Flacăra Iaşului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7222-7247)

1969-12-03 / nr. 7223

Adunări ale activului de partid pentru dări de seamă anuale Pecetea unui stil de muncă lipsit de iniţiativă şi perseverenţă O dare de seamă analitică, cuprinzătoare, la obiect, dez­bateri fructuoase, în care cri­tica şi autocritica s-au aflat la loc de cinste, numeroase propuneri privind îmbunătăţi­rea muncii politice în viitor, iată o caracterizare pe scurt a adunării activului de partid de la Uzina mecanică „Nico­­lina" în care s-a analizat ac­tivitatea pe un an a comitetu­lui de partid. Meritul comu­niştilor, participanţi la discu­ţii, este acela că, evidenţiind realizările obţinute, subliniind lipsurile manifestate, s-au ri­dicat la nivelul de înţelegere a fenomenelor analizate, ce­ea ce le-a permis să desco­pere cauzele deficienţelor, să vină cu soluţii. Bineînţeles, în cadrul dezba­terilor, analiza problemelor e­­conomice ale uzinei a ocu­pat locul principal, iar pe fon­dul acesta creşterea răspun­derii comuniştilor la locul de muncă, activitatea politico- e­­ducativă desfăşurată în rîndul salariaţilor, stilul de lucru al organizaţiilor de bază şi în special al comitetului de partid din întreprindere. In acest an, uzina a rea­lizat lună de lună planul la producţia globală şi producţia marfă, chiar cu unele depă­şiri, înregistrînd, totodată, o însem­nată scădere a cheltuie­lilor la mia de lei producţie marfă. Nici darea de seamă şi nici participanţii la discuţii nu au trecut însă cu vede­rea faptul că depăşirea pla­nului la unele sortimente s-a făcut în dauna altora — ca de pildă la vagoane, îmbună­tăţiri vagoane şi boghiuri noi pentru vagoane marfă — că indicatorul producţiei marfă vîndută şi încasată nu a fost realizat, iar preţul de cost a fost depăşit cu 0,8 la sută. Pe bună dreptate a fost criticată optica comitetului de direcţie, care, lovindu-se de greutăţi la realizarea planului de repara­ţii la vagoane, şi-a îndreptat atenţia spre depăşirea planu­lui la produsele cu o produc­tivitate valorică mare. După cum arăta ing. M. Ovidenie, șeful serviciului aprovizionă­rii, în felul acesta s-au ivit goluri în asigurarea celor ne­cesare pentru produsele la ca­re planul a fost depăşit, iar pe de altă parte, stocuri su­­pranormative la materialele destinate reparării vagoanelor, cum ar fi cherestea, bandaje, şuruburi de diferite mărimi, vopsea etc. Scoţînd în evidenţă anumite greutăţi obiective în realizarea planului, vorbitorii au insis­tat în special asupra cauzelor subiective care au determinat rămînerile în urmă în unele sectoare. Iar printre acestea se numără şi Insuficienta folosi­re a maşinilor, ca urmare a unei întreţineri necorespunză­toare şi a unor reparaţii de m­întuială. „Se aduc maşini noi, dar unora dintre ele poţi să le plîngi de milă — arăta Romeo Jehac, secretarul orga­nizaţiei de bază de la secto­rul de sculărie-prototipuri. La secţia de prelucrări mecanice sunt două maşini de rectificat aduse de vreo 5 luni. Dar a­­rată de parcă ar fi vechi de cel puţin 2—3 ani. Sunt strica­te, necurăţate, neunse, dar ni­meni nu intervine". Alţi vor­bitori, printre care ing. M. Mustaţă, şeful sectorului de întreţineri şi reparaţii, au a­­rătat că, datorită proastei în­treţineri, se ivesc numeroase reparaţii accidentale, ceea ce duce la creşterea numărului orelor de staţionare a maşi­nilor. Iar dacă indicele de fo­losire a utilajelor este de nu­mai 52 la sută, aceasta se datoreşte şi faptului că aces­tea sunt utilizate doar partial In schimburile II şi III. In adunare s-a scos in re­lief că deşi productivitatea muncii pe 10 luni s-a realizat în proporţie de 101,5 la sută, indicele de utilizare a fondu­lui de timp maxim disponibil al salariaţilor este de numai 94,2 la sută, ca urmare a ab­senţelor nemotivate, învoiri­lor, concediilor fără salariu. După cum sublinia ing. Vasile Lupuşoru, directorul uzinei, in acest an absenţele nemotivate au ajuns la 42.131 pm­ ore, cu peste 12.200 mai mult ca anul trecut. Oprindu-ne aici cu exemple­le, pe bună dreptate se poa­te pune întrebarea : aceste probleme nu puteau ,fi rezol­vate prin forţa unită a comu­niştilor din uzină ? Fireşte, da ! Erau însă necesare mă­suri energice din partea co­mitetului de partid. Stilul de muncă rutinier al organului de partid a avut ca urmare o slabă activitate politică pen­tru mobilizarea colectivului în vederea realizării sarcinilor. „Biroul comitetului de partid, din care fac parte şi eu — a spus ing. Gh. Cojocaru, şe­ful secţiei de vagoane — nu a analizat in decurs de un an nici o problemă majoră din cele care frămîntă uzina. De­geaba vorbim despre îndru­marea de către organizaţia de partid, dacă comitetul de partid, biroul său, nu dau do­vadă de iniţiativă. Şi spunînd aceasta, mă refer la toţi mem­brii organului de partid. Or, biroul s-a întrunit în special pentru confirmarea celor noi primiţi în partid. Iar cînd am încercat să discutăm și unele probleme mai importante a­­ceasta s-a făcut superficial, din lipsa unor studii și date. Deși în comisia economică sunt vreo 25 de tovarăşi, din lipsă de îndrumare aceasta nu a realizat mare lucru". Criticînd biroul comitetu­lui de partid pentru pasivi­tatea de care a dat dovadă în ultimul timp, Ion Buzac, se­cretarul organizaţiei de bază de la secţia prelucrări me­canice, a subliniat că deşi u­­neori au fost stabilite măsuri judicioase, a fost neglijat con­trolat asupra îndeplinirii sar­cinilor repartizate pe comu­nişti, cit şi asupra comitetului de direcţie. Biroul comitetu­lui de partid s-a mulţumit doar să transmită sarcini, fă­ră a mai lucra cu birourile organizaţiilor de bază. Nu în­­tîmplător multe din proble­mele ridicate cu un an în ur­mă în conferinţa de partid pe uzină, concretizate atunci în planul de măsuri , aşa cum sînt folosirea judicioasă a ma­şinilor, precum şi a celor 8 ore de lucru, au rămas nere­zolvate şi în prezent. Bineînţeles, asta nu justifică lipsurile birourilor , organiza­ţiilor de bază, răspunderea lor pentru traducerea în via­ţă a sarcinilor şi hotărîrilor. Subliniind unele greutăţi în­­tîmpinate de colectivul în care munceşte, Mihai Liven­­schi, secretarul organizaţiei de bază de la secţia boghiuri, arăta printre altele : „Anul vi­itor secţia noastră va trebui să dea o producţie aproape dublă. Pentru asta însă sunt necesare o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care întîrzie şi de astă dată. De multă vreme am făcut propu­neri să se revizuiască insta­laţia electrică, podul rulant şi altele, dar văd că nu s-a ţinut cont de ele. De ce atîta a­­morţire în adunare a reieşit, de ase­menea, că stilul de muncă ne­corespunzător al comitetului de partid şi-a pus pecetea şi asupra activităţii comitetului sindicatului, ca şi a comite­tului coordonator pe uzină al U.T.C., care nu au acţionat cum trebuie pentru creşterea conştiinţei socialiste a salaria­ţilor. Sunt chestiuni de care bi­roul comitetului de partid pe uzină — în noua sa compo­nentă — trebuie să ţină sea­ma în viitor. Spunem aceasta, deoarece la „Nicolina" există o organizaţie­ de partid puter­nică, cu un mare potenţial, care a dovedit, nu o dată, că este la înălţimea sarcinilor. Aurel INDIANU ■ Dezbateri la nivelul de înţelegere a fenomenelor ■ Din­colo de „condiţiile obiective“ . Cînd munca politică scade, numărul absenţelor nemotivate creşte . Controlul de partid nu poate fi înlocuit prin simpla transmitere de sarcini Uzina de maşini grele din Capitală. Hala de fabri­­caţie a pereţilor-membrană folosiţi la confecţionarea cazanelor de 1035 tone/abur/h. Foto: AGERPRES (A. ROSENTHAL) /VWVWWVWVAAA'VWVWWWWWWVi Faptele — expresia conştiinţei Judecaţi acolo unde au comis fărădelegile 27 aprilie 1969, satul Isaia, comu­na Răducăneni. Toţi locuitorii co­munei au fost pro­fund zguduiţi la aflarea faptei mîr­­şave comise de Neculai Cozma. După ce a fost bătută cîteva ore cu parul, soţia, O­­felia Cozma, a su­combat în chinuri groaznice. 16 noiembrie 1969, Răducăneni. N. Cozma a fost adus sub escortă la locul crimei. Tri­bunalul județean a hotărît ca Necu­­lai Cozma să fie judecat la locul faptei. In această zi, zeci de cetă­țeni din Răducă­neni şi din împre­jurimi au poposit in sala completu­lui de judecată, ad-hoc amenajată. Martorii Anica Pu­ha, Gheorghe An­ton, Chiriţă Gor­­gos, Emil Cozma, Elena Balan au în­fierat cu toată ho­­tărîrea fapta săvîr­­şită de consătea­nul lor. Aceleaşi cuvinte au fost ros­tite şi de rudele apropiate ale in­culpatului, care n-au ţinut seama de invocarea gelo­ziei întru apărarea acuzatului. Cînd preşedintele com­pletului de judeca­tă a citit sentinţa, în sală s-a făcut o linişte mormîntală. Neculai Cozma, născut la 5 sep­tembrie 1920 în comuna Răducă­neni, satul Isaia, este condamnat, pentru infracţiune de omor înfăptuit cu cruzime, la 20 de ani închisoare. Şi iată că Necu­lai Cozma, ieşit din închisoare în 1966, după 8 ani şi 3 luni de deten­ţiune, s-a întors, pentru multă vreme, din nou de unde a plecat. ★ Noaptea de 22 spre 23 octombrie a.c., satul Spineni, comuna Andrie­­şeni. Costache Scor­­ţanu a fost prins furînd din avutul obştesc. Organele de pază l-au prins chiar asupra faptu­lui. Acasă au mai fost găsite şi alte cantităţi de porumb sustrase din ave­rea obştei. Judecata s-a des­făşurat tot la locul faptei. Pedeapsa : un an şi şase luni închisoare. ★ Iată două fapte, incompatibile cu morala noastră, o crimă şi un furt din avutul obştesc. Pe­depsele aplicate sunt de natură să atragă atenţia că orice încălcare a legilor e urmată şi de pedeapsa cu­venită. A. B. vvwwww w w w www wy wwww' Dispensă în specialitate, dar nu şi pentru pasiune profesională (urmare din pag. 1) Noi am dori să mai facem însă şi o remarcă. Oricărui in­giner, în cazul nostru chi­mist, pentru a deveni un ade­vărat specialist i se cere pa­siune şi multă dăruire. Or, in­terlocutorii noştri din uzină, din tot ceea ce ne-au relatat, a rezultat că au părăsit între­prinderile cu alt profil, unde au fost repartizaţi la absolvi­re, nu din pasiunea pentru tehnologia prelucrării maselor plastice, ci pur şi simplu pen­tru satisfacerea unor dorinţe personale foarte înguste. Şi încă ceva: însuşi faptul că în prezent nu lucrează direct în procesul de producţie, ocupînd diferite funcţii în serviciile funcţionale, pledează pentru ca dispensei în specialitate să nu i se adauge şi cea pentru pa­siune în profesia aleasă. Numai autocritica (urmare din pag. I) cu vorbe este șubredă încheierea scrisorii : „De ase­menea, s-au luat măsuri de întocmirea unui plan de mă­suri tehnico-organizatorice, ca­re să răspundă sarcinilor ce le avem de îndeplinit în anul 1970". O adevărată avalanșă de măsuri, dar nici una con­cretă şi clară. Aşteptăm deci măsuri în adevăratul sens, nu numai vorbe. Ne-au mai răspuns la acest articol Trustul de construcţii şi C.S.A.P.C. Iaşi. In timp ce constructorii Trustului încear­că să se disculpe, conside­red că „nu pot fi făcuţi răs­punzători" pentru deficienţele în execuţia lucrărilor de in­vestiţii la întreprinderea păş­­căneană, proiectanţii se anga­jează să dea tot sprijinul pen­tru punerea în funcţiune în cel mai scurt timp a unităţii de prefabricate din Paşcani. Un fapt pozitiv care ar trebui să constituie şi pentru cele­lalte părţi contractante un de­ziderat permanent. Răspunsul nu vă scuză... l urmare am pag­­i­ economicoase în sumă de 2.479 mii lei la 30 august a..., din care 1.325 mii lei repre­­zentând dobînzi majorate la credite restante". Iar mai de­parte se spune: „Utilizarea creditului cu garanţia forului tutelar a fost determinată în mod deosebit de existenţa de imobilizări în materiale, pro­ducţie nedecont­abilă şi debi­tori". După părerea noastră, este o excelentă redare a re­alităţii, realitate care nu scu­ză întreprinderea, ci, dimpotri­vă, arată neajunsurile în or­ganizarea şi conducerea pro­ducţiei. Răspunsul întreprinderii nr. 4 construcţii-montaj ne infor­mează doar că toate milioanele pierdute au aprobarea de ri­goare a forurilor în drept. Tot­odată ne sugerează ideea de a folosi datele bilanţiere de la sfîrşitul trimestrului „care în orice caz sunt mai conclu­dente" decit indicatorii eco­­nomico-financiari de la sfîr­şitul unei luni. O noutate ve­che, pentru că fenomenul eco­nomic nu depinde de perioada pentru care se întocmeşte bi­­lanţul, ci de însăşi calitatea activităţii desfăşurate. Fiecărui leu investit în cooperativele agricole­­maximum de eficienţă! (urmare din pag. 1) Nativa agricolă din Cîrjoaia a început amenajarea unei insta­laţii de alimentare cu apă ne­cesară în sectorul zootehnic, pentru care s-au cheltuit a­­proape 420 de mii de lei, dar nici pină astăzi n-a fost dată in funcţiune. In alte unităţi cooperatiste, plantaţiile de vii şi pomi n-au fost bine întreţinute, din care cauză se semnalează un număr mare de goluri. La C.A.P. Aroneanu, suprafaţa de vie de 31 de hectare plantată în 1961—1965 prezintă peste 25 la sută goluri. La C.A.P. Ipatele, livada plantată în anul 1961, amplasată pe un teren necorespunzător, deşi a intrat pe rod, pină în pre­zent nu a dat nici o producţie, iar din livada de la C.A.P. Uricani în suprafaţă de 30 de hectare, plantată în anii 1962—1963, care trebuia să a­­ducă venituri in 1968, în sumă de 120 de mii de lei, s-au în­casat numai 10 mii de lei. Sunt cunoscute eforturile ta­ctile pentru creşterea efecti­velor de animale în coopera­tivele agricole. Cu fonduri im­portante au fost achiziţionate din alte judeţe vaci, juninci şi viţele de prăsilă. In unele cooperative, aceste investiţii se justifică pe deplin, însă în multe altele acestea nu dau nici pe departe rezultatele scontate. După cumpărarea a­­nimalelor respective, consiliile de conducere nu au luat mă­suri pentru a asigura condiţii corespunzătoare de furajare şi îngrijire, astfel că o parte din animale dau producţii cu mult sub posibilităţi. Arătăm cazul C.A.P. Mirceşli care realizea­ză până la 31 octombrie a.c. o producţie de abia 547 de litri de lapte pe cap de vacă fura­jată faţă de 1.322 de litri pla­nificaţi. Producţia minimă ob­ţinută se datoreşte procentului ridicat de sterilitate şi aceas­ta ca urmare a lipsei de preo­cupare pentru alimentaţia şi îngrijirea animalelor. Tot din aceste cauze s-au înregistrat mortalităţi excesive, cum a fost cazul la C.A.P. Sineşti (274 ovine), C.A.P. Horleşti (115 porcine, 126 miei şi 69 oie mame), C.A.P. Uricani (3 vaci, 62 viţei, 75 porci), C.A.P. Dobrovăţ (96 de bovine, 220 purcei, 774 miei şi 30 colonii de albine etc.). Pentru a se asigura eficien­ţă maximă investiţiilor este necesară multă grijă începind de la stabilirea obiectivelor şi pină la exploatarea acestora. Se impune a se analiza cu şi mai multă competenţă folosi­rea fondurilor respective în funcţie de condiţiile concrete din fiecare cooperativă, iar după realizarea investiţiilor, să se analizeze periodic măsuri­le stabilite şi realizarea efi­cientă prevăzută pentru fieca­re obiectiv în parte. Se livrează din stoc — birouri cu un corp — cuiere pentru hol — planşete pen­tru zarzavat — planşete pen­tru tăieţel — diverse împle­tituri din ră­chită (coşuri ovale pentru rufe, coşuri rotunde, cu capac, pentru ruf­e tip butoi, cu miner, coşuri pentru lemne etc.). Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea economică de Industrie locală Paşcani Strada Traian Vuia nr. 7, telefon 1577. Se angajează meseriaşi cu munca la domiciliu. Cei interesaţi se vor adresa la /v întreprinderea economică „Progresul" strada Niciman nr. 2. Solicitanţii vor trebui să prezinte şi o listă de pro­duse ce se pot executa la domiciliul lor. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 14204. Încheierea de asi­gurări de bunuri şi persoane constituie o măsură de preve­dere determinată de grija deosebită pen­tru familie, pentru cei dragi. Adresați-vă cu în­credere organelor ADAS, care vă pot oferi asigurarea ce o doriți. FLACĂRA IAȘULUI PAGINA Pentru economisirea timpului oamenilor muncii şi in scopul rezolvării operative a deranjamentelor in alimentarea cu căl­dură a consumatorilor, care sunt racor­daţi la Centrala electrică de termoficare Iaşi, se poate proceda după cum urmează: - deranjamentele sau nealimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră a cetăţenilor ale căror imobile sunt ra­cordate la punctele termice de cartier vor fi anunţate întreprinderii distribu­itoare, I.G.L.L Iaşi, în scris sau tele­fonic la nr. 16842, unde este organi­zat punctul de dispecer. - reclamaţiile privind energia ter­mică livrată întreprinderilor industriale şi instituţiilor racordate la magistra­lele C.E.T. laşi vor fi adresate Cen­tralei electrice de termoficare laşi teron nr. 14880. — doi macaragii auto — doi magazineri pentru ma­teriale de instalaţii angajează întreprinderea 14 instalaţii - montaje laşi strada Republicii nr. 61. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII IAŞI aduce la cunoştinţă că a început reîn­noirea abonamentelor la ziare şi reviste pentru anul 1970. Abonamentele se fac prin oficii P.T.­P.R­., factorii poştali şi difuzorii din întreprin­deri şi instituţii cu deservirea acasă sau la locul de muncă. întreprinderea minieră Moldova Nouă cu sediul in oraşul­­ Moldova Nouă JUDEŢUL CARAS-SEVERIN ANGAJEAZĂ — Muncitori mineri şi necalificaţi pentru mun­ca in subteran. La angajare să aibă vîrsta de 18 ani împliniţi. Se asigură salarizare la reţeaua maximă de 80 lei/8 ore pentru mineri, 69 lei/8 ore pentru a­­jutori mineri şi 60 lei/8 ore pentru vagonetar front. Munca este în acord, la care se adaugă următoarele sporuri : — 13 la sută spor de izolare, spor pentru mun­ca de noapte, spor pentru conducerea formaţiilor de muncă. De asemenea, se acordă premii din fon­dul de 1 la sută pentru rezultate excepţionale. — Cei care lucrează în regie primesc prime pînă la 35 la sută din salariul tarifar în condiţiile realizării şi depăşirii planului. — Pentru lucrările de investiţii, puţuri, colec­toare, galerii suitori etc., angajăm brigăzi complete cu plata in acord sau acord global. Se asigură angajare prin transfer 16/2 pentru mineri şi ajutori mineri, calificaţi. Pentru rest —* transfer 16/3. Pentru brigăzi complete se asigură transfer 16/2 pentru întreaga brigadă. La angajare se vor prezenta următoarele acte: — Buletin de identitate, livret militar sau ade­verinţă de recrutare cu scoatere din evidenţă, carte de muncă şi nota de lichidare pentru cei ce au mai fost angajaţi. Cei care se­­angajează pentru prima dată vor prezenta adeverinţă de la Consiliul popular despre ultima ocupaţie, certificatul de naş­tere, certificatul de şcoală necesar întocmirii cărţii­­ de muncă. Pentru familişti se asigură cazare în apartamen­te în blocurile întreprinderii. Pentru nefamilişti se asigură cazare la bloc ne­­familişti, cu 4 persoane într-o cameră. In oraşul nou există cantină, unde se serveşte masa contra cost. Sunt create condiţii pentru calificare, pentru cursuri şi şcoli, în cadrul întreprinderii. Pentru co­pii există şcoli generale, profesionale şi liceu. Coborîrea se face în gara Orşova, de unde se i ia vaporul sau autobuzul IRTA, sau în gara Gra­viţa, de unde se ia cursa IRTA. Informaţii suplimentare se primesc zilnic între orele 7—15.15, la serviciul personal, telefon 36, in­terior 174. întreprinderea „Proletarul“ Iaşi anunţă pe cei interesaţi că în strada Splai Bahlui, complexul Broşteni, funcţio­nează un centru de primi­re a hainelor pentru curăţat, vopsit şi călcat, întreprinderea comunală apă - canal - gaze-băi Iaşi anunţă ţinerea exame­nelor de instalatori au­­torizaţi în gaze natu­­rale grad „A“ seria 1969. Examenele vor avea loc în zilele de 10, II şi 12 decembrie 1969 la sediul întreprinderii din str. Tri­umfului nr. 4, începind de la orele 17. Se pot prezenta pentru susţinerea examenului şi­­ cei care nu s-au prezentat în anii precedenţi. Se cumpără mobilă uzată. Plata imediat. Cei interesaţi se vor adresa la Cooperativa de mobilă şi tapiţerie Iaşi, unitatea din strada dr. Gheierter nr. 29. ÜÜB 8F

Next