Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-29 / nr. 7269

PIACARA IANULUI PAGINA 2­9 HOTARIRE pentru adoptarea bugetului pe anul 1970 al Consiliului popular al judeţului Iaşi Consiliul popular al judeţu­lui Iaşi, în temeiul art. 14, lit g şi art. 24 din Legea nr. 57/ 1968 de organizare şi funcţio­nare a consiliilor populare şi a prevederilor Legii 27/1969 pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 1970 Hotărăște:­­ * Art. 1.­­- Se adoptă buge­tul Consiliului popular al ju­dețului Iași pe anul 1970, atît la partea de venituri cît și la partea de cheltuieli, în sumă de 688 247 mii lei, cu un sold tranzitoriu de 3 000 mii lei, în afara veniturilor şi cheltuieli­lor. Art. 2. — Veniturile buge­tului pe anul 1970, de la în­treprinderile şi organizaţiile e­­conomice locale şi cooperatis­te, se stabilesc în sumă de 230 076 mii lei şi diverse alte venituri în sumă de 36 730 mii lei. Art. 3. — Veniturile bugetu­lui pe anul 1970 din impozite şi taxe de la populaţie se sta­bilesc în sumă de 107 690 mii lei­Art. 4. — Cotele defalcate în procent de 100% din impozitul pe salarii, realizate prin între­prinderile, organizaţiile econo­mice şi instituţiile de stat, coo­peratiste şi celelalte organizaţii obşteşti de interes republican ce se acordă bugetului jude­ţean, pe anul 1970, însumează 182 200 mii lei. Art. 5. — Cotaţiile de echili­brare ce se vor acorda în a­­nul 1970 bugetului judeţean însumează 131 551 mii lei. Art. 6. — Cheltuielile buge­tului pe anul 1970 pentru finan­ţarea economiei locale se stabi­lesc în sumă de 182.188 mii lei, din care 50 942 mii lei pentru finanţarea investiţiilor. Art. 7. — Cheltuielile buge­tului pe anul 1970 pentru fi­nanţarea acţiunilor social-cul­­turale se stabilesc în sumă de 475 266 mii lei, din care pen­tru : a) învăţămînt 187 570 mii lei de asistență socială 6 996 mii lei Art. 8. — Cheltuielile buge­tului pe anul 1970 pentru or­ganele locale ale puterii şi ale administraţiei de stat se stabi­­­lesc în sumă de 23 793 mii Iei. Art. 9. — Fondul de rezervă bugetară pe anul 1970, la dis­poziţia Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţu­lui Iaşi, se stabileşte in sumă de 7 000 mii lei. Art. 10. — Se stabileşte ur­mătoarea repartizare a venitu­rilor şi cheltuielilor bugetului local, cit şi echilibrarea pe bugete componente, după cum urmează : In cazuri justificate, Comi­tetul executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi, de acord cu Comitetul executiv al municipiului Iaşi, poate să modifice volumul şi structura bugetului municipal, cu respec­tarea indicatorilor aprobaţi pentru judeţul Iaşi. Art. 11. — Comitetul execu­tiv al Consiliului popular al județului Iași este autorizat să introducă modificări în volu­mul și structura bugetului a­­doptat prin prezenta hotărîre în cazurile în care, în cursul anului, s-au adus modificări ale indicatorilor, planului de stat sau în alte cazuri dispuse prin acte normative. Art. 12. — In vederea exe­cutării bugetului în bune con­­diţiuni, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri corespunzătoare pentru realizarea integrală a veniturilor şi cheltuirea cu e­­ficienţă a mijloacelor materia­le şi băneşti. In acest scop, pînă la data de 30 iunie a.c., Comitetul exe­cutiv va analiza stadiul reali­zării veniturilor la întreprin­derile şi organizaţiile economi­ce locale la instituţiile buge­tare, cum şi încasările din impozite şi taxe de la popu­laţie. Comitetul executiv va anali­za, pînă la data de 31 martie a.c., modul de folosire a sub­venţiilor acordate instituţiilor artistice, luînd măsuri de în­lăturare a unor cheltuieli exa­gerate sau fără eficienţă, co­­interesînd aceste instituţii în­­tr-o mai mare măsură în rea­lizarea veniturilor din înca­sări. Ţinînd seama de ponderea fondurilor destinate acţiunii de ocrotire a sănătăţii publice, Co­mitetul executiv, pe baza exe­cuţiei cheltuielilor pe primul semestru al anului, va analiza eficienţa folosirii fondurilor materiale şi băneşti în funcţie de rezultatele obţinute pe li­nie de natalitate, morbiditate şi mortalitate. Comitetul executiv va anali­za, pînă la 31 iulie a.c., mo­dul cum sînt cheltuite fondu­rile puse la dispoziţia învăţă­­mintului, luînd măsuri pentru asigurarea bazei materiale, în vederea desfăşurării procesului de învăţămînt în bune condi­­ţiuni în noul an şcolar. Art. 13. — Pînă la 30 sep­tembrie a.c., comisiile perma­nente vor controla activitatea organelor de specialitate ale Consiliului popular judeţean şi ale întreprinderilor şi institu­ţiilor subordonate, privind rea­lizarea veniturilor, reducerea dotaţiilor şi cheltuirea cu spi­rit de economicitate a credite­lor bugetare. De asemenea, vor urmări modul în care acestea înde­plinesc hotărîrile Consiliului popular judeţean şi deciziile Comitetului executiv, făcînd propuneri Comitetului executiv asupra măsurilor ce se impun. Art. 14. — Deputaţii consilii­lor populare vor urmări modul cum se realizează veniturile bugetare cit şi modul de folo­sire a creditelor alocate pen­tru acţiunile prevăzute a se realiza în circumscripţiile e­­lectorale respective şi vor ţine consfătuiri cu cetăţenii, consul­­tîndu-se cu aceştia asupra mă­surilor ce urmează a fi luate. Art. 15. — Comitetul execu­tiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi va analiza, pî­nă la 30 iunie a.c., indicatorii de eficienţă în industria loca­lă şi îndeosebi beneficiile ce revin la 1 000 de lei fonduri de producţie şi circulaţie şi va stabili măsurile necesare. Art 16. —­ Aprobă modifi­cările intervenite în cursul a­­nului 1969 in bugetul Consiliu­lui popular al judeţului Iaşi, volumul bugetului atît la veni­turi cit şi la cheltuieli însu­­mînd 753 448 mii lei. Art. 17. — Aprobă contul de încheiere a exerciţiului buge­tar pentru Consiliul popular al judeţului laşi pe anul 1969 la venituri în sum­ă de 784 163 641 lei şi la cheltuieli in sumă de 773 005 051 lei. b) cultură și artă c) sănătate 28 895 mii lei 25­ 805 mii lei 1. Municipiul Iaşi 11 11 476,0 13 921,0 — 104 553,0 2. Paşcani 11 330,4 — — 11 330,4 3. Hîrlău 4 178,0 992,7 — 3 185,8 4. Tg. Frumos 4 218,8 — — 4 218,8 5. Com. Al. I. Cuza 351,8 — 500,0 851,8 6. , Andrieșeni 1 027,3 — 483,7 1511,0 7. , Aroneanu 230,3 — 727,2 957,5 8. , Bălțați 51­9,5 — 811,5 1331,0 9. , Belcești 953,5 — 849,2 1 802,7 10. , Bivolari 1 039,3 — 410,8 1 450,1 11. , Bosia 404.5 888,8 1 293,3 12. . BrSeştl 196,0 — 729 •> 925'-r> 13. , Butea 468,9 ~ 6307 1­­99'6 14. , Ceplenița 328,5 — 1­319'9 1 348 4 15. , Ciortești î 476,7 823,3 1 300,0 16. , Ciurea 405,4 * 187,6 1 593,0 17. , C. Caprei 472,5 ~ 66H'8 1141,3 18. , Comarna 846,9 “ 494’9 1341,8 19. „ Costuleni 927,0 441,3 1 368,3 20. , Cotnari 854,7 ~ 1 100'2 1 954­ 9 21. „ Cozmeşti 348,2 581,9 925,1 22. , Cristeşli 333,6 — 7060 1 039'fi 23. , Cucuteni 268,0 — 354,2 622,2 24. , Dagîţa 461,0 — 556,0 1 057 0 25. , Deleni 745,1 — 1 366'6 2111,7 26. , Dobrovăț 321,7 — 640,6 962,3 27. , Dolheşti 215,6 — 705,7 922,3 28. „ Dumeşli 547,1 — 676,2 1 223,3 29. „ Erbiceni 855,0 — 577,1 1 432,1 30. „ Focuri 861,3 — 684,3 1 545,6 31. „ Golăești 356,1 — 713,5 1 069,6 32. „ Gorban 453,4 — 496,5 949,9 33. „ Grajduri 233,7 — 700,0 933,7 34. . Gropniţa 722,5 — 354,6 1 077,1 35. , Grozești 245,3 —• 427,7 673,0 36. „ Haiducești 734,0 150 — 584,0 37. „ Heleşteni 443,0 — 267,5 710,5 38. „ Horn­eşti 324,0 — 635,2 959,2 39. , Ipatele 362,4 — 608,3 970,7 40. „ Lespezi 795,0 — 976,7 1 771,7 41. „ Leţcani 540,1 — 932,1 1 472,2 42. „ Lungani 461,7 — 808,2 1 269,9 43. „ Mădîrjac 159,0 — 447,0 606,0 44. . Mirceşti 735,7 — 678,8 1 414,5 45. „ Mironeasa 182,4 — 741,2 923,6 46. * Miroslava 406,1 — 1 271,7 1 677,8 47. „ Mirosloveşti 926,7 — 1 008,3 1 933,0 48. „ Mogoşeşti — Iaşi 278,2 — 1 096,2 1 374,4 49. » Mogoşeşti—Siret 649,6 — 485,4 1 135,0 50. , Moşna 310,9 — 267,3 578,2 51. „ Moţca 543,9 — 390,0 933,9 52. „ Movileni 849,1 — 179,1 1 028,2 53. „ Oțeleni 280,1 — 661,3 941,4 54. „ Plugari 404,3 — 576,6 980,9 55. „ Podu­l Poalei 920,4 — 564,7 1 485,1 56. „ Popești 439,7 — 797,7 1 237,4 57. „ Popricani 664,7 — 1 086,0 1 750,7 58. „ Prisăcani 538,5 — 592,0 1 130,5 59. „ Probota 591,4 — 742,9 1 334,3 60. „ Răducăneni 989,8 — 312,8 1 302,1 .61. „ Românești 310,5 — 621,1 931,8 62. » Ruginoasa 552,6 — Í 012,1 1 564,7 63. » Schitu-Duca 726,9 _ 1188,8 1915,7 64. , Scînteia 402,5 — 889,0 1 291,5 65. „ Scobinţi 547,0 — 1185,9 1 732,9 66. „ Sineşti 229,3 _ 753,4 982,7 67. „ Sireţel 160,9 _ 923,7 1 084,6 68. . Stolniceni-Prăjescu 663,4 — 599,0 1 262,4 69. H Strunga 551,0 — 596,0 1 147,0 70. „ Şcheia 474,6 — 899,5 1 374,1 71. „ Şipote­i 119,4 — 338,9 1 458,3 72. „ Tansa 396,0 — 756,1 1 152,1 73. „ Tătăruși 514,3 — 909,1 1 423,4 74. „ Todirești 561,3 — 1 052,5 1 613,8 75. „ Trifești 628,1 — 924,9 1 553,0 76. „ Ţibana 325,0 — 1 290,3 1 615,3 77. „ Ţibăneşti 618,0, — 1 419,8 2 037,8 78 . Ţigănaşi 392,0 — 780,2 1 172,2 79 „ Ţu­ţora 262,8 — 563,5 826,3 80. „ Valea Seacă 256,7 — 1 039,9 1 296,6 81. * Victoria 447,7 — 884,0 1 331,7 82. „ Vinători 396,4 — 870,4 1 266,8 83. » Vlădeni 740,2 — 381,7 1 121,9 84. , Voineşti 350,3­­ 817,7 1 168,0 85. Bugetul propriu al Consiliului popular al judeţului Iaşi 194 669,8 15 063,7 313 751 0 523 484,5 Instantaneu la grădinița cu orar normal nr. 12 din Iași. Un nou film românesc RECONSTITUIREA Am aşteptat cu mult interes şi destul de multă vreme un nou film al lui Lucian­­Pintilie. Şi asta pentru că el ni s-a pă­rut a fi unul dintre puţinii noş­tri­ regizori pasionaţi în aceeaşi măsură de idei noi, îndrăzneţe, originale, profunde şi de o ex­presie cinematografică moder­nă, încercînd a ţine pasul cu ceea ce a cucerit tehnica şi arta filmului în lume. „Dumini­că la ora 6" era, acum patru ani, un început, dar un început excelent care impunea dintr-o­­dată o personalitate. Exagerări­le şi artificiile tehnice prin care Pintilie încerca acolo să sur­prindă mişcarea gîndului şi a unor obsesii puteau fi trecute cu vederea în faţa autenticită­ţii dezbaterii de idei, în faţa pa­siunii pentru adevăr, a eroilor, în faţa frumuseţii expresiei ci­nematografice în ansamblu. Peste patru ani, Lucian Pin­tilie vine din nou în faţa spec­tatorilor de film, după ce a ob­ţinut mari succese pe scenă. Filmul său de acum „Reconsti­tuirea" sondează, ca şi primul, o vîrstă, vîrsta adolescenţilor, căci aici i se pare lui Pintilie a se petrece cele mai tulbură­toare mişcări ale gîndului, aici au loc cele mai mari incertitu­dini, cele mai acute căutări şi aici se pot produce cele mai mari erori. O eroare, asta şi-a propus să analizeze Pintilie, o eroare destul de gravă consti­tuită din mai multe erori mă­runte, obişnuite, cotidiene, ba­nale. Filmul, transpunînd o nu­velă de Horia Pătraşcu, se a­­nunţă grav, pune problema res­ponsabilităţii umane, atitudinii omului faţă de om, fiind, prin aceasta, in­ consonanţă cu pre­ocupările societăţii noastre, a­­firmînd necesitatea respectului demnităţii umane şi a răspun­derii tuturor faţă de individ. Pentru afirmarea unor ase­menea idei, Pintilie şi-a ales­­ca procedeu artistic fireşte — negaţia, părîndu-i-se că astfel va reuşi mai sigur în ceea ce şi-a propus: să dea o replică seriei de filme plate, care scal­dă viaţa în apă de trandafiri, care ocolesc problemele fun­damentale ale societăţii con­temporane. Dar această bună intenţie a fost depăşită de ze­lul său cinematografic şi ne­gaţia a devenit obsesie şi scop în sine. Pintilie a adunat la un joc numai oameni traumatizaţi, alteraţi sufleteşte sau intelec­tual (procurorul blazat, indife­rent, indolent, profesorul alco­olic şi obsedat de nu se ştie ce persecuţii, o fată prostită de atîta muzică uşoară, un cineast cu personalitatea anulată de propriul său aparat, un pluto­nier abrutizat, ceea ce lasă o senzaţie de „construit", de „căutat". Căci e greu să-ţi în­chipui că se poate găsi un microunivers în care toţi indi­vizii să nege fiinţa umană, toţi să fie traumatizaţi, anulaţi ca personalitate şi incapabili să se afirme ca oameni care cred în ceva, care merg un­deva, care au un scop nobil. In filmul lui Pintilie un singur om, Vuică, pare a avea ase­menea rezerve de optimism şi dragoste de viaţă ; el întrea­bă mereu, pe fiecare, dacă a urcat vreodată pe munte, pînă sus, înţelegem că e una din dorinţele lui, pe care n-a reu­şit să şi-o împlinească, dar care îl va preocupa mereu. Acest Vuică, deci — aparent cel mai derbedeu şi mai alterat sufleteşte —este singura rază de lumină în ceaţa deasă a filmului. Şi tocmai lui i se în­­tîmplă . . . (dar să nu divul­găm cheia filmului). Dacă Pintilie a vrut să facă din acest caz un simbol, a­­tunci n-are dreptate ; e prea crud şi prea rău. Dacă a avut în intenţie să ilustreze un simplu caz care se poate în­­tîmpla oriunde şi oricînd, a­­tunci lucrurile se simplifică şi greşeala rămîne de scenariu care n-a reuşit­ să­ compună un microunivers autentic ca dispo­nibilităţi umane. Dar regizorul este prea inteligent, prea subtil, prea ironic, prea acid ca să-şi fi propus numai atît; de aici se trage greşeala fundamenta­lă a filmului: unilateralizarea individului şi egalizarea arbitra­ră dintre indivizi. Dar, o dată stabilită această greşeală de concepţie, vom a­­vea libertatea, dreptul şi dato­ria de a evidenţia şi calităţile deosebite ale acestei pelicule, calităţi care ţin de o aleasă capacitate de a crea atmosfe­ră (o atmosferă în aparenţă plată, banală, ştearsă, dar nu care circulă de fapt nişte „cu­renţi" de subtibilitate, de iro­nie, nişte gînduri exprimate numai la modul aluziv); de a caracteriza oameni prin cîteva trăsături; de a dirija aşa fel interpreţii incit aceştia să se simtă liberi în actul lor de creaţie; in sfîrşit, de a colabora într-o perfectă consonanţă cu autorul imaginii (excelentul Sergiu Huzuru­). Toate aceste calităţi prezente în „Reconsti­tuirea" vorbesc despre un ci­neast cum puţini avem, capa­bil să dea o nouă direcţie — mult aşteptata nouă direcţie a­­ filmului românesc. Cred că pentru asta trebuie privit cu mai multă încredere. „Reconstituirea" confirmă şi cîteva talente actoriceşti care ne dau mari speranţe. Nu-i vorba, fireşte, de actori deja afirmaţi, ca George Constantin, Emil Botta sau Ernest Maftei (a căror contribuţie la reuşita in­terpretativă a acestui film tre­buie foarte laudativ subliniată), ci de un grup de trei tineri (studenţi in primii ani la Insti­tutul de artă teatrală şi cine­matografică): Vladimir Găetan, Gheorghe Mihăiţă şi Nicky Wolcz. Toţi trei au jucat şi un „Căldura" şi au fost, ca şi aici, foarte buni. Dintre toţi, Vladi­mir Găetan pare cel mai în­zestrat; este un reflexiv, un ac­tor capabil de interiorizări şi de expresie subtilă, la care vorbele contează foarte puţin. Gheorghe Mihăiţă, exact la po­lul celălalt, se bizuie pe miş­care, pe replică şi figura lui a­­simetrică, predestinată parcă rolurilor de comedie. Dar ac­torul e capabil să dubleze a­­ceste calităţi cu altele, de substanţă, de trăiri dramatice disimulate subtil. Cit va fi lu­crat regizorul cu- -ei nu ştim, dar rezultatul este excelent. Judecat, deci, prin­­prisma profesionalităţii, „Reconstituirea" este poate cel mai bun film care s-a făcut la noi în ultimii ani. Aceasta însă nu ne poate face să trecem cu vederea ero­rile amintite, pe care le-am semnalat cu convingerea că ar­tistul de aleasă ţinută care este Lucian Pintilie va şti să le evite în viitor. Şt. O. MUGUR Cu conștiinciozitate exemplară In luna decembrie a anului trecut, Combinatul avicol Uneamu a solicitat conducerii U.A. Iaşi doua autove­hicule pentru transportul, pe distante lungi, a citorva mii de pui de o­ui. Singurii boieri, din cei 50 cili lucrează la Autobaza nr. 2, care şi-au asumat răspunderea transpor­tului, au fost Petru Simon şi loan Iacob de pe auto­vehiculele nr. 31—Iş—1714 şi, respectiv, 31 — Iş—1762. Ţi­­nind­ seama că piuă la I.A.S. Bă­ic­oi de lingă Ploieşti (de unde u­rma să se ridice puii) sint nu mai puţin de 450 de 1,i­ luală la botoşani — km de km., ambii şoferi şi-au pregătit cu atentie maşinile pentni drum luna. S, cu toate că vi­zitele turnătoare a fost viscol, apoi polii şoferi, şi-au îndeplinit cu conştiinciozitate sarcina asu­­mata, reuşind să transporte, in cile 4 curse de la Ploieşti şi 3 de la Botoşani, 95 000 de pui de o zi, îşi terorizează mama O scrisoare trimisă pe adresa redacţiei noastre de către El Isabel­a V. Sticlaru­, din oraşul Paşcani, str. Va­sil Alecsandri nr. 5 A, in vîrstă de 71 de ani, ne dezvă­luie comportarea degradantă şi inumană a fiului ei But­­iciiu Gheorghe, din oraşul Paşcani, str. M. Kogălniceanu nr. 16. Acesta o loveşte, o ameninţă cu moartea, o obli­ga să vindă lucruri şi casa (sau îşi ia singur unele lu­cruri), o sechestrează cu forţa în casă. Bătrîna duce o viaţa de teroare şi spaimă. Organele de miliţie trebuie* să intervină pentru a-l pune la punct pe huligan. Tot pe drum Mai bine de patru luni de zile, ,M. Viioreanu din str. V. Alecsandri nr. 4 bate drumul la atelierele de re­parat sifoane din str. Gh­. Dimitrov şi din Tg. Cucului pentru înlocuirea unei butelii (sticlă de sifon). De fiecare dată primeşte acelaşi răspuns: „atelierul nu-i aprovizio­nat cu acest material“. In această situaţie sunt însă mai mulţi cetăţeni. Oare întreprinderea „Proletarul“ îi va mai purta mult timp pe drumuri ? Vagabondează Un tinăr de aproximativ 24 de ani, fără meserie, fa­ră ocupaţie, fără şcoală, fără părinţi (a fugit de acasă de la 14 ani), scurtul, cu o privire piezişă, murdar. A făcut de 3 ori puşcărie pentru vătămare şi furturi. Ulti­ma dată a ieşit din penitenciar in 1967. De atunci nimeni nu ştie din ce a trăit. Aşa l-au găsit, vagabondînd noaptea pe străzi, or­ganele de miliţie pe Constantin Durai. S-au găsit asupra lui un ceas, o eşarfă scumpă (dar murdară) de mătase şi o... praştie cu proiectile de plumb. Nu se poate face nimic ca acest tinăr să devină ulii societăţii ? SPORT Nicolina vrea să reînvie vechile tradiţii fotbalistice ale Locomotivei Rezultatele din turul cam­pionatului diviziei C (seria 1) au confirmat valoarea echipei Nicolina, iar jocul ei plăcut a fost apreciat atît în me­ciurile desfăşurate acasă, cît şi în deplasare. Ocuparea locului I la sfir­­şitul turului, cu un avans de 2 puncte faţă de principala urmăritoare, C.F.R. Paşcani, a determinat conducerea tehnică a echipei ca pregătirile în ve­derea returului să înceapă după numai 15 zile de repaus, adică pe data de 5 ianuarie. Cu această ocazie, biroul secţiei a avut o discuţie îm­preună cu tot lotul în care s-a stabilit obiectivul final al acestui campionat : ocuparea locului 1 în serie şi intrarea în divizia B , precum şi locul şi modul de desfăşurare a pre­gătirii în această perioadă. Sub conducerea tehnică a tînărului antrenor K. Gross, lotul, format din următorii ju­cători : Pascal, Harabagiu, A­­tim­oftoaie, Cucu, Constantines­­cu, Apetrei, Axinte, Romila, Panțîru, Ionescu, Loban, Iulian, Albu, Humă, Diaconu, Ilie, și-a început pregătirea în sală, apoi în aer liber pînă pe data de 20 ianuarie. Echipa Nicolina îşi continuă antrenamentele la Cîmpulung Moldovenesc. Pentru omogenizarea echi­pei, au fost contractate, deo­camdată, meciuri cu Politeh­nica Iaşi şi cu Rulmentul Bîrlad. Modul de desfăşurare a procesului de pregătire pînă la această dată dovedeşte do­rinţa de afirmare a întregu­lui lot, dorinţa de a reînvia vechile tradiţii fotbalistice ale Locomotivei Iaşi. C. DANIELESCU — coresp. Excursie în străinătate Membrii „Automobil-Clu­bu­lui Român” au posibilitatea să viziteze Bulgaria şi Iugo­slavia cu prilejul unei excursii de patru zile. Se va pleca din Iaşi în ziua de 29 martie, pe traseul : Bucureşti — Tîr­­novo — Sofia — Niş — Bel­grad. înscrierile se fac la sediul Filialei ieșene, din str. Lă­­pușneanu nr. 13, până la 29 ianuarie. Pronosticul nostru la concursul Pronosport din 1 februarie Bari — Brescia Florentina — Lanerossi lnternazionale — Roma Juventus — Sampdoria Lazio — Cagliaii Napoli — Torino Palermo — Bologna Verona — Milan Atalanta — Foggia Catania — Arezzo ,, Como — Mantova Li vorn a — Varese Reggiana — Perugia JOCURI MITOLO­GIE ORIZONTAL, 1. Erou grec rare, după moarte, a fost primit în rîndul zeilor In viată ! ; 2. Ze­ul iubirii — Per­sonificare a ce­rului ; 3. Cu­ier ! — Fiu al lui Zeus, rege al Cretei — Cutie!­­; 4. Nu­me feminin — Instrumentul zeului Pan — In Olymp!; 5. Zeul războiului la greci, fiu al lui Zeus — Nor poetic; 6. Fiul lui Scamander, zeul apei cu acelaşi nume, şi al nimfei Idaea — Capul lui Neptun ! 7. Prenume german —­ Notă muzicală — Oraş în Japonia ; 8. Aici Heracle a ucis leul — Campioni; 9. Piatră semipreţioasă — Cei şase fii ai lui Uranus şi ai lui Gaea ; 10. Scriitor clasic sirb — Erou care in războiul troian a fost ocrotit în lupte de zeul Poseidon; 11. Carte mare — Zeii casei la romani — II prelucra Hefaistos ! VERTICAL: 1. Zeiţa zeiţe­lor în mitologia greacă... — ... şi cea romană! ; 2. Zeiţa discordiei ... — ... şi cea a dragostei şi a frumuseţii ; 3. Literă grecească — Zeiţa vî­­nătorii în mitologia greacă ; 4. Asociaţia sportivă .Meta­lul" — Fee decapitată! — Aici îl însoţeşte Artemis pe Apollo ". 5. Aeapa, locul lui Circe, fiica lui Helios, zeul soare — Comparativ ; 6. Se­lene este zeiţa acestui astru în mitologia greacă — La Bacchus ! — Sportul lui E­­ros! ; 7. Ifigenia, Electra sau Fedra — Posezi; 8. in casă! — A adus din Tauris (Cri­­meea) statuia zeiţei Artemis; 9. Două din Venus ! — Eseu ! — Zeiţa luminii la romani, identificată mai tîrziu ca Ar­temis ; 10 Zeiţa protectoare a apelor şi a izvoarelor din La­tium — Localitate în Japo­nia ; 11. Zeiţă egipteană — Prilejuieşte întîlnirea cu zeii şi cu zeiţele I S. COLOŞENCO Concert coral pentru elevi In cadrul acţiunilor organi­zate de Filarmonica de stat „Moldova" pentru educarea muzicală a elevilor, zilele tre­cute a avut loc la sediul a­­cestei instituţii un concert al corului „Gavriil Musicescu" dirijat de Ion Pavalache. Au participat circa 600 de elevi ai Liceului pedagogic din Iaşi, care au audiat cu deosebit interes un program de coruri alcătuit din creaţii clasice şi contemporane, menit să contribuie la stimularea gustului pentru muzică al ti­neretului şcolar, iar educarea patriotică şi estetică. Lucrări recente de compozi­tori ieşeni, printre care­­­ „Partidul meu" de Sabin Pan­­t­a sau „Cintec pentru Iaşi" de Vasile Popovici, „Iaşi, oraş iu­bit" de Ion Pavalache, „Iubi­te Iaşi" de Lucian Dimitriu şi altele au fost primite cu deo­sebită căldură. Cu totală participare sufle­tească au fost ascultate şi cîntecele „Răsai lună" de Ga­vriil Musicescu, „Doruleţul" de Ion Kirescu, „Morarul" de Dumitru Kiriac, „Serenada" de Ciprian Porumbescu şi altele. Soliştii Emilia Eşanu, Geor­get­a Lungeanu, Valerian Rim­­bu, Nicolae Sasu au fost înde­lung aplaudaţi. Interpretarea „Tricolorului" a reunit vocile coriştilor şi ale participanţilor, concertul în­­cheindu-se intr-o atmosferă de puternic entuziasm. de or­e Radio Iaşi Programul de seară (29 ia­­nuarie); 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Rit­muri industriale româneşti; 17.45 Prelucrări de folclor; 18.00 Noi şi elevii noştri; 18.20 Pe portativul undelor, melodia pre­ferată; 19 00 Radiojurnal; 19.15 Cîntece de masă şi jocuri populare; 19.30 Jazz-ul în co­mentariu şi sunet; 20.00 O oră cu tinereţea; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Concertul săptămînii; 21.30 Actualitatea plastică; 21.45 Refrene îndrăgite. Programul de dimineaţă (30 ia­­nuarie); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 E­­misiune pentru sate; 6.40 De pa deal şi de pe vale; 7.00 In­formaţii şi muzică. Televiziune 18.05 Film serial ~ „Aven­tură în munţi“ (IX) — Adresă conspirativă; 18.35 Mult e dul­ce şi frumoasă; 10.00 Telejur­nalul de seară; 19.20 Hochei pe gheaţă — repriza a III-a a în­­tîlnirii dintre Selecţionata Româ­niei şi echipa Ceske­ Budejovi­­ce (Cehoslovacia); 20.00 Reflec­tor; 20.15 Prim plan — Meteo­rologul Nicolae Topor; 20.45 Stagiunea lirică TV. Premiera operei „Visul unei nopţi da vară" de Benjamin Britten; 22.00 Telejurnalul de noapte; 22.13 Actualităţi literare; 22.30 Avans premiera; 22.45 Varietăți pe pe­­liculă. Cinematografe VICTORIA: „O şansă dintr-oi mie", orele: 9. 11; 15. 17; 19. 21. REPUBLICA: „Reconstituirea", orele: 9.15; 11.25; 14.15; 16.25* 18.35; 20.45. COPOU: „Valea pă­­pușilor“, orele: 9; 11.20; 14; 16.20* 18.40; 21. ARTA: „Femeia în­­dărătnică", orele: 9; 11.20; 15.30; 18. 20.30 TATARASI: „Atenta­tul de la Sarajevo", orele: 16* 18. 20. NICOLINA: „Baltagul“* orele: 16* 18.05; 20.10. PAS­CANI: „Lupii albi". TG.:­­FRU­MOS: „In fiecare zi, sarbătoa­­re“. HIRLAU: „Pensiune pen­tru holtei". PODU­ ILOAIEI„Am­gelica şi sultanul". Teatrul Naţional La ora 19.30, va f­i prezentat un spectacol cu piesa: „Tatig­a la Nisa“. Sunt valabile bileţele cu seria 23 şi abonamentele nr. 7. La Studioul B, la ora 20.00, „Pelicanul". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la Clubul arte­lor de la Casa de cultură a ti­­neretului şi studenţilor, va f prezentată, în premieră, piesea „Rochia" de­ Romulus Vulpescu* Interpretează formaţia de mină teatru a Casei de cultură. La ora 20.00, în sala de spec­­tacole, lectorul universitar al Adăscăliţei va prezenta expu­­nerea: „Pictura murală la ca­­sele ţărăneşti sucevene“. Expu­nerea va fi însoţită de proiec­ţii. In continuare va rula fill­mul artistic : „Blow-up", pro­­ducţie a studiourilor italiene. Gală de filme La ora 20.30, în amfiteatrul 1/1, lectorul de limbă germană, dr. K. Steinke, de la Univers­­­tatea „Al. I. Cuza*­ va prezen* ta: un jurnal de actualităţi* „Albrecht Dürer", „Rinul infe* rior" şi un film de desene a*­nimate din RF. a Germaniei. Agenţia C. N. T. Agenţia judeţeană de turism Iaşi organizează la sfirşitul săptămînii excursii cu autoca­rul pe următoarele itinerarii: 1. Iaşi­­— Tg. Neamţ —­ Piatra Neamţ — Roman — Iaşi. Durata excursiei este de o zi. Se asi­gură un dejun. Costul biletului pentru o persoană este de 58 lei. 2. Iaşi — Ipoteşti — Su­ceava — Mirceşti — Iaşi. Du­rata excursiei este de o zi. Se asigură un dejun. Costul bile­tului pentru o persoană este de 71 lei. Informaţii suplimentare şi în­scrieri, la sediul Agenţiei, Pia­ţa Unirii nr. 12, telefon 15236. Pronoexpres Extragerea I : 25 41 2 31 17 21 Fond de premii lei 442.663. Extragerea a II-a : 22 29 1 10 6 35 7 Fond de premii lei 375.554. Timpul probabil Vreme schimbătoare şi în ră­cire uşoară, cu cerul mai mult acoperit. Local va ninge slab. Vini, potrivit cu intensifi­cări locale din sectorul nordic. Temperatura în scădere uşoară, minimele vor oscila intre minus 8 gr­ade şi minus 3 grade, iar­­ maximele între minus 4 grade și plus 1 grad.

Next