Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-14 / nr. 7283
FLACARA IAZULUI PAGINĂ WN/SAA/WN/W IN AGRICULTURA, CA ŞI IN CELELALTE SECTOARE ALE ECONOMIEI, BAZA TEHNICO-MATERIALĂ S-A DEZVOLTAT CONTINUU, CEEA CE A PERMIS LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE SA OBŢINĂ PRODUCŢII VEGETALE ŞI ANIMALE TOT MAI RIDICATE. PREVEDERILE CELUI DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI DESCHID PERSPECTIVE LARGI PENTRU RIDICAREA ACTIVITĂȚII ACESTUI SECTOR PE TREPTE ȘI MAI ÎNALTE. IN ÎNTRECEREA PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR TRASATE DE PARTID S-A REMARCAT, PRIN EFORTURI DEOSEBITE, O ÎNTREAGĂ ARMATĂ DE FRUNTAŞI. LOR LE DEDICĂM ACEASTĂ PAGINĂ. FĂRĂ ÎNDOIALĂ CĂ EXEMPLUL ACESTORA VA CONSTITUI PENTRU TOŢI LUCRĂTORII OGOARELOR UN ÎNDEMN LA MUNCĂ ŞI MAI SPORNICĂ ŞI MAI EFICIENTĂ, ÎN SCOPUL ÎNFLORIRII CONTINUE A AGRICULTURII SOCIALISTE. O fermă de elită cu lucrători de elită încă din 1969, ferma de vaci de la Dancu a I.A.S. laţi a fost declarat« »fermă de elită“. De la acordarea acestui titlu ferma a devenit o valoroasă »pepinieră“ de material de reproducţie. Deşi principalul obiectiv este acum asigurarea unui material de prasilă cu ridicată valoare cootehnică nu poate fi trecută cu vederea contribuţia directă a fermei la creşterea producţiei de lapte. De altfel, ea este nu numai fruntaşă pe întreprindere şi pe judeţ, ci se situează în această privinţă pe unul din primele locuri pe ţară (cu 4.745 t. de lapte realizaţi în medie pe vacă furajată, faţă de 4.100 1. cit se prevăzuse un plan). Aceste succese îşi au originea în bună măsură în baza tehnico-materială creată. Dar factorul cel mai important îl constituie, fără îndoială, strădania şi priceperea cu care colectivul de aici a reuşit să pună tot mai bine In valoare condiţiile asigurate. - Intr-adevăr - ne confirmă tov. dr. V. Hriţcu, şeful fermei - factorul om este hotărîtor şi aceasta cu atit mai mult în situaţia noastră. Sîntem conştienţi că o fermă de elită presupune un colectiv de elită. Nu e doar o figură de stil, ci o necesitate reală. Căci producerea materialului de reproducţie constituie o acţiune ce incumbă responsabilităţi deosebite prin neglijarea cărora s-ar compromite, ca să spun aşa ... marca fermei. Putem afirma insă că am reuşit să ne formăm cadre dintre care cu greu se pot alege fruntaşii, realizările fiind în majoritatea cazurilor foarte apropiate. Totuşi o diferenţiere există... Dacă trebuie să-i aleg pe cei mai buni dintre cei mai buni voi cita întîi pe Gh. lungu, care şi-a depăşit anul trecut sarcina de plan cu 200 hl., C. Costan cu 190 hl., A. Smoc cu 180 hl., C. Ciobanu cu 170 hl. Şi ceilalţi mulgători, însă, au perspective să ajungă la nivelul lor. Noi de altfel asta şi urmărim. Cum ? Profilul fermei noastre ne a impus să selecţionăm încă de la început îngrijitori cu dragoste pentru animale şi conştiincioşi in îndeplinirea atribuţiilor ce le revin. Această condiţie o îndeplinesc, de altfel, toţi lucrătorii noştri. Se ivesc destule situaţii care-i pun serios la încercare sub acest aspect. îngrijitorul Gh. Pîslaru, de exemplu, a avut două cazuri de fătări premature cînd supravieţuirea viţeilor este de obicei problematică. Printr-o îngrijire deosebit de atentă el a reuşit să-i salveze. Dacă unii dintre îngrijitori obţin realizări mai frumoase ca ale altora, aceasta se datoreşte numai experienţei mai îndelungate. De altfel, noi vizăm permanentizarea cadrelor şi trebuie să spunem că avem îngrijitori cu o vechime în muncă de aproape 20 de ani. Un lucru demn de laudă pentru fruntaşii noştri e că s-au angajat să-i îndrume in procesul de producţie pe lucrătorii mai tineri. Aceasta e desigur doar una din căile de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale ? Bineînţeles. Perfecţionarea pregătirii tuturor îngrijitorilor constituie o altă condiţie fără de care ar însemna să ne oprim cu realizările la nivelul atins. De această problemă mă ocup personal, prin lecţiile de la învăţămîntul agrozootehnic, sprijinite de lucrări practice şi material documentar. De cite ori se introduce un utilaj sau o metodă nouă - şi acest lucru se întîmplă tot mai des - intervenim cu demonstraţii la locul de muncă. Dezbaterile organizate cu acest prilej, ca şi cele din consfătuirile periodice de producţie - unde fruntaşii vin sistematic cu propuneri judicioase - contribuie substanţial la îmbunătăţirea activităţii. Pagină realizată de C. GRIGORAŞ C. PAPAFIL Gh. GHINDĂ Foto : G. PAUL Şeful fermei de la Dancu strigă la dreapta: îngrijitorii şeful fermei, Gh. Lungu, C. în mijlocul cîtorva dintre fruntași. De la P. Ursache și Gh. Pîslaru, dr. V. Hriţcu, Ciobanu, A. Smoc —■ îngrijitori. Doi dintre cei mulţi NICOLAE PRICOP, mecanic de atelier la I.M.A. Iugani. De şapte ani e fruntaş în întrecerea socialistă şi după cum ne-a spus tov. C. Orşinschi, preşedintele comitetului de sindicat, şi în 1969 s-a situat la acelaşi nivel. Deci din nou fruntaş. Unu fruntaş al lucrărilor de calitate şi al economiilor. Prin folosirea pieselor recondiţionate, el a adus întreprinderii (in 1969) economii în valoare de circa 10 000 de lei. MIHAI DIM, tractorist la I.M.A. Iugani. Lucrează pe ogoarele cooperativei agricole din comuna Al. I. Cuza Şi a fost declarat fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1969. Pentru ce ? Pentru depăşirea sarcinilor sale de plan, pentru calitatea lucrărilor şi pentru făptui că de trei ani lucrează cu tractorul fară a-i face nici o reparaţie. UN EXAMEN AL CAPACITATII NOASTRE PROFESIONALE TRECUT CU BINE Primul an de muncă în actuala formă de organizare a I.M.A. a constituit , pentru noi, mecanizatorii din secţia de la Ruginoasa, un adevărat examen al verificării capaicităţii noastre profesionale. A fost anul în care secţiei i s-a restrîns simţitor cheltuielile, acestea însumînd doar 1 050 de lei la 1 000 de lei venituri. Eram planificaţi să lucrăm, totuşi, cu pierderi planificate. Comuniştii din secţie şi toţi ceilalţi mecanizatori, care sunt şi membri ai cooperativei agricole, au luat Încă de la începutul anului 1969 o hotărîre: să dovedească că secţia lor poate să înregistreze beneficii , şi nu pierderi. Şi au dovedit acest lucru. In de lei, de lei de 1969 am cheltuit la 1 000 lei venituri nu 1.050 de ci 865 de lei, iar planul venituri de 1 630 000 de a fost depăşit cu 267 000 lei. Ce-ar mai putea spune în plus ? Da, cîteva lucruri foarte importante, şi anume că nu numai şeful secţiei, ci fiecare tractorist s-a îngrijit să folosească la întreaga capacitate tractoarele şi maşinile agricole, să se prelungească durata de funcţionare, să facă economii şi lucrări de calitate. Aş putea da cîteva exemple : C. Bostan, I. Trotuş, C. Pristăviţa şi alţii au realizat cîte două planuri de venituri, Toader Judele lucrează de 3 ani cu tractorul fără a-i face nici o reparaţie, C. Batincu are la activ 4 500 de ore funcţionare cu aceleaşi cauciucuri în loc de 3 000 de ore etc. Acum avem toate tractoarele, precum şi maşinile agricole necesare în campania de primăvară gata de lucru. Angajamentul nostru este ca în 1970 să obţinem succese şi mai frumoase ca în 1969. Şi noi cînd ne dăm cuvîntul îl respectăm. Vasile TOARBA şeful secţiei de mecanizare de la C.A.P. Ruginoasa a I.M.A. Paşcani Mereu, noi cunoştinţe • Şi încă de la înfiinţare, cooperativa noastră a abordat o atenţie tot mai mare dezvoltării ramurilor de producţie care găsesc aici condiţii din cele mai favorabile. Printre sectoarele care s-au extins an de an se numără şi legumicultura. În anul trecut, bunăoară, au fost cultivate cu legume 109 hectare, de pe care, cu toate condiţiile vitrege de climă, am reuşit să obţinem cu peste 400.000 lei mai multe venituri, faţă de cît ne planificasem. Pentru 1970 unitatea şi-a propus să mărească suprafaţa destinată acestor culturi la 300 de hectare. In scopul obţinerii unor recolte bogate, toată grădina a fost arată din toamnă şi fertilizată cu îngrăşăminte,chimice sau naturale, s-a hotărît irigarea întregii suprafeţe, precum şi aplicarea cu grijă a tuturor măsurilor agrotehnice cerute de fiecare cultură. Cu cele mai multe lucrări sîntem de acum familiarizaţi, căci le-am aplicat şi pînă acum. Dar, în semimicultură, ca şi în celelalte sectoare, se introduc maşini mai perfecţionate şi cîştigă tot mai mult teren metodele noi de lucru. Aş aminti doar sistemul de modelare a terenului în brazde înălţate aplicat în 1969 doar pe 3 hectare şi care va fi extins în acest an pe aproape 40 de hectare. Pentru a putea ţine pasul cu tehnologiile avansate trebuie să învăţăm mereu. Multora dintre noi — mă refer la cei miai vîrstnici — nu ne vine prea uşor s-o facem, dar ne străduim să nu scăpăm nimic din cunoştinţele predate la cercul legumicol, ştiind că ele ne vor ajuta să facem pămîntul mai rodnic. Gh. C. LUNGU cooperator din Bivolari Intr-o pauză a adunării generale a cooperativei agricole din Movileni, stau de vorbă cu un grup de cooperatori. — Aţi obţinut di In 1969 o producţie bună — îmi dau eu cu părerea. — Oho ! tace unul din ei. Cred şi eu. Că la noi, tehnica e tehnică, iar Cil priveşte despre conducere, jos căciula. — Poate că şi timpul ca şi terenul v-au favorizat să fiţi primii pe judeţ la porumb, lapte, sfeclă de zahăr, legume. Ce părere aveţi ? — Şi la floare sintem primii — se amestecă in vorbă un altul. Iar cit priveşte spusele dv. nu prea sintem de acord. Că la noi pămintu-i aproape la fel ca şi in alte multe părţi, iar cind plouă sa a ninge la Rediu si Vlădeni sau roată Împrejur, apoi şi pe Movileai se simt fenomenele astea. — Atunci cum izbutiţi să produceţi cu mult deasupra altora ? — Cum izbutim? — întreabă cel mai In vîrstă dintre interlocutori, cercind să clştigd ceva timp glndire. — Las' că spun eu — tace unul mai tlnăr. Cheia succesului nostru e că ne muncim porţia de lucru, gospodăreşte, şi după toate Indicaţiile tehnice, păzind şi dezvoltînd totodată ca lumina ochilor, avutul obştesc. Din păcate, discuţia se opri Insă aici, căci pauza luase de acum sfioşii şi toată lumea intra din nou să-şi ocupe locurile din sală. Tot timpul insă mi-a stăruit in minte conversaţia avută cu anonimii mei interlocutori din Movileni. Ce cuvinte simple, dar pline de confinut ! Din ele se vedea clar că în această comună nu numai producţiile au progresat, ci şi conştiinţa oamenilor. Nu vreau insă să ajung la această concluzie pină insă nu mă conving de ceva. Mi-e teamă ca in locul discuției, cel cu care am dialogat să nu fi aruncat, fără să vrea, vorbe de clacă. Cine sint deci cel cu care am stat de vorbă ?— Eram si eu pe-acolo— imi spune surîzind inginera Veronica Cocină, specialista cooperativei in problemele zootehniei. N-am vrut insă să intervin, căci erafi foarte antrenaţi în discufie. Unul din cooperatori e Aniloaie Constantin, îngrijitor la vaci, cu rezultate foarte bune în muncă. A realizat de la lotul său o producţie de 3 100 litri lapte pe cap de animal. Un altul, cu care au stat de vorbă, e tot din sectorul meu, Petru T. Uic, de la îngrăşătoria de tineret taurin. Fiecare din viţeii ce-i are in primire depune zilnic dite 0,520 kg. carne in foc de 0,590 kg., planificat. Din ceilalţi l-am mai reţinut pe Bhort Petru, şef de echipă la grădina noastră de legume din Epureni. Aproape 25 090 kg. ceapă uscată recoltată la hectar şi in general depăşiri la toate culturile. Despre acest om aş vrea să mai arăt că-i un priceput grădinar, care citeşte multa literatură de specialitate. Aşadar, temerile mele nu erau justificate. Toţi cei cu care discutasem la Movileni meritau, să fie purtătorii de cuvint al consătenilor lor din toate cele patru sate ale comunei. [In înmii lor Sporirea producţiei presupune continua îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale. In clişeu: inginerul A. Ionel, preşedintele C.A.P. Movileni, în timpul predării unei delecţii la învăţămîntul agrozootehnic. Faima produselor noastre, pe o temelie tot mai trainică Nici noi singuri, cei din Comarna, nu ştin prea bine de cînd s-a împăminteniit în părţile noastre editura viţei de vie şi a pomilor fructiferi. Am moştenit acest meşteşug din generaţie le generaţie şi, cu timpul, produsele podgoriilor şi livezilor comărnene au căpătat faimă. Cu siguranţă însă că niciodată renumele lor n-a ajuns la strălucirea dobândită în anii de după cooperativizarea agriculturii. De mai mulţi ani unitatea noastră se menţine în privinţa producţiilor în fruntea cooperativelor agricole din judeţ. Recoltele bogate ca şi valorificarea superioară a produselor ne-au adus anul trecut din vii şî livezi un venit suplimentar de peste 4 milioane lei. In anii viitori pe noi terenuri de coastă sau în locul plantaţiilor prea bătrine vom înfiinţa altele tinere. O dată cu aceasta, insă, ne vom strădui ca să îngrijim plantaţiile existente, astfel incit ele să ne dea producţiile aşteptate. In această direcţie putem spune că am dobindit o bună experienţă. Brigada viticolă pe care o conduc, de exemplu, a obţinut anul trecut producţia cea mai mare de struguri pe cooperativă, adică NI 500 kg. în medie la hectar. Meritul acestei realizări se datorează întregii brigăzi, care a reuşit să execute la timp şi la un nivel calitativ superior toate lucrările. Printre cei mulţi care s-au evidenţiat, prin eforturile depuse, trebuie citaţi în primul rînd şefii de echipă V. Gh. Lunbaru şi C. A. Lozovanu, precum şi cooperatorii D. Al. Leonte, DT. Lozovanu şi Gh. I. Gavril. Vrem că şi în viitor să ne menţinem pe locul pe care ne aflăm. Ne-aiui dat seama de acum că posibilităţile de creştere a producţiei sunt în iniinile noastre. Viticultură arafăcut, e drept, de cînd ne ştim, dar numai acum o facem pe temeiuri ştiinţifice şi cu eficienţă maximă. De aceea, grija noastră e să nu ne abatora de la indicaţiile specialiştilor. De cîţiva ani experimentăm pe un lot demonstrativ, cu rezultate promiţătoare, tratarea viţei cu biostimulatori. Ne-am obişnuit să combatem eroziunea şi să aplicăm tot ce este avansat în practica vitiporabolă. Şi vom face şi în continuare totul pentru ca faima Comarnei să capete o temelie mereu mai trainică. C. GREIEROSU şeful brigăzii nr. 7 C.A.P. Coitiarna La C. A. P. Baltafi Clava din făuritorii unui bogat bilanţ In anul 1969, ţăranii cooperatori din comuna Baltaţi. In frunte cu comuniştii, s-au angajat să obţină peste plan însemnate cantităţi de produse agricole. Condiţiile climatice de anul trecut le-au stat împotrivă. Dar stăpîni fiind pe tehnica lucrărilor şi avînd la dispoziţie o puternică bază materială, ei au învins greutăţile obţinînd peste angajamente : 100 de leg. de porumb, 8 tone de sfeclă de zahăr în medie la hectar, 320 de litri de lapte în medie pe vacă furajată ■ etc. Venitul bănesc a fost mai mare decît cel planificat cu circa 2 milioane lei. Cine sînt făuritorii acestui bilanţ ? Evident toţi membrii cooperativei agricole care au fost ajutaţi substanţial de mecanizatori. Noi ne-am propus să vă prezentăm pe 3 dintre aceştia. Costache Ichîm. Cine nu-l cunoaşte pe brigadierul de la antîia? Anul trecut, brigada sa a obţinut 2.300 de kg. de grîu, 35.000 de kg. de sfeclă de zahăr, 1.800 de kg. de mazăre la ha., cu mult mai mult decît prevederile. La porumb, cultura de bază din brigadă, producţia medie de pe cele 102 hectare (neirigate) a fost de 4.000 de kg. de boabe. Meritul brigadierului la obţinerea acestor rezultate este că a ştiut să mobilizeze la timp oamenii la treabă, să aplice exemplar în practică sfaturile specialiştilor. Pentru 1970? „Urmărim rezultate şi mai bune", fie-a spus brigadierul, Maria Popa. E una dintre vrednicele crescătoare de păsări. In 1969, a luat în primire 3 serii de pui de o zi pe care i-a dus pină la 1,5 kg. bucata. „Ultima serie, ne-a spus dînsa, am valorificat-o la 2 kg" (greutatea medie — n.n.). La aceste rezultate mai adăugăm unul : planul producţiei de ouă de 80.000 de bucăţi a fost depăşit, iar în luna ianuarie, de la efectivul matcă s-au obţinut alte 11.000 de ouă. „Ce numai puteţi spune în plus", am întrebat-o pe Maria Popa ? „Ce să vă spun ? Că am avut o tovarăşă de nădejde în muncă şi anume pe Emilia Zăpodeanu, că în 1970 dorim rezultate şi mai bune". Petru T. Celmare: „E omul de care sunt legaţi cîţiva indicatori de plan din sectorul zootehnic, care au fost nu numai îndepliniţi, dar şi depăşiţi", aşa ni l-a prezentat ing. Voicu Nauru pe operatorul de la punctul de însămînţări artificiale. Petru T. Celmare e zi de zi pe linia grajdurilor şi împreună cu toţi îngrijitorii, urmăreşte ca planul de însămînţări să se realizeze la timp. In 1969, aici la C.A.P. Băltaţi s-au obţinut 95 de viţei la suta de vaci. Un exemplu elocvent. COSTACHE ICHIM MARIA POPA PETRU T. CEL MARE jT® m ging moria ştiinţei şi a colectivului Fermă pomicolă Vămăşoaia a I.A.S. Bucium a produs în anul trecut cu 383.000 de kilograme de trude mai mult decit sarcinile sale de plan, obţinind prntr-o valorificare superioară un beneficiu suplimentar de 1.184.000 de lei. Intr-o zi, m-am dus la meșterii de acolo, spre a alia secretul succeselor lor. La un birou, un omi stătea aplecat deasupra unui tom gros : „Pomicultura specială". Alături, alte cărți și grafice. Văd că tehnica pomicolă din linele țâri străine este arel un oaspete stimat, dar faptul nu mă șochează, mineseniel dinainte că inginerul Virgil Arsene, fermierul din Vămăşoaia, a fost peste hotare timp de şase luni în schimb de experienţă. Gazda noastră ne asigură că a reţinut din voiajul său multe lucruri utile din care a selectat tot ce poate fi aplicat la specificul pomicultura de aici: tăierile la pomi, după forma „Góbiet" diferit, irigarea prin dispersiune, apoi răritul fructelor prin tratamente chimice. Pînă aici toate-s bune, dar mai departe ? — Mai departe — mă Întreabă inginerul— ce să vă spun ? Lucruri obișnuite doar. Ne străduim să scoatem de la pomi maximum de fructe sănătoase, a căror mărimi, culori şi arome sa facă cinste şcolii pomicole româneşti. Anul acesta, de exemplu, avem în plan îndesirea plantaţiilor pe 18 hectare, apoi o realtoire a unui număr de 1.000 pomi din soiuri nevaloroase. Ne preocupă mica mecanizare şi vom face ceva şi in acest domeniu, construind cîteva remorci uşoare pentru transportul trudelor recoltate, iăr din primăvară vom aduce ploaia artificială prin aspersiune in livada intensivă. îmi Închid carnetul de notiţe mulţumit că am descifrat în sfîrşit secretul meşterilor de la Vămăşoaia. — Nu vă grăbiţi — interveni gazda. Aţi omis oamenii din însemnările dumneavoastră. Fără oameni pricepuţi şi entuziaşti, Vămăşoaia nu s-ar fi ridicat azi din anonimat. E vorba de tehnicienii Luca şi Şotropa, de Anghel Tomiţă, economistul, apoi de mecanizatorii Sabadac, Sandal şi de Spiritori Rotam, cel care cu tractorul şi maşinile lui lucrează singur 45 de hectare iară nici un om de ajutor. Acestea nu sîunt însă singurele exemple. Notaţi că succesele Vâmăşoaiei se datoresc realmente ştiinţei şi forței colectivului. A