Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-31 / nr. 7321
r LACÁRA UiUiUl PASiUA 2*. hlici ii afirurea caselor irocneşti limillor! Nu ţinem minte, să ni se mai fi oferit prilejul de a vedea la lucru, în cadrul aceluiaşi spectacol, pe aceeaşi scenă, formaţiile artistice ale tuturor caselor orăşeneşti de cultură din judeţul nostru. Chiar şi numai sub acest aspect privite lucrurile, socotim că ideea unui asemenea spectacol-concurs a fost extrem de inspirată şi materializarea ei a constituit cîştiguri certe nu numai pentru publicul spectator, dar mai ales pentru activiştii culturali, cit şi, în genere, pentru cine urmăreşte activitatea artistică de amatori din judeţul nostru. De asemenea, manifestarea s-a apropiat şi de alt deziderat, de extremă importanţă, dar neglijat adesea, şi anume de ceea ce îndeobşte numim schimb de experienţă, întrucît numeroşi artişti amatori şi instructori au avut posibilitatea de a viziona şi programele ... adversarilor. Deşi venit imediat după încheierea confruntărilor din cadrul celui de-al IX-lea Concurs al amatorilor (fapt care ar fi putut determina pe unii să creadă că manifestarea judeţeană nu va putea evidenţia şi aspecte noi ale mişcării artistice de amatori din judeţul nostru) concursul judeţean a avut, totuşi, darul de a releva o seamă de lucruri dacă nu au» ««««««■ solut inedite, în orice caz demne de a fi socotite noi şi valoroase. In această ordine de idei am pomeni spectacolul nunţii la Tătăruşi şi Voineşti, precum şi o serie de formaţii proaspete, cum ar fi, de pildă, corul de cameră şi grupul vocal ale Casei orăşeneşti de cultură din Iaşi ş.a. Fără a ierarhiza (sarcina aceasta, nu tocmai uşoară o are juriul concursului), dar şi fără a încerca o comasare a valorilor, ne permitem să afirmăm că toate casele orăşeneşti de cultură din judeţ au demonstrat, cu ' prilejul întrecerii de duminică care a avut loc'în Paş-' capi, că posedă formaţii şi artişti amatori de talent şi entu-., ziaşti, în măsură să urce noi trepte pe calea măiestriei artistice. De asemenea, deşi nu au venit la concurs cu toate forţele de care dispun, instituţiile culturale respective au dovedit că sunt în stare să participe cu succes la întreţinerea unei vieţi artistice bogate în oraşele în care activează. Ceea ce, cu cîţiva ani în urmă, se putea spune doar despre unadouă case de cultură din judeţul nostru. Nutrind sentimentul sincer de regret că nu putem vorbi despre toţi artiştii amatori care au urcat duminică pe scena Casei orăşeneşti de cultură din Paşcani, ne vom opri asupra câtorva formaţii şi artişti care, după opinia noastră, au atras în mod deosebit atenţia. Vom începe cu formaţiile de muzică uşoară (pe, considerentul că toate casele de cultură au prezentat în întrecere asemenea gen de formaţie) şi vom remarca, pe lingă buna valoare interpretativă la care au ajuns, în genere, toate, o notă de sobrietate atît în interpretare, cît şi, mai ales, în gestica componenţilor. Subliniem acest aspect deoarece, după cum bine se cunoaşte, foarte multe asemenea orchestre - şi nu numai de amatori - exagerează pînă la enervare în a se mişca în scenă şi în a face cît mai mult zgomot, uitînd că zgomotele nu sînt nici pe departe muzică. O notă în plus (vîrsta medie sub 15 ani) pentru tinereţea (şi nu doar pentru atît) formaţiei din Paşcani. In afară de Tg. Frumos (unde corul e încă în stadiul închegării), celelalte trei case orăşeneşti de cultură s-au prezentat şi cu formaţii corale, ceea ce e un lucru demn de reţinut dacă avem în vedere faptui că astfel de formaţii sunt puţine în judeţ. Desigur, la acest capitol trebuie să evidenţiem iniţiativa Casei orăşeneşti de cultură din Iaşi de a alcătui un cor de cameră (dirijor prof. Al. Verdeş), cor care dispune de voci cum rar poţi întîlnî la amatori, precum şi deo tehnică interpretativă de nivel ridicat. Am dori, însă, ca la viitoarele manifestări să audiem şi melodii clasice pentru asemenea formaţii, lucru care, suntem siguri, se va petrece cît de curînd. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre grupul vocal aparţinînd aceleiaşi instituţii. La nivelul aşteptărilor (adică foarte bun) s-a prezentat taraful Casei orăşeneşti de cultură din Tg. Frumos (dirijor Al. Negrea), formaţie cu vechi state de servicii, care a încîntat publicul mai ales cu cîteva melodii moldoveneşti („Hora de la Cotnari", „Sârba de la Tg. Frumos"). O surpriză plăcută a produs Casa orăşenească de cultură din Iaşi cu formaţia de dansuri populare, o echipă foarte tînără, plină de vigoare şi dinamism, omogenă şi capabilă de a „ataca" jocuri şi mai dificile. Subliniam şi cu alte ocazii tendinţa ce se manifestă in judeţul nostru în ultima vreme de a pune în circulaţie unele valori ale folclorului. Şi manifestarea de duminică a pus in lumină această tendinţă, prin intermediul motivului nunţii in jurul căruia artişti amatori din Paşcani şi din Hîrlău au creat momente folclorice reuşite, care, cizelate (nu stilizate pînă la denaturare) pot constitui ele insele spectacole de sine stătătoare. In acest sens, apreciem ideea Casei orăşeneşti de cultură din Paşcani de a realiza un asemenea spectacol, care să fie prezentat la căminele culturale. Deşi estrada Casei orăşeneşti de cultură din Paşcani a apărut de circa 20 de ori în faţa spectatorilor localnici, fragmentele prezentate duminică în concurs au demonstrat că „Revista revistelor" e la fel de proaspătă şi de căutată ca la primul contact cu publicul. Ceea ce, evident, e o chestiune ce ţine de valoarea spectacolului. In încheierea acestor scurte consideraţii asupra unui spectacol de amploare şi extrem de bogat (care, fără îndoială,- ari cere o privire mult mai CUprinzătoare)„.CÎte. .?».vot despre soliştii vocali şi instrumentişti Dintre soliştii vocali de muzica populară - foarte mulţi şide valoare îndeajuns de ridicată — am remarcat în mod deosebit pe Veronica Maxim, de la Casa orăşenească de cultură Paşcani, care dispune de o voce deosebit de frumoasă, de o bună tehnică interpretativă şi de o prezenţă scenică plină de naturaleţe şi de prestanţă. Lista soliştilor vocali de muzică populară păşcăneni ar putea continua cu multe nume încă. Spaţiul nu ne permite, însă, acest lucru. De aceea ne mulţumim să mai remarcăm, de la Casa orăşenească din Tg. Frumos, pe Elena Creţu, Al. Negrea şi, în mod deosebit, pe Elena Turceanu — un nume care se impune tot mai mult în mişcarea artistică de amatori. Dintre soliştii vocali de muzică uşoară (nu cu mult mai puţini ca cei de muzică populară), cîteva voci au atras atenţia atît juriului, cît şi publicului. Ne gîndim, de pildă, la cunoscuţii şi foarte bunii interpreţi Veronica Maxim şi Mihai Atomi (Paşcani), dar şi la mai puţin cunoscuţii Fani Gherghel, Octavian Dima şi Grigore Cozianu (toţi din Iaşi), precum şi la alţi cîţiva cu reale posibilităţi de progres. Mai puţini la număr, soliştii instrumentişti şi-au făcut simţită prezenţa mai ales prin intermediul lui Mihai Ponei (vioară) şi Dumitru Cozar (fluier) —ambii din Tg. Frumos. Nutrind simţămîntul că nu am vorbit despre toţi cei care o meritau, ţinem s-o remarcăm, şi cu acest prilej, pe tînăra şi talentata solistă de muzică cultă Mihaela Agapi (Paşcani), care pe zi ce trece se impune tot mai mult prin voce şi nivel interpretativ aparte, dacă ţinem seama că interpreta e doar elevă în clasa a Xll-a. In orice caz, sîntem încredinţaţi că despre Mihaela Agapi se va vorbi cît de curînd ca despre un element de valoare nu numai în mişcarea artistică de amatori. F. VASILESCU Faza finală a concursului judeţean al artiştilor amatori volei, nu la o victorie categorică a ieşencelor Rapid—Penicilina 0-3 (—10,-11,-17) Pentru prima dată, dacă ţinem bine minte, fosta campioană, Rapid, a suferit o categorică înfrîngere pe propriul său teren din partea unei echipe nebucureştene. Şi, spre satisfacţia iubitorilor voleiului din Iaşi, această înfrîngere a venit de la Penicilina. Iată clar că valoarea jucătoarelor ieşene nu mai poate fi sub nici o formă contestată. Victoria în faţa rapidistelor este cu atît mai valoroasă, cu cît a fost obţinută în urma unui joc spectaculos. — Aţi pregătit special echipa pentru această întîlnire ? — l-am întrebat pe antrenorul Penicilinei, N. ROIBESCU. — Pregătiri speciale n-am făcut. Atît doar că am avut condiţii mai bune de antrenament, datorită bunăvoinţei clubului Agronomia, care ne-a pus la dispoziţie sala. Succesul acesta trebuie pus pe seama faptului că jucătoarele au acumulat o bună experienţă în urma partidelor internaţionale disputate, lucru ce a dus la dispariţia tracului de care sufereau. Pe de altă parte, acum am la dispoziţie şi valoroase jucătoare de rezervă. — Rapidul a folosit un sextet consacrat: Moraru, Tudora, Baga, Bălăşoiu, Rebac, Székely. Prin ce consideraţi că a fost depăşit acesta ? — Prin calm, trecerea organizată din apărare în atac şi o mare putere de luptă. Şi-apoi, ar trebui să subliniem că noi avem o echipă, dar şi individualităţi. Viorica Bincheci, în afara deosebitei contribuţii pe care a adus-o la recuperările din ultimul set (am fost conduşi cu 7—1, 10—5, 14—9 şi am refăcut), a avut reflexe uimitoare în linia a doua. Ana Chiriţescu a impulsionat tot timpul echipa, de la ea pornind pase excelentei Carolina Nan a demonstrat o gîndire tactică avansată, alternlnd loviturile de atac şi dezorganizlnd astfel apărarea rapidistă . Florentina Itu şi Aurelia Călinei au fost forţa de şoc a echipei, bombardînd pur şi simplu terenul formaţiei adverse. Marlena Crrstan s-a încadrat destul de bine în jocul coechipierelor şi, cînd va scăpa de emotivitatea care o demobilizează uşor, va fi o voleibalistă valoroasă ; cele două jucătoare de rezervă, Ana Zahara şi Lucia Dobrescu, introduse în momente critice, au evoluat excelent, contribuind la redresarea echipei. — Aveţi vreo obiecţie în legătură cu arbitrajul 1 — Nu. Sunt mulţumit că federaţia s-a dovedit receptivă şi a programat arbitri din provincie. Craioveanul I. Amărăşteanu şi ploieşteanul C. Şovăială au arbitrat corect. — Cum v-aţi simţit în sala din Ciuleşti ? — Ca acasă. Deşi la meci au făcut deplasarea doar 10 ieşeni, în scurt timp după începerea jocului aveam alături de ei alte zeci şi zeci de simpatizanţi. Le-am simţit sprijinul în permanenţă şi le mulţumesc. Interviu consemnat de M. GRIGORIU Situaţia primelor trei clasate după etapa de duminică : In divizia B : Electra Bucureşti — Politehnica laşi (masculin) 3—2 . Sănătatea Tîrgovişte — Universitatea laşi (feminin) 3—1. 1. Penicilina 2. Dinamo 3. Rapid 18 17 1 52: 9-35 p. 18 16 2 50:10—34 p. 18 14 4 45:13-32 p. Rugbi, div. „ A fost odată... „.A fost odată o ECHIPĂ de rugbi ce se numea Politehnica. Şi avea această echipă nişte jucători puternici, curajoşi, ambiţioşi. A fost odată... Astăzi, însă, din curajul şi ambiţia jucătorilor de altădată au rămas doar... amintirile. Adversariiincludem aici, bineînţeles, numai echipele de „primă mină" din dsmph nat), care» altădată treimiezm în faţa e-* chipei ieşene, culeg acum ,vic-» toria destul de,.„comod, fără emoţii. De pildă Steaua, duminică. Bucureştenii, cu o formaţie departe, ca valoare, de aceea din vremea lui Penciu, Chiriac etc., au surclasat Politehnica cu 14—3 (8—0), scor pe care nu l-au obţinut, la Iaşi, nici în anul de debut al gazdelor în prima divizie. Rugbiştii ieșeni au evoluat duminică la nivelul componenţilor unei echipe anonime, fără vlagă, fără nici un fel de orientare, căutînd parcă, prin numeroasele erori comise, să ne convingă că au lăsat la vestiar atît pregătirea fizică (de altminteri, după toate aparenţele, sub nivelul cerut de această competiţie), cît şi aproape întregul arsenal de cunoştinţe tehnico-tactice. Ei au cedat de la început iniţiativa adversarilor, comiţînd apoi erori greu de imaginat. Astfel, încercînd tot timpul să-şi depăşească adversarii cu şuturi peşte, dar trimiţîndu-le exact unde nu trebuia (adică, în braţele adversarilor lor), ieşenii au oferit bucureştenilor posibilitatea să atace în permanenţă. Oaspeţii şi-au purtat adversarii dintr-un colţ intr-altul al terenului, aplicîndu-le, din cînd în cînd, cite o „lovitură". Aşa s-a petrecut în min. 5 cînd, după o grămadă la 5 m. de terenul de ţintă al Politehnicii, oaspeţii au înscris pe partea opusă, după o „şarjă" rapidă a treisferturilor, prin Telească. Sau în min. 70 cînd, după o tuşă, balonul, după ce a fost purtat cu repeziciune de componenţii impetuoasei linii dinapoi a militarilor, a fost „culcat" (tot pe partea opusă fazei iniţiale) de către Braga. Celelalte puncte ale oaspeţilor au fost realizate în urma a două faze identice : Prost (min. 30) şi Enăchescu (min. 53) au trecut nestingheriţi pe lângă anchilozatul „pachet" de înaintaşi al ieşenilor şi, în ultimă instanţă, au pasat baloanele excelentului Ciobănel care a finalizat aceste acţiuni prin încercări la centru (una a fost transformată de Durbaci. Cele trei puncte ale ieşenilor au fost realizate de Gheorghiu (lovitură de pedeapsă). Faţă de lamentabila comportare a rugbiştilor Politehnicii în acest meci, credem că se impune, din partea secţiei, a Clubului, o analiză temeinică urmată de măsuri concrete, eficiente care să reinstaleze rugbiul ieșean pe poziţia cucerită cu atîta trudă în anii trecuţi. In încheiere, menționăm arbitrajul bun asigurat de V. Cismaş (Bucureşti), Gh. VASILIU Baschet, div. B POLITEHNICA IAȘI — RAPID BUZĂU 89—70 (39—30) In prima parte a partidei după un început echilibrat, gazdele iau un avans pe care-1 păstrează pînă la pauză astfel că prima repriză se încheie cu scorul de 39—30 in favoarea ieşenilor. La reluare, studenţii, aplicînd o apărare om la om, reuşesc să-şi impună jocul, mărindu-şi avantajul creat şi termină partida victorioşi cu scorul de 89—70. Bun arbitrajul prestat de cuplul clujean V Chioreanu Gh Gagea. OLIMPIA BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA IAŞI 35—79 (21—34). Jucînd în deplasare, echipa feminină de baschet Universitatea Iaşi a obţinut o categorică victorie în faţa Olimpiei Bucureşti. Punctele învingătoarelor au fost realizate de Mihăiescu (21), Idriceanu (17), Gumeniuc (11), László (9), Tofan (8), Oroviceanu (6), Ciurciun (4) şi Vlad (3). ACADEMIA MILITARĂ — CONSTRUCTORUL IAȘI 67— 60 (34—36). Cu toate că la pauză componenții echipei Constructorul au condus cu două puncte, la sfîrșitul partidei ei au părăsit terenul învinși cu scorul de 60—67. GH. FELEA coresp. A doua pe ţară in întrecerea dintre cooperativele agricole (urmare din pag. 1) Chiorpec, preşedintele cooperativei agricole, a prezentat adunării un succint tablou al dezvoltării pomicultură în bazinul de la Comarna şi a făcut bilanţul hărniciei şi priceperii ţăranilor cooperatori din aceeaşiunitate în cultivarea pomilor fructiferi şi viţei de vie. A luat apoi cuvîntul tovarăşul inginer Victor Clima, care a inmînat tovarăşului ing. Mircea Chiorpec diploma prin care C.A.P. Comarna este declarată fruntaşă în întrecerea socialistă desfăşurată în anul 1969 in producţia pomicolă, ocupind locul II pe ţară în rîndul cooperativelor agricole. In cuvîntul său, vorbitorul a arătat că această distincţie vine să cinstească hărnicia membrilor cooperatori din satul Comarna, a specialiştilor şi conducerii acestei unităţi care, sub conducerea organizaţiei de partid, au reuşit să ducă faima acestui bazin viti-pomicol peste hotarele judeţului. A fost subliniat ajutorul acordat de către stat cooperativei agricole, concretizat în material săditor valoros, îngrăşăminte chimice şi maşini adecvate acestui sector, asistenţă tehnică prin intermediul specialiştilor repartizaţi să lucreze în această unitate. In încheiere, vorbitorul a arătat că membrii cooperativei agricole din satul Comarna au toate posibilităţile pentru a dezvolta şi moderniza sectorul pomicol, pentru a spori producţia de fructe în scopul îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei cu fructe, a satisfacerii nevoilor industriei şi exportului. Au mulţumit pentru distincţia acordată Anica C. Crăciun, Vasile Smeu, Dumitru Baciu, Constantin Straciuc, Constantin Pastrama, Lazăr Atudosiei, membri cooperatori, și ing. Mircea Chiorpec. Din cuvintele vorbitorilor a reieșit preocuparea membrilor cooperatori din satul Comarna pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din documentele celui de al X-lea Congres al P.C.R. privind sporirea producţiei agricole. In prezent, ţăranii cooperatori din Comarna sunt ocupaţi cu întreţinerea livezilor şi viilor, cu înfiinţarea unei noi plantaţii pomicole pe încă 14 hectare. Cooperatorii de aici, după cum spunea ing. Mircea Chiorpec, merg pe linia dezvoltării plantaţiilor de caist, vişini, piersici, cireşi, în sistem semiintensiv. S-a hotărît ca în curînd, prin livezi să se cultive şi coacăz negru pentru ca de pe fiecare hectar să se obţină un venit bănesc cît mai mare. Fotbal, div. A OCdZH multe, un singur gol Politehnica—Dinamo Bacău 1-0 (0-0) Nu ne-am deplasat duminică la stadion sperînd că vom fi martorii unui joc spectaculos, de calitate. Era greu de crezut că două formaţii aflate în situaţiile cunoscute (Politehnica — stăpînită de ideea fixă că trebuie să cîştige toate punctele pe teren propriu şi, deci, inhibată . Dinamo Bacău ( plătind tribut şocurilor psihologice din utimele confruntări internaţionale) vor reuşi să ofere mai mult decit o luptă pentru rezultat. Previziunile, din păcate, ne-au fost confirmate, îndeosebi, în prima parte a meciului, am asistat la un joc furibund, dar prea puţin gîndit, din partea ieşenilor, şi la o tactică de temporizare din partea băcăuanilor. Sub presiunea necesităţii de a acumula puncte, fotbaliştii Politehnicii au uitat în teren indicaţiile primite în cabină, căutînd doar să ajungă la poarta lui Ghiţă oricum, nu pe baza unor atacuri gîndite. De ajuns au ajuns, şi nu o dată. Nepregătite, acţiunile ofensive s-au soldat insă cu eşecuri Fie că jucătorii erau prost plasaţi, fie că aceştia nu se aşteptau la pasa decisivă, cert este că iar am notat o suită de ratări uluitor de mari. Autorii lor : Moldoveanu (min. 20), Cuperman (min. 39 şi 43), Gavril I (min.tate a studenţilor , centrări înalte, în careu. Ca şi la Cluj, după pauză, timp de mai bine de 15 minute, Politehnica a evoluat la nivelul posibilităţilor sale, timp în care şi-a asigurat, de altfel, şi victoria. Oaspeţii au fost supuşi unui presing permanent, căruia cu multă dificultate au putut să-i facă faţă. Dar, ca şi la Clujîn condiţii schimbate, e drepţi, după ce au înscris un golautor : Moldoveanu, min- 501, deşi au continuat să preseze, ieşenii n-au reuşit să fructifice nici o altă ocazie, lucru care ar fi înfrînt definitiv rezistenţa oaspeţilor. Am vrea totuşi să menţionăm dăruirea în joc a fotbaliştilor Politehnicii, dorinţa lor de a obţine victoria. Evoluţia prea puţin mulţumitoare de duminică are explicaţii care-şi găsesc sursele in psihologie. Dacă va fi depăşită obsesia acestui loc 15 (şi sperăm că după partida cu C.F.R. Cluj), avem convingerea că inhibarea va ceda locul unei gîndiri creatoare pe teren, generatoare de spectacole fotbalistice. La acordarea notelor jucătorilor ieșeni am ţinut seama de aceste cauze. O privire superficială ar constata că sunt prea mari. Dinamo Bacău a încercat să obţină un punct la Iaşi. De aceea, pînă la golul primit, a purtat mult balonul la mijlocul terenului, n-a căutat soluţia depăşirii fundaşilor echipei ieșene, Constantinescu nefiind solicitat decit arareori. Apoi, lipsa de colaborare dintre înaintaşi, slabul randament al lui Pană i-au redus echipei din capacitate. Dinamoviştii nu ne-au mai impresionat ca-n alte ocazii. Arbitrul Gh. Limona (Bucureștii a condus cu autoritate. POLITEHNICA: Constantinescu 8 — Gavril 8, Ianul 9, Alecu 9, Romila 8 — Andrioaie 4 (min. 46 Marica 8), Contardo 6, Simionaş 8+ — Goleac 6, Cuperman 7-4, Moldoveanu 7+. DINAMO : Ghiță — Kiss, Nedelcu, Velicu, Comănescu— Vătafu, Duţan — Pană (min. 63 Siăuceanu), Dembrovschi, Daniel Ene, Băluţă, Gh. MATEI Iată rezultatul unei certitări stereotipe : Ghiţă, nejenat de nimeni, va prinde uşor balonul. Foto : D. ROTARU, coresp. 39). In plus, numeroase acţiuni ofensive au fost uşor oprite de apărarea dinamovistă, datorită greşelii tactice repe Fotbal, div. C C.F.R. Paşcani- Fulgerul Dorohoi 6-1 (3-0) PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In cea de a doua evoluţie pe teren propriu din returul campionatului diviziei C, fotbaliştii de la C.F.R. Paşcani au arătat că dispun de însemnate resurse fizice şi tehnice, iar atunci cînd se dăruiesc in fatalitate jocului, pot obţine şi victorii concludente. Duminică, feroviarii năşcăneni au întîlnit în formaţia oaspete, „Fulgerul" Dorohoi, o echipă tînără, ambiţioasă, care, deşi nu le-a prea creat probleme, a luptat totuşi cu mult elan pentru a realiza un rezultat cît mai strîns. In minutul 60 fundașul Constantinescu a reușit să reducă din handicap, scorul devenind 3—1, după ce la pauză feroviarii conduceau cu 3—6 prin golurile marcate de Rozorea (min. 3), Ciupa (min. 17), Oblîncescu (min. 42). In finalul partidei, echipa gazdă reuşeşte să majoreze scorul prin Mag (min. 73), Fătu (min. 80 şi 87) pecetluind rezultatul final al partidei de 6—1. C. ENEA Penicilina Iaşi— Petrolul Moineşti 2—1 (2-0) Partida de fotbal dintre Penicilina Iaşi şi Petrolul Moineşti s-a caracterizat printr-un joc plăcut, fără durităţi, fapt ce nu a ridicat probleme arbitrului O. Tureiiu (Galaţi), care a condus bine. Primele 45 de minute de joc au aparţinut în totalitate jucătorilor de la Penicilina care, de altfel, au înscris de două ori prin Moruzi (min. 17) şi Leahu, din lovitură de la 11 m. (min. 26). In repriza secundă, oaspeţii au o puternică revenire, însă nu reuşesc să fructifice decit o singură dată prin Panainopol (min. 85). VIOREL MANEA coresp. * MONOBRAD V. DORNEI — NICOLINA IAȘI 2—1 (1—1). Celelalte rezultate : Dinamo Bucureşti — Steaua 0—1 (0—1) ; Steagul roşu — Rapid 0—1 (0—0) ; U.T.A. — Jiul 1—0 (0—0) ; Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureş 2—1 (1—0) ; F. C. Argeş — Universitatea Cluj 3—1 (1—1) ; Petrolul — Farul 2—0 (2—0). CLASAMENTUL Etapa viitoare : A.S.A. Tg. Mureş — Steaua ; Jiul — F. C. Argeş ; Rapid — U.T.A. ; Politehnica — C.F.R. Cluj ; Dinamo Bacău — Universitatea Craiova ; Dinamo Bucureşti — Steagul roşu ; Farul — Crişul ; Universitatea Cluj — Petrolul; Rapid 19 11 4 4 27—17 26 F. C. Argeş 19 9 4 6 36—24 22 nU“ Craiova 18 8 6 4 25—22 22 U.T.A. 19 10 2 7 27—26 22 Steaua 19 9 3 7 41—25 21 Dinamo București 19 9 2 8 34—26 20 .V. Cluj 19 6 8 5 26—23 20 Steagul roşu 19 9 2 8 25—27 20 Petrolul 19 7 5 7 20—19 19 Jiul 19 8 3 8 22—25 19 Dinamo Bacău 19 7 5 7 28—32 19 Farul 19 8 2 9 25—27 16 C. F. R. Cluj 19 6 4 9 16—27 16 Crişul 18 6 3 9 23—32 15 Politehnica 19 6 2 11 21—25 14 a 24 ore Radio Iaşi PROGRAMUL DE SEARĂ (31 MARTIE): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetăţeneşti; 17.45 La microfon: solişti şi formaţii de amatori ; 18.00 Descriptio Moldaviae; 18.20 Cintecul care mi-e drag; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Solişti români de operă: Aneta Pavalache şi Nicolae Sasu; 19.30 Teatru la microfon. „Cazul Mauritius'' de Jakob Wasserman. Dramatizare de Dumitru Popa (premieră); 21.00 Buletin de știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur : Octavian Goga recitind poemul „Oltul"; 21.20 Jazz ... concert; 21.30 Cinemeridian; 21.40 Jazz ... concert. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (1 APRILIE): 6.00 Buletin de ştiri; 605 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Drag mi-e jocul românesc; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 „Universal-şotron" — litera G (enciclopedie pentru copii); 18.30 Actualitatea în economie. Noua salarizare şi normare a muncii; 18.55 Anunţuri— publicitate; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 19.35 Atomul, această necunoscută; 20.00 Reflector; 20.10 Moment folcloric; 20.20 Primăvara României socialiste. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român ; 20.40 Film artistic: „Am două mame şi doi taţi". Producţie a studiourilor iugoslave; 22.05 Telejurnalul de noapte; 22.15 Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad; 22.35 Pliant lirico-dramatic. Cinematografe VICTORIA: „Explozie în munţi", orele: 9; 11.10; 14.30; 16 40 ; 18.50; 21. REPUBLICA: „Anchetatorul din umbră", orele: 9.15 ; 11.15; 15. 17; 19.05; 21. COPOU: „Visul dornicului Gentil", orele: 9; 01 15; 17; 19; 21. ARTA: „My fair Lady“, orele : 8.45 ; 11.45; 14.45 ; 17.45; 20.45. TATĂRAŞI: „Beru şi comisarul San Antonio", orele: 16; 18; 20. NICOLINA: „Maraton", orele: 16; 18; 20. PAŞCANI: „Păpuşa", arabele serii. TG. FRUMOS: „Străin în casă‘L yiRLAtJi: „Mî^a,. cu. briliante". PODU-I^O^JS^ ftRiscurile meseriei“. Teatrul Naţional La ora 19.30 va avea loc un spectacol cu piesa: „Noaptea iguanei". Sunt valabile biletele cu seria 61. Gala de filme La ora 20.15, din amfiteatrul 1/1, de la catedra de limbă franceză a Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, va avea loc o gală de filme franceze. Cu acest prilej, lectorul universitar Michel Louyot va prezenta filmele: „Diderot", „Fautrier L’Eurage", „Biserica regilor", „Ei cîntă în Franţa". Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi se încălzeşte uşor. Cerul va fi variabil. Temporar se vor înregistra înnorări mai accentuate în nordul Moldovei, unde se vor semnala şi averse de scurtă durată. Vintul va sufla potrivit cu intensificări din sectorul sudvestic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade, iar maximele intre 9 şi 14 grade. Iaacu cu 1 IEZII 11-31 IC3CZILZI POŞTA REDACŢIEI VATAVESCU DUMITRU, Iaşi. Propunerea dv. de a se înfiinţa o staţie facultativă de autobuze pe traseul nr. 26, la intersecţia străzii Libertăţii cu aleea Nicolina, a fost acceptată de către toate organele in drept. UN GRUP DE LOCATARI, str. 23 August, bloc B 3, etaj VII şi VIII. Serviciul miliţiei municipului ne încunoştiinţează că a discutat cu locatarul Teodor Ciocan asupra comportărilor sale în bloc, faţă de vecini. El s-a angajat ca pe viitor să nu mai pricinuiască necazuri colocatarilor Prof. M. LUCREŢIAN Iaşi : Pentru faptul că a intervenit ca să vi se ofere locul în autobuz, dv. i-aţi acordat elevei nota 10 la purtare. Deşi simbolică (fiindcă, se pare, nu funcţionaţi la aceeaşi şcoală) nota aceasta reflectă mai presus de toate antenia elevei. Şi noi îi dăruim nota maximă. Şi pentru ca s-o cunoaşteţi, după cum v-aţi exprimat dorinţa, iată-i şi numele: Lili Atediroaie, elevă, anul II, secţia educatoare, a Liceului pedagogic „Vasile Lupu" din Iaşi. In încheiere, o subliniere făcută de conducerea liceului, care ne-a oferit datele de mai sus, a fost un gest firesc, consecinţă a educaţiei primite. MACOVESCU TEOGNOST, str. I. Creangă nr. 52, bloc S 1, sc. D, ap. 8, Oficiul pentru construcţia de locuinţe proprietate personală a cerut, printr-o adresă expediată la 6 februarie ale„ Trustului de construcţii ca, avînd în vedere că blocul respectiv se află in perioada de garanţie, să ia măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor la instalaţia sanitară, defecţiuni ce afectează toate apartamentele de pe coloană. S-au prezentat constructorii ? MUGUREL — Hîrlău: Şst! să nu ne audă nimeni, că-i ruşine (de ce-o fi, nu ştiu). Fugi acum pe la magazinul cu autoservire, căci cu toate că au zîmbit cînd au citit scrisoarea, tovarăşii de la U.J.C.C. au luat lucrurile in serios şi au trimis plite de noapte pentru copii acolo, ca să nu mai păţeşti ce-ai păţit ... FERARU P. GHEORGHE, satul Fărcăşeni, comuna Strunga . Nu există o bază legală pentru plata lucrărilor efectuate, de echipa din care faceţi parte, în perioada 1—15 noiembrie 1969. In aceste cincisprezece zile aţi executat la Şantierul 402 C.E.T. remedieri la lucrările de proastă calitate realizate tot de echipa de tinichigii al cărei membru sînteţi. Aşa că, vedeţi dv.... De altfel, mi se mai spune că echipa din care faceţi parte alături de Gh. Palaghiuc, Vasile Asăvoaiei şi Vasile Săpunaru a efectuat in general lucrări de slabă calitate, constatate cu prilejul recepţiei lucrărilor. UN GRUP DE MUNCITORI — Iaşi. Legea prevede că au dreptul să-şi construiască locuinţe proprietate personală, pentru ei şi familiile lor, în oraşul Iaşi, numai cetăţenii care au domiciliul stabil în oraşul Iaşi. Am făcut sublinierea ca să reţineţi că dv., locuind stabil în comunele apropiate, nu beneficiaţi de avantajele acestei prevederi. In ceea ce priveşte cumpărarea unui teren pentru construcţie, acest lucru este interzis. Radu BALTAG □ □□cani cacanacaaci y