Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-23 / nr. 7365

FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 * mu Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi (u­rm­a­re din p­ag. 1) punde la întrebările la legătu­ră cu calitatea producţiei, ai destinaţia ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcind parte dintr-un lot de 72, sunt gata să iasă pe porţile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei incă o comandă de 108 bucăţi. Pe platforma de încercare a compresoarelor şi excavatoare­lor are loc un schimb de pă­reri asupra calităţii produselor. Se arată că excavatoarele pro­duse In prezent sunt de o con­cepţie depăşită şi că uzina a­­similează acum un tip de ex­cavator modern şi de mai ma­re capacitate, excavatorul cu acţionara hidraulică, ale cărui 5 prototipuri stnt In curs de exces»#«, urmtnd ca In curlnd el •• intre In producţia da ta­rla. Tovarăşul Nicolaa Gaauşescu subliniază faptul că utilajele acastat întreprinderi—. excava­toare, rulouri compresoara, maşini grele destinata lucrări­lor da construcţia — au • ma­re importanţă acum, In efortu­rile ca nu aşteaptă pentru re­facerea drumurilor, şoselelor, căilor ferate, a construcţiilor din localităţi, Intrăprinderi' $i din agricultură, după retrage­rea apelor....... ie,'"**»« st'­.btll. Pretutindeni, tn secţiile şi tn toate sectoarele vizitate se lu­crează cu pricepera, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat o pri­mire călduroasă. Inţelegînd momentele grele prin care tre­ce ţara, îşi înzecesc eforturile pentru a da mai multe produ­se şi de mai bună calitate. Tot­odată, ei raportează conducă­torului partidului sumele pe ca­re s-au angajat să Ie doneze la fondul de ajutorare a zo­nelor devastate de furia ape­lor, precum şi depăşirile de plan ce vor fi realizate drept contribuţie la efortul general al clasei muncitoare, al Între­gului popor, pentru recupera­rea pagubelor provocate de i­­n­undaţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează felicitări Conducătorilor uzinei, ingineri­lor şi tehnicienilor, muncito­rilor, pentru succesele dobîn­­dite şi totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creşterea productivităţii muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pen­tru intensificarea activităţii marelui colectiv brăilean, ală­turi de celelalte colective in­dustriale ale patriei, in vede­rea depăşirii cît mai grabnice a marilor greutăţi prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs in ţara noastră. In zona portului, conducăto­­rii de partid şi de stat iau cu­noştinţă, la faţa locului, de nivelul apelor şi măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a oraşului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalaţii portuare. Se lucrează febril la constru­irea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 kra, şi înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor pa­triotice, tineri şi vîrstnici plan­tează pe chei stîlpi, bat în cuie ,cinduri, cară pămint şi nisip, le tasează. Este un ma­re efort material şi de energia. Costul digului şi al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioana de lei. Secretarul general al partidului se intreţine cu con­ducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu utila dăruire aici şi le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amă­nunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde şi părăsesc oraşul hotărit să se apere cu orice preţ. Către Galaţi se zboară peste o imensă întin­dere de apă murdară, clipoein­­dă. Avem in priviri aceeaşi imagine pe care am intîlnit-o cu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureşului, Someşu­­lui, Tirnavelor. Parcă pe a­­ceste pămînturi s-ar fi trans­format în realitate povestea bi­blică a potopului. Cît poţi cu­prinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsi­te, şosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte şi tîrîte de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zag­­na-Vădeni, zace cufundată în mocirlă. Este locul de întilnire a Siretului cu Dunărea. Ne­mai avînd Ioc în Dunăre, Si­retul a rupt digurile şi a năs­cut pe UScat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeş, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune eco­nomiei. Apare apoi oraşul... Ga­­laţiul se înfăţişează optimist. Prima imagine pe care o ofe­ră, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui în faţa forţelor naturii. Este ora 17. Elicopterul ate­rizează pe stadionul din cartie­rul Tighina. In prezenţa a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu este întîmpi­­nat de Cornel Onescu, minis­­trul afacerilor interne, şi de Constantin Dăscălescu, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare s­patele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîte­va , or de m­al, devreme ca­lea ferată Galaţi — Tecuci a fost redată traficului, încercuit de puhoaie, oraşul rezistă e­­roic, spărgînd breşe in zidul ostil al forţelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii şi mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „P.C.R. — Ceauşescu*, au ie­şit in intimpinarea conducă­torilor de partid şi de stat. Observăm că majoritatea sînt femei, elevi şi pionieri. Este şi firesc: bărbaţii se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică in partea de est a oraşului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt a­­nunţate in zilele următoare. Portul Galaţi. Pe punţi ri­dicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid şi de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboa­ră pe firul Dunării, de-a lun­gul digului aflat în plină con­strucţie. In dreptul Şantierului naval se profilează silueta ma­sivă a mineralierului de 12.500 tone aflat In construcţie, se văd noile dane şi Instalaţii de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone aliate in pro­iect. Dincolo de macaralele şantierului se profilează halele laminorului de tablă subţire, cartierele de locuinţe. Toate aceste bunuri trebuie salvate­­ de furia apelor. Tovarăşul Ni­colaa Ceauşescu dă indicaţii în legătură cu urgentarea lu­crărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacităţi tehnice şi umane sub un comandament de înaltă ca­lificare. Mi şi mii de mun­citori şi cetăţeni ai oraşului, sprijiniţi de militari ai forţe­lor noastre armate, lucrează zi şi noapte pe şantierul a­­cestui dig. 1.000 de studenţi s-au oferit să muncească vo­luntar la ridicarea zidului îm­potriva pericolului ascuns in masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau şi aici in aceste cli­pe prin care trece întreaga noastră ţară. In afară de o­­franda In munca tenace a ce­tăţenilor pentru apărarea a­­vuţiei obşteşti de atacul dez- * lănţuit de ape, salariaţii Com­- _ binatului siderurgic — Galaţi — contribuie cu aproape 12 mili­oane lei la ajutorarea zonelor S calamitate, precum şi cu im- g portante cantităţi de materiale de construcţie, cu echipe de­­ specialişti. Contribuţia băneas- 8 că a salariaţilor din toate în- _ Deprinderile şi instituţiile ju- I deţului se ridică, după calcu- 8 1® provizorii, la suma de 47­0 milioane Iei. Importante can- 8 tităţi de cereale, numeroase a-­­ nimate, precum şi însemnate a sume de bani sunt date în­­ contul sinistraţilor ,de către unităţile de stat şi coope­ratiste din agricultură, de că­tre familiile ţărăneşti. Sunt valori destinate să a­­copere pierderile înregistrate pînă acum în acest judeţ, e­­valuate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toţi locuiitorii municipiului şi al judeţului sunt ferm ho­­tărîţi să muncească fără pre­get pentru preintimpinarea al­tor calamităţi, precum şi pen­tru lichidarea efectelor inun­daţiilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu cei­lalţi conducători de partid şi de stat, părăseşte, la orele in­serării, oraşul Galaţi. Elicop­terul zboară un timp de-a lun­gul malului românesc al Pru­tului, ale cărui ape au prici­nuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului şi a Ialomiţei, râori care s-au revărsat haotic pe întinse suprafeţe agricole, a­­fectind atât ogoare cu grin în­verzit, cit şi ferme zootehnice, întreprinderi ale Industriei a­­limentare, construcţii ale unită­ţilor da stat şi cooperatiste, livezi şi păduri. Privirea dis­tinge zone din care apele au început să se retragă, dar pa­gubei« lăsate de Inundaţii pe aceste ctmpii mănoase sint i­­nestimabile. Iţjt mănoasa fiihpţe­­» ,, Bărăganului este .tmpirizită de o puzderie de bălţi care lucesc straniu in penumbra inserării, dind dimensiunea jag’hlefelor 'fie rare Intemperiile le-au pro­dus tn însăşi grinarul ţării. Sint răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin mun­ca dîrză, neostenită, strîns u­­nit In jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmînd ne­abătut politica profund patrio­tică a Partidului Comunist Ro­mân — cîrmariul încercat al României socialiste. ★ Ca şi in celelalte judeţe a­­fectate de inundaţii, şi aici vizita operativă de lucru În­treprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat a con­stituit pentru cetăţenii din ju­deţele Brăila şi Galaţi un pu­ternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preintîmpinarea şi lichi­darea efectelor inundaţiilor, a reprezentat un prilej de îm­bărbătare in lupta cu stihiile naturii şi de manifestare a so­­lidarităţii socialiste cu care întregul nostru popor se ri­dică ca un singur om, infrun­­tînd ai hotărfre și fermitate grelele încercări prin care tre­ce patria noastră socialistă. N. Popescu-Bogdănești Paul DIACONESCU I i I La centrele de primire a obiectelor donate Revărsare de câldura sufleteasca, de solidaritate umană S Tovarăşi la bucurii şi necazuri ■ Gesturi emoţionante ■ „Lacrimile noastre se contopesc cu ale sinistraţilor, dar nu-l lăsăm pradă deznădejdii“ ■ „Aşa cred eu de cuviinţă să-i ajut“ La apelul partidului, la che­marea Frontului Unităţii Socia­liste, răspund prezent milioane de cetăţeni ai patriei, formînd un front unic, de neclintit. Vasta mişcare de solidaritate umană, civică, creste zi d­e zi in amploare şi intensitate, ilustrind înalta conştiinţă pa­triotică, profunda dragoste de care sunt animaţi oamenii, fru­museţea lor morală. Ieri, am vizitat numeroase centre de primire a obiectelor donate in sprijinul populaţiei sinistrate. După expresia to­varăşului Aurel Caras, preşe­dintele comitetului de stradă din circumscripţia electorală municipală nr. 82, acţiunea de ajutorare a populaţiei din ju­deţele năpăstuite de stihia dezlănţuită a naturii este: o revărsare de căldură sufle­tească, de căldură umană. A­­pele s-au revărsat distrugînd bunuri materiale şi vieţi, oa­menii insă îşi revarsă hotări­­rea de a reface totul. Pe Ştefan Seceoreanu şi so­ţia acestuia Jenica, l-am găsit la centrul de primire din stra­dela Albă. Cu emoţie ne-au spus: .Simţim durerea sufle­tească a celor ce au indurat asemenea nenorocire. Ştim ce x înseamnă să nu mai ai nimic. De aceea am dat cu tîragă ini­mă tot ceea ce­­am crezut noi că va fi folositor. — Ce v-a determinat să donaţi atîtea obiecte de îmbră­căminte, Încălţăminte şi, de uz gospodăresc? Am adresat a­­ceastă întrebare tovarăşelor Alexandrina Diaconescu din str. Gheorghe Musicescu nr. 14, Iulia Creţeanu, str. Nicolae Bălcescu nr. 18, Ecaterina Be­­jenaru, şoseaua Ştefan cel Ma­re nr. 35, Culiţa Harhas, atr. Hotin nr. 41. Deşi poate nu se cunosc, le-am amintit la un loc, pe aceleaşi considerente: au degajat atlta căldură sufle­tească cînd Îmi vorbeau des­­pre irtiâ^tăţl^dinlforijele stbis­:' trăie pe 'lari“îe*îd văzut la teievftor seu­ in presă, .Incit ochii acestora erau umeziţi de lacrimi. Şi, deşi veniseră cu braţele Încărcate, toate consi­derau acelaşi lucru: ,e prea puţin ceea ce am dat*. — Pur şi simplu ne-au răs­colit dezastrele ce s-au abătut asupra ătîtor judeţe, ne măr­turisea tov. Mihaela Preoţii din str. Ciurchi, blocul F 4, scara E, ap. 3. Lacrimile noastre se contopesc cu ale sinistraţilor, dar nu-i lăsăm pradă deznă­dejdii. Şi-o dovedea prin fap­te. De abia mai putea duce cele trei geamantane doldora de obiecte pe care dorea să le predea la centrul de la şcoa­la generală din acest cartier. Cu riscul de a vă prezenta un Inventar, rog cititorii­ să-mi Îngăduie de a arăta ce au adus trei persoane: Maria Onu, str. V. Lupu, bloc C 2, sc. A, ap. 1 (o cămaşă bărbătească din nailon şi alte patru din po­plin, 3 chiloţi tetra, 4 flanele de corp, 11 maieuri — toate cumpărate de la magazin), Virginia Butnaru­, str. V. Lupu, bloc. D 5, etaj I, ap. 2 (mate­rial pentru o cuvertură de li­nă, o pernă cu două feţe noi, un cearceaf nou, 3 bluze d® damă, 2 fraieuri de copil, o pereche de pantofi bărbătești, 0 rochie, un prosop), Niculina Fieraru, str. Stejar nr. 33, bloc 1­5, etaj I, ap. 6 (o pernă cu feţe roz, una pătură albastră cu cearceaf roz, 2 Cearceafuri de pat, o faţă de masă, toale aproape noi)..Le cer scuze daci au dorit să rămână anonime Gestul lor a impresionat Ins pe toţi cei care au citit notei ce le-au semnat. .Aşa am crezut eu de cu­viinţă*,, ne-a răspuns elevi: Lucian Matran din clasa a VI­­E a Liceului nr. 1. Şi. cu­ alţii a^aztjlndesg,. la .«Imp! firesc, omenesc. Miron Tarnara, Piaţa,. Unirii nr. 2,. .Veronic«, Vrtaceanuţ, jt j^ăpuşneanu nr 24, Till Bercovîci, atr. V. Alec­sandri, Elena Cirlănescu, str. Culturii nr. 41, Iosif Vestler, str. Flamura Roşie nr. 8, N Muşătoru, str. Păcurari nr. 14, Marcu Vals, str. Sf. Teodor nr. 28, Dumitru Zaharia, str. dr. Cohac nr. 18 sim­t numai câţiva dintre m­iile de cetăţeni care s-au prezentat în aceste zile la centrele de primire a obiectelor donate. Membrii cooperaţiei meşte­şugăreşti au dat pînă ieri, di­mineaţă obiecte de Îmbrăcă­minte şi încălţăminte în va­loare de 75.000 de lei. În cursul aceleiaşi zile, ei au mai împachetat în lăzi speciale cîteva sute de paltoane, mii de costume, rochii şi alte o­­biecte a căror valoare se ri­dică la peste 240.000 de lei. Din partea colectivului de muncă al Combinatului textil au plecat cu destinaţia — Fa­brica Tîrnava — Mediaş 20 de colete care conţin fiecare gar­nituri complete de lenjerie, îmbrăcăminte etc. pentru 20 de familii de textilişti. Tovarăşul Constantin Iorda­­che, secretarul Consiliului popular comunal Valea Seacă ne relata cum ţăranul coope­rator Petrache I. Ruşu­ a cum­părat un costum nou bărbă­tesc şi l-a predat la centrul de primire a obiectelor donate. Se cuvine a spune însă mai multe cuvinte de laudă Ia a­­dresa elevilor diverselor scali car* fsl dau uniformei» lor, rechizite șl numeroase obiecte le uz personal. Ieri, Ia centrele de colecteze munca a continuat In ritm neo­bosit. Numeroase reprezentan­­e al» comisiilor de femek *­­'.eve, cadre didactice eu sortat, ambalat şi expediat zeci de pachete cu­­diverse obiecte.. .@ţ„. muncă plăţifl de dăruire... cu satisfacţii sufleteşti neînchipuit fie mari. Aceştia­ sunt oamenii zilelor noastre. Imagine de la centrul de colectare a obiectelor donate, cu sediul la Liceul nr. 1 „Mihail Sadoveanu" din Iași. De la Comisia judeţeană de apărare împotriva inundaţiilor Get­a maximă Înregistrată pe râul Prut la postul hidro­­metric Ungheni, de 590 cm, la data de 19 mai 1970, ora 22, se găseşte cu Întregul front de viitură in dreptul lo­calităţii , Grozeşti şi va ajun­ge în localitatea Sorban — Drîpceni în noaptea de 23 spre 24 mai. Apele din lunca majoră a Prutului au început să se re­tragă de la Bivolari un aval și ar fi continuat pînă in dreptul comunei Bosia, dacă nu ar fi intervenit o nouă undă de viitură care, propa­­gîndu-se numai pe albia mi­noră a Prutului, a înregistrat viteze deosebit de mari şi care se suprapun peste unde­le de viitură vechi. Până in dimineaţa zilei de 22 mai, pe toate breşele create de Prut, pînă în­­ dreptul localităţii Bo­sia, deversările se diminuau treptat spre zero. Postul hidrometric Rădăuţi — Prut a înregistrat o scăde­re la data de 19 mai (după viitura mare) de 236 cm, du­pă care continuă să crească înregistrînd o nouă maximă de 367 cm. la data de 20 mai, ora 19. Aceste nivele s-au trans­mis la posturile Bivolari și Ungheni astfel : — postul Bivolari înregis­trează o minimă de 436 cm. la data de 20 mai (după vii­tura mare), continuind să crească ptnă la 22 mai, ora 7 dimineața, la cota de 526, adică cu 90 cm. In 42 de ore; — la postul hidrometric Ungheni, se înregistrează o scădere (după unda maximă) de 573 fată de 590 (maxima înregistrată la data de 21 mai, orele 23,00, ca in noap­­tea zilei de 21 spre 22 mal, ptnă la ora 7 dimineața, să se înregistreze o creșt­e ct 7 cm., In 4 ore ajunglnd din nou la cota de 580 cm. A doua undă de viitură d® pe rîul Prut va influența In continuare nivelele de Ia pos-' turile hidrometrice Bivolari, Ungheni şl Drlnceni, Inregis­­trlndurse următoarele cot»! probabil# I Bivolari — 530 cm. Ungheni — 585 cm. Drincerii — 700 cm. In această situaţie, Prutul a Început din nou pe 22 mai să deverseze prin breşet* create de viitură, pornind din partea de jos a localităţii Sculenii pînă la Gorban. A­­ceasta va avea următoarele consecinţe : Localităţile cît şi terenurile agricole care se găseau sub­ apă la data de 22 mai, vor rămîne în continuare inunda­te, iar durata de viitură se măreşte cu încă 2—3 zile. ★ Faţă de situaţia hidrologică relatată mai sus, noua undă de viitură prezentînd pericol prin mărirea timpului de Sta­ţionare, apar ca oportune ur­mătoarele măsuri : — să se supravegheze la continuare toate digurile atît cele nou construite cît şi cele vechi care pot să se rupă în orice moment din cauza înmu­ierilor, datorită timpului mare de staţionare a apelor; — unităţile care au evacua­te animalele, le vor lăsa la continuare acolo unde au fost duse pînă la retragerea ape­lor î­n mijloacele militare de Intervenţie, destinate în acest scop, şi care se găsesc în partea de sud a judeţului, să fie menţinute în continuare până la retragerea apelor. noii LE. 1.-11 luni luni Numaroşi locuitori ai oraşului Iaşi au conti­nuat, ieri, să se perinde prin faţa ghişeului a­­genţiei din str. Cuza vodă pentru a depune la contul G.E.G. — 2000 diferite sume de bani în folosul sinistraţilor din zonele inundate ale ţă­rii. Pînă la ora de închidere a ghişeului, soldul acestui cont s-a ridicat la sumă de 147.680 de lei­­Clicul dă­ jos„ demonstrează, elocvent do­rința vie a­­ ieșenilor de a contribui cu toate posi­bilitățile la vindecarea rănilor lăsate de dezlău­. ... _____,­zic ..uiuzncosi cu ţuirea apelor. I (urmare din pag. 1) poporului român, In adunări» au hotărît să-şi aduci contri­buţia bănească şi materială, donînd solda lor pe o lună, precum şi obiecte de Îmbră­căminte. etc Au fost luate toate mă­surile necesare Întăririi ca­pacităţii combative a gărzi-­­ lor de Intervenţie. Dispunem I de toate mijloacele pentru o I intervenţie operativă şi eficace şi suntem­ ferm hotărîţi să ne facem plnă la sfîrşit datoria pentru salvarea vieţilor ome- I neşti şi bunurilor materiale, I să ne aducem aportul efectiv la lichidarea urmărilor provo­cate de inundaţii şi alte cala­mităţi, acolo unde va fi ne­voie. „însufleţiţi de cuvintele pli­ne de îmbărbătare, rostite de dumneavoastră, scumpe tova­răşe Nicolae Ceauşescu, In­crezători In partid, In înţe­leaptă sa politică Internă şi externă, în guvernul patriei noastre, hotărîţi să sprijinim şi să contribuim la Înlăturarea cît mai grabnică a efectelor i­­nundaţiilor şi reluarea activi­tăţilor economice şi sociale­­ întrerupte, se spune In tele­grama adresată conducerii partidului, personal tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, de către lucrătorii P.G.L. ,,A­­limentara" Iaşi , ne luăm următoarele angajamente: — săi asigurăm o apro­vizionare ritmică a popu­laţiei oraşului Iaşi, ca şi o deservire promptă, civiliza­tă; — să realizăm o depăşire a angajamentului de bene­ficii peste plan cu suma de 50.000 de lei; — să cedăm lunar, până la sfirşitul anului, salariul pe cite o zi pentru ajuto­rarea populaţiei sinistrate, aceasta reprezentind suma de 275.000 de lei ; — să oferim suma de 12.000 Iei alocată pentru excursie, ca stimulent acor­dat fruntaşilor In Intr­e­­cerea socialistă la urma obţinerii steagului de frun­taş pe ramură în anul 1969, precum şi suma de 8.000 de lei din bugetul sindicatului. Locţiitorul secretarului Co­mitetului orăşenesc de partid din Hirlău, Paul Iancu, ne transmite: ★ Toţi salariaţii între­prinderilor şi instituţiilor din oraş s-au oferit să ce­deze salariul lor pe o zi, in fiecare lună, până la sfirşi­tul anului. Aceasta însu­mează cifra de 61.830 de lei. ★ Ţăranii cooperatori ■ din Hârlău au hotărit să ofere valoarea unei norme de muncă convenţionale, ceea ce reprezintă 15.300 Iei. De la Comarna aflăm de la secretarul comitetului co­munal de partid, tov. Gh. Moisa: — fiecare salariat şi-a o­­ferit salariul pe cite o zi, lunar, ptnă la sfirşitul anu­lui; — membrii C.A.P. Co­marna vor vărsa In contul nr. 2000 suma de 35.000 de lei — contravaloarea un­nei norme de muncă con­venţionale; — consiliul popular co­munal a organizat o echi­pă de meseriaşi care va a­­juta la refacerea locuinţe­lor sinistraţilor din Chi­­pereşti. Angajamente insufleţitoare şi-au luat şi locuitorii comunei Gropniţa: ★ Valoarea normelor convenţionale, a căror con­travaloare s-a stabilit a fi vărsată în contul sinistra­ţilor, se ridică pe comună la 27.160 de lei; ★ Salariaţii din comună s-au hotărit să contribuie cu 29.416 lei, reprezentind salariul pe ctte o zi, în fie­care lună, ptnă la sfirşitul anului; ★ Cele două C.A.P.-u­ri din comună au oferit in sprijinul populaţiei sinistra­te 6.500 kg. diverse produ­se: grlu, porumb, fasole. De asemenea, ţăranii coopera­tori au oferit din gospodă­riile lor personale 9.126 kg. diverse produse agro-a­­limentare. Şi ziariştii ieşeni sunt, în a­­ceste zile, de profundă Îndu­rerare pentru întregul nostru popor, nu numai cu pana, ci şi cu gândul şi fapta alături de sinistraţi. ★ Cadrele de conducere din redacţia ziarului „Fla­căra Iaşului" şi-au oferit salariul lor pe o lună de zile. Membrii aparatului re­dacţional contribuie la aju­torarea celor greu loviţi de stihiile apelor, cu salariul pe 16 zile pînă la sfîrşitul anului, iar tovarăşii din a­­paratul administrativ cu sa­lariul pe 8 zile ptnă la sfîr­­şitul acestui an. Acestea totalizează suma de aproxi­mativ 50.000 de Iei. ★ Obolul material al­­­dactorilor şi personalul.: tehnico-administrativ de­­ Studioul de Radio Iaşi, prin cedarea unor zile da sala­riu ptnă la sfirşitul anului se cifrează la peste 53.001 de lei. Deosebit de emoţionante stăn veştile transmise de către co­lectivele unităţilor şcolare ! „Ne simţim alături de voi, se spune în scrisoarea co­piilor de la „Casa copilului“ din Bucium, noi, toţi copiii afiaţi aici sub ocrotirea par­tidului şi a statului nostru Primiţi glodurile noastre cete mai curate. Banii ce-i vom Incasa de la serbarea pe care o vom da cu prile­jul Zilei Internaţionale a copilului sunt pentru vot". In scopul ajutorării ce­lor sinistraţi, cadrele didac­tice de aici au hotărît să­ doneze valoarea unei zile­­­, din salariu, în fiecare lună pînă la sfirşitul anului, pre­cum şi gratificaţiile cuve­nite la sfirşitul acestui an. La fel s-au angajat co­lectivele grădiniţelor cu o­­rar normal nr. 3, 6, 9 din Iaşi, precum şi ale altor u­­nităţi de învăţămînt. O scrisoare de-a dreptul im­presionantă am primit din par­tea elevului Viorel Manole din clasa a VlII-a ,5, de la Li­ceul „Emil Racoviţă* din Iaşi, în care se spune Intre altele: „Sedez carnetul meu de G.E.S. unui elev din clasa a VllI-a d­intr-una din localităţile si­nistrate*. ★ De la consu­lul judeţean pentru educaţie fizică şi sport am fost înştiinţaţi că se vor organiza manifestări sportive de amploare pe stadionul „23 August" cu concursul unităţi­lor sportive de performanţă, în beneficiul sinistraţilor. ★ Membrii biroului G.N.E.F.S. au hotărît să cedeze salariul pe o lună, iar ceilalţi activişti vor contribui in fiecare lună cu salariul pe o zi pînă la sfirşitul anului. ★ Cele î­n componente ale brigăzii artistice de la Fabri­ca­­„Ţesătura“ au hotărît ca sumele rezultate de pe­ urma spectacolului pe care-l vor pre­zenta in ziua de 28 mai a.c. să fie puse la dispoziţia popu­laţiei care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Contribuţii materiale şi bă­neşti, contribuţii mai mari sau mai mici, toate insă pornite din adîncul sufletului, din do­rinţa fierbinte de a aduce, în marele front al eforturilor co­mune, obolul atît de necesar pentru depășirea acestor grele momente. I I­­ I I I in lupta împotriva furiei oarbe a apelor

Next