Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)

1970-02-25 / nr. 7292

i t Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean „Radiografia“ examenelor -un indiciu pentru noul semestru O vizită la institutul agronomic ieșean ne-a permis să aflăm câteva opinii ale unor cadre didactice, cărora dialogul angajat recent cu studenţii în cadrul examene­lor le-a permis considerarea atentă a cunoştinţelor tine­rilor, a nivelului de pregătire atins de aceştia la capătul unei etape de studiu. Iată răspunsurile la întrebările noastre: RED.: Aţi avut de curînd prilejul verificării cunoş­tinţelor studenţilor în cadrul sesiunii de examene care, desigur, a dus la unele concluzii interesante. Avînd în vedere răspunderea pe care o incumbă actul apreciativ şi ponderea pe care o au constatările dv. pentru acti­vitatea din noul semestru, vă rugăm să împărtăşiţi cî­­teva din impresiile globale ce se impun. Răspunsul prof. dr. GH. IONESCU, decanul Facultăţii de medicină veterinară, ne-a dovedit din nou că sonda­rea cunoştinţelor studenţilor reclamă într-adevăr răbdarea şi tactul unui fin diagnostician care efectuează şi cerce­tează o „radiografie" pentru a elibera într-un anumit sens „certificatul" viitorului specialist. GH. I. : Cred că nu spun nici o noutate cînd afirm că pregătirea studentului nu poate fi un efort de ultimă oră, ci presupune neapărat o frecvenţă bună şi o muncă sistematică, eşalonată în timp, organizată temeinic, lucru care s-a văzut şi cu prilejul recentei sesiuni cînd nu­meroşi tineri s-au prezentat bine la examene, dovedind înaltă responsabilitate şi înainte de orice pasiune pentru profesia aleasă. Dar fiindcă m-am referit la nou, poate un­ element care merită a fi amintit este că de data aceas­ta studenţii anului I, care de obicei dovedesc greutăţi în La Institutul agronomic Ceea ce priveşte însuşirea metodelor de muncă univer­sitară, s-au prezentat foarte bine la examene. Rezultate frumoase au obţinut şi cei din anul V de la facultatea noastră şi pe linia înnoirilor aş vrea­ să arăt totodată că se constată un interes sporit faţă de anul universitar trecut pentru examenele parţiale, menite să permită o­­mai judicioasă eşalonare a efortu­rilor pe parcursul anu­lui universitar şi să evite aglomerarea în sesiunea din vară. Un factor hotărîtor în obţinerea­­rezultatelor calita­­tiv-superioare este, după opinia mea, fermitatea în apli­carea măsurilor adoptate, amănuntul că se ştie că vor fi respectate cu stricteţe prevederile privind neacordarea reexaminărilor şi cele referitoare la burse. RED.: Sigur că nu aceştia sunt singurii factori deter­minanţi, deşi nu ne îndoim că ei au un rol deosebit de important. Prof. dr. GH. TIMARIU, prorectorul Institutului agro­nomic: Eu aş spune că rezultatele pozitive, acolo unde sunt, se datoresc faptului că o însemnată parte dintre stridenţi sunt conştienţi de sarcinile ce le revin în facul­tate, de responsabilitatea socială a pregătirii profesionale, la aceasta contribuind bineînţeles şi munca educativă desfăşurată de cadrele didactice şi de Asociaţia studen­ţilor. Aş releva în acest sens succesele obţinute în în­drumarea nemijlocită a studenţilor de către profesori, mai ales la anii mari, cînd ei se integrează în cercetarea ştiinţifică şi se apropie mai mult de îndrumătorii lor. Cit priveşte asociaţiile studenţeşti, noi socotim că au avut o contribuţie importantă privind mobilizarea a nu­meroşi studenţi la un studiu temeinic, riguros, pe întreaga durată a semestrului. Conf. univ. PETRO MAGAZIN : La disciplina mea, am avut satisfacţia să constat în actuala sesiune capaci­tatea celor examinaţi de a opera uşor cu noţiunile de economie agrară, de a se interpreta, de a sintetiza şi ge­neraliza, de a stabili relaţii interesante cu alte discipline. Elena PIETRARU (continuare în pag. a 3-a) In zona industrială a Iaşului se construieşte o staţie de betoane aparţinînd Trustului judeţean de construcţii. In clişeu : aspect de pe şantier Cu 3,5 luni în avans Lucrările de con­strucţie de pe şan­tierul Uzinei de fi­bre sintetice Iaşi, etapa a II-a, se des­făşoară cu mult suc­ces, ne informează ing. Ocan Strimtu, inginer şef-adjunct, la Şantierul 405 al întreprinderii nr. 4 construcţii­ montaje Iaşi. Nici unul din­tre obiectivele în construcţie nu are întîrzieri faţă de graficele interne de execuţie, unele ca­pacităţi fiind preda­te la mon­taj înain­te de termen. Ha­lei de filare, preda­tă încă de anul tre­cut — cu 3 luni de zile mai devre­me —­­, s-au adău­gat în 1970 hala de etirare fire tehni­ce, hala dă etura­re fire textile, ha­la de convertizoa­­re etc. Devansarea lucră­rilor este un rezul­tat al bunei orga­nizări a producţiei şi a muncii (de sub­liniat că se lucrea­ză în două schim-­­buri), a creării din toamna anului tre­cut a frontului de lucru necesar. Faţă de planull de stat, lucrările de construcție de pe șantierul U.F.S. sunt în avans cu apro­ximativ 3,5 luni. La Tg. Frumos fost dat în folosinţă un nou complex comercial Recent, în oraşul Tg. Fru­mos a fost dat în folosinţă un modern complex comercial “­ ne-a informat tov. A. Tu­­bac, vicepreşedintele U.J.C.C. Iaşi. In acest complex, prevă­zut cu două nivele, funcţio­nează o unitate alimentară cu autoservire, raioane de dul­ciuri, mezeluri, brînzeturi, produse de panificaţie. In a­­fară de acestea, la etajul con­strucţiei se află unităţi de desfacere a confecţiilor, ţesă­turilor, încălţămintei, tricota­jelor etc., unde este folosită expunerea liberă a mărfurilor. Pînă la sfîrşitul lunii martie a.c. vor fi puse la dispozi­ţia cumpărătorilor şi alte u­­nităţi comerciale. In prezent se lucrează la reamenajarea şi renovarea unor încăperi ce vor fi destinate unui maga­zin specializat în desfacerea articolelor , de tricotaje pentru copii, unuia de mobilă și ar­ticole electro­tehnice, altuia cu autoservire pentru­­ artico­­le­ de menaj şi uz casnic și unei librării, tot cu­­ autoser­vire. Jocul de-a răspunderea scurtcircuitează reţeaua electrică subterană Discutam nu de mult cu ing. Tiberiu Baicu, şeful serviciului produc-­Uie al Şantierului nr.­­­ ■- fundaţii, aparţinînd de Trustul de construc­ţii Iaşi. Referindu-se la motivele ce au determi­nat şi determină ataca­rea cu întîrziere a lu­crărilor de execuţie a unor blocuri de locuin­­ţă, interlocutorul enume­ra intre cauzele princi­pale nedevierea la timp a unor cabluri electrice subterane, cuprinse in amplasamentele respecti­ve. A mai reieşit că, în numeroase cazuri, esca­­vaţiile şi săpăturile în­cep înainte de devierea cablurilor în cauză, fi­ind chiar situaţii cînd ele au fost prinse în fundaţii. Nu de puţine ori, cablurile au rămas în fundaţii chiar după ce blocurile respective şi-au primit locatarii. In astfel de situaţii s-au a­­flat sau încă se mai află blocurile E-1, 0-2, 0-3, Q-3 (Socola — Nicoti­nă), S-9 (Tătăraşi) etc. Un raid întreprins prin cele două cartiere îm­preună cu inginerul Pe­tru Vasiliu, şeful Secţiei de distribuţie a energi­ei electrice in munici­piul Iaşi, ne-a permis şi alte constatări : din loc în loc se află gropi tra­versate de cabluri elec­trice subterane deveni­te ... aeriene. De înal­tă sau joasă tensiune, ele constituie un real pericol de electrocutare pentru sutele de copii ce se joacă în jurul aces­tor gropi. Surprinde fap­­tul că multe dintre a­­ceste cabluri descoperi­te au rămas uitate — de luni de zile — în locuri unde lucrările de construcţii s-au încheiat de mult. — Cine se face vino­vat de nedevierea la timp a cablurilor în cau­ză şi de celelalte negli­jenţe legate de­­ buna funcţionare, exploata­re şi protejare a reţelei electrice subte­rane­­ — ne adresăm inginerului Constantin A­­postol, directorul Exploa­tării electro-energetice judeţene. —­ înainte de a-mi ex­pune părerea, mă simt obligat să precizez că urmările acestor negli­jenţe, căci, într-adevăr, este vorba de negli­jenţe condamnabile — sunt deosebit de păgubi­toare. Atacarea lucrării respective fără devierea prealabilă a cablurilor conduce la lovirea lor, la distrugerea învelișu­lui izolator și chiar la rupere. In 1969, numai la cablurile de 6 KV s-au înregistrat circa 50 de asemenea defecte cu di-­­verse urmări: distruge­rea cablurilor, întrerupe­rea furnizării curentului electric (uneori către cartiere întregi sau mari uzine), defectarea a nu­meroase aparate electri­ce, casnice ale consu­matorilor. Pierderile va­lorează milioane de­ lei. La acestea s-au adăugat şi victime omeneşti. Res­ponsabil pentru neregu­lile de acest gen în re­ţeaua electrică subtera­nă — a continuat ing. Apostol — se face, de­sigur, constructorul, în speţă Trustul de con­strucţii Iaşi. La Şantierul 1 funda­ţii avem interlocutor pe ing. Vasile Bervin, şe­ful şantierului. „Noi nu ne ocupăm de devierea cablurilor — ni se spu­ne. Ştiu că trebuie să primesc amplasamentul liber de la beneficiar— I.G.L.L. Iaşi. Avem cifre de plan şi nu ne scuză ni­meni dacă nu le înde­plinim, fie şi din cau­za acestor cabluri". Iată,ne prezenţi la I.G.L.L., la serviciul de investiţii. Sîntem infor­maţi că această între­prindere, în calitate de beneficiar al construcţii­lor, a contractat devie­rea cablurilor cu Trustul de construcţii Iaşi, care, la rîndu-i, trebuie să re­zolve problema cu con­cursul întreprinderii e­­lectro-montaj Bacău, Şantierul Iaşi. Prin ur­mare, se consideră că nici I.G.L.L.-ul nu are nici în clin nici în mî­­necă cu buclucaşele ca­bluri. Trustul, prin persoana tov. director Mircea Dumitraşcu, trece răs­punderea (dacă nu în totalitate, cel puţin cea mai mare parte a ei) asupra altora. „Cea mai mare parte a ca­blurilor in cauză nin au fost prinse in devizul lucrărilor, ele nefiind cunoscute de către proiectant — C.S.A.P.C. Iaşi. Apoi do­cumentaţia pentru devi­eri o primim mai tîr­­ziu decît cea pentru construcţii — în orice caz nu în timp util — şi, ca urmare, nu se poate face aproviziona­rea cu materialele ne­cesare devierii, nu se pot executa devierile Gh. MIHALACHE (continuare in pag. a 3-a) 9H III Blocuri sub tensiune ? Nu-i exclus Pierderile se ridică la milioane de lei în căutarea vinovaţilor ■ B ■ • Proteste împotriva • In pagina a 4-a­­ • *^ ■ -- - ■ WMWBWWroBMMWWmWWW—MB—MMg : • GENEVA Lucrările [­a ■ dezarmare ■ bombardamentelor aviaţiei­­ americane în Laos­a Comitetului pentru a ■ 0 HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND APLICAREA SISTEMULUI CONTRACTUAL ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Consiliul de Miniştri a e­­mis o hotărîre privind apli­carea sistemului contractual în activitatea de cercetare ști­inţifică. Hotărîrea statuează cadrul legal de încheiere a contrac­telor în domeniul cercetării ştiinţifice şi prevede măsuri menite să asigure o regle­mentare unitară a obligaţiilor şi drepturilor care revin uni­tăţilor executante şi­ celor be­neficiare. In hotărîre se arată că Aca­demia Republicii Socialiste Ro­mânia şi academiile de ştiinţe cu unităţi de cercetare în sub­ordine.., precum şi anete uni­tăţi de cercetare din cadrul organelor centrale funcţionea­ză în regim economic. Pen­tru finanţarea unor cheltuieli care depăşesc veniturile rea­lizate din contractele de cer­cetare, acestea pot primi do­taţii de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cer­cetare care prezintă importan­ţă pentru dezvoltarea econo­mică şi socială a ţării. Urmărind o împletire judi­cioasă a cerinţelor de dezvol­­tare a bazei tehnico-materiale a unităţilor cu cointeresarea personalului acestora la solu­ţionarea cit mai operativă şi cu rezultate scontate a obliga­ţiilor asumate prin contract, hotărîrea stabileşte sistemul de împărţire a beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează şi se­ folosesc pen­tru vărsăminte la bugetul sta­tului, pentru fondul de re­­ ­contnuare in pag. a 2-a) La Plugari:Virtuţi existente, posibilităţi neglijate Plugari, aşezară ce datează d® aproape 200 de­ ani, situată în plină cîmpie, de partea stingă a rîului Miletin. Istoria spune că aici, cu mulţi ani în urma, exista o vastă moşie aparţinînd unui boier. Singurele acareturi erau pe atunci casele boiereşti şi bordeiele săpate în pămint, în care locuiau cei ce, prin su­doare şi sînge, smulgeau pă­­mîntului boabe aurii de grîu şi porumb care umpleau hambare­le stăpînului. „Bordeiul lui Cazuc“— o legendă ? „Bordeiul lui Cazuc" nu este o legendă. El a­­existat­­păcat că nu s-au luat măsuri de con­servare­ pînă în 1957, constituind cea mai puternică şi palpabilă mărturie pentru locuitorii din Plugarii de astăzi despre viaţa de odinioară a oamenilor aces­tor locuri de acum 200 de ani. Cu greu cel ce poposeşte, astăzi, în această aşezare,poate să şi-o imagineze pe cea de demult. Şi, aceasta, deoarece comuna Plugari din zilele noastre este o aşezare rurală, ca mai toate Satele patriei noastre in plină înflorire, in continuă dezvolta­re. Din arhiva consiliului popu­lar comunal, am putut consta­ta, cu bucurie, că din 1.170 de familii, 1.020 şi-au construit în ultimii ani case noi, pe raza comunei rămînînd doar 150 de case mai vechi, dar şi din a­­cestea unele au fost refăcute sau reparate. Evenimentul cel mai de sea­mă ce a avut loc în anul care a trecut în viaţa localităţii ii constituie racordarea la sistemul energetic naţional. „Certificatul de naştere" al luminii el­ectrice la Plugari a fost semnat la sfîrşitul lunii decembrie 1969. — De atunci, ne spunea plin de mîndrie Gheorghe Marines­­cu, primarul comunei, lumina electrică a pătruns în zeci de case la Plugari şi Borosoaia, sat component, în scurt timp 14 ce­tăţeni cumpărîndu-şi şi televi­zoare. Aceste înfăptuiri,, deosebit de importante dovedesc fără pu­tinţă de tăgadă că urmaşii ce­lor ce locuiau cu ani în­ urmă în bordeie duc astăzi o viaţă prosperă, se bucură de un ni­vel de trai în continuă creş­tere. Casele noi, înfăptuirile social­­culturale par mai frumoase a­­tunei cinci sînt împresurate de peluze cu flori, de pomi şi­ de spaţii verzi bine întreţinute. Plu­­gărenii nu se pot plînge că duc lipsă de aşa ceva, că doar mîinile lor le-au amenajat prin muncă patriotică, valoarea lu­crărilor depăşind cu 60.000 de lei cifra planificată. Din aceste motive şi din încă multe altele, cînd poposeşti as­tăzi la Plugari înclini să crezi că „Bordeiul lui Cazac" ţine de legendă, deşi el a existat. Vieţii spirituale îi lipsesc animatorii Cu Const. Curcă, directorul căminului cultural, am discutat, despre activitatea instituţiei pe care o conduce, chiar in saia de spectacole, adică tocmai ir­ede unde se desfăşoară, de obicei, majoritatea manifestări­lor pe care le organizează un cămin. Spuneam „un cămin", pentru că, din păcate, deşi nu tocmai încăpătoare (circa 150 de locuri), sala de spectacole a căminului cultural din Plugari se întîlneşte destul de rar cu spectatorii, existenţa ei desfă­­şurîndu-se între o şedinţă şi o expunere sau o serbare dată de către elevi. Căci un program artistic, de exemplu, susţinutele către formaţiile artistice ale că­minului, n-a mai avut loc, in comună, de la „Ziua recoltei" (?!?), ceea ce este extrem de semnificativ, credem. Care să fie explicaţia unei astfel de situaţii? C. Curcă a adus unele argumente: nici una dintre cele 3 formaţii (teatru, brigadă, dansuri) nu dispune de suficient material pentru îm­prospătarea repertoriilor. S-a ce­rut sprijin de la judeţ, dar ni­meni nu s-a grăbit să-l dea, deşi situaţia de la Plugari e în­deobşte cunoscută. De aseme­nea, pe plan local, ajutorul de care se bucură căminul cultu­ral din partea factorilor de răspundere, dar mai ales a in­telectualilor (42 cadre didacti­ce), este de-a dreptul neînsem­nat. Mai rămîne doar zbate­rea interioară a directorului d­e cămin, cu care - să recunoaş­tem — nu se rezolvă nimic. In această ordine de idei, ne-am permite să sugerăm Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi artă ca în rîndul frumoaselor iniţiative pe care le-a avut în ultima vreme s-o includă şi pe aceasta : stimularea, prin dife­rite mijloace, a muncii cultural­­artistice şi educative de masă în comunele în care această muncă se desfăşoară anevoie şi ridicarea ei la nivel corespun­zător. Cit despre aportul inte­lectualilor din Plugari, dintre care mulţi sunt localnici, le a­­m­intim de datoria lor morală de a se înscre în rîndul ani­matorilor vierii spirituale din comună. ■ Evident, viaţa spirituală a u­­nei comune nu se­ mărgineşte doar la ceea ce trebuie să în­­treprindă căminul cultural. Din nefericire, la Plugari se limi­tează şi la mai puţin. Cîteva e­­lemente edificatoare : în toată comuna (1.170 de familii, cu peste 4.000 de locuitori) pătrund foarte puţine publicaţii (abia 119 abonamente la „Scinteia" şi la „Flacăra Iaşului", publica­ţiile cele mai căutate), la li­brăria din satul de centru, am­ întrlnit o expoziţie de noutăţi... apărute cu ani în urmă. Şi tot aici, de la 1 la 19 februarie, au rămas nevîndute circa 200 de ziare diferite. Fără îndoială că avem de-a face cu o stare total necores­punzătoare, care privează o co- Andrei BRATU Vlad FILIPESCU (continuare în pag. a 2-a) BRIGADA REDACŢIEI­ LA DRUM Sediul circumc­ripţiei sanitare din Plugari

Next