Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)

1969-11-08 / nr. 7202

Lipsurile nu se lichidează numai prin semnalarea lor în şedinţe Dezbaterile ce au avut loc in cadrul adunării generale a ce­lor aproape 100 de comunişti din organizaţia de bază a în­treprinderii de reparaţii - con­strucţii Iaşi, cu prilejul dării de seamă, au evidenţiat nişte fap­te de-a dreptul contradictorii. Pe de o parte, eforturile tânăru­­lui colectiv de a se afirma, de a se achita de sarcinile ce-i revin, concretizate prin realiza­rea planului producţiei globale pe primele 10 luni ale anului în proporţie de 104 la sută, iar pe de altă parte, existenţa u­­nor lipsuri care, deşi cunoscu­te, dezbătute, condamnate ve­hement în şedinţe, de către ma­joritatea membrilor de partid, sunt minimalizate şi se menţin în practica muncii de aici. Şi de data aceasta, partici­panţii la dezbateri au eviden­ţiat, în special, aspectele nega­tive care diminuează mult efor­turile colectivului : executarea unor lucrări de proastă calita­te, contracte neonorate, terme­ne contractuale depăşite, re­clamaţii neluate in seama. Proasta organizare a muncii, pe unele şantiere, de către con­ducerile acestora, de unii mai­ştri ca P. Chiriac, D. Dumitru, C. Topliceanu şi alţii, tendinţa de a lăsa pe planul al doilea lucrările cu pondere mai mică, abandonarea unui mare număr de lucrări neterminate, au dus la nerealizarea indicatorilor de creştere a productivităţii mun­cii, a beneficiilor şi a cîştigu­­lui mediu, au generat numeroa­se lucrări cu termene depăşite şi, ceea ce este şi mai grav, au dus la renunţarea de către urmii beneficiari la serviciile în­treprinderii.­­ Tendinţa care există la u­­nii şefi de echipă şi chiar şefi de şantiere, arăta în cuvîntul său tov. P. Iordache, de a tără­găna încheierea lucrărilor, de a avea „codiţe", pe unde au executat lucrări, de a duce dis­cuţii la infinit cu beneficiarii, fac ca, la ora actuală, să exis­te zeci de contracte nelichida­te, ceea ce grevează mult asu­pra situaţiei financiare a între­prinderii, asupra prestigiului ei ca unitate care trebuie să ma­nifeste seriozitate în relaţiile i cu beneficiarii. Biroul organizaţiei de ba­ză, au subliniat în cuvîntul lor tov.: Gh. Amarandei, I. Mariciuc, Gh. Ştefănucă şi alţii, a des­făşurat o muncă insuficient de combativă, nu a iniţiat măsuri de lichidare a unor manifestări de indisciplină, de superficiali­tate în realizarea sarcinilor. De aceea, mulţi membri de partid nu se achită de sarcinile în­credinţate, lipsesc de la adu­nările programate, nu participă la dezbateri sau iau cuvîntul formal. Munca politică pe şan­tierele unităţii a fost slab or­ganizată. Invăţămîntul de partid, ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMA IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID care anul trecut s-a desfăşurat cu multe neajunsuri, acum nu şi-a deschis cursurile la data programată pentru că nu s-au adunat cei înscrişi. Nu s-au combătut unele manifestări de înăbuşire a criticii, de birocra­tism.­­ Activitatea de producţie pe şantier, sublinia în cuvîntul său tov. F. Arapan, este de obicei mai bine urmărită şi abaterile comise în sectorul nostru în­dreptate, vinovaţii fiind făcuţi răspunzători. Noi înşine am ce­rut acest lucru. Dar deşi se manifestă destule lipsuri (ne­glijenţe şi abateri) din partea personalului T.A., faţă de aceş­tia, organizaţia de bază, comi­tetul de direcţie nu iau aproape niciodată o atitudine corespun­zătoare de a-i trage la răspun­dere. Şeful grupului de şantiere nr. 1, Sergiu Iancu, a avut nu de mult un schimb de cuvinte cu contabilul şef al întreprin­derii. Pentru a se răzbuna nu a depus, decit după multe in­tervenţii, documentaţia cu pri­vire la finalizarea producţiei din care cauză lucrătorii şan­tierului acestui grup nu au pu­tut fi retribuiţi la timp. Este clar că această lipsă de seriozitate în muncă, ca şi altele asemă­nătoare trebuiau sancţionate, dar a fost trecută cu vederea şi de către organizaţia de bază şi de către comitetul de direc­ţie. Tendinţa de minimalizare a lipsurilor din partea unor mem­bri de partid cu munci de răs­pundere a ieşit în evidenţă şi în cadrul adunării. Tov. Gh. Lazar, şeful grupului de şantiere nr. 2, unitate ce­ a realizat doar 91 la sută din plan, a afirmat că problemele de pe acest şan­tier fiind cunoscute, nu mai are rost să fie discutate, deşi darea de seamă şi numeroşi vorbitori sublimaseră nişte cauze care îi vizau direct, intr-un fel asemă­nător a căutat să prezinte lu­crurile şi tov. I. Teodorescu, pre­şedintele comitetului sindicatu­lui pe unitate, care a aruncat vina pe aşa-zisele greutăţi o­­biective legate de aproviziona­re, transporturi, spaţiu de pro­ducţie etc. Or, chiar în această adunare, s-a subliniat că pe lingă greutăţile obiective legate de cerinţele mari care sunt la unele materiale şi care se ob­ţin mai greu, au fost neglijenţe serioase în aprovizionarea pe unele şantiere pină şi cu nisip, balast, cărămidă, cherestea, de care unitatea dispunea, iar aco­lo unde interesul a fost la nivelul sarcinilor — rezultatele au fost evidente. Sublinierea lipsurilor în mate­rialele prezentate ca şi în cu­vîntul participanţilor a fost un lucru pozitiv. Era însă absolut necesară adoptarea unor măsuri hotărîte care să ducă la lichida­rea lipsurilor semnalate. Or, în a­­fară de unele angajamente cu caracter general luate de către secretarul organizaţiei de bază şi de unii membri ai comitetu­lui de direcţie, măsurile stabi­lite nu concretizează aproape nimic din ceea ce ar putea să dea certitudinea că lipsurile semnalate vor fi lichidate. , Este necesar ca organizaţia de bază din această unitate să primească în acest sens un a­­jutor mai substanţial din partea Comitetului municipal de partid pentru a-şi organiza mai bine munca şi a acţiona în direcţia mobilizării membrilor de partid, a întregului colectiv la realiza­rea sarcinilor, la lichidarea lip­surilor serioase care mai dăinuie în activitatea de producţie a uni­tăţii. I. BURGHELEA Joc Internaţional de fotbal la Iaşi Peste citeva zile, stadionul *,23 Augu­st* din Iaşi va găz­­­dui partida internaţională de fotbal dintre echipele Politeh­nica Iaşi şi Torpedo Kutaisi. Echipa sovietică se bucură de prestigiu, ea ocupînd un loc­­fruntaş în prima serie a divi­­lezei A. Partida va avea loc miercuri, 12 noiembrie, la ora 14.30. Se duc tratative și pentru perfectarea unui meci de fotbal , Politehnica­ Moldova Chișinău, care ar unna să se dispute duminică, 16 noiembrie. Excursie la meciul România-Grecia Filiala Judeţeană a „Auto­­mobil­ Clubului­ Român" organi­zează o excursie pentru pose­sorii de autoturisme, membri ai A.C.R., la Bucureşti. Cu a­­cest prilej va fi vizionat me­ciul de fotbal România-Grecia. Costul pentru o persoană este de 50 de lei, in care sunt incluse trei mese, cazarea pentru o noapte pe Valea Pra­hovei şi biletul de meci, înscrierile se fac pină în ziua de 10 noiembrie la sediul Filialei din str. Lăpuşneanu nr. 13, unde se dau şi alte re­laţii. Internaţionalele de tenis de masă ale Iugoslaviei Echipele feminine ale României şi u.R.s.s.-In finală SARAJEVO 9 (Agerpres), la Sarajevo au continuat în­trecerile celei de-a 18-a ediţii ,a campionatelor internaţionale de tenis de masă ale Iugosla­viei. In semifinalele probei feminine pe echipe, România a învins cu 3-1 echipa Iu­goslaviei, iar U.R.S.S. a în­trecut cu acelaşi scor echipa Poloniei. In partida cu echipa iugoslavă, campioana Româ- Saiei, Maria Alexandru, a dispus cu 2-0 de Sibek şi cu acelaşi scor de Resler. Maria Alexandru şi Eleonora Mihalca au întrecut cu 2-1 perechea Resler, Sibek. Resler a dispus cu 2-0 (21-12, 26-24) de Mihal­ca. In finală se vor întîlni echi­pele U.R.S.S. şi României. Fi­nala masculină va opune echi­pei Iugoslaviei formaţia Sue­diei. In semifinale, jucătorii iugoslavi au eliminat cu 3-1 echipa Cehoslovaciei, iar Sue­dia a cîştigat cu 3-0 meciul cu U.R.S.S. In sferturile de finală, echipa Iugoslaviei a dispus cu 3-0 de cea a României, Ce­hoslovacia a învins cu 3-2 e­­chipa Ungariei, U.R.S.S. a eli­minat cu 3-0 echipa secundă a Iugoslaviei, iar Suedia a în-­ trecut cu 3-2 echipa Franţei. In acelaşi timp s-au desfă­şurat şi primele două tururi ale probei de simplu. La feminin, Maria Alexandru a eliminat cu 3-0 pe Sumar (Iugoslavia) şi cu acelaşi scor pe Stephan (R.D. Germană). Papp (Unga­ria) a cîştigat în turul doi cu 3-2 (21-10,­12-21, 17-21, 21-17, 21-18) în fața Eleonorei Mihal­ca. In proba de simplu mascu­lin, Dumitriu (România) l-a în­vins cu 3-0 pe iugoslavul Ga­­vrilovski. „C. I. E.‘‘ la baschet «TIRANA » (Agerpres) La Skodra, în cadrul „Cu­pei campionilor europeni" la baschet (masculin) s-a dis­putat meciul de baschet dintre echipele Dinamo Bucu­reşti şi Partizan Tirana. Bas­­chetbaliştii români au obţinut victoria cu scorul de 70—65. Returul va avea loc la 13 no­iembrie la București. In cadrul primului tur al , Cupei campionilor europeni" la baschet feminin, la Anka­ra, M.T.K. Budapesta a dispus cu scorul de 81 *5­ (36*28) de echipa Colegiului din locali­ (Agerpres). ★ Cală de box Mîine, sîmbătă, pe ringul instalat in sala „Voinţa", va avea loc intîlnirea de box din­tre echipele Nicolina Iaşi şi Muscelul Cîrtipulung, conlind pentru „Cupa Muscelului". Gala va începe la ora 10. Imagine din Tulcea. Foto : Agerpres (V. Moldovan) Conferinţă pe teme economice La Facultatea de studii eco­nomice din cadrul Universi­tăţii „AL I. Cuza" a avut loc conferinţa d-lui prof. dr. Jos Van Springel de la Universi­tatea din Gand (Belgia) des­pre „Probleme de gestiune bugetară". Conferinţa a avut loc în cadrul schimburilor culturale şi ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza" cu Universita­tea din Gând. Au participat cadre didac­tice din cadrul Facultăţii­ de studii economice şi numeroşi studenţi. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7199 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Caragiale — Ca ; 2. Odobescu — Prus ; 3. Rossini — Fee — H ; 4. Nut — Ba — Totală ; 5. E­­rate — Stern — K; 6. I - Nelson — Egee ; 7. Ludo Ar — Asa­­— S ; 8. Lr — Du­lap — C — Op; 9. Emko — E —• Utul — E; 10. Euripide — Ana — 11. O — Pec­­— Neill — R; 12. Pirandello — Ae; 13. Eminescu — Ție; 14. Dăruit —• Alfieri. Zilele frumoase sunt pe sfîrşite, dar nu şi arăturile (urmare din pag. 1) rele cazuri de indisciplină. C.A.P.-ul a solicitat tov. C. Niţă, directorul I.M.A. Vlă­­deni, să instaureze ordinea şi în secţia de la Forăşti. Răs­punsul era promiţător: „Vom trimite pe cineva să ia măsu­rile necesare". Cooperativa a rămas însă cu promisiunea şi cu... aceeaşi stare de lucruri. La C.A.P. Focuri se pare că activitatea mecanizatorilor es­te mai spornică din moment ce sediul secţiei este pustiu. „Trebuie să staţi bine cu a­­răturile — ne adresăm tov. D. Apostol, preşedintele coopera­tivei. Unde aţi concentrat a­­cum forţele secţiei Urmea­ză un moment penibil, apoi... explicaţiile : „Să vedeţi... tractoarele sunt. Intr-adevăr, toate la lucru însă numai 15 oră la noi. Celelalte 11 le-am cedat de două zile cooperati­vei din Cotnari. Nu prea a­­vem, deocamdată, suficiente suprafeţe eliberate..Planul de arături este destul de ma­re : 1.800 de hectare din care nu sunt realizate nici 1.000. Din 180 de atelaje, 140 au fost repartizate la căratul ştiuleţi­­lor de pe cîmp. Tot ele efec­tuează spre seară şi cite un transport de coceni pentru a crea, cit de cit, front de lu­cru pentru arat. Unitatea are într-adevăr un volum mare de muncă, întrucît a cultivat cu porumb 1.300 de hectare. Pen­tru o asemenea suprafaţă însă nu s-a amenajat decit o plat­formă pe şasiu de polidisc. Abia acum se intenţionează să se mai confecţioneze încă do­uă şi se caută în toate părţile materialele necesare. Nu pu­tem să înţelegem însă de ce nu s-a făcut acest lucru pină în prezent. La Focuri au rămas nearate din toamna trecută 1.600 de hectare! însuşi preşedintele cooperativei recunoaşte că pe tarlaua „Stejar” a brigăzii a III-a porumbul semănat în a­­rătură de primăvară a dat o producţie cu circa 1.000 de kg. de ştiuleţi la hectar mai mică decit în teren arat toam­na. Cu toate acestea nu se în­vaţă din propriile greşeli, chiar cînd ele afectează atît de mult economia unităţii. La asemenea exemple ar trebui să reflecteze mai mult nu numai factorii de conduce­re de la C.A.P. Focuri, ci şi cei de la Vînători-Popricapi şi de la Coarnele Caprei unde, de asemenea, nu se creează mecanizatorilor suficient cîmp liber pentru arat. După cum am arătat, răspunderea pentru întirzierea arăturilor aparţine în unele locuri secţiilor I.M.A. Este ştiut că noul sistem de salarizare a mecanizatorilor va fi condiţionat şi de nive­lul producţiilor realizate de unităţile deservite. Or, e de la sine înţeles că prin neglijarea arăturilor de toamnă şi a al­tor lucrări nu se pot realiza recoltele scontate. Este în in­teresul tuturor unităţilor ca, paralel cu depozitarea ultime­lor produse de pe cîmp şi cu achitarea obligaţiilor contrac­tuale, să se preocupe cu tot simţul de răspundere de soar­ta recoltei de mîine. Este o sarcină la realizarea căreia se cer conjugate eforturile con­ducerilor de C.A.P. şi I.M.A., ale cooperatorilor şi mecaniza­torilor. Şi aceasta cit mai ra­pid, inainte ca îngheţurile să facă imposibilă continuarea lu­crului în cimp. S-a întîmplat la t­ot­ar­uşi Vom reda succint o întîmplare petrecută în comuna Tătăruşi. Familia Buleu este bine cunos­cută în comună. Unul dintre fraţi, pe nume Gheorghe Buleu, cooperator, tată a 5 copii, lo­cuia în aceeaşi curte cu mama sa, Caterina Buleu, femeie a­­junsă la respectabila vîrstă de 85 de ani. Intre mamă şi fiu uneori relaţiile erau încordate. Certurile izbucneau spontan şi mai ales cînd Gh. Buleu era sub influenţa băuturilor alcoo­lice, ceea ce se întîmpla ade­seori. Atunci, în timpul discu­ţiilor, îi arunca mamei sale cu­vinte grele. In seara zilei de 9 octombrie, Iru Bălan, maiorul de miliţie Vasile Ciobanu şi expertiza me­­dico-legală efectuată au scos în evidenţă brutalitatea cu ca­re a fost omorîtă bătrîna. Ast­fel, Teodor Buleu, care a asis­tat îngrozit şi neputincios la faptele tatălui său, a spus: „Ta­ta a venit în acea seară acasă, beat, și a început să o bată pe bunica, lovind-o în piept, izbin­d-o de pămînt şi apoi strîngîn­­d-o de gît. Eu cu sora mea l-am rugat să nu o mai lovească. Tata m-a învățat să spun -da­că voi fi întrebat - că bunica a murit căzînd din pod". De asemenea, Constantin Da­mian, care în acea seară tre­ Gheorghe Buleu a venit acasă, după ce băuse, ca de obicei. A intrat in locuinţa bătrînei, un­de l-a găsit şi pe fratele său Ion. A căutat gilceavă mamei sale, şi, după ce şi-a alungat fratele, a început să-şi lovească mama. Cu palmele, cu pumnii, apoi cu picioarele. A trintit-o la pămînt încercînd s-o sugrume... Inspăimîntaţi de tragedia la ca­re asistau, au încercat să in­tervină în primul rînd copiii făp­taşului, apoi vecinii, trecătorii d­in zădar i iremediabilul se în­­tîmplase: ca urmare a lovituri­lor primite, bătrîna a încetat din viaţă. Pentru a preîntîmpina urmă­rile faptelor sale reprobabile, Gh. Buleu i-a învăţat pe copiii săi, ameninţîndu-i, să spună că bunica lor căzuse din pod, ce­ea ce îi provocase moartea. După aceasta a răspindit versiu­nea inventată de el asupra mor­ţii mamei saie in comună, ver­siune pe care a susţinut-o şi în faţa surorii lui, Ileana Buleu, împreună cu aceasta, a intrat în casa bătrînei şi, răscolind printre lucrurile moartei, a gă­sit o mare sumă de bani pe care a însuşit-o. Abia după a­­ceasta, temîndu-se de consecin­ţele faptei sale, pentru a-şi au­toriza versiunea inventată, Gh. Buleu s-a prezentat la orga­nele de miliţie şi a anunţat de­cesul mamei sale ca urmare a unui accident. Cercetările efectuate in cau­ză de către procurorul Dumi­cea întîmplător pe acolo, decla­ră: „L-am văzut pe Gh. Buleu lovindu-şi mama care se afla căzută la pămînt. l-am strigat să nu o mai lovească, deoarece este mama lui". Este regretabil faptul că nici fratele lui, care a asistat la începutul certei, şi nici alţi ve­cini sau trecători, care l-au vă­zut maltratîndu-şi mama, nu au avut curajul să intervină şi să-l­­ oprească pe făptaş. Fapta inu­mană a lui Gh. Buicu este cu atît mai gravă cu cit ea a fost urmată de un veritabil jaf. Pentru a înţelege adevăratele dimensiuni ale faptei săvirşite, redăm observaţiile medicului le­gist Petru Barbă: „Această fe­meie a murit în chinuri îngro­zitoare, ca urmare a leziunilor pe care le-a avut: contuzie cra­niană cu hemoragie craniană, fracturi costale bilaterale mul­tiple şi fractura sternului, pro­duse prin lovituri repetate cu corpuri dure şi, respectiv, com­presiunea gîtului şi a toracelui*. Procurorul Dumitru Bălan a ţi­nut să sublinieze: „In activi­tatea mea îndelungată, am mai văzut cazuri ieşite din comun, dar în nici unul nu am intîlnit alterarea în aşa măsură a unor sentimente umane dintre Cele mai fireşti". In ciuda dovezilor zdrobitoa­re şi a mărturiilor directe care pledează împotriva sa, Gh. Bu­leu, aflat în prezent sub stare de arest, continuă să nege cu încăpăţinare faptele comise, ce­ea ce dovedeşte şi mai preg­nant golirea individului de cele mai elementare sentimente u­­mane. Aspectele relatate mai sus sunt de o limpezime zguduitoare şi nu­ mai necesită nici un fel de comentarii. Avem convinge­rea că instanţa de judecată în faţa căreia va fi dus autorul crimei va aprecia gravitatea deosebită a faptelor şi va pro­nunţa o sentinţă pe măsura lor. D. POPESCU Ce faceţi cu timpul cetăţeanului ? (urmare din pag. 1) Aşa Incit cumpărătorii de la acest magazin, miile de cumpărători care-şi fac aici tirguielile (şi dacă am totaliza ar ieşi tot atitea mii de ore pierdute zilnic) îşi pierd vre­mea pentru că două salariate sunt în concediu şi nu sunt în­locuite, iar responsabila are prea puţin spirit de organiza­re şi iniţiativă ca să facă faţă afluxului de cumpărători. La magazinul „Unic“, cel mai mare din oraş, remarcăm organizarea — îndrăznim să spunem — excelentă a ser­viciului de autoservire, unde toate cele patru case funcţio­­nau din plin, în ţăcănitul continuu al maşinilor. Regre­tăm însă că acest aspect este umbrit de felul încă ru­dimentar în care se face co­merţ la raionul de mezeluri, lucru reflectat imediat prin cozile interminabile. Am avut o discuţie cu tov. M. Copel, unul din responsabilii magazinului. RED. : Nu e păcat de timpul lipsit de cumpărători la acest raion ? — Nu avem ce face. RED. : Aveţi două maşini de tăiat mezeluri, de ce nu le folosiţi ? S-ar reduce sub­stanţial timpul pierdut de cumpărători dacă vînzătoarele n-ar fi obligate să taie sute ţie kilograme de salam, cu cuţitul, în faţa cumpărătorilor, fără să mai socotim şi obo­seala vînzătoarelor. — Am văzut la Bucureşti la un magazin că toate sala­murile erau tăiate dinainte şi se cîntăreau numai de faţă cu cumpărătorii. E drept că se ciştigă mult timp, în felul acesta, dar la Iaşi nu cred că merge. RED. : Aţi încercat ? — Nu, dar vă promit că vom încerca să avem toate salamurile tăiate şi să redu­cem timpul pierdut de cum­părători. O soluţie atît de veche şi banală în comerţul modern să întîmpine oare greutăţi la Iaşi ? Nu credem. Şi metoda se poate folosi nu numai la magazinul „Unic“, ci la toate celelalte magazine alimentare care pretind a fi moderne. Modul în care se practică încă acest comerţ în magazi­nele noastre — şi ar trebui să amintim şi magazinele din Tătăraşi sau Cantemir — este încă întristător. Am putea a­­dăuga la aceste aspecte felul în care se consumă zadarnic bugetul nostru de timp liber la cea mai mare farmacie din Piaţa Unirii din Iaşi, sau la ghişeul de eliberare a a­­bonamentelor de la I.T.I., unde cetăţeanul trebuie să piardă zeci de minute şi chiar ceasuri în şir. De ace­ea punem această întrebare celor care sunt chemaţi să or­ganizeze mai bine aceste ser­vicii . Ce tăceţi cu timpul nostru ?! E un imperativ. Şi ne exprimăm speranţa într-o grabnică remediere a acestor lipsuri. Noi mărci de oţeluri Oţelarii şi laminatorii de la Combinatul siderurgic din Re­şiţa au asimilat în producţia industrială noi mărci de oţe­luri şi sortimente de lamina­te care întrunesc caracteristici fizico-chimice superioare, la nivelul cerinţelor actuale ale economiei. Printre cele patru mărci noi recent elaborate se numără şi oţelurile aliate des­tinate construcţiilor metalice ale podului de la Vadul Oii- Giurgeni. De asemenea, lami­­noriştii au realizat cinci pro­file noi, între care şi „con­­tranişa U-49", sortiment des­tinat modernizării reţelei căi­lor ferate. (Agerpres) Erată In legenda fotografiei ce re­prezintă laboratorul de învăță­­mînt programat de la Univer­sitate, apărută în „Flacăra la­şului" nr. 7197, numele corect al inventatorului este ing. Ilie Leizer. Lectorul universitar D. Rimer este titularul disciplinei „Metodica predării matemati­ PLACARA IAȘULUI PAGINA 3 - un magaziner la cantina institutului - un revizor tehnic la garajul auto angajează INSTITUTUL AGRONOMIC IAȘI Informaţii se primesc zilnic la biroul personal, între orele 7-14, telefon 15256. Se angajează de urgenţă munci­tori calificaţi în meseriile:­­ strunguri metale - lăcătuşi confecţii metalice - sudori Solicitanţii se vor adresa la sediul Uzinei de reparaţii auto IAŞI Str. Aurel Vlaicu nr. 77. Agenţia judeţeană de turism Iaşi ORGANIZEAZĂ o excursie cu trenul pe ruta Iaşi — Chişinău cu plecarea la data de 5 decembrie 1969 ora 5:00, întoarcerea pe 7 decembrie 1969, orele 24:00. Preţ informativ de persoană 450 lei. înscrierile se fac pină la data de 16 no­iembrie 1969. Informaţii suplimentare la sediul agenţiei din Iaşi, Piaţa Unirii 12, telefon 15236. Un nou instrument de economisire la C. E. C. Incepînd cu 1­ noiembrie a.c. Casa de Econo­mii şi Consemnaţiuni a pus la dispoziţia populaţiei un nou instrument de economisire : libretul de eco­nomii pentru turism. Pentru sumele depuse pe acest libret se acordă depunătorilor dobîndă şi în plus cîştiguri prin tra­geri la sorţi trimestriale. Cîştigătorii beneficiază de excursii în străinătate prin C.N.T., iar cei care do­resc să efectueze excursii individuale primesc, la cerere, o parte din valoarea cîştigului (lei 3.000), în valuta ţării în care se deplasează. Pot beneficia de excursie în locul titularului li­bretului de economii ieşit cîştigător, soţul, soţia sau unul dintre copiii minori ai acestuia, iar în ca­zul titularului minor urmi d­intre părinţi. De ase­menea, ciştigătorii pot solicita să li se rezerve două locuri în cadrul excursiei la care au dreptul, supor­­tînd costul celui de al doilea loc. Libretele de economii pentru turism care vor fi emise pină la data de 22 noiembrie a.c. inclusiv, vor participa în mod excepţional la tragerea la sorţi a cîştigurilor pentru trimestrul IV/1969 care va avea loc în trim. I. 1970, dacă depunerile res­pective vor fi păstrate pe aceste, librete cel puțin pină la data de 31 decembrie 1969 inclusiv. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi anunţă: ultima zi pentru pro­curarea de abonamente pentru stagiunea 1969/ 1970 este astăzi, 8 noiembrie 1969. Abonamentele cu preţ redus pentru elevi şi studenţi se vor putea obţine până la 15 noiembrie a.c. Cei ca­re au făcut abonamente sunt rugaţi să se ridice de la Agenţia teatrală, deoare­ce în ziua de 11 noiembrie va fi valabil abonamentul 1 pentru spectacolul în premieră „Pescăruşul“, iar în ziua de 13 noiem­brie a.c. abonamentul 2.­­ un fochist autorizat angajează de urgenţă Întreprinderea „Textila“ Iaşi, şoseaua Ştefan cel Mare nr. 4. MICA PUBLICITATE PIERDERI Pierdut dovada nr. 23493, eli­berată de Fabrica de antibio­tice Iaşi, pe numele Solomoniei Elena. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de „Ţesătura“ pe numele Marta Alexandru. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Fabrica de tricotaje „Moldova" pe numele Brighiu Maria. O de­clar nulă. DECESE Familiile Sevastian, Ghinja, Ivanov anunţă cu nemărginita durere încetarea d­in viaţă, du­pă o îndelungată suferinţă, a ne­uitatei lor soţie, fiică, soră, cumnată, mătuşa SEVASTIAN (GHINJA) MARIA 55 ani — pensionară înhumarea va avea loc astăzi, 8 noiembrie, orele 14, la cimi­tirul Sf. Vasile. Corpul neînsu­fleţit se află depus la biserica Adormirea Maicii Domnului.

Next