Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-14 / nr. 7256
flacăra Iazului pagina 2* m Gospodarii satelor se angajează la noi înfăptuiri Consiliile populare comunale răspund chemării la întrecere Chemarea la întrecere către toate consiliile populare comunale, către toţi locuitorii comunelor judeţului, lansată de CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI MIRCEŞTI, a stîrnit un puternic ecou în toate localităţile noastre rurale. Cu prilejul adunărilor ce au loc în aceste zile în comunele judeţului pentru analizarea rezultatelor obţinute în întrecerea patriotică din anul trecut , la care participă deputaţii, conducătorii de instituţii, de organizaţii economice şi de masă, precum şi numeroşi cetăţeni — se stabilesc noi obiective pentru anul 1970, consiliile populare comunale răspunzînd cu însufleţire chemării la întrecere. Iată pe scurt cîteva din aceste răspunsuri: ARONEANU "Adunarea pentru analizarea rezultatelor obţinute în întrecerea patriotică în anul 1969 în comuna Aroneanu a coincis cu festivitatea înmînării premiului al II-lea la judeţ, în valoare de 50.000 de lei, ca urmare a realizărilor dobîndite în buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei. Socotind aceasta ca un stimulent în plus, deputaţii consiliului popular al comunei Aroneanu, toţi cei prezenţi la adunare au studiat cu atenţie posibilităţile pe care le au în acest an, stabilind, în răspunsul la chemare, noi şi importante obiective printre care : — Executarea a 3 km. reţea de joasă tensiune în satele Dorobanti, Şorogari şi Aroneanu şi racordarea la reţeaua electrică a încă 45 de gospodării individuale. — Construirea a 800 m.p. trotuare din beton. — începerea unei construcţii de şcoală in satul Dorobanţi şi darea în folosinţă in acest an a 3 săli de clasă. — Realizarea prin muncă patriotică a unui volum de lucrări in valoare de 681.600 de lei printre care : repararea şi întreţinerea a 10.700 m.l. drumuri, amenajarea şi întreţinerea a 12.000 m.p. zone şi spaţii verzi, construirea şi repararea a 15 fîntîni 19 podeţe etc. — Curăţarea de spini şi buruieni a 513 hectare păşuni. TATARUŞI Şi în comuna Tătăruşi răspunsul la chemarea lansată de consiliul popular al comunei Mirceşti a fost dat în cadrul adunării festive pentru înmînarea premiului al 111-lea, în urma rezultatelor obţinute în anul 1969 privind buna gospodărire a localităţii. Iar obiectivele stabilite pentru anul 1970 nu sunt de loc mai prejos şi merită să fie luate în seamă . — Realizarea unui volum de lucrări, prin muncă patriotică, în valoare de 1.136.000 de lei, prin construirea a 2.000 m.p. trotuare şi 2 km. drumuri, plantarea a 12.000 de bucăţi arbori şi pomi fructiferi, construcţia unui pod de 12 m. lungime, a 8 fîntîni publice etc. — Construirea unui local propriu pentru punctul sanitar din satul Iorcani. — Construirea şi darea in folosinţă, pina la 1 octombrie a.c., a unei băi comunale, la care se vor efectua lucrări prin muncă patriotică în valoare de 180.000 lei. — Extinderea electrificării în toate satele şi începerea lucrărilor de electrificare in satul Iorcani. — Dezvoltarea secţiilor existente de prestări de servicii şi Înfiinţarea unei noi secţii electrotehnice. BIVOLARI Ţinînd seama de hotărîrea manifestată de cetăţenii localităţii de a contribui cu toate forţele la dezvoltarea economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească a satelor respective, consiliul popular al comunei Bivolari şi-a stabilit, printre altele, următoarele obiective : — Pină la data de 15 aprilie a.c., se va începe construcţia unui local de şcoală cu 8 săli de clasă la Bivolari, urmînd ca la 1 septembrie a.c. să se date în folosinţă două săli de clasă pentru elevii claselor a IX-a şi a X-a. — Realizarea planului de încasări pentru electrificare în sumă de 115.950 lei pină la 30 septembrie a.c. în vederea extinderii reţelei de joasă tensiune cu doi km. în satul Tabăra. Racordarea la reţeaua electrică a încă 50 de abonaţi. Pină la 1 mai a.c. se va începe construcţia unui local de baie populară care urmează a fi dat în funcţiune în anul 1971. Prin antrenarea cetăţenilor la acţiuni patriotice se vor realiza lucrări în valoare de 430.280 Iei. VALEA SEACA Nu s-au lăsat mai prejos nici gospodarii din comuna Valea Seacă. Răspunzînd cu însufleţire chemării la întrecere, consiliul popular al comunei şi-a fixat, printre alte obiective, să realizeze următoarele : — încasarea sumei de 136.000 de lei din contribuţia voluntară bănească a cetăţenilor pină la 1 iulie 1970 şi începerea lucrărilor construcţiei noului cămin cultural. — Asigurarea spaţiului necesar pentru înfiinţarea, pină la 1 martie a.c., a unei secţii de croitorie şi frizerie. — Executarea în termen a lucrărilor agricole, întreţinerea păşunilor şi fîneţelor, combaterea eroziunii solului prin plantări de puieţi de salcimi şi răchită. — Lucrări gospodăreşti, prin muncă patriotică, în valoare de 820.000 de lei printre care: repararea şi întreţinerea a 6 km. drum, amenajarea a 2.400 m.p. spaţii verzi, plantarea a 4.000 de bucăţi pomi ornamentali construcţia a 132 de podeţe noi, efectuarea unor lucrări de îndiguit ele. Pe ecrane „Bătălia pentru Roma“ încă o colaborare a studiourilor noastre cu arme străine se adaugă unui palmares care, deşi abia se conturează, impune deja certitudini asupra necesităţii şi valorii coproducţiilor. „Bătălia pentru Roma", superproducţie cu un afiş regal, va avea o carieră internaţională sigură, ceea ce ne convine, dat fiind faptul că în distribuţie se află cîtiva actori români ale căror nume vor fi desigur reţinute de publicul de pretutindeni. Judecată din acest punct de vedere, colaborarea cu studiourile „Filmkunst-Berlin“ ne avantajează. Şi mai este un avantaj, tot din punct de vedere actoricesc : Florin Piersic, Ion Dichiseanu, Emanuoil Petrut, Mircea Angelescu, Adela Mărculescu, Fory Elerle au jucat alături de Orson Welles, de Lawrence Harvey, de Sylva Koscina, de Michael Dann, vedete internationale de prima mărime, din experienţa cărora au Învăţat, l-am urmărit cu multă atenţie şi ite-a plăcut evoluţia lor, In special a lui Ion Dichiseanu, a lui Florin Piersic şi a lui Mircea Angelescu. In ceea ce priveşte însă valoarea de ansamblu a filmului, aceasta rămâne modestă, regizorul Robert Slodmak dovedindu-se insuficient de abil In dirijarea inteligentă a unei alii de numeroase distribuţii şi figuraţii, a unor intrigi subtile şi a unor mari desfăşurări militare, In ciuda îndelungatei experienţe regizorale, Ulmul lui Slodmak este cam leut şi cam obositor,, singurul lucru care îi sporește coeficientul de suportabilitate fiind vedetele, jocul adesea sclipitor al acestora. Merită să vezi filmul pentru monumentalitatea lui Orson Welles, pentru inteligența iritantă a lui Micime Divin, pentru subtilitatea lui Lawrence Haney, pentru frumuseţea Sylvei fascina, a Ingridei Breit (Iulia), a Adelei Mărculescu, care nu e cu nimic mai prejos decit celelalte, în ciuda rolului ei episodic şi secundar. Fiecare din aceste vedete e o prezentă pe ecran, dar ansamblul nu se constituie intr-un act artistic care să depăşească o obişnuită corectitudine. Faptele „povestite” de Siodmak sînt foarte cunoscute din istorie. Ne aflăm in epoca Theodorei şi a lui Justinian, împăraţii Bizanţului, in epoca cuceririi Romei de către goţi şi apoi de către bizantini — intr-o epocă, deci, de mari frămîntări sociale, de dramatice zbateri pentru libertate şi pentru putere, la baza scenariului lui Ladislas Fodor a stat cartea lui Felix Dahn, mult diluată insă de inabiliarea scenaristului şi de fuga lui după silicaţii şi intrigi spectaculoase. Mai iscusit ni s-a părut Richard Angst, autorul imaginii, care a ştiut să pună în valoare frumuseţi naturale de la noi, izbutind aproape întotdeauna să înscrie consonant în peisaj situaţiile dramatice şi mişcările de trupe. „Iubirea strict oprită“ „Dein“-Berlin ne oferă o comedie sportivă cu destule secvenţe agreabile, dar, din păcate, inegală. Cele mai multe scene interesante se petrec în aer, eroinele Ulmului fiind nişte paraşutiste „suşiale" de contradicţia dintre... sport şi dragoste. Se mizează, fireşte, pe poante, pe gotg-uri, aproape Întotdeauna rămase neterminate şi mereu întrerupte de un comentator „animat", pe post de Cupidon. Autorii Ulmului : Rolf Losansky (regia), Günther Mehnert şi Ulrich şi peitel (scenariul), Helmut Grewald (imaginea). Trebuie să remarcam contribuţia ingenioasă a acestuia din urmă la realizarea secvenţelor aeriene. Șt. O. MUGUR Cadru din filmul "Iubirea siriei oprită". Vaccinarea contra poliomielitei In perioada 15—20 ianuarie a.c., în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, se desfăşoară acţiunea de vaccinare contra poliomielitei. Vaccinul — monovaccinul antipoliomielitic tip. I, se va administra copiilor născuţi între 1 noiembrie 1968 — 1 ianuarie 1969. La această acţiune vor fi cuprinşi şi copiii rămaşi nevaccinali din anul 1969. Vaccinarea se face de către circumscripţiile sanitare teritoriale la domiciliul sugarilor. Manifestări pentru tineret Organizate din iniţiativa Comitetului judeţean al U.T.C., manifestările din cadrul acţiunii „De joi pină joi“ stîrnesc un viu interes în satele judeţului. Astfel, conform informaţiilor primite de la A. Beldea, directorul căminului cultural din Prisăcani, şi în această localitate acţiunea a determinat intensificarea activităţii cultural-educative. Intre altele, de un frumos succes s-a bucurat sărbătorirea celor 20 de tineri care au împlinit virsta de 18 ani, sărbătorire ce s-a încheiat cu o atractivă seara de dans, la reuşita căreia au contribuit îndeosebi jocurile distractive specifice unor astfel de manifestări. Volodea Vaisman — campion republican de şah prin corespondenţă Pentru a treia oară în scurta istorie a jocului de şah prin corespondenţă din ţara noastră, titlul de campion republican a revenit unui şahist ieşean. Intîi a fost ing. Anton Aurel (ediţia I 1962/63) şi apoi maestrul sportului Vaisman Volodea (ediţia a V-a, 1966/67, şi a Vll-a, 1968/69). Disputată între 1 mai 1968 şi 30 august 1969, finala ultimei ediţii a campionatului republican de şah prin corespondenţă a prilejuit o dispută extrem de dîrză, încheiată chiar înainte de adjudecarea partidelor neterminate cu victoria convingătoare a maestrului ieşean, care a realizat 10 puncte din 11 posibile, fără a pierde vreo partidă şi întrecîndu-l pe campionul ediţiei trecute, Vaier Demian, cu 2 puncte . El şi-a demonstrat forţa de joc recunoscută, puterea de analiză şi cunoştinţele teoretice, realizînd partide de calitate, dintre care patru au fost publicate în revista de specialitate. In continuare, clasamentul se prezintă astfel : 2. G. Telbis (Arad) 9,5 pct. ; 3. V. Demian (Arad) 8 pct.; 4. A. Braunstein (Bucureşti) 7 pct. ; 5. I. Petrăchioiu (Bucureşti) 6,5 pct. ; 6. C. Prohasca (Constanţa) 6 pct.; 7. I. Adam (Hunedoara) 4,5 pct.; 8. V. Dalseno (Victoria) 4 pct.} 9. 1. Nits (Gherla) 3,5 pct.; 10. E. Hosszú (Aiud) 2,5 pct. etc. Gheorghe MUNTEANU secretarul Comisiei judeţene de şah JOCURI GHEORGHE ASACHI ORIZONTAL: 1. Tirg în apropiere de Dorohoi, unde s-a născut Gh. Asachi la 1 martie 1788 — Publicaţii înfiinţate de Gh. Asachi în care apar articole, nuvele istorice, vederi din ţară etc. (sing.); 2. , Românească“, ziar politic şi literar editat de Asachi (pr.) — Poezia ,,Soţie la modă" de Gh. Asachi; 3. Rudă — Vitamină — Prăjitură mare; 4. In elegie ! — Aşa cum a fost Asachi cu Vasile Fabian — Eugenia Manea; 5. Personaj legendar — Pe cea a „Imperii Rusiene“, Gh. Asachi o traduce după I. Kaidanov (pl.), fr. Aurora la greci — Sân — Cetatea care i-a inspirat lui Gh. Asachi o poezie istorică; 7. In 1829, ei i-a închinat Gh. Asachi un memorabil imn — Scaun ecvestru; 8. Lucrări de Gh. Asachi ca „Turnul lui But" sau „Dochia şi Traian“ — îndemn — Cută; 9. Secţie a tipografiei lui Gh. Asachi numită „Institutul Albinei“ — Alifie (mold.); 10. Sincere — Aposeşti; 11. Iaşi (abr.) —■ Publicaţie anuală — Munte In Grecia; 12. Punct negru — Prepoziţie — Taine; 13. „ . . . Mihăileana", institut de cultură superioară, inaugurată la 16 iunie 1835, pentru crearea căreia Asachi se străduia încă din 1832 — Asachi, la început! VERTICAL: 1. Filolog român care s-a îngrijit de Operații Gh. Asachi — Compozitor italian, autorul operei „Norma“ al căreia, moartea marelui cărturar moldovean (sing.) — Carei — Mitul Dochiei și al lui Traian pe care Asachi îl povestește intr-o cunoscută baladă; 6. Fragment — Curs de apă in Sahară; 7. Localitate lingă Piatra Neamț unde Asachi înființează ofimia fabrică de hirtie din Moldovă; 8. Lucia Sandu — Teo ! — Blu in Franța — Creangă; 9. Limba care a Susținut-o Gh. Asachi că limbă de predare în Academia Mihăilâană in locul celei franCeze — Cămașă rustică — Giier !; 10. Moliciune — Personaj din nuvela istorică ,,Dragon\- 11. Rîu înAnglia — Oraşul de al cărui nume este legată activitatea lui Gh. Asachi — Interjecţie; 12. „Şcoala de . . . şi meşteşuguri“ înfiinţată de Gh. Asachi împreună cu Mihalie şi Hodocin — (Societatea de . . . și tSrefie frătUrală" pe care Gh. Asachi o înființează împreună cu alți intelectuali; 13. Hector — Dumneata, în limbaj moldovenesc — „Petru . . .“, dramă de Gh. Asachi, jucată primă dată de elevii Conservatorului, la 8 aprilie 1837. S. COLOSENCO biet a fost tradus de Gh. Asachi; 2. „ . . . scrisă pe ţintirimul unui sat“ prelucrare după Thomas Gray de Gh. Asachi — Lucrări ca „Lamperius" şi „Fiul pierdut“ prelucrate său traduse de Gh. Asachi după KótZ©bue ; 3. Fortăreaţă lingă Barna — „ ... la bal masché", fabulă de Gh. Asachi —• Gheorghe Asachi; 4. Vreme — Aici se ocupă Asachi de organizarea seminarului. 5. La 12 noiembrie 1969 s-au împlinit 100 de la Pronosticul nostru la concursul Pronosport din 18 ianuarie Bari — Milan * * Brescia — Roma 1 Fiorentina — Napoli 1 Interriazionale — Palermo 1 Juventus — Verona 1 Lanerossi — Cagliari x Lazio — Bologna 1 Sampdoria — Torino 1 Atalanta — Reggiana 1 Catania — Livorno 1 Monza — Varese x Piacenza — Modena 1 Ternana — Pisa 1 NOTE Hatul balişti fugari In ziua de 11 decembrie 1960, Mihai Filipescu şi Virgil Motoc, doi dintre componenţii echipei divizionare de handbal Agronomia Iaşi, au dispărut din localitate. S-a aliat apoi că un trimis al clubului bucureştean Dinamo i-a determinat să plece la Bucureşti, făcîndu-ie diferite promisiuni. La insistenţa clubului Agronomia, un membru al conducerii clubului Dinamo a promis solemn că va trimite înapoi la Iaşi pe cei doi jucători. A trecut mai bine de o lună, dar Filipescu şi Motoc n-au revenit. Sunt de neînţeles cel puţin două lucruri: a) Cei doi jucători au fost ajutaţi să devină sportivi de valoare ; li s-au creat condiţii de pregătire şi astăzi sunt studenţi, unul la Facultatea de construcţii şi altul la Facultatea de educaţie fizică. Cum de şi-au uitat obligaţiile faţă de club, materiale şi morale, cum de-şi neglijează pregătirea profesională pentru mirajul unor promisiuni materiale? b) Presa a criticat cu vehemenţă procedeele cu totul nesportive, împotriva eticii, ale unor cluburi bucureştetie, în urma cărora erau luaţi jucători cunoscuţi de la echipe din provincie. Cum şi-a permis o asemenea practică Dinamo Bucureşti, un club respectabil, ale cărui posibilităţi de creştere de noi jucători sunt mult mai mari decât ale altor cluburi din ţară ? Radu COSTIN Băile . (urmare din pag. 1) Nicolina“ dă, aşadar, ştiinţific miracolul de la Băile „Nicolina". De binefacerile nămolului şi ale apei minerale de la Băile „Nicolina" profită zeci de mii de persoane. Afirmaţia are la bază unele date statistice. In anul 1969, spre exemplu, la Băile „Nicolina“ au fost în tratament, socotind după biletele vîndute, 61.974 persoane. Şi aceasta cu tot timpul nefavorabil. Evidenţa zilnică este concludentă în acest sens. Aşa, bunăoară, dacă în ziua de 18 iulie au fost 412 persoane, iar în ziua de 19 iulie 669 persoane, în ziua de 16 august la Băile „Nicolina" au fost 2.179 persoane, iar pe data de 18 august 3.554 de persoane. A existat, aşadar, cu tot timpul neprielnic, şi trebuie să ţinem seama şi de altitudinea nordică a plajei de la Nicolina, o mare afluenţă de cetăţeni dornici a-şi vindeca diversele boli reumatismale, digestive, afecţiuni ale căilor respiratorii, afecţiuni ginecologice etc. Datele de mai sus trebuie însă întregite cu cele ale tratamentelor făcute pe aceeaşi bază a nămolului şi apei minerale de la ,,Nicolina'' în Policlinică şi spitalele „C. I. Partion" şi C.F.R. Efectele tratamentelor, numărul de vizitatori, studiile ştiinţifice şi economice, ne îndreptăţesc să punem acum, in prima lună a anului 1970, întrebarea : Băile „Nicolina" rămîn doar un deziderat de interes local ? ! Administraţia acestor băi, I.A.C.G.R., ne va demonstra ca deja s-a conturat prin amenajările făcute condițiile unui tratament adecvat. Desigur că de la Băile „Purcica“, cum erau denumite cîndva, cînd existau doar niște simple gropi în plin cîmp, înconjurate, mai apoi, cu un paravan de rogojini, la Băile ,,Nicolina" s-a înregistrat, ce-i drept, o transformare vizibilă. Corespund însă aceste simple amenajări cerinţelor actuale, numărului sporit de vizitatori, valorificării inepuizabilei bogăţii subterane ? Toate datele, sumar prezentate în articolul de faţă, pledează pentru crearea unor condiţii de tratament din ce în ce mai bune, pentru o „staţiune balneară" aşa cum au transpus-o pe planşă arhitecţii, cum o doresc specialiştii, dar mai ales beneficiarii. Impun acest lucru şi rezultatele terapeutice. Chiar daca din răspunsul primit de la Ministerul Sănătăţii la un articol publicat pe ceastă temă în ziarul nostru, ni se arată că Băile „Nicolina" se încadrează deocamdată în rîndul staţiunilor de interes local (datele publicate în acest articol infirmă întrucîtva părerea ministerului) noi socotim că anumite îmbunătăţiri pot fi aduse. Discuţia purtată recent cu ing. N. Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, arhitect V. Faliboga, dr. V. Bejan şi alţi specialişti, a reliefat necesitatea unor măsuri care au ca obiectiv lărgirea bazei terapeutice şi, In al doilea rînd, ameliorarea condiţiilor de tratament în caz de intemperii. Este în interesul oamenilor muncii, al întreprinderilor şi instituţiilor de pe raza municipiului Iaşi, să contribuie la dezvoltarea acestei staţiuni balneare de interes local. Un aport deosebit l-ar putea adu‘■9* ■ deputaţii Consiliului popular municipal. File dintr-un calendar ieşean 1970 Pornind la drum cu forţe proaspete in anul 1970, fiecare şi-a stabilit puncte de reper şi ţinte pe care năzuieşte să le atingă, prin strădanii sporite şi folosind din plin concluziile din anul trecut. Iată cîteva proiecte : In lumea teatrului timpul se măsoară cu stagiunile, totuşi - făcînd abstracţie de această unitate de măsură — ne-am gîndit să ne adresăm actorului TEOFIL VILCU de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" cu „clasica" întrebare: „Ce surprize v-a adus anul care s-a încheiat recent Era tocmai pe punctul de a se deplasa la Bacău, unde pentru moment, răspunzînd invitaţiei primite, joacă în piesa „Anonimul" de Ion Omescu şi repetă „Othello“ de Shakespeare, urmînd ca în martie, după acest scurt „intermezzo", să revină pe scena Naţionalului ieşean. Aşadar, încă din primele zile ale noului an, o activitate h asiduă... — Nu e, cred, nevoie, să vă mai spun că o condiţie „sine qua non“ a împlinirii artistului este aceea de a juca mereu, împărtăşind spectatorilor de pretutindeni momente de satisfacţie spirituală şi desăvîrşindu-se pe sine. Personal, anul trecut am interpretat 9 roluri şi nu constituie pentru nimeni un secret că partea cea mai dificilă a creaţiei actoriceşti, dar şi cea mai pasionantă, mai frumoasă şi mai dramatică este de a pătrunde in intimitatea lumii de sentimente a unor personaje foarte deosebite, de a te înţelege şi de a te da viaţă. Fără îndoială că există mari satisfacţii, şi anul trecut, de pildă, jucînd în rolul titular din piesa „Viaţa lui Galileo Galilei“, m-am bucurat, împreună cu colegii, de o adevărată demonstraţie de preţuire şi simpatie din partea publicului din Weimar, oraşul lui Goethe şi Schiller. Pentru mine, un semn de apreciere a fost şi căldura cu care ne-a primit publicul bucureştean la Festivalul naţional de teatru unde, prezentînd piesa „Săgetătorul", am avut cinstea de a primi o menţiune pentru interpretarea rolului Duca Vodă. — Ce vă doriţi în 1970 ? — Aştept cu nerăbdare clipa în care mă voi reîntîlni cu regizorul Fritz Bennevitz din R. D. G. — cu care am colaborat foarte bine şi în realizarea rolului Galileo Galilei pentru a pregăti, de astădată, Faust de Goethe. Dacă, despre piesa de care aminteam s-a spus că a fost realizată de colectivul ieşean în cea mai bună tradiţie brechtiană, nu mă îndoiesc că şi Faust îşi va găsi pe scena teatrului nostru interpretarea cuvenită. Până atunci însă, fiindcă vorbeaţi de dorinţe, aş exprima şi eu una şi anume, să se includă in repertoriu „Socito" de Dumitru Solomon, o noua piesă care mi-a fost trimisă spre lectură şi mi-a plăcut in mod deosebit. In rest, ce să mai spun ... strădanii, speranţe etc. şi mai presus de toate dorinţa de a fi şi un viitor sănătos spre a răspude cerinţelor scenei, îndrăgitului public ieşean. Pentru unii trecerea anilor este tot atit de monotonă ca şi scurgerea nisipului prin clepsidră sau cel puţin aşa a fost odinioară in „locurile unde nu se intimpla nimic". Astăzi însă, Paşcanii, ca şi alte foste orăşele ale patriei, cunosc transformări înnoitoare, uneori chiar de la o lună la alta. Am menţionat Paşcanii, tindea prof. GABRIELA CIOPRAGA, directoarea Bibliotecii Orăşeneşti, ne spunea că încă din primele zile ale anului, colectivul se ocupă intens de mutarea in sediul recent renovat, unde va dispune de 10 săli modern mobilate şi înzestrate cu peste 50 000 de volume, săli destinate lecturii, audiţiilor muzicale, manifestărilor da popularizare a cărţii etc. — Un asemenea lăcaş se cuvine a fi „inaugurat" in 1970 de activităţi deosebite. — Intr-adevăr ... şi de aceea ne-am şi gîndit sa invităm bibliotecari din judeţ la un schimb de experienţă, în jurul mesei rotunde, unde să discutăm metode privind înscrierea şi permanentizarea cititorilor noştri. Cât priveşte aceştia din urmă ne-am propus să le oferim ceva inedit şi anume, un proces literar pe marginea romanului lui Daniil Petrescu „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război" şi o surpriză prin amenajarea unui colt permanent „Sadoveanu" ce va cuprinde documente originale, fotocopii, obiecte de uz personal, benzi de magnetofon şi filme din viaţa şi opera marelui nostru scriitor. ★ La Muzeul de istorie a Moldovei, care se află în reorganizare, în 1970 va avea loc evenimentul aşteptat şi anume : deschiderea, încă în primul trimestru, a secţiei de Istorie veche, iar mai tîrziu a secţiei de Istorie feudală. — Anii trecuţi au însemnat, desigur, o perioadă de acumulări. — In general, in ştiinţă — ne-a răspuns prof. CONSTANTIN FLOREA, directorul muzeului — timpul nu se măsoară cu anul şi desigur, obţinerea unor valoroase materiale pe baza unei susţinute munci de cercetare, desfăşurată de personalul muzeului nostru în colaborare cu cercetătorii de la Institutul de istorie şi arheologie al Filialei Academiei, a necesitat o perioadă mai îndelungată. De exemplu, pentru secţia de istorie veche, în ultimii doi ani s-au colectat, din săpături arheologice, materiale privind perioada dacică, îrn urma cercetărilor întreprinse la Poiana — Tecuci, Cătălina — Cotnari, precum şi la Bărboşi Galaţi. De asemernea, prin săpaturile efectuate in comuna Leţcani — Iaşi am dobîndit materiale privind perioada migratiei (secolul IV). Cu preţioasele materiale rezultate din şantierele Baia Hîr- 18u (Curtea domnească), precum şi in urma achiziţionării unor piese importante ce vor figura în Expoziţia secţiei de Istorie feudală, vom oferi o imagine clară privind arhitectura oraşelor feudale, organizarea administrativă a Moldovei, organizarea militară etc. — Ce alte noutăţi ne puteţi spune ? — In preocupările noastre este inclusă şi terminarea reparaţiilor de restaurare la Casa „Vasile Pogor", unde va funcţiona Muzeul de literatură, precum şi organizarea unei expoziţii a cărţii vechi la Casa „Dosoftei", restaurată după planuri ştiinţifice de către Direcţia monumentelor istorice. Suntem bucuroşi să anunţăm că tot în cursul acestui an vom putea pune la dispoziţia publicului vizitator Casa „Sonet" a poetului Mihai Codreanu, unde se fac de pe acum serioase pregătiri. : Elena PIETRARU ★ Radio Iaşi Programul de Seară (14 ianuarie); 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Actualitatea economică; 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară; 18.00 Viaţa universitară; 18.20 Reportativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntă Maria Lătăreţu; 19.25 Săptămîna muzicală; 20.00 Luceferi ai poeziei româneşti» 20.15 Album de romanţe» 20.30 Compozitori moldoveni de ieri şi de azi; 20.50 Interpretul de muzică uşoară Aurelian Andreescu; 21.00 Buletin de ştiri» 21.05 Raliul melodiilor; 21.30 Cărţi, scriitori, opinii; 21.40 Valsuri şi tangouri celebre. Programul de dimineaţă (13 Ianuarie): 0 00 Buletin de ştiri» 6.05 Matineu muzical; 6.30 Actualitatea în agricultură: 6.40 Bucurie, mîndră floare» 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 „Exterra ’70" — emie«siune-concurs pentru şcolari» 18 30 Datini româneşti. Nuntă in Valea Bîrgăului. (II); 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 „Felicitări“ — emisiune muzicală» 19.40 Anchetă TV. Corso-ul — al doilea „8“ ?; 20.15 Telecinemateca :• „Nibelungii", prima parte: „Siegfried“; 21.45 Muzică uşoară cu formația Ion Cristinoiu* 21.55 Filme documentare; 22.15 Intîlnire cu muzica (hitel, viziune). Transmisiune de la Sofia; 22 40 Salonul literar al televiziunii. „A fi scriitor Vitai“;* 23.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Bătălia pentru Romă“; orele: 8.15: 11.30: 14:45: 18: 21:15. REPUBLICA: „Iubirea strict oprită“, orele : 9: 11: 15: 17: 19: 21. COPOU: „Operaţiunea Lady Chaplin“, orele: 9: 11: 15: 17: 19: 21. ARTA: „Vă place Brahms orele: 9: 11:15: 14:15: 10:30: 18:45: 21. TATARASI: „Mina ca briliante", orele: 16: 18: 21. NICOLINA: „Noile aventuri ale răzbunătorilor", orele: 10: 18: 20. PAȘCANI: „Creola, ochii-i ard ca flacăra". TG. FRUMOS: „Singurătate în doi". HIRLAU: „Călugărita și comisarul“. PODU ILOAIEI: „Apele primăverii". Opera de Stat la ora 19:30, va avea loc la spectacol cu: „My tall lady“. Sunt valabile biletele cu seria I. Casa de culturi a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, în cadrul Cuibului artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, studioul de poezie al UUniversităţii „Al. I. Cuza“ prezintă recitalul: ,,Din poezia de dragoste a lumii“. Regia artistică aparţine lui Virgil Raida de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri". Casa de cultura a sindicatelor La ora 17.30, în cadrul cursului de iniţiere muzicală, va aea loc expunerea cu tema„ „Creaţii din muzică romăneas*,că contemporanăPrezintă prof. Sanda Georgescu da la Liceul de muzică. Expunerea va fî însoţită de exemplificări. Timpul probabil Vremea continuă să rămin£ relativ închisă cu cerul nordi la temporar acoperit din cauzai ceţii. Vînt slab la potrivit din sectorul sudic. Temperatura aerului în general staţionară, minimele vor fi cuprinse între minus 3 şi plus 2 grade, iar maximele între grade $ plus 4 grade.