Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-31 / nr. 7321

r ­LACÁRA UiUiUl PASiUA 2*. hlici ii afirure­a caselor iro­cneşti li­millor! Nu ţinem minte, să ni se mai fi oferit prilejul de a vedea la lucru, în cadrul aceluiaşi spec­tacol, pe aceeaşi scenă, forma­ţiile artistice ale tuturor case­lor orăşeneşti de cultură din judeţul nostru. Chiar şi numai sub acest aspect privite lucru­rile, socotim că ideea unui a­­semenea spectacol-concurs a fost extrem de inspirată şi materia­lizarea ei a constituit cîştiguri certe nu numai pentru publicul spectator, dar m­ai ales pentru activiştii culturali, cit şi, în ge­nere, pentru cine urmăreşte ac­tivitatea artistică de amatori din judeţul nostru. De asemenea, manifestarea s-a apropiat şi de alt deziderat, de extremă im­portanţă, dar neglijat adesea, şi anume de ceea ce îndeobşte numim schimb de experienţă, întrucît numeroşi artişti amatori şi instructori au avut posibili­tatea de a viziona şi progra­mele ... adversarilor. Deşi venit imediat după în­cheierea confruntărilor din cadrul celui de-al IX-lea Concurs al amatorilor (fapt care ar fi pu­tut determina pe unii să creadă că manifestarea judeţeană nu va putea evidenţia şi aspecte noi ale mişcării artistice de a­­matori din judeţul nostru) con­cursul judeţean a avut, totuşi, darul de a releva o seamă de lucruri dacă nu au» ««««««■ solut inedite, în ori­ce caz demne de a fi socotite noi şi valoroase. In a­­ceastă ordine de i­dei am pomeni spectacolul nunţii la Tătăruşi şi Voineşti, precum şi o serie de formaţii proas­pete, cum ar fi, de pildă, corul de ca­meră şi grupul vo­cal ale Casei oră­şeneşti de cultură din Iaşi ş.a. Fără a ierarhiza (sarcina a­­ceasta, nu tocmai uşoară o are juriul concursului), dar şi fără a încerca o comasare a valo­rilor, ne permitem să afirmăm că toate casele orăşeneşti de cultură din judeţ au demonstrat, cu ' prilejul întrecerii de dumi­nică care a avut lo­c'în Paş-' capi, că posedă formaţii şi ar­­­­tişti amatori de talent şi entu-., ziaşti, în măsură să urce noi trepte pe calea măiestriei ar­tistice. De asemenea, deşi nu au venit la concurs cu toate forţele de care dispun, institu­ţiile culturale respective au do­vedit că sunt în stare să parti­cipe cu succes la întreţinerea unei vieţi artistice bogate în o­­raşele în care activează. Ceea ce, cu cîţiva ani în urmă, se putea spune doar despre una­­două case de cultură din jude­ţul nostru. Nutrind sentimentul sincer de regret că nu putem vorbi des­pre toţi artiştii amatori care au urcat duminică pe scena Casei orăşeneşti de cultură din Paşcani, ne vom opri asupra câtorva formaţii şi artişti care, după opinia noastră, au atras în mod deosebit atenţia. Vom începe cu formaţiile de muzică uşoară (pe, considerentul că toate casele de cultură au pre­zentat în întrecere asemenea gen de formaţie) şi vom re­marca, pe lingă buna valoare interpretativă la care au ajuns, în genere, toate, o notă de sobrietate atît în interpretare, cît şi, mai ales, în gestica componenţilor. Subliniem acest aspect deoarece, după cum bine se cunoaşte, foarte multe asemenea orchestre - şi nu nu­mai de amatori - exagerează pînă la enervare în a se mişca în scenă şi în a face cît mai mult zgomot, uitînd că zgomo­tele nu sînt nici pe departe muzică. O notă în plus (vîrsta medie sub 15 ani) pentru tine­reţea (şi nu doar pentru atît) formaţiei din Paşcani. In afară de Tg. Frumos (unde corul e încă în stadiul închegă­rii), celelalte trei case orăşe­neşti de cultură s-au prezentat şi cu formaţii corale, ceea ce e un lucru demn de reţinut dacă avem în vedere faptui că astfel de formaţii sunt puţine în judeţ. Desigur, la acest capitol trebuie să evidenţiem iniţiativa Casei orăşeneşti de cultură din Iaşi de a alcătui un cor de cameră (di­rijor prof. Al. Verdeş), cor care dispune de voci cum rar poţi întîlnî la amatori, precum şi de­­o tehnică interpretativă de nivel ridicat. Am dori, însă, ca la viitoarele manifestări să audiem şi melodii clasice pentru ase­menea formaţii, lucru care, sun­tem­ siguri, se va petrece cît de curînd. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre grupul vo­cal aparţinînd aceleiaşi instituţii. La nivelul aşteptărilor (adică foarte bun) s-a prezentat tara­ful Casei orăşeneşti de cultură din Tg. Frumos (dirijor Al. Ne­grea), formaţie cu vechi state de servicii, care a încîntat pu­blicul mai ales cu cîteva melodii moldoveneşti („Hora de la Cot­nari", „Sârba de la Tg. Frumos"). O surpriză plăcută a produs Casa orăşenească de cultură din Iaşi cu formaţia de dansuri popu­lare, o echipă foarte tînără, plină de vigoare şi dinamism, omogenă şi capabilă de a „a­­taca" jocuri şi mai dificile. Subliniam şi cu alte ocazii tendinţa ce se manifestă in ju­deţul nostru în ultima vreme de a pune în circulaţie unele va­lori ale folclorului. Şi mani­festarea de duminică a pus in lumină această tendinţă, prin intermediul motivului nunţii in jurul căruia artişti amatori din Paşcani şi din Hîrlău au creat momente folclorice reuşite, ca­re, cizelate (nu stilizate pînă la denaturare) pot constitui ele in­sele spectacole de sine stătă­toare. In acest sens, apreciem ideea Casei orăşe­neşti de cultură din Paşcani de a reali­za un asemenea spectacol, care să fie prezentat la că­minele culturale. Deşi estrada Ca­sei orăşeneşti de cultură din Paşcani a apărut de circa 20 de ori în faţa spectatorilor local­nici, fragmentele prezentate dumini­că în concurs au demonstrat că „Re­vista revistelor" e la fel de proaspătă şi de căutată ca la primul contact cu publicul. Ce­­ea ce, evident, e o chestiune ce ţine de valoarea spectacolului. In încheierea acestor scurte consideraţii asupra unui spec­tacol de amploare şi extrem de bogat (care, fără îndoială,- ari cere o privire mult mai CU­­­prinzătoare)„.CÎte. .?».vot despre soliştii vocali şi instrumentişti Dintre soliştii vocali de muzica populară - foarte mulţi şi­­de valoare îndeajuns de ridicată — am remarcat în mod deosebit pe Veronica Maxim, de la Casa orăşenească de cultură Paşcani, care dispune de o voce deose­bit de frumoasă, de o bună tehnică interpretativă­ şi de o prezenţă scenică plină de natu­raleţe şi de prestanţă. Lista soliştilor vocali de muzică popu­lară păşcăneni ar putea conti­nua cu multe nume încă. Spa­ţiul nu ne permite, însă, acest lucru. De aceea ne mulţumim să mai remarcăm, de la Casa orăşenească din Tg. Frumos, pe Elena Creţu, Al. Negrea şi, în mod deosebit, pe Elena Tur­­ceanu — un nume care se im­pune tot mai mult în mişcarea artistică de amatori. Dintre soliştii vocali de mu­zică uşoară (nu cu mult mai puţini ca cei de muzică popu­lară), cîteva voci au atras aten­ţia atît juriului, cît şi publicu­lui. Ne gîndim, de pildă, la cu­noscuţii şi foarte bunii inter­preţi Veronica Maxim şi Mihai Atomi (Paşcani), dar şi la mai puţin cunoscuţii Fani Gher­­ghel, Octavian Dima şi Grigore Cozianu (toţi din Iaşi), precum şi la alţi cîţiva cu reale posi­bilităţi de progres. Mai puţini la număr, soliştii instrumentişti şi-au făcut simţită prezenţa mai ales prin inter­mediul lui Mihai Ponei (vioară) şi Dumitru Cozar (fluier) —am­bii din Tg. Frumos. Nutrind simţămîntul că nu am vorbit despre toţi cei care o meritau, ţinem s-o remarcăm, şi cu acest prilej, pe tînăra şi talentata solistă de muzică cul­tă Mihaela Agapi (Paşcani), care pe zi ce trece se impune tot mai mult prin voce şi nivel interpretativ aparte, dacă ţinem seama că interpreta e doar ele­vă în clasa a Xll-a. In orice caz, sîntem încredinţaţi că des­pre Mihaela Agapi se va vorbi cît de curînd ca despre un ele­ment de valoare nu numai în mişcarea artistică de amatori. F. VASILESCU Faza finală a concursului judeţean al artiştilor amatori volei, nu l­a o victorie categorică a ieşencelor Rapid—Penicilina 0-3 (—10,-11,-17) Pentru prima dată, dacă ţi­nem bine minte, fosta cam­pioană, Rapid, a suferit o ca­tegorică înfrîngere pe pro­priul său teren din partea u­­nei echipe ne­bucureştene. Şi, spre satisfacţia iubitorilor vo­leiului din Iaşi, această în­frîngere a venit de la Peni­cilina. Iată clar că valoarea jucătoarelor ieşene nu mai poate fi sub nici o formă con­testată. Victoria în faţa ra­pidistelor este cu atît mai valoroasă, cu cît a fost obţi­nută în urma unui joc spec­taculos. — Aţi pregătit special e­­chipa pentru această întîlni­re ? — l-am întrebat pe an­trenorul Penicilinei, N. ROI­BESCU. — Pregătiri speciale n-am făcut. Atît doar că am avut condiţii mai bune de antrena­ment, datorită bunăvoinţei clubului Agronomia, care ne-a pus la dispoziţie sala. Succe­sul acesta trebuie pus pe sea­ma faptului că jucătoarele au acumulat o bună experienţă în urma partidelor internaţionale disputate, lucru ce a dus la dispariţia tracului de care su­fereau. Pe de altă parte, acum am la dispoziţie şi valoroase jucătoare de rezervă. — Rapidul a folosit un sex­tet consacrat: Moraru, Tudo­ra, Baga, Bălăşoiu, Rebac, Szé­kely. Prin ce consideraţi că a fost depăşit acesta ? — Prin calm, trecerea orga­nizată din apărare în atac şi o mare putere de luptă. Şi-a­­poi, ar trebui să subliniem că noi avem o echipă, dar şi in­dividualităţi. Viorica Bincheci, în afara deosebitei contribuţii pe care a adus-o la recupe­rările din ultimul set (am fost conduşi cu 7—1, 10—5, 14—9 şi am refăcut), a avut reflexe uimitoare în linia a doua. Ana Chiriţescu a impulsi­onat tot timpul echipa, de la ea pornind pase excelentei Carolina Nan a demonstrat o gîndire tactică avansată, alter­­nlnd loviturile de atac şi dezorganizlnd astfel apărarea rapidistă . Florentina Itu şi Aurelia Călinei au fost forţa de şoc a echipei, bombardînd pur şi simplu terenul forma­ţiei adverse. Marlena Crrs­tan s-a încadrat destul de bi­ne în jocul coechipierelor şi, cînd va scăpa de emotivita­tea care o demobilizează u­­şor, va fi o voleibalistă va­loroasă ; cele două jucătoare de rezervă, Ana Zahara şi Lu­cia Dobrescu, introduse în momente critice, au evoluat excelent, contribuind la re­dresarea echipei. — Aveţi vreo obiecţie în legătură cu arbitrajul 1 — Nu. Sunt mulţumit că fe­deraţia s-a dovedit receptivă şi a programat arbitri din pro­vincie. Craioveanul I. Amă­­răşteanu şi ploieşteanul C. Şovăială au arbitrat corect. — Cum v-aţi simţit în sa­la din Ciuleşti ? — Ca acasă. Deşi la meci au făcut deplasarea doar 10 ieşeni, în scurt timp după în­ceperea jocului aveam alături de ei alte zeci şi zeci de sim­patizanţi. Le-am simţit spriji­nul în permanenţă şi le mul­ţumesc. Interviu consemnat de M. GRIGORIU Situaţia primelor trei clasa­te după etapa de duminică : In divizia B : Electra Bucu­reşti — Politehnica laşi (mas­culin) 3—2 . Sănătatea Tîrgo­­vişte — Universitatea laşi (fe­minin) 3—1. 1. Penicilina 2. Dinamo 3. Rapid 18 17 1 52: 9-35 p. 18 16 2 50:10—34 p. 18 14 4 45:13-32 p. Rugbi, div. „ A fost odată... „.A fost odată o ECHIPĂ de rugbi ce se numea Poli­tehnica. Şi avea această echi­pă nişte jucători puternici, curajoşi, ambiţioşi. A fost odată... Astăzi, însă, din curajul şi ambiţia jucăto­rilor de altădată au rămas doar... amintirile. Adversarii­­includem aici, bineînţeles, numai echipele de „primă mină" din dsmph nat), care» altădată treimiezm­­ în faţa e-* chipei ieşene, culeg acum ,vic-» toria destul de,.„comod, fără­ emoţii. De pildă Steaua, dumi­nică. Bucureştenii, cu o for­maţie departe, ca valoare, de aceea din vremea lui Penciu, Chiriac etc., au surclasat Po­litehnica cu 14—3 (8—0), scor pe care nu l-au obţinut, la Iaşi, nici în anul de debut al gazdelor în prima divizie. Rugbiştii ieșeni au evoluat duminică la nivelul compo­nenţilor unei echipe anonime, fără vlagă, fără nici un fel de orientare, căutînd parcă, prin numeroasele erori comi­se, să ne convingă că au lă­sat la vestiar atît pregătirea fizică (de altminteri, după toa­te aparenţele, sub nivelul ce­rut de această competiţie), cît şi aproape întregul arsenal de cunoştinţe tehnico-tactice. Ei au cedat de la început iniţia­tiva adversarilor, comiţînd a­­poi erori greu de imaginat. Astfel, încercînd tot timpul să-şi depăşească adversarii cu şuturi peşte, dar trimiţîndu-le exact unde nu trebuia (adică, în braţele adversarilor lor), ieşenii au oferit bucureşteni­­lor posibilitatea să atace în permanenţă. Oaspeţii­­ şi-au purtat adversarii dintr-un colţ intr-altul al terenului, aplicîn­­du-le, din cînd în cînd, cite o „lovitură". Aşa s-a petrecut în min. 5 cînd, după o grămadă la 5 m. de terenul de ţintă al Politehnicii, oaspeţii au în­scris pe partea opusă, după o „şarjă" rapidă a treisferturi­­lor, prin Telească. Sau în min. 70 cînd, după o­­ tuşă,­ balonul, după ce a fost purtat cu repe­ziciune de componenţii impe­tuoasei linii dinapoi a milita­rilor, a fost „culcat" (tot pe partea opusă fazei iniţiale) de către Braga. Celelalte puncte ale oaspeţilor au fost realiza­te în urma a două faze iden­tice : Prost (min. 30) şi Enă­­chescu (min. 53) au trecut ne­­stingheriţi pe lângă anchiloza­tul „pachet" de înaintaşi al ieşenilor şi, în ultimă instan­ţă, au pasat baloanele exce­lentului Ciobănel care a fina­lizat aceste acţiuni prin încer­cări la centru (una a fost transformată de Durbaci. Cele trei puncte ale ieşenilor au fost realizate de Gheorghiu (lovitură de pedeapsă). Faţă de lamentabila compor­tare a rugbiştilor Politehni­cii în acest meci, credem că se impune, din partea secţiei, a Clubului, o analiză temeini­că urmată de măsuri concre­te, eficiente care să reinsta­leze rugbiul ieșean pe pozi­ţia cucerită cu atîta trudă în anii trecuţi. In încheiere, menționăm ar­bitrajul bun asigurat de V. Cismaş (Bucureşti), Gh. VASILIU Baschet, div. B POLITEHNICA IAȘI — RA­PID BUZĂU 89—70 (39—30) In prima parte a partidei după un început echilibrat, gazdele iau un avans pe ca­re-1 păstrează pînă la pauză astfel că prima repriză se în­cheie cu scorul de 39—30 in favoarea ieşenilor. La reluare, studenţii, apli­­cînd o apărare om la om, reuşesc să-şi impună jocul, mărindu-şi avantajul creat şi termină partida victorioşi cu scorul de 89—70. Bun arbitrajul prestat de cuplul clujean V­ Chioreanu Gh Gagea. OLIMPIA BUCUREŞTI — U­­NIVERSITATEA IAŞI 35—79 (21—34). Jucînd în deplasare, echi­pa feminină de baschet Uni­­versitatea Iaşi a obţinut o ca­tegorică victorie în faţa Olim­piei Bucureşti. Punctele învin­gătoarelor au fost realizate de Mihăiescu (21), Idriceanu (17), Gum­eniuc (11), László (9), Tofan (8), Oroviceanu (6), Ciurciun (4) şi Vlad (3). ACADEMIA MILITARĂ — CONSTRUCTORUL IAȘI 67— 60 (34—36). Cu toate că la pauză com­ponenții echipei Constructorul au condus cu două puncte, la sfîrșitul partidei ei au pără­sit terenul învinși cu scorul de 60—67. GH. FELEA coresp. A doua pe ţară in întrecerea dintre cooperativele agricole (urmare din pag. 1) Chiorpec, preşedintele coope­rativei agricole, a prezentat adunării un succint tablou al dezvoltării pomicultură în ba­zinul de la Comarna şi a fă­cut bilanţul hărniciei şi pri­ceperii ţăranilor cooperatori din aceeaşi­­unitate în culti­varea pomilor fructiferi şi vi­ţei de vie. A luat apoi cuvîntul tova­răşul inginer Victor Clima, care a inmînat tovarăşului ing. Mircea Chiorpec diploma prin care C.A.P. Comarna este declarată fruntaşă în întrece­rea socialistă desfăşurată în anul 1969 in­ producţia pomi­colă, ocupind locul II pe ţară în rîndul cooperativelor agri­cole. In cuvîntul său, vorbi­torul a arătat că această dis­tincţie vine să cinstească hăr­nicia membrilor cooperatori din satul Comarna, a specia­liştilor şi conducerii acestei unităţi care, sub conducerea organizaţiei de partid, au reu­şit să ducă faima acestui ba­zin viti-pomicol peste hota­rele judeţului. A fost subli­niat ajutorul acordat de către stat cooperativei agricole, concretizat în material sădi­­tor valoros, îngrăşăminte chi­mice şi maşini adecvate a­­cestui sector, asistenţă tehni­că prin intermediul specialiş­tilor repartizaţi să lucreze în această unitate. In încheiere, vorbitorul a arătat că mem­brii cooperativei agricole din satul Comarna au toate posi­bilităţile pentru a dezvolta şi moderniza sectorul pomicol, pentru a spori producţia de fructe în scopul îmbunătăţirii continue a aprovizionării popu­laţiei cu fructe, a satisfacerii nevoilor industriei şi expor­tului. Au mulţumit pentru distinc­ţia acordată Anica C. Cră­ciun, Vasile Smeu, Dumitru Baciu, Constantin Straciuc, Constantin Pastrama, Lazăr Atudosiei, membri cooperatori, și ing. Mircea Chiorpec. Din cuvintele vorbitorilor a reieșit preocuparea membrilor coope­ratori din satul Comarna pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din documentele celui de al X-lea Congres al P.C.R. privind spo­rirea producţiei agricole. In prezent, ţăranii cooperatori din Comarna sunt ocupaţi cu întreţinerea livezilor şi viilor, cu înfiinţarea unei noi plan­taţii pomicole pe încă 14 hec­tare. Cooperatorii de aici, după cum spunea ing. Mircea Chiorpec, merg pe linia dez­voltării plantaţiilor de caist, vişini, piersici, cireşi, în sis­tem semiintensiv. S-a hotărît ca în curînd, prin livezi să se cultive şi coacăz negru pen­tru ca de pe fiecare hectar să se obţină un venit bănesc cît mai mare. Fotbal, div. A OCdZH multe, un singur gol Politehnica—Dinamo Bacău 1-0 (0-0) Nu ne-am deplasat dumini­că la stadion sperînd că vom fi martorii unui joc specta­culos, de calitate. Era greu de crezut că două formaţii afla­te în situaţiile cunoscute (Po­litehnica — stăpînită de ideea fixă că trebuie să cîştige toa­te punctele pe teren propriu şi, deci, inhibată . Dinamo Ba­cău ( plătind tribut şocuri­lor psihologice din utimele confruntări internaţionale) vor reuşi să ofere mai mult de­cit o luptă pentru rezultat. Previziunile, din păcate, ne-au fost confirmate, îndeo­sebi, în prima parte a meciu­lui, am asistat la un joc furi­bund, dar prea puţin gîndit, din partea ieşenilor, şi la o tactică de temporizare din partea băcăuanilor. Sub presiunea necesităţii de a acumula puncte, fotbaliştii Politehnicii au uitat în teren indicaţiile primite în cabină, căutînd doar să ajungă la poarta lui Ghiţă oricum, nu pe baza unor atacuri gîndite. De ajuns au ajuns, şi nu o da­tă. Nepregătite, acţiunile o­­fensive s-au soldat insă cu eşecuri­ Fie că jucătorii e­­rau prost plasaţi, fie că aceş­tia nu se aşteptau la pasa de­cisivă, cert este că iar am no­tat o suită de ratări uluitor de mari. Autorii lor : Moldo­­veanu (min. 20), Cuperman (min. 39 şi 43), Gavril I (min.­tate a studenţilor , centrări înalte, în careu. Ca şi la Cluj, după pauză, timp de mai bine de 15 minu­te, Politehnica a evoluat la nivelul posibilităţilor sale, timp în care şi-a asigurat, de altfel, şi victoria. Oaspeţii au fost supuşi unui presing per­­manent, căruia cu multă difi­cultate au putut să-i facă fa­ţă. Dar, ca şi la Cluj­­în con­diţii schimbate, e drepţi, du­pă ce au înscris un gol­­au­tor : Moldoveanu, min- 501, deşi au continuat să preseze, ieşenii n-au reuşit să fructifi­ce nici o altă ocazie, lucru ca­re ar fi înfrînt definitiv rezis­tenţa oaspeţilor. Am vrea totuşi să menţio­năm dăruirea în joc a fotba­liştilor Politehnicii, dorinţa lor de a obţine victoria. Evoluţia prea puţin mulţumitoare de duminică are explicaţii care-şi găsesc sursele in psihologie. Dacă va fi depăşită obsesia acestui loc 15 (şi sperăm că după partida cu C.F.R. Cluj), avem convingerea că inhiba­rea va ceda locul unei gîn­­diri creatoare pe teren, ge­neratoare de spectacole fotba­listice. La acordarea notelor jucă­torilor ieșeni am ţinut seama de aceste cauze. O privire superficială ar constata că sunt prea mari. Dinamo Bacău a încercat să obţină un punct la Iaşi. De a­­ceea, pînă la golul primit, a purtat mult balonul la mijlo­cul terenului, n-a căutat solu­ţia depăşirii fundaşilor echi­pei ieșene, Constantinescu ne­­fiind solicitat decit arareori. Apoi, lipsa de colaborare din­tre înaintaşi, slabul randament al lui Pană i-au redus echipei din capacitate. Dinamoviştii nu ne-au mai impresionat ca-n al­te ocazii. Arbitrul Gh. Limona (Bucu­reștii a condus cu autoritate. POLITEHNICA: Constanti­nescu 8 — Gavril 8, Ianul 9, Alecu 9, Romila 8 — Andri­­oaie 4 (min. 46 Marica 8), Contardo 6, Simionaş 8+ — Goleac 6, Cuperman 7-4­, Mol­­doveanu 7+. DINAMO : Ghiță — Kiss, Nedelcu, Velicu, Comăn­escu— Vătafu, Duţan — Pană (min. 63 Si­ăuceanu), Dembrovschi, Daniel Ene, Băluţă, Gh. MATEI Iată rezultatul unei cert­­itări stereotipe : Ghiţă, ne­jenat de nimeni, va prinde uşor balonul. Foto : D. ROTARU, coresp. 39). In plus, numeroase ac­ţiuni ofensive au fost uşor o­­prite de apărarea dinamovistă, datorită greşelii tactice repe­ Fotbal, div. C C.F.R. Paşcani- Fulgerul Dorohoi 6-1 (3-0) PAŞCANI (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In cea de a doua evoluţie pe teren propriu din returul campionatului diviziei C, fot­baliştii de la C.F.R. Paşcani au arătat că dispun de în­semnate resurse fizice şi teh­nice, iar atunci cînd se dă­ruiesc in fatalitate jocului, pot obţine şi victorii conclu­dente. Duminică, feroviarii năşcă­­neni au întîlnit în formaţia oaspete, „Fulgerul" Dorohoi, o echipă tînără, ambiţioasă, ca­re, deşi nu le-a prea creat probleme, a luptat totuşi cu mult elan pentru a realiza un rezultat cît mai strîns. In mi­nutul 60 fundașul Constanti­­nescu a reușit să reducă din handicap, scorul devenind 3—1, după ce la pauză fero­viarii conduceau cu 3—6 prin golurile marcate de Rozorea (min. 3), Ciupa (min. 17), O­­blîncescu (min. 42). In finalul partidei, echipa gazdă reuşeşte să majoreze scorul prin Mag (min. 73), Fătu (min. 80 şi 87) pecetluind rezultatul final al partidei de 6—1. C. ENEA Penicilina Iaşi— Petrolul Moineşti 2—1 (2-0) Partida de fotbal dintre Pe­nicilina Iaşi şi Petrolul Moi­neşti s-a caracterizat printr-un joc plăcut, fără durităţi, fapt ce nu a ridicat probleme ar­bitrului O. Tureiiu (Galaţi), care a condus bine. Primele 45 de minute de joc au aparţinut în totalitate jucătorilor de la Penicilina care, de altfel, au înscris de două ori prin Moruzi (min. 17) şi Leahu, din lovitură de la 11 m. (min. 26). In repriza secundă, oaspeţii au o puternică revenire, însă nu­­ reuşesc să fructifice decit o singură dată prin Panainopol (min. 85). VIOREL MANEA coresp. * MONOBRAD V. DORNEI — NICOLINA IAȘI 2—1 (1—1). Celelalte rezultate : Dinamo Bucureşti — Steaua 0—1 (0—1) ; Steagul roşu — Rapid 0—1 (0—0) ; U.T.A. — Jiul 1—0 (0—0) ; Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureş 2—1 (1—0) ; F. C. Argeş — Universitatea Cluj 3—1 (1—1) ; Petrolul — Farul 2—0 (2—0). CLASAMENTUL Etapa viitoare : A.S.A. Tg. Mureş — Steaua ; Jiul — F. C. Argeş ; Rapid — U.T.A. ; Politehnica — C.F.R. Cluj ; Dinamo Bacău — Universitatea Craiova ; Dinamo Bucu­reşti — Steagul roşu ; Farul — Crişul ; Universitatea Cluj — Petrolul; Rapid 19 11 4 4 27—17 26 F. C. Argeş 19 9 4 6 36—24 22 nU“ Craiova 18 8 6 4 25—22 22 U.T.A. 19 10 2 7 27—26 22 Steaua 19 9 3 7 41—25 21 Dinamo București 19 9 2 8 34—26 20 .V. Cluj 19 6 8 5 26—23 20 Steagul roşu 19 9 2 8 25—27 20 Petrolul 19 7 5 7 20—19 19 Jiul 19 8 3 8 22—25 19 Dinamo Bacău 19 7 5 7 28—32 19 Farul 19 8 2 9 25—27 16 C. F. R. Cluj 19 6 4 9 16—27 16 Crişul 18 6 3 9 23—32 15 Politehnica 19 6 2 11 21—25 14 a 24 ore Radio Iaşi PROGRAMUL DE SEARĂ (31 MARTIE): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetăţeneşti; 17.45 La microfon: solişti şi formaţii de amatori ; 18.00 Descriptio Moldaviae; 18.20 Cintecul care mi-e drag; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Solişti români de operă: Aneta Pavalache şi Nicolae Sasu; 19.30 Teatru la microfon. „Cazul Mauritius'' de Jakob Wasserman. Dramatizare de Dumitru Popa (premieră); 21.00 Buletin de știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur : Octavian Goga recitind poemul „Oltul"; 21.20 Jazz ... concert; 21.30 Cinemeri­­dian; 21.40 Jazz ... concert. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (1 APRILIE): 6.00 Buletin de ştiri; 6­05 Matineu muzical; 6.30 Emi­siune pentru sate; 6.40 Drag mi-e jocul românesc; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 „Universal-şotron" — li­tera G (enciclopedie pentru co­pii); 18.30 Actualitatea în eco­nomie. Noua salarizare şi nor­mare a muncii; 18.55 Anunţuri— publicitate; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 19.35 Atomul, această necunoscută; 20.00 Reflector; 20.10 Moment folcloric; 20.20 Primăvara Româ­niei socialiste. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român ; 20.40 Film artistic: „Am două mame şi doi taţi". Produc­ţie a studiourilor iugoslave; 22.05 Telejurnalul de noapte; 22.15 Te­­leglob. Reportaj în alb — Lenin­grad; 22.35 Pliant lirico-dramatic. Cinematografe VICTORIA: „Explozie în munţi", orele: 9; 11.10; 14.30; 16 40 ; 18.50; 21. REPUBLICA: „Ancheta­torul din umbră", orele: 9.15 ; 11.15; 15. 17; 19.05; 21. COPOU: „Visul dornicului Gentil", orele: 9; 01 15; 17; 19; 21. ARTA: „My fair Lady“, orele : 8.45 ; 11.45; 14.45 ; 17.45; 20.45. TA­­TĂRAŞI: „Beru şi comisarul San Antonio", orele: 16; 18; 20. NI­­COLINA: „Maraton", orele: 16; 18; 20. PAŞCANI: „Păpuşa", arabele serii. TG. FRUMOS: „Străin în cas­ă‘L yiRLAtJi: „Mî^a,. cu. bri­liante". PODU-I^O^JS^ ftRiscurile meseriei“. Teatrul Naţional La ora 19.30 va avea loc un spectacol cu piesa: „Noaptea igua­­nei". Sunt valabile biletele cu seria 61. Gala de filme La ora 20.15, din amfiteatrul 1/1, de la catedra de limbă france­ză a Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cu­­za”, va avea loc o gală de fil­me franceze. Cu acest prilej, lectorul universitar Michel Louyot va prezenta filmele: „Diderot", „Fautrier L’Eurage", „Biserica re­gilor", „Ei cîntă în Franţa". Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi se încălzeşte uşor. Cerul va fi variabil. Temporar se vor în­­registra înnorări mai accentuate în nordul Moldovei, unde se vor semnala şi averse de scurtă du­rată. Vintul va sufla potrivit cu intensificări din sectorul sud­­vestic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade, iar maximele intre 9 şi 14 grade. I­a­a­cu cu 1 IEZII 11-31 IC3CZILZI POŞTA REDACŢIEI VATAVESCU DUMITRU, Iaşi. Propunerea dv. de a se înfiinţa o staţie facultativă de autobuze pe traseul nr. 26, la intersecţia străzii Li­bertăţii cu aleea Nicolina, a fost acceptată de către toate organele in drept. UN G­RUP DE LOCA­TARI, str. 23 August, bloc B 3, etaj VII şi VIII. Serviciul miliţiei muni­­cipului ne încunoştiinţează că a discutat cu locatarul Teodor Ciocan asupra com­portărilor sale în bloc, fa­ţă de vecini. El s-a anga­jat ca pe viitor să nu mai pricinuiască necazuri colo­catarilor Prof. M. LUCREŢIA­N Iaşi : Pentru faptul că a inter­venit ca să vi se ofere lo­cul în autobuz, dv. i-aţi a­­cordat elevei nota 10 la purtare. Deşi simbolică (fi­indcă, se pare, nu funcţio­naţi la aceeaşi şcoală) no­ta aceasta reflectă mai presus de toate antenia e­­levei. Şi noi îi dăruim no­ta maximă. Şi pentru ca s-o cunoaşteţi, după cum v-aţi exprimat dorinţa, ia­­tă-i şi numele: Lili Atedi­­roaie, elevă, anul II, sec­ţia educatoare, a Liceului pedagogic „Vasile Lupu" din Iaşi. In încheiere, o subliniere făcută de con­ducerea liceului, care ne-a oferit datele de mai sus, a fost un gest firesc, con­secinţă a educaţiei primi­te. MACOVESCU TEOGNOST, str. I. Creangă nr. 52, bloc S 1, sc. D, ap. 8, Oficiul pentru construc­ţia de locuinţe proprietate personală a cerut, printr-o adresă expediată la 6 fe­bruarie ale„ Trustului de construcţii ca, avînd în ve­dere că blocul respectiv se află in perioada de garan­ţie, să ia măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor la instalaţia sanitară, defec­ţiuni ce afectează toate a­­partamentele de pe coloa­nă. S-au prezentat con­structorii ? MUGUREL — Hîrlău: Şst! să nu ne audă ni­meni, că-i ruşine (de ce-o fi, nu ştiu). Fugi acum pe la magazinul cu autoser­vire, căci cu toate că au zîmbit cînd au citit scri­soarea, tovarăşii de la U.J.C.C. au luat lucrurile in serios şi au trimis p­­lite de noapte pentru copii acolo, ca să nu mai pă­ţeşti ce-ai păţit ... FERARU P. GHEORGHE, satul Fărcăşeni, comuna Strunga . Nu există o bază lega­lă pentru plata lucrărilor efectuate, de echipa din care faceţi parte, în pe­rioada 1—15 noiembrie 1969. In aceste cincispre­zece zile aţi executat la Şantierul 402 C.E.T. reme­dieri la lucrările de proas­tă calitate realizate tot de echipa de tinichigii al că­rei membru sînteţi. Aşa că, vedeţi dv.... De altfel, mi se mai spune că echipa din care faceţi parte ală­turi de Gh. Palaghiuc, Va­­sile Asăvoaiei şi Vasile Săpunaru a efectuat in ge­neral lucrări de slabă cali­tate, constatate cu prilejul recepţiei lucrărilor. UN GRUP DE MUNCI­TORI — Iaşi. Legea prevede că au dreptul să-şi construiască locuinţe proprietate perso­nală, pentru ei şi familiile lor, în oraşul Iaşi, numai cetăţenii care au domiciliul stabil în oraşul Iaşi. Am fă­cut sublinierea ca să re­ţineţi că dv., locuind sta­bil în comunele apropiate, nu beneficiaţi de avantaje­le acestei prevederi. In ce­ea ce priveşte cumpărarea unui teren pentru construc­ţie, acest lucru este inter­zis. Radu BALTAG □ □□cani cacanacaaci ­ y

Next