocuirea tuturor elementelor de construcţii şi instalaţii din exteriorul clădirii şi anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii (ascensoare, hidrofoare, Instalaţii de încălzire centrală şi prepararea apei calde, puncte termice, crematorii), precum şi la efectuarea transformărilor Instalaţiilor de ardere, ca urmare a schimbării combustibilului. Chiriaşii au obligaţia de a întreţine şi repara elementele de construcţii şi instalaţii din interiorul locuinţei şi părţile de folosinţă comună ale clădirii. Descrierea amănunţită a acestor obligaţii şi repartizarea lor între proprietari şi chiriaşi sunt inserate în contractul tip de închiriere, publicat in Buletinul oficial partea I, nr. 111 din 16 august 1968. In cazul neindeplinirii de către proprietar a obligațiilor pe care le are cu privire la întreținerea și repararea clădirii închiriate, lucrările necesare pot fi executate de chiriași, în contul proprietarului, printr-o organizație socialistă sau prin mijloace proprii. Lucrările menţionate mai sus se pot efectua numai cu aprobarea organizaţiei socialiste care închiriază locuinţa din fondul locativ de stat (art. 11 din H.C.M. 1651 /1968). In conformitate cu dispoziţiunile art. 45, al. 2 din Legea 10/1968, chiriaşii sunt obligaţi la repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii deteriorate ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau exteriorul clădirii. Dispoziţiunile Legii nr. 10/1968 privind obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriază şi ale chiriaşilor ce deţin suprafeţe locative proprietate de stat se aplică în mod corespunzător şi suprafeţelor locative proprietate personală (art. 52 din lege). • Plata muncii prestate de angajaţi în zilele nelucrătoare, altele decit cele de repaus săptămînal. Efectuarea oresior de serviciu pe unitate. Compensarea prin acordarea de timp liber corespunzător. (Relaţii cerute de tov. Giron Toma, domiciliat in Iaşi, str. Lăpuşneanu nr. 1, şi un grup de angajaţi de la Uzina metalurgică Iaşi). Munca prestată de salariaţi în zilele nelucrătoare, in afara zilelor de repaus săptămînal, nu se consideră ca fiind efectuată în ore suplimentare, însă se retribuie cu un spor egal cu salariul tarifar în regie. Cu același spor se plătesc și orele prestate de personalul ce lucrează în tură în astfel de zile (art. 39/1 Codul muncii, Circulara fostului C.S.P.O.S. nr. 558/1954). Intrucît pe de o parte au fost expres abrogate dispoziţiunile art. 63 Codul muncii și ale H.C.M. 186/1951 (care reglementau dreptul la concediul suplimentar de odihnă pentru angajaţii cu muncă nenormată), iar pe de altă parte Legea 26/1967 nu acordă concedii suplimentare decît personalului de conducere, se impune concluzia că toţi salariaţii, indiferent de funcţia pe care o ocupă, sunt angajaţi cu zi de muncă normată şi că trebuie să primească drepturile prevăzute de art. 3 din H.C.M. 1505/1954. In consecinţă, orele de serviciu pe unitate efectuate în zilele lucrătoare sau de repaus săptănanal de către toţi angajaţii, independent de funcţia ocupată, din dispoziţia specială a conducerii unităţii, se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător in următoarele două săptămîni. Pentru orele de serviciu efectuate în cursul nopților premergătoare zilelor lucrătoare, compensarea va fi astfel acordată incît să se asigure personalului respectiv timpul de odihnă necesar. • Lucrătorii retribuiți pe bază de cotă procentuală. Asimilarea cu angajaţii. Condiţiuni. (întrebare adresată de rev. Trăistoru Gheorghe, domiciliat in comuna Raducăneni). Lucrătorii plătiţi pe bază de cotă procentuală sunt angajaţi în sensul Codului muncii şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia muncii pentru angajaţi, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii : a) desfăşoară o activitate cu caracter permanent la care se justifică folosirea de angajaţi pe durată nedeterminată ; b) sunt supuşi programului de lucru pentru angajaţii din activităţi similare sau îndeplinesc sarcini de desfacere, achiziţii, încasări ori prestaţii, în volum egal cu cele stabilite pentru angajaţii din activităţi similare ; c) sunt supuşi în tot timpul lucrului normelor stabilite prin regulamentul de ordine interioară cu privire la organizarea si disciplina muncii, in unitatea la care sunt angajaţi In cazul în care volumul activităţi nu necesită angajarea de personal remunerat, pe bază de cotă procentuală, se va folosi personal plătit pe bază de tarife, care nu beneficiaza de alte drepturi în afară de remunerarea pentru activitatea depusă (art. 1 şi 2 din H.C.M. 802/1965). • Pensionari I.O.V.R. Cumulul pensiei cu salariul. Recăsătorirea văduvelor de război. Suspendarea plăţii pensiei. (Informaţii cerute de tov. Leahu Verona, domiciliată in comuna Cotnari). Pensionarii Invalizi şi accidentaţi de război de orice grad, precum şi văduvele de război pensionare au dreptul să primească pe timpul cît sînt încădraţi in muncă pensia în întregime (art. 94 din H.C.M. 252/1967). Dacă soţul supravieţuitor (inclusiv văduva de război), pensionar urmaş, s-a recăsătorit, plata pensiei se suspendă pe tot timpul cît durează noua căsătorie, cu excepţia situaţiilor în care persoana cu care s-a recăsătorit este. In rindul ei, pensionar urmaş sau pensionar de invaliditate, nu este frtearu-ptă în muncă sau nu exercită o nipic în prin meserie pe cant propriu (art. 53 al. 2 din Legea 27/1966). Traian BOTEZ consilier juridic Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (9 OCTOMBRIE) ; 12.00 Revista presei; 12.19 Melodii de pretutindeni! 12.30 Sport; 12.40 Mari interpreţi de operă; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.10 Varietăţi muzicale; 13.30 Noutăţi editoriale; 13.45 Cîntă orchestra de muzică populară .Plaiurile Bistriţei“ — Bacău PROGRAMUL DE SEARA : 16 00 Buletin de ştiri? 16.10 Creaţia muzicală a secolului XX. 16.30 Satul românesc contemporan i 16.50 Cântece patriotice » 17.00 O oră cu tinereţea . 18.00 Pagini din opere » 18.30 Radiojurnal 18.45 Muzică uşoară. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (10 OCTOMBRIE) ; 5.30 Buletin de ştiri I 5.40 Cîntece populare româneşti , 6.00 Cronica agrară 6.10 Cîntece populare româneşti 6.30 Selecţiuni din operete » 6.50 Muzică uşoară » 7.10 Vă invitai» să notaţi In agenda dv. Televiziune 18.00 Buletin de ştiri» 18.05 Studioul pionierilor .. la Iaşi, 18.25 Criterii, 18.55 Publicitate, 19.00 Avanpremieră, 19.15 Interpreţi îndrăgiţi de muzică populară ; Ana Pacatius şi Damian Luca, 19.30 Telejurnalul de seară, 19.55 Actualitatea economică — ediţie specială, 20.10 Seară de teatru TV: „Rembrandt“, 20.40 Pe teme muzicale. Contemporaneitate și folclor, 21.05 „Chore-Studio" — balet contemporan, 21.30 Convorbiri literare, 22.15 Jacqueline Midinette — film muzical, 22.35 Telejurnalul de noapte, 22.45 Cronica ideilor. Cinematografe VICTORIA : „My Fair Lady", cinemascop, orele 8 , 11.15 , 14.30 , 17.45 , 21. REPUBLICA „Viaţa în doi", (Zilele filmului din R. Ed. Germană). COPOU : „Vîrsta ingrată“, orele : 9, 11, 15 , 17 , 19 , 21. ARTA : „Ultima lună de toamnă“, cinemascop, Orele : 9 , 11 , 15 , 17 , 19 , 21. TATARASI : „Singeroasa nuntă macedoneană", cinemascop orele : 16 , 18 , 20. NICOLINA : „Neîmblinzita Angelica“, cinemascop, orele : 16 ; 18 20. PASCANI : „In umbra coltului", cinemascop. TG. PRUMOS : „Lovitură puternică", cinemascop. HIRLAU : „Tinereţe fără bătrt*nete". PODU-ILOAIEI : „Neimblinzita Angelica“. Opera de stat LA ORA 19.30, un spectacol cu OPERA „MANON“. Sunt valabile biletele cu seria 68. Teatrul de păpuși LA OPA 16.00, un spectacol cu PIESA : „CALIN NEBUNUL“. Rezultatele concursului special Pronoexpres din 8 oct. 1969 2 EXTRAGERI PENTRU PREMIILE OBISNUITE, _ VARIABILE EXTRAGEREA I 6 DIn 4* 40 32 18 27 3 35 EXTRAGEREA a II « i 7 DIN 45 23 40 36 14 1 43 35 1 EXTRAGERE PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE GRATUITE, VARIABILE EXTRAGEREA , III-a i 5 DIN 45 2 37 1 25 45 1 EXTRAGERE PENTRU PREMIILE SPECIALE IN APARTAMENTE Si NUMERAR EXTRAGEREA a IV-a i 7 DIN 45 3 18 23 8 15 33 28 2 EXTRAGERI PENTRU PREMIILE SPECIALE IN AUTOTURISME. EXCURSII SI NUMERAR EXTRAGEREA a V-a : 7 DIN 45 27 11 43 35 14 EXTRAGEREA a Vl-a : 7 DIN 45 43 5 33 29 0 37 38 FOND DE PREMII LEI: 1.947.190 Timpul probabil Vreme frumoasă și în ușoară încălzire. Cerul va fi variabil, mai mult noaptea. Vînt slab din sectorul sudic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor oscila între minus 2 grade şi plus 3 grade, iar maximele intre 14 şi 16 grade. . i n