Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-23 / nr. 7365
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 * mu Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi (urmare din pag. 1) punde la întrebările la legătură cu calitatea producţiei, ai destinaţia ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcind parte dintr-un lot de 72, sunt gata să iasă pe porţile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei incă o comandă de 108 bucăţi. Pe platforma de încercare a compresoarelor şi excavatoarelor are loc un schimb de păreri asupra calităţii produselor. Se arată că excavatoarele produse In prezent sunt de o concepţie depăşită şi că uzina asimilează acum un tip de excavator modern şi de mai mare capacitate, excavatorul cu acţionara hidraulică, ale cărui 5 prototipuri stnt In curs de exces»#«, urmtnd ca In curlnd el •• intre In producţia da tarla. Tovarăşul Nicolaa Gaauşescu subliniază faptul că utilajele acastat întreprinderi—. excavatoare, rulouri compresoara, maşini grele destinata lucrărilor da construcţia — au • mare importanţă acum, In eforturile ca nu aşteaptă pentru refacerea drumurilor, şoselelor, căilor ferate, a construcţiilor din localităţi, Intrăprinderi' $i din agricultură, după retragerea apelor....... ie,'"**»« st'.btll. Pretutindeni, tn secţiile şi tn toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepera, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat o primire călduroasă. Inţelegînd momentele grele prin care trece ţara, îşi înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse şi de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să Ie doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum şi depăşirile de plan ce vor fi realizate drept contribuţie la efortul general al clasei muncitoare, al Întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundaţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează felicitări Conducătorilor uzinei, inginerilor şi tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite şi totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creşterea productivităţii muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activităţii marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, in vederea depăşirii cît mai grabnice a marilor greutăţi prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs in ţara noastră. In zona portului, conducătorii de partid şi de stat iau cunoştinţă, la faţa locului, de nivelul apelor şi măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a oraşului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalaţii portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 kra, şi înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri şi vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie ,cinduri, cară pămint şi nisip, le tasează. Este un mare efort material şi de energia. Costul digului şi al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioana de lei. Secretarul general al partidului se intreţine cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu utila dăruire aici şi le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde şi părăsesc oraşul hotărit să se apere cu orice preţ. Către Galaţi se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipoeindă. Avem in priviri aceeaşi imagine pe care am intîlnit-o cu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureşului, Someşului, Tirnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cît poţi cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, şosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte şi tîrîte de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădeni, zace cufundată în mocirlă. Este locul de întilnire a Siretului cu Dunărea. Nemai avînd Ioc în Dunăre, Siretul a rupt digurile şi a născut pe UScat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeş, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi oraşul... Galaţiul se înfăţişează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui în faţa forţelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Tighina. In prezenţa a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, şi de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare spatele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva , or de mal, devreme calea ferată Galaţi — Tecuci a fost redată traficului, încercuit de puhoaie, oraşul rezistă eroic, spărgînd breşe in zidul ostil al forţelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii şi mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „P.C.R. — Ceauşescu*, au ieşit in intimpinarea conducătorilor de partid şi de stat. Observăm că majoritatea sînt femei, elevi şi pionieri. Este şi firesc: bărbaţii se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică in partea de est a oraşului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunţate in zilele următoare. Portul Galaţi. Pe punţi ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid şi de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcţie. In dreptul Şantierului naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12.500 tone aflat In construcţie, se văd noile dane şi Instalaţii de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone aliate in proiect. Dincolo de macaralele şantierului se profilează halele laminorului de tablă subţire, cartierele de locuinţe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarăşul Nicolaa Ceauşescu dă indicaţii în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacităţi tehnice şi umane sub un comandament de înaltă calificare. Mi şi mii de muncitori şi cetăţeni ai oraşului, sprijiniţi de militari ai forţelor noastre armate, lucrează zi şi noapte pe şantierul acestui dig. 1.000 de studenţi s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns in masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau şi aici in aceste clipe prin care trece întreaga noastră ţară. In afară de ofranda In munca tenace a cetăţenilor pentru apărarea avuţiei obşteşti de atacul dez- * lănţuit de ape, salariaţii Com- _ binatului siderurgic — Galaţi — contribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor S calamitate, precum şi cu im- g portante cantităţi de materiale de construcţie, cu echipe de specialişti. Contribuţia băneas- 8 că a salariaţilor din toate în- _ Deprinderile şi instituţiile ju- I deţului se ridică, după calcu- 8 1® provizorii, la suma de 470 milioane Iei. Importante can- 8 tităţi de cereale, numeroase a- nimate, precum şi însemnate a sume de bani sunt date în contul sinistraţilor ,de către unităţile de stat şi cooperatiste din agricultură, de către familiile ţărăneşti. Sunt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum în acest judeţ, evaluate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toţi locuiitorii municipiului şi al judeţului sunt ferm hotărîţi să muncească fără preget pentru preintimpinarea altor calamităţi, precum şi pentru lichidarea efectelor inundaţiilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, părăseşte, la orele inserării, oraşul Galaţi. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului şi a Ialomiţei, râori care s-au revărsat haotic pe întinse suprafeţe agricole, afectind atât ogoare cu grin înverzit, cit şi ferme zootehnice, întreprinderi ale Industriei alimentare, construcţii ale unităţilor da stat şi cooperatiste, livezi şi păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubei« lăsate de Inundaţii pe aceste ctmpii mănoase sint inestimabile. Iţjt mănoasa fiihpţe» ,, Bărăganului este .tmpirizită de o puzderie de bălţi care lucesc straniu in penumbra inserării, dind dimensiunea jag’hlefelor 'fie rare Intemperiile le-au produs tn însăşi grinarul ţării. Sint răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit In jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmînd neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român — cîrmariul încercat al României socialiste. ★ Ca şi in celelalte judeţe afectate de inundaţii, şi aici vizita operativă de lucru Întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat a constituit pentru cetăţenii din judeţele Brăila şi Galaţi un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preintîmpinarea şi lichidarea efectelor inundaţiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare in lupta cu stihiile naturii şi de manifestare a solidarităţii socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, infruntînd ai hotărfre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. Popescu-Bogdănești Paul DIACONESCU I i I La centrele de primire a obiectelor donate Revărsare de câldura sufleteasca, de solidaritate umană S Tovarăşi la bucurii şi necazuri ■ Gesturi emoţionante ■ „Lacrimile noastre se contopesc cu ale sinistraţilor, dar nu-l lăsăm pradă deznădejdii“ ■ „Aşa cred eu de cuviinţă să-i ajut“ La apelul partidului, la chemarea Frontului Unităţii Socialiste, răspund prezent milioane de cetăţeni ai patriei, formînd un front unic, de neclintit. Vasta mişcare de solidaritate umană, civică, creste zi de zi in amploare şi intensitate, ilustrind înalta conştiinţă patriotică, profunda dragoste de care sunt animaţi oamenii, frumuseţea lor morală. Ieri, am vizitat numeroase centre de primire a obiectelor donate in sprijinul populaţiei sinistrate. După expresia tovarăşului Aurel Caras, preşedintele comitetului de stradă din circumscripţia electorală municipală nr. 82, acţiunea de ajutorare a populaţiei din judeţele năpăstuite de stihia dezlănţuită a naturii este: o revărsare de căldură sufletească, de căldură umană. Apele s-au revărsat distrugînd bunuri materiale şi vieţi, oamenii insă îşi revarsă hotărirea de a reface totul. Pe Ştefan Seceoreanu şi soţia acestuia Jenica, l-am găsit la centrul de primire din stradela Albă. Cu emoţie ne-au spus: .Simţim durerea sufletească a celor ce au indurat asemenea nenorocire. Ştim ce x înseamnă să nu mai ai nimic. De aceea am dat cu tîragă inimă tot ceea ceam crezut noi că va fi folositor. — Ce v-a determinat să donaţi atîtea obiecte de îmbrăcăminte, Încălţăminte şi, de uz gospodăresc? Am adresat această întrebare tovarăşelor Alexandrina Diaconescu din str. Gheorghe Musicescu nr. 14, Iulia Creţeanu, str. Nicolae Bălcescu nr. 18, Ecaterina Bejenaru, şoseaua Ştefan cel Mare nr. 35, Culiţa Harhas, atr. Hotin nr. 41. Deşi poate nu se cunosc, le-am amintit la un loc, pe aceleaşi considerente: au degajat atlta căldură sufletească cînd Îmi vorbeau despre irtiâ^tăţl^dinlforijele stbis:' trăie pe 'lari“îe*îd văzut la teievftor seu in presă, .Incit ochii acestora erau umeziţi de lacrimi. Şi, deşi veniseră cu braţele Încărcate, toate considerau acelaşi lucru: ,e prea puţin ceea ce am dat*. — Pur şi simplu ne-au răscolit dezastrele ce s-au abătut asupra ătîtor judeţe, ne mărturisea tov. Mihaela Preoţii din str. Ciurchi, blocul F 4, scara E, ap. 3. Lacrimile noastre se contopesc cu ale sinistraţilor, dar nu-i lăsăm pradă deznădejdii. Şi-o dovedea prin fapte. De abia mai putea duce cele trei geamantane doldora de obiecte pe care dorea să le predea la centrul de la şcoala generală din acest cartier. Cu riscul de a vă prezenta un Inventar, rog cititorii să-mi Îngăduie de a arăta ce au adus trei persoane: Maria Onu, str. V. Lupu, bloc C 2, sc. A, ap. 1 (o cămaşă bărbătească din nailon şi alte patru din poplin, 3 chiloţi tetra, 4 flanele de corp, 11 maieuri — toate cumpărate de la magazin), Virginia Butnaru, str. V. Lupu, bloc. D 5, etaj I, ap. 2 (material pentru o cuvertură de lină, o pernă cu două feţe noi, un cearceaf nou, 3 bluze d® damă, 2 fraieuri de copil, o pereche de pantofi bărbătești, 0 rochie, un prosop), Niculina Fieraru, str. Stejar nr. 33, bloc 15, etaj I, ap. 6 (o pernă cu feţe roz, una pătură albastră cu cearceaf roz, 2 Cearceafuri de pat, o faţă de masă, toale aproape noi)..Le cer scuze daci au dorit să rămână anonime Gestul lor a impresionat Ins pe toţi cei care au citit notei ce le-au semnat. .Aşa am crezut eu de cuviinţă*,, ne-a răspuns elevi: Lucian Matran din clasa a VIE a Liceului nr. 1. Şi. cu alţii a^aztjlndesg,. la .«Imp! firesc, omenesc. Miron Tarnara, Piaţa,. Unirii nr. 2,. .Veronic«, Vrtaceanuţ, jt j^ăpuşneanu nr 24, Till Bercovîci, atr. V. Alecsandri, Elena Cirlănescu, str. Culturii nr. 41, Iosif Vestler, str. Flamura Roşie nr. 8, N Muşătoru, str. Păcurari nr. 14, Marcu Vals, str. Sf. Teodor nr. 28, Dumitru Zaharia, str. dr. Cohac nr. 18 simt numai câţiva dintre miile de cetăţeni care s-au prezentat în aceste zile la centrele de primire a obiectelor donate. Membrii cooperaţiei meşteşugăreşti au dat pînă ieri, dimineaţă obiecte de Îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 75.000 de lei. În cursul aceleiaşi zile, ei au mai împachetat în lăzi speciale cîteva sute de paltoane, mii de costume, rochii şi alte obiecte a căror valoare se ridică la peste 240.000 de lei. Din partea colectivului de muncă al Combinatului textil au plecat cu destinaţia — Fabrica Tîrnava — Mediaş 20 de colete care conţin fiecare garnituri complete de lenjerie, îmbrăcăminte etc. pentru 20 de familii de textilişti. Tovarăşul Constantin Iordache, secretarul Consiliului popular comunal Valea Seacă ne relata cum ţăranul cooperator Petrache I. Ruşu a cumpărat un costum nou bărbătesc şi l-a predat la centrul de primire a obiectelor donate. Se cuvine a spune însă mai multe cuvinte de laudă Ia adresa elevilor diverselor scali car* fsl dau uniformei» lor, rechizite șl numeroase obiecte le uz personal. Ieri, Ia centrele de colecteze munca a continuat In ritm neobosit. Numeroase reprezentane al» comisiilor de femek *'.eve, cadre didactice eu sortat, ambalat şi expediat zeci de pachete cudiverse obiecte.. .@ţ„. muncă plăţifl de dăruire... cu satisfacţii sufleteşti neînchipuit fie mari. Aceştia sunt oamenii zilelor noastre. Imagine de la centrul de colectare a obiectelor donate, cu sediul la Liceul nr. 1 „Mihail Sadoveanu" din Iași. De la Comisia judeţeană de apărare împotriva inundaţiilor Geta maximă Înregistrată pe râul Prut la postul hidrometric Ungheni, de 590 cm, la data de 19 mai 1970, ora 22, se găseşte cu Întregul front de viitură in dreptul localităţii , Grozeşti şi va ajunge în localitatea Sorban — Drîpceni în noaptea de 23 spre 24 mai. Apele din lunca majoră a Prutului au început să se retragă de la Bivolari un aval și ar fi continuat pînă in dreptul comunei Bosia, dacă nu ar fi intervenit o nouă undă de viitură care, propagîndu-se numai pe albia minoră a Prutului, a înregistrat viteze deosebit de mari şi care se suprapun peste undele de viitură vechi. Până in dimineaţa zilei de 22 mai, pe toate breşele create de Prut, pînă în dreptul localităţii Bosia, deversările se diminuau treptat spre zero. Postul hidrometric Rădăuţi — Prut a înregistrat o scădere la data de 19 mai (după viitura mare) de 236 cm, după care continuă să crească înregistrînd o nouă maximă de 367 cm. la data de 20 mai, ora 19. Aceste nivele s-au transmis la posturile Bivolari și Ungheni astfel : — postul Bivolari înregistrează o minimă de 436 cm. la data de 20 mai (după viitura mare), continuind să crească ptnă la 22 mai, ora 7 dimineața, la cota de 526, adică cu 90 cm. In 42 de ore; — la postul hidrometric Ungheni, se înregistrează o scădere (după unda maximă) de 573 fată de 590 (maxima înregistrată la data de 21 mai, orele 23,00, ca in noaptea zilei de 21 spre 22 mal, ptnă la ora 7 dimineața, să se înregistreze o crește ct 7 cm., In 4 ore ajunglnd din nou la cota de 580 cm. A doua undă de viitură d® pe rîul Prut va influența In continuare nivelele de Ia pos-' turile hidrometrice Bivolari, Ungheni şl Drlnceni, Inregistrlndurse următoarele cot»! probabil# I Bivolari — 530 cm. Ungheni — 585 cm. Drincerii — 700 cm. In această situaţie, Prutul a Început din nou pe 22 mai să deverseze prin breşet* create de viitură, pornind din partea de jos a localităţii Sculenii pînă la Gorban. Aceasta va avea următoarele consecinţe : Localităţile cît şi terenurile agricole care se găseau sub apă la data de 22 mai, vor rămîne în continuare inundate, iar durata de viitură se măreşte cu încă 2—3 zile. ★ Faţă de situaţia hidrologică relatată mai sus, noua undă de viitură prezentînd pericol prin mărirea timpului de Staţionare, apar ca oportune următoarele măsuri : — să se supravegheze la continuare toate digurile atît cele nou construite cît şi cele vechi care pot să se rupă în orice moment din cauza înmuierilor, datorită timpului mare de staţionare a apelor; — unităţile care au evacuate animalele, le vor lăsa la continuare acolo unde au fost duse pînă la retragerea apelor în mijloacele militare de Intervenţie, destinate în acest scop, şi care se găsesc în partea de sud a judeţului, să fie menţinute în continuare până la retragerea apelor. noii LE. 1.-11 luni luni Numaroşi locuitori ai oraşului Iaşi au continuat, ieri, să se perinde prin faţa ghişeului agenţiei din str. Cuza vodă pentru a depune la contul G.E.G. — 2000 diferite sume de bani în folosul sinistraţilor din zonele inundate ale ţării. Pînă la ora de închidere a ghişeului, soldul acestui cont s-a ridicat la sumă de 147.680 de leiClicul dă jos„ demonstrează, elocvent dorința vie a ieșenilor de a contribui cu toate posibilitățile la vindecarea rănilor lăsate de dezlău. ... _____,zic ..uiuzncosi cu ţuirea apelor. I (urmare din pag. 1) poporului român, In adunări» au hotărît să-şi aduci contribuţia bănească şi materială, donînd solda lor pe o lună, precum şi obiecte de Îmbrăcăminte. etc Au fost luate toate măsurile necesare Întăririi capacităţii combative a gărzi- lor de Intervenţie. Dispunem I de toate mijloacele pentru o I intervenţie operativă şi eficace şi suntem ferm hotărîţi să ne facem plnă la sfîrşit datoria pentru salvarea vieţilor ome- I neşti şi bunurilor materiale, I să ne aducem aportul efectiv la lichidarea urmărilor provocate de inundaţii şi alte calamităţi, acolo unde va fi nevoie. „însufleţiţi de cuvintele pline de îmbărbătare, rostite de dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Increzători In partid, In înţeleaptă sa politică Internă şi externă, în guvernul patriei noastre, hotărîţi să sprijinim şi să contribuim la Înlăturarea cît mai grabnică a efectelor inundaţiilor şi reluarea activităţilor economice şi sociale întrerupte, se spune In telegrama adresată conducerii partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de către lucrătorii P.G.L. ,,Alimentara" Iaşi , ne luăm următoarele angajamente: — săi asigurăm o aprovizionare ritmică a populaţiei oraşului Iaşi, ca şi o deservire promptă, civilizată; — să realizăm o depăşire a angajamentului de beneficii peste plan cu suma de 50.000 de lei; — să cedăm lunar, până la sfirşitul anului, salariul pe cite o zi pentru ajutorarea populaţiei sinistrate, aceasta reprezentind suma de 275.000 de lei ; — să oferim suma de 12.000 Iei alocată pentru excursie, ca stimulent acordat fruntaşilor In Intrecerea socialistă la urma obţinerii steagului de fruntaş pe ramură în anul 1969, precum şi suma de 8.000 de lei din bugetul sindicatului. Locţiitorul secretarului Comitetului orăşenesc de partid din Hirlău, Paul Iancu, ne transmite: ★ Toţi salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor din oraş s-au oferit să cedeze salariul lor pe o zi, in fiecare lună, până la sfirşitul anului. Aceasta însumează cifra de 61.830 de lei. ★ Ţăranii cooperatori ■ din Hârlău au hotărit să ofere valoarea unei norme de muncă convenţionale, ceea ce reprezintă 15.300 Iei. De la Comarna aflăm de la secretarul comitetului comunal de partid, tov. Gh. Moisa: — fiecare salariat şi-a oferit salariul pe cite o zi, lunar, ptnă la sfirşitul anului; — membrii C.A.P. Comarna vor vărsa In contul nr. 2000 suma de 35.000 de lei — contravaloarea unnei norme de muncă convenţionale; — consiliul popular comunal a organizat o echipă de meseriaşi care va ajuta la refacerea locuinţelor sinistraţilor din Chipereşti. Angajamente insufleţitoare şi-au luat şi locuitorii comunei Gropniţa: ★ Valoarea normelor convenţionale, a căror contravaloare s-a stabilit a fi vărsată în contul sinistraţilor, se ridică pe comună la 27.160 de lei; ★ Salariaţii din comună s-au hotărit să contribuie cu 29.416 lei, reprezentind salariul pe ctte o zi, în fiecare lună, ptnă la sfirşitul anului; ★ Cele două C.A.P.-uri din comună au oferit in sprijinul populaţiei sinistrate 6.500 kg. diverse produse: grlu, porumb, fasole. De asemenea, ţăranii cooperatori au oferit din gospodăriile lor personale 9.126 kg. diverse produse agro-alimentare. Şi ziariştii ieşeni sunt, în aceste zile, de profundă Îndurerare pentru întregul nostru popor, nu numai cu pana, ci şi cu gândul şi fapta alături de sinistraţi. ★ Cadrele de conducere din redacţia ziarului „Flacăra Iaşului" şi-au oferit salariul lor pe o lună de zile. Membrii aparatului redacţional contribuie la ajutorarea celor greu loviţi de stihiile apelor, cu salariul pe 16 zile pînă la sfîrşitul anului, iar tovarăşii din aparatul administrativ cu salariul pe 8 zile ptnă la sfîrşitul acestui an. Acestea totalizează suma de aproximativ 50.000 de Iei. ★ Obolul material aldactorilor şi personalul.: tehnico-administrativ de Studioul de Radio Iaşi, prin cedarea unor zile da salariu ptnă la sfirşitul anului se cifrează la peste 53.001 de lei. Deosebit de emoţionante stăn veştile transmise de către colectivele unităţilor şcolare ! „Ne simţim alături de voi, se spune în scrisoarea copiilor de la „Casa copilului“ din Bucium, noi, toţi copiii afiaţi aici sub ocrotirea partidului şi a statului nostru Primiţi glodurile noastre cete mai curate. Banii ce-i vom Incasa de la serbarea pe care o vom da cu prilejul Zilei Internaţionale a copilului sunt pentru vot". In scopul ajutorării celor sinistraţi, cadrele didactice de aici au hotărît să doneze valoarea unei zile, din salariu, în fiecare lună pînă la sfirşitul anului, precum şi gratificaţiile cuvenite la sfirşitul acestui an. La fel s-au angajat colectivele grădiniţelor cu orar normal nr. 3, 6, 9 din Iaşi, precum şi ale altor unităţi de învăţămînt. O scrisoare de-a dreptul impresionantă am primit din partea elevului Viorel Manole din clasa a VlII-a ,5, de la Liceul „Emil Racoviţă* din Iaşi, în care se spune Intre altele: „Sedez carnetul meu de G.E.S. unui elev din clasa a VllI-a dintr-una din localităţile sinistrate*. ★ De la consulul judeţean pentru educaţie fizică şi sport am fost înştiinţaţi că se vor organiza manifestări sportive de amploare pe stadionul „23 August" cu concursul unităţilor sportive de performanţă, în beneficiul sinistraţilor. ★ Membrii biroului G.N.E.F.S. au hotărît să cedeze salariul pe o lună, iar ceilalţi activişti vor contribui in fiecare lună cu salariul pe o zi pînă la sfirşitul anului. ★ Cele în componente ale brigăzii artistice de la Fabrica„Ţesătura“ au hotărît ca sumele rezultate de pe urma spectacolului pe care-l vor prezenta in ziua de 28 mai a.c. să fie puse la dispoziţia populaţiei care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Contribuţii materiale şi băneşti, contribuţii mai mari sau mai mici, toate insă pornite din adîncul sufletului, din dorinţa fierbinte de a aduce, în marele front al eforturilor comune, obolul atît de necesar pentru depășirea acestor grele momente. I I I I I in lupta împotriva furiei oarbe a apelor