Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-14 / nr. 7256

flacăra Iazului pagina 2* m Gospodarii satelor se angajează la noi înfăptuiri Consiliile populare comunale răspund chemării la întrecere Chemarea la întrecere către toate consiliile populare comunale, către toţi lo­cuitorii comunelor judeţului, lansată de CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI MIRCEŞTI, a stîrnit un puternic ecou în toate localităţile noastre rurale. Cu prilejul adunărilor ce au loc în aceste zile în comunele judeţului pentru analizarea rezultatelor obţinute în întrecerea patriotică din anul trecut , la care participă deputaţii, conducătorii de instituţii, de organizaţii economice şi de masă, precum şi numeroşi cetăţeni — se stabilesc noi obiective pentru anul 1970, consiliile populare comunale răspunzînd cu însufleţire chemării la întrecere. Iată pe scurt cîteva din aceste răspunsuri: ARONEANU "Adunarea pentru analizarea rezultatelor obţinute în în­trecerea patriotică în anul 1969 în comuna Aroneanu a coincis cu festivitatea înmî­­nării premiului al II-lea la judeţ, în valoare de 50.000 de lei, ca urmare a realizărilor dobîndite în buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei. Socotind aceasta ca un sti­mulent în plus, deputaţii con­siliului popular al comunei Aroneanu, toţi cei prezenţi la adunare au studiat cu a­­tenţie posibilităţile pe care le au în acest an, stabilind, în răspunsul la chemare, noi şi importante obiective printre care : — Executarea a 3 km. reţea de joasă tensiune în satele Dorobanti, Şorogari şi Aro­neanu şi racordarea la re­­ţeaua electrică a încă 45 de gospodării individuale. — Construirea a 800 m.p. trotuare din beton. — începerea unei construc­ţii de şcoală in satul Doro­banţi şi darea în folosinţă in acest an a 3 săli de clasă. — Realizarea prin muncă patriotică a unui volum de lucrări in valoare de 681.600 de lei printre care : repara­rea şi întreţinerea a 10.700 m.l. drumuri, amenajarea şi întreţinerea a 12.000 m.p. zone şi spaţii verzi, construirea şi repararea a 15 fîntîni 19 po­deţe etc. — Curăţarea de spini şi bu­ruieni a 513 hectare pă­şuni. TATARUŞI Şi în comuna Tătăruşi răs­punsul la chemarea lansată de consiliul popular al co­munei Mirceşti a fost dat în cadrul adunării festive pentru înmînarea premiului al 111-lea, în urma rezultatelor obţinute în anul 1969 privind buna gos­podărire a localităţii. Iar obiectivele stabilite pentru a­­nul 1970 nu sunt de loc mai prejos şi merită să fie luate în seamă . — Realizarea unui volum de lucrări, prin muncă patri­otică, în valoare de 1.136.000 de lei, prin construirea a 2.000 m.p. trotuare şi 2 km. drumuri, plantarea a 12.000 de bucăţi arbori şi pomi fruc­tiferi, construcţia unui pod de 12 m. lungime, a 8 fîntîni publice etc. — Construirea unui local propriu pentru punctul sanitar din satul Iorcani. — Construirea şi darea in folosinţă, pina la 1 octombrie a.c., a unei băi comunale, la care se vor efectua lucrări prin muncă patriotică în va­loare de 180.000 lei. — Extinderea electrificării în toate satele şi începerea lucră­rilor de electrificare in satul Iorcani. — Dezvoltarea secţiilor exis­tente de prestări de servicii şi Înfiinţarea unei noi secţii electrotehnice. BIVOLARI Ţinînd seama de hotărîrea manifestată de cetăţenii lo­calităţii de a contribui cu toate forţele la dezvoltarea e­­conomică, social-culturală şi edilitar-gospodărească a sa­telor respective, consiliul popular al comunei Bivolari şi-a stabilit, printre altele, următoarele obiective : — Pină la data de 15 apri­lie a.c., se va începe con­strucţia unui local de şcoală cu 8 săli de clasă la Bivo­lari, urmînd ca la 1 septem­brie a.c. să se date în folo­sinţă două săli de clasă pen­tru elevii claselor a IX-a şi a X-a. — Realizarea planului de încasări pentru electrificare în sumă de 115.950 lei pină la 30 septembrie a.c. în vederea extinderii reţelei de joasă tensiune cu doi km. în sa­tul Tabăra. Racordarea la re­ţeaua electrică a încă 50 de abonaţi.­­ Pină la 1 mai a.c. se va începe construcţia unui local de baie populară care ur­mează a fi dat în funcţiune în anul 1971.­­ Prin antrenarea cetăţe­nilor la acţiuni patriotice se vor realiza lucrări în valoare de 430.280 Iei. VALEA SEACA Nu s-au lăsat mai prejos nici gospodarii din comuna Valea Seacă. Răspunzînd cu însufleţire chemării la între­cere, consiliul popular al comunei şi-a fixat, printre alte obiective, să realizeze ur­mătoarele : — încasarea sumei de 136.000 de lei din contribu­ţia voluntară bănească a cetă­ţenilor pină la 1 iulie 1970 şi începerea lucrărilor con­strucţiei noului cămin cultu­ral. — Asigurarea spaţiului ne­cesar pentru înfiinţarea, pină la 1 martie a.c., a unei secţii de croitorie şi frizerie. — Executarea în termen a lucrărilor agricole, întreţi­nerea păşunilor şi fîneţelor, combaterea eroziunii solului prin plantări de puieţi de sal­­cimi şi răchită. — Lucrări gospodăreşti, prin muncă patriotică, în valoare de 820.000 de lei printre care: repararea şi întreţinerea a 6 km. drum, amenajarea a 2.400 m.p. spaţii verzi, plan­tarea a 4.000 de bucăţi pomi ornamentali construcţia a 132 de podeţe noi, efectuarea unor lucrări de îndiguit ele. Pe ecrane­ ­ „Bătălia pentru Roma“ încă o colaborare a studio­urilor noastre cu arme stră­ine se adaugă unui palma­res care, deşi abia se con­turează, impune deja certi­tudini asupra necesităţii şi valorii coproducţiilor. „Bătă­lia pentru Roma", superpro­ducţie cu un afiş regal, va avea o carieră internaţiona­lă sigură, ceea ce ne con­vine, dat fiind faptul că în distribuţie se află cîtiva ac­tori români ale căror nume vor fi desigur reţinute de publicul de pretutindeni. Ju­decată din acest punct de vedere, colaborarea cu stu­diourile „Filmkunst-Berlin“ ne avantajează. Şi mai este un avantaj, tot din punct de vedere actoricesc : Florin Piersic, Ion Dichiseanu, Ema­­nuoil Petrut, Mircea Ange­­lescu, Adela Mărculescu, Fory Elerle au jucat alături de Orson Welles, de Law­rence Harvey, de Sylva Koscina, de Michael Dann, vedete internationale de pri­ma mărime, din experienţa cărora au Învăţat, l-am ur­mărit cu multă atenţie şi ite-a plăcut evoluţia lor, In special a lui Ion Dichiseanu, a lui Florin Piersic şi a lui Mircea Angelescu. In ceea ce priveşte însă valoarea de ansamblu a fil­mului, aceasta rămâne modes­tă, regizorul Robert Slodmak dovedindu-se insuficient de abil In dirijarea inteligentă a unei alii de numeroase distribuţii şi figuraţii, a u­­nor intrigi subtile şi a unor mari desfăşurări militare, In ciuda îndelungatei experi­enţe regizorale, Ulmul lui Slodmak este cam leut şi cam obositor,, singurul lucru care îi sporește coeficientul de suportabilitate fiind ve­detele, jocul adesea sclipitor al acestora.­ Merită să vezi filmul pentru monumentalita­tea lui Orson Welles, pentru inteligența iritantă a lui Mi­cime­ Divin, pentru subtili­tatea lui Lawrence Han­ey, pentru frumuseţea Sylvei fascina, a Ingridei Breit (Iulia), a Adelei Mărculescu, care nu e cu nimic mai pre­jos decit celelalte, în ciuda rolului ei episodic şi secun­dar. Fiecare din aceste ve­dete e o prezentă pe ecran, dar ansamblul nu se consti­tuie intr-un act artistic care să depăşească o obişnuită co­rectitudine. Faptele „povestite” de Si­­odmak sînt foarte cunoscute din istorie. Ne aflăm in epo­ca Theodorei şi a lui Justi­nian, împăraţii Bizanţului, in epoca cuceririi Romei de că­tre goţi şi apoi de către bi­zantini — intr-o epocă, deci, de mari frămîntări sociale, de dramatice zbateri pentru libertate şi pentru putere, l­a baza scenariului lui Ladislas Fodor a stat cartea lui Felix Dahn, mult diluată insă de inabil­iarea scenaristului şi de fuga lui după silicaţii şi in­trigi spectaculoase. Mai iscusit ni s-a părut Ri­chard Angst, autorul imaginii, care a ştiut să pună în valoa­re frumuseţi naturale de la noi, izbutind aproape întotdea­una să înscrie consonant în peisaj situaţiile dramatice şi mişcările de trupe. „Iubirea strict oprită“ „Dein“-Berlin ne oferă o co­medie sportivă cu destule secvenţe agreabile, dar, din păcate, inegală. Cele mai mul­te scene interesante se petrec în aer, eroinele Ulmului fiind nişte paraşutiste „su­şiale" de contradicţia dintre... sport şi dragoste. Se mizează, fireşte, pe poante, pe gotg-uri, aproape Întotdeauna rămase netermi­­nate şi mereu întrerupte de un comentator „animat", pe post de Cupidon. Autorii Ulmului : Rolf Losan­­sky (regia), Günther Mehnert şi Ulrich şi pe­it­el (scenariul), Helmut Grewald (imaginea). Trebuie să remarcam contri­buţia ingenioasă a acestuia din urmă la realizarea sec­venţelor aeriene. Șt. O. MUGUR Cadru din filmul "Iubirea siriei oprită". Vaccinarea­­ contra poliomielitei In perioada 15—20 ianuarie a.c., în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, se desfăşoa­ră acţiunea de vaccinare con­tra poliomielitei. Vaccinul — monovaccinul antipoliomielitic tip. I, se va administra copiilor născuţi între 1 noiembrie 1968 — 1 ianuarie 1969. La această acţiune vor fi cuprinşi şi co­piii rămaşi nevaccinali din a­­nul 1969. Vaccinarea se face de către circumscripţiile sanitare teri­toriale la domiciliul sugarilor. Manifestări pentru tineret Organizate din iniţiativa Co­mitetului judeţean al U.T.C., manifestările din cadrul acţiu­nii „De joi pină joi“ stîrnesc un viu interes în satele jude­ţului. Astfel, conform informa­ţiilor primite de la A. Beldea, directorul căminului cultural din Prisăcani, şi în această localitate acţiunea a determi­nat intensificarea activităţii cultural-educative. Intre alte­le, de un frumos succes s-a bucurat sărbătorirea celor 20 de tineri care au împlinit virsta de 18 ani, sărbătorire ce s-a încheiat cu o atracti­vă seara de dans, la reuşita căreia au contribuit îndeosebi jocurile distractive specifice unor astfel de manifestări. Volodea Vaisman — campion republican de şah prin corespondenţă Pentru a treia oară în scur­ta istorie a jocului de şah prin corespondenţă din ţara noastră, titlul de campion republican a revenit unui şahist ieşean. In­­tîi a fost ing. Anton Aurel (ediţia I 1962/63) şi apoi mae­strul sportului Vaisman Volo­dea (ediţia a V-a, 1966/67, şi a Vll-a, 1968/69). Disputată între 1 mai 1968 şi 30 august 1969, finala ulti­mei ediţii a campionatului re­publican de şah prin corespon­denţă a­ prilejuit o dispută ex­trem de dîrză, încheiată chiar înainte de adjudecarea partide­lor neterminate cu victoria convingătoare a maestrului ie­şean, care a realizat 10 punc­te din 11 posibile, fără a pier­de vreo partidă şi întrecîndu-l pe campionul ediţiei trecute, Vaier Demian, cu 2 puncte . El şi-a demonstrat forţa de joc recunoscută, puterea de anali­ză şi cunoştinţele teoretice, realizînd partide de calitate, dintre care patru au fost pu­blicate în revista de speciali­tate. In continuare, clasamentul se prezintă astfel : 2. G. Telbis (Arad) 9,5 pct. ; 3. V. Demian (Arad) 8 pct.; 4. A. Braunstein (Bucureşti) 7 pct. ; 5. I. Petră­­chioiu (Bucureşti) 6,5 pct. ; 6. C. Prohasca (Constanţa) 6 pct.; 7. I. Adam (Hunedoara) 4,5 pct.; 8. V. Dalseno (Victoria) 4 pct.} 9. 1. Nits (Gherla) 3,5 pct.; 10. E. Hosszú (Aiud) 2,5 pct. etc. Gheorghe MUNTEANU secretarul Comisiei judeţene de şah JOCURI GHEORGHE ASACHI ORIZONTAL: 1. Tirg în apropiere de Dorohoi, unde s-a născut Gh. Asachi la 1 martie 1788 — Publi­caţii înfiinţate de Gh. Asachi în care apar articole, nuvele istorice, vederi din ţară etc. (sing.); 2. , Românească“, ziar politic şi literar editat de Asachi (pr.) — Poezia ,,Soţie la modă" de Gh. A­­sachi; 3. Rudă — Vitamină — Pră­jitură mare; 4. In elegie ! — Aşa cum a fost Asachi cu Vasile Fa­bian — Eugenia Manea; 5. Perso­naj legendar — Pe cea a „Imperii Rusiene“, Gh. Asachi o traduce după I. Kaidanov (pl.), fr. Aurora la greci — Sân — Cetatea care i-a inspirat lui Gh. Asachi o poezie istorică; 7. In 1829, ei i-a închi­nat Gh. Asachi un memorabil imn — Scaun ecvestru; 8. Lucrări de Gh. Asachi ca „Turnul lui But" sau „Dochia şi Traian“ — îndemn —­ Cută; 9. Secţie a tipografiei lui Gh. Asachi numită „Institutul Albi­nei“ — Alifie (mold.); 10. Sincere — A­poseşti; 11. Iaşi (abr.) —■ Publicaţie anuală — Munte In Gre­cia; 12. Punct negru —­ Prepoziţie — Taine; 13. „ . . . Mihăileana", institut de cultură superioară, inau­gurată la 16 iunie 1835, pentru crearea căreia Asachi se străduia încă din 1832 — Asachi, la început! VERTICAL: 1. Filolog român care s-a îngrijit de Opera­­ții Gh. A­­sachi — Compozitor italian, auto­­ru­l operei „Norma“ al cărei­a, moartea marelui cărturar mol­dovean (sing.) — Carei — Mi­tul Dochiei și al lui Traian pe care Asachi îl povestește intr-o cu­noscută baladă; 6. Fragment — Curs de apă in Sahară; 7. Loca­litate lingă Piatra Neamț unde A­­sachi înființează ofim­ia fabrică de hirtie din Moldovă; 8. Lucia Sandu — Teo ! — Blu in Franța — Creangă; 9. Limba care a Susți­nut-o Gh. Asachi că limbă de pre­dare în Academia Mihăil­âană in lo­cul celei fran­Ceze — Cămașă rus­tică — Gi­ier !; 10. Moliciune — Personaj din nuvela istorică ,,Dra­gon\- 11. Rîu în­­Anglia — Oraşul de al cărui nume este legată acti­vitatea lui Gh. Asachi — Inter­jecţie; 12. „Şcoala de . . . şi meş­teşuguri“ înfiinţată de Gh. Asachi împreună cu Mihalie şi Hodocin — (­Societatea de . . . și tSrefie frătU­­rală" pe care Gh. Asachi o înfiin­țează împreună cu alți intelectuali; 13. Hector — Dumneata, în lim­baj moldovenesc — „Petru . . .“, dram­ă de Gh. Asachi, jucată pri­mă dată de elevii Conservatorului, la 8 aprilie 1837. S. COLOSENCO biet a fost tradus de Gh. Asachi; 2. „ . . . scrisă pe ţinti­­rimul unui sat“ pre­lucrare după Tho­mas Gray de Gh. Asachi — Lucrări ca „Lamperius" şi „Fiul pierdut“ prelucrate său traduse de Gh. Asachi după KótZ©­­bue ; 3. Fortăreaţă lingă Barna — „ ... la bal masché", fa­bulă de Gh. Asachi —• Gheorghe Asachi; 4. Vreme — Aici se ocupă Asachi de or­ganizarea seminaru­lui. 5. La 12 noiem­brie 1969 s-au împli­nit 100 de la Pronosticul nostru la concursul Pronosport din 18 ianuarie Bari — Milan * * Brescia — Roma 1 Fiorentina — Napoli 1 Interriazionale — Palermo 1 Juventus — Verona 1 Lanerossi — Cagliari x Lazio — Bologna 1 Sampdoria — Torino 1 Atalanta — Reggiana 1 Catania — Livorno 1 Monza — Varese x Piacenza — Modena 1 Ternana — Pisa 1 NOTE Hatul ba­li­şti fugari In ziua de 11 decembrie 1960, Mi­hai Filipescu şi Virgil Motoc, doi dintre componenţii echipei divizionare de hand­bal Agronomia Iaşi, au dispă­rut din localitate. S-a aliat apoi că un trimis al clubului bucureştean Dinamo i-a deter­minat să plece la Bucureşti, făcîndu-ie diferite promisiuni. La insistenţa clubului Agrono­mia, un membru al conducerii clubului Dinamo a promis so­lemn că va trimite înapoi la Iaşi pe cei doi jucători. A tre­cut mai bine de o lună, dar Filipescu şi Motoc n-au reve­nit. Sunt de neînţeles cel puţin două lucruri: a) Cei doi ju­cători au fost ajutaţi să devi­nă sportivi de valoare ; li s-au creat condiţii de pregătire şi astăzi sunt studenţi, unul la Facultatea de construcţii şi altul la Facultatea de educa­ţie fizică. Cum de şi-au uitat obligaţiile faţă de club, mate­riale şi morale, cum de-şi ne­glijează pregătirea profesiona­lă pentru mirajul unor promi­siuni materiale? b) Presa a criticat cu vehemenţă proce­deele cu totul nesportive, îm­potriva eticii, ale unor cluburi bucureştetie, în urma cărora erau luaţi jucători cunoscuţi de la echipe din provincie. Cum şi-a permis o asemenea practică Dinamo Bucureşti, un club respectabil, ale cărui po­sibilităţi de creştere de noi jucători sunt mult mai mari decât ale altor cluburi din ţară ? Radu COSTIN Băile . (urmare din pag. 1) Nicolina“ dă, aşadar, ştiinţific miraco­lul de la Băile „Nicolina". De binefacerile nămolului şi ale apei minerale de la Băile „Nicolina" profită zeci de mii de persoane. Afirmaţia are la bază unele date statistice. In anul 1969, spre exemplu, la Băile „Nicolina“ au fost în tratament, socotind după bile­tele vîndute, 61.974 persoane. Şi aceasta cu tot timpul ne­favorabil. Evidenţa zilnică este concludentă în acest sens. Aşa, bunăoară, dacă în ziua de 18 iulie au fost 412 persoane, iar în ziua de 19 iulie 669 per­soane, în ziua de 16 august la Băile „Nicolina" au fost 2.179 persoane, iar pe data de 18 august 3.554 de per­soane. A existat,­ aşadar,­ cu tot timpul neprielnic, şi tre­­buie să ţinem seama şi de altitudinea nordică a plajei de la Nicolina, o mare a­­fluenţă de cetăţeni dornici a-şi vindeca diversele boli reuma­tismale, digestive, afecţiuni ale căilor respiratorii, afecţiuni gi­necologice etc. Datele de mai sus trebuie însă întregite cu cele ale tratamentelor făcute pe aceeaşi bază a nămolului şi apei minerale de la ,,Nico­lina'' în Policlinică şi spitalele „C. I. Partion" şi C.F.R. Efectele tratamentelor, nu­mărul de vizitatori, studiile şti­inţifice şi economice, ne în­dreptăţesc să punem acum, in prima lună a anului 1970, în­trebarea : Băile „Nicolina" ră­­mîn doar un deziderat de in­teres local ? ! Administraţia a­cestor băi, I.A.C.G.R., ne va demonstra ca deja s-a contu­rat prin amenajările făcute condițiile unui tratament a­­decvat. Desigur că de la Băi­le „Purcica“, cum erau denu­mite cîndva, cînd existau doar niște simple gropi în plin cîmp, înconjurate, mai apoi, cu un paravan de rogojini, la Băile ,,Nicolina" s-a înregistrat, ce-i drept, o transformare vi­zibilă. Corespund însă aceste simple amenajări cerinţelor ac­tuale, numărului sporit de vi­zitatori, valorificării inepuiza­bilei bogăţii subterane ? Toa­te datele, sumar prezentate în articolul de faţă, pledează pentru crearea unor condiţii de tratament din ce în ce mai bune, pentru o „staţiune bal­neară" aşa cum au transpus-o pe planşă arhitecţii, cum o doresc specialiştii, dar mai a­­les beneficiarii. Impun acest lucru şi rezultatele terapeutice. Chiar daca din răspunsul pri­mit de la Ministerul Sănătăţii la un articol publicat pe ceastă temă în ziarul nostru, ni se arată că Băile „Nicoli­na" se încadrează deocamda­tă în rîndul staţiunilor de in­teres local (datele publicate în acest articol infirmă întru­­cîtva părerea ministerului) noi socotim că anumite îmbunătăţiri pot fi aduse. Discuţia pur­tată recent cu ing. N. Rădu­­lescu, vicepreşedinte al Con­siliului popular municipal, ar­hitect V. Faliboga, dr. V. Bejan şi alţi specialişti, a reliefat ne­cesitatea unor măsuri care au ca obiectiv lărgirea bazei te­rapeutice şi, In al doilea rînd, ameliorarea condiţiilor de tra­tament în caz de intemperii. Este în interesul oamenilor muncii, al întreprinderilor şi instituţiilor de pe raza muni­cipiului Iaşi, să contribuie la dezvoltarea acestei staţiuni balneare de interes local. Un aport deosebit l-ar putea adu­­‘■9* ■ deputaţii Consiliul­ui popular municipal.­ File dintr-un calendar ieşean 1970 Pornind la drum cu forţe proaspete in anul 1970, fiecare şi-a stabilit puncte de reper şi ţinte pe care năzuieşte să le atingă, prin strădanii sporite şi folosind din plin concluziile din anul trecut. Iată cîteva proiecte : In lumea teatrului timpul se măsoară cu stagiunile, totuşi - făcînd abstracţie de această unitate de măsură — ne-am gîndit să ne adresăm actorului TEOFIL VILCU de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" cu „clasica" întrebare: „Ce surprize v-a adus anul care s-a încheiat rec­ent Era tocmai pe punctul de a se deplasa la Bacău, unde pentru moment, răspunzînd invitaţiei primite, joacă în piesa „Anonimul" de Ion Omescu şi repetă „Othello“ de Shakespeare, urmînd ca în martie, după acest scurt „in­termezzo", să revină pe scena Naţionalului ieşean.­­ Aşadar, încă din primele zile ale noului an, o activitate h asiduă... — Nu e, cred, nevoie, să vă mai spun că o condiţie „sine qua non“ a împlinirii artistului este aceea de a juca mereu, împărtăşind spectatorilor de pretutindeni momente de satis­facţie spirituală şi desăvîrşin­­du-se pe sine. Personal, anul trecut am interpretat 9 roluri şi nu constituie pentru nimeni un secret că partea cea mai dificilă a creaţiei actoriceşti, dar şi cea mai pasionantă, mai frumoasă şi mai dramatică este de a pătrunde in intimitatea lumii de sentimente a unor personaje foarte deosebite, de a te înţelege şi de a te da via­ţă. Fără îndoială că există mari satisfacţii, şi anul trecut, de pildă, jucînd în rolul titu­lar din piesa „Viaţa lui Ga­lileo Galilei“, m-am bucurat, împreună cu colegii, de o ade­vărată demonstraţie de preţui­re şi simpatie din partea pu­blicului din Weimar, oraşul lui Goethe şi Schiller. Pentru mi­ne, un semn de apreciere a fost şi căldura cu care ne-a primit publicul bucureştean la Festivalul naţional de teatru unde, prezentînd piesa „Săge­tătorul", am avut cinstea de a primi o menţiune pentru inter­­pretarea rolului Duca Vodă. — Ce vă doriţi în 1970 ? — Aştept cu nerăbdare clipa în care mă voi reîntîlni cu regizorul Fritz Bennevitz din R. D. G. — cu care am cola­borat foarte bine şi în realiza­rea rolului Galileo Galilei­­ pentru a pregăti, de astădată, Faust de Goethe. Dacă, despre piesa de care aminteam s-a spus că a fost realizată de co­lectivul ieşean în cea mai bu­nă tradiţie brechtiană, nu mă îndoiesc că şi Faust îşi va găsi pe scena teatrului nostru in­terpretarea cuvenită. Până a­­tunci însă, fiindcă vorbeaţi de dorinţe, aş exprima şi eu una şi anume, să se includă in re­pertoriu „Socito" de Dumitru Solomon, o noua piesă care mi-a fost trimisă spre lectură şi mi-a plăcut in mod deosebit. In rest, ce să mai spun ... stră­danii, speranţe etc. şi mai pre­sus de toate dorinţa de a fi şi un viitor sănătos spre a răspu­­de cerinţelor scenei, îndrăgi­tului public ieşean. Pentru unii trecerea anilor este tot atit de monotonă ca şi scurgerea nisipului prin clep­sidră sau cel puţin aşa a fost odinioară in „locurile unde nu se intimpla nimic". Astăzi în­să, Paşcanii, ca şi alte foste o­­răşele ale patriei, cunosc transformări înnoitoare, uneori chiar de la o lună la alta. Am menţionat Paşcanii, tindea prof. GABRIELA CIOPRAGA, direc­toarea Bibliotecii Orăşeneşti, ne spunea că încă din primele zile ale anului, colectivul se ocupă intens de m­utarea in se­diul recent renovat, unde va dispune de 10 săli modern mo­bilate şi înzestrate cu peste 50 000 de volume, săli desti­nate lecturii, audiţiilor muzica­le, manifestărilor da populari­­zare a cărţii etc. — Un asemenea lăcaş se cu­vine a fi „inaugurat" in 1970 de activităţi deosebite. — Intr-adevăr ... şi de aceea ne-am şi gîndit sa invităm bi­bliotecari din judeţ la un schimb de experienţă, în jurul mesei rotunde, unde să dis­cutăm metode privind înscrie­rea şi permanentizarea citito­rilor noştri. Cât priveşte aceş­tia din urmă ne-am propus să le oferim ceva inedit şi anu­me, un proces literar pe mar­ginea romanului lui Daniil Pe­­trescu „Ultima noapte de dra­goste, prima noapte de război" şi o surpriză prin amenajarea unui colt permanent „Sadovea­nu" ce va cuprinde documente originale, fotocopii, obiecte de uz personal, benzi de magne­tofon şi filme din viaţa şi o­­pera marelui nostru scriitor. ★ La Muzeul de istorie a Mol­dovei, care se află în reorga­nizare, în 1970 va avea loc e­­venimentul aşteptat şi anume : deschiderea, încă în primul tri­mestru, a secţiei de Istorie veche, iar mai tîrziu a sec­ţiei de Istorie feudală. — Anii trecuţi au însem­nat, desigur, o perioadă de acumulări. — In general, in ştiinţă — ne-a răspuns prof. CONSTAN­TIN FLOREA, directorul mu­zeului — timpul nu se măsoa­ră cu anul şi desigur, obţine­­rea unor valoroase materiale pe baza unei susţinute munci de cercetare, desfăşurată de personalul muzeului nostru în colaborare cu cercetătorii de la Institutul de istorie şi ar­heologie al Filialei Academiei, a necesitat o perioadă mai în­delungată. De exemplu, pen­tru secţia de istorie veche, în ultimii doi ani s-au colectat, din săpături arheologice, ma­teriale privind perioada dacică, îrn urma cercetărilor întreprin­se la Poiana —­ Tecuci, Cătă­lina — Cotnari, precum şi la Bărboşi Galaţi. De asemer­nea, prin săpaturile efectuate in comuna Leţcani — Iaşi am dobîndit materiale privind peri­oada migratiei (secolul IV). Cu preţioasele materiale re­zultate din şantierele Baia Hîr- 18u (Curtea domnească), pre­cum şi in urma achiziţionării unor piese importante ce vor figura în Expoziţia secţiei de Istorie feudală, vom oferi o imagine clară privind arhitec­tura oraşelor feudale, organi­zarea administrativă a Moldo­vei, organizarea militară etc. — Ce alte noutăţi ne puteţi spune ? — In preocupările noastre este inclusă şi terminarea re­paraţiilor de restaurare la Casa „Vasile Pogor", unde va func­ţiona Muzeul de literatură, precum şi organizarea unei ex­poziţii a cărţii vechi la Casa „Dosoftei", restaurată după planuri ştiinţifice de către Di­recţia monumentelor istorice. Suntem­ bucuroşi să anunţăm că tot în cursul acestui an vom putea pune la dispoziţia publicului vizitator Casa „So­net" a poetului Mihai Codrea­­nu, unde se fac de pe acum serioase pregătiri. : Elena PIETRARU ★ Radio Iaşi Programul de Seară (14 ia­nuarie); 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Actua­litatea economică; 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară; 18.00 Viaţa universitară; 18.20 Re­portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntă Maria Lătăreţu; 19.25 Săptămîna muzicală; 20.00 Lu­ceferi ai poeziei româneşti» 20.15 Album de romanţe» 20.30 Compozitori moldoveni de ieri şi de azi; 20.50 Interpretul de muzică uşoară Aurelian Andre­­escu; 21.00 Buletin de ştiri» 21.05 Raliul melodiilor; 21.30 Cărţi, scriitori, opinii; 21.40 Valsuri şi tangouri celebre. Programul de dimineaţă (13 Ianuarie): 0 00 Buletin de ştiri» 6.05 Matineu muzical; 6.30 Ac­tualitatea în agricultură: 6.40 Bucurie, mîndră floare» 7.00 In­­formaţii şi muzică. Televiziune 18.00 „Ex­terra ’70" — em­ie«­siune-concurs pentru şcolari» 18 30 Datini româneşti. Nuntă in Valea Bîrgăului. (II); 19.00 Te­lejurnalul de seară; 19.20 „Fe­licitări“ — emisiune muzicală» 19.40 Anchetă TV. Corso-ul — al doilea „8“ ?; 20.15 Teleci­nemateca :• „Nibelungii", prima parte: „Siegfried“; 21.45 Muzică uşoară cu formația Ion Cristi­­noiu­* 21.55 Filme documentare; 22.15 Intîlnire cu muzica (hitel­, viziune). Transmisiune de la So­­­fia; 22 40 Salonul literar al te­leviziunii. „A fi scriitor Vitai“;* 23.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Bătălia pentru Romă“; orele: 8.15: 11.30: 14:45: 18: 21:15. REPUBLICA: „Iubirea strict oprită­­“, orele : 9: 11: 15: 17: 19: 21. COPOU: „Operaţiunea Lady Chaplin“, o­­rele: 9: 11: 15: 17: 19: 21. ARTA: „Vă place Brahms orele: 9: 11:15: 14:15: 10:30: 18:45: 21. TAT­ARASI: „Mina ca briliante", orele: 16: 18: 2­1. NICOLINA: „Noile aventuri ale răzbunătorilor", orele: 10: 18: 20. PAȘCANI: „Creola, ochii-i ard ca flacăra". TG. FRUMOS: „Singurătate în doi". HIRLAU: „Călugărita și comisarul“. PO­­DU­ ILOAIEI: „Apele primăverii".­ Opera de Stat la ora 19:30, va avea loc la spectacol cu: „My tall lady“. Sunt valabile biletele cu seria I.­ Casa de culturi a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, în cadrul Cu­i­bului artelor de la Casa de­ cultură a tineretului şi studen­­ţilor, studioul de poezie al U­U­niversităţii „Al. I. Cuza“ pre­zintă recitalul: ,,Din poezia de dragoste a lumii“. Regia artis­tică aparţine lui Virgil Raida de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri". Casa de cultura a sindicatelor La ora 17.30, în cadrul cursu­­lui de iniţiere muzicală, va a­­­ea loc expunerea cu tem­a„ „Creaţii din muzică romăneas*,­că contemporanăPrezintă prof. Sanda Georgescu da la Liceul de muzică. Expunerea va fî în­soţită de exemplificări. Timpul probabil Vremea continuă să rămin£ relativ închisă cu cerul nordi la temporar acoperit din cauzai ceţii. Vînt slab la potrivit din sectorul sudic. Temperatura ae­rului în general staţionară, mi­nimele vor fi cuprinse între mi­nus 3 şi plus 2 grade, iar ma­xi­mele între­­ grade $ plus 4 gra­de.

Next