Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-28 / nr. 7369

FLACĂRĂ IASULUI PAGINA 2 * IMIM IK­ PUN Haulii Ut Illipg 1 11 llSi Pionieri oferă flori înalţilor oaspeţi. Populaţia ieşeană aflată pe stadionul din dealul Copoului aclamă frenetic pe conducătorii de partid şi de stat. Elicopterul — la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care l-au însoţit în vizita în judeţul Iaşi , luîndu-şi zborul, în uralele nesfîrşite ale ieşenilor veniţi ieri, în număr impresio­nant de mare, pe stadionul „23 August"­. Foto : L. stratulat Starea căilor de comunicaţie Starea căilor ferate, drumu­rilor naţionale, aeroporturilor, precum şi a reţelei de poştă şi telecomunicaţii de pe te­ritoriul ţării în ziua de 27 mai. Căile ferate: Ploile căzute In Ultimele zile, precum şi noile inundaţii din unele zone ale ţării au îngreuiat munca de refacere a drumurilor de fier distruse de furia apelor. Cu toate eforturile depuse pen­tru redarea lor în circulaţie, după cum anunţă Departamen­tul căilor ferate, continuă să fie suspendate traseele Sighi­şoara — Daneş, Blaj — Podul Mureş, Jila — Dobra, Neudorf »—­ Radna, Mărişelu — Sără­­ţel, Ileanda — Jibou, Ulmeni — Sălaj — Mireşul Mare, Gîmpulung pe Tisa — fron­tieră, Băcicoi — frontieră, Sîngeorz Băi — Rodna Veche, Bistriţa — Bistriţa Bîrgăului, Cetatea de Baltă—Sovata, Bal­­dovineşti — Bărboşi, precum şi pe liniile Înguste Tg. Mu­reş —­ Band, Praid — Tg. Mu­reş, Crucişor — Şomcuta Ma­re, Satu Mare — Botiz şi Al­­tina — Agnita. Pe linia Ber­­zovia — Oraviţa circulă nu­mai trenurile de călători, cu transbordare în staţiile Tirol şi Surtuc Banat. Căi rutiere: Au fost redes­­­chisa­­e drumurile naţionale 111 oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej — Bacău şi 12 A Ghimeş — Comăneşti. Pe aceste trasee nu pot circula totuşi vehicu­le cu o greutate totală de peste 5 tone. Restricţii pen­tru autovehiculele de mare capacitate — care depăşesc 10 tone — există şi pe sec­toarele Dn 2 A Ţăndărei — Vadu Oii, Dn 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, Dn 13 A Sovata — Bălăuşeri, Dn 14 A Mediaş — Tîrnăveni şi Dn 17 Bistri­ţa — Vatra Dornei. Circulaţia autoturismelor este temporar interzisă pe Dn 2­0 Pogoa­nele — Amara şi Dn 24 Te­cuci — Bîrlad. A fost între­rupt total traficul rutier pe sectoarele: Dn 2 B Brăila — Şendreni, Dn 2 F Bacău — Vaslui, Dn 5 C Giurgiu — Zimnicea, Dn 7 Gădiulata — Rîul Vadului, Dn 13 Braşov — Rupea, Dn 14 Mediaş — Sighi­şoara, Dn 14 B Teiuş — Blaj, Dn 17 B Vatra Dornei — Po­iana Teiului, Dn 22 Măcin — Isaccea, (se circulă pe varianta ocolitoare Măcin — Horia — Cataloi — Tulcea), Dn 24 A Murgeni — Fălciu, Dn 25 Te­cuci — Şendreni (se circulă pe varianta ocolitoare Tecuci — Iveşti — Costache Negri — Pechea — Smîrdan — Galați), Dn 26 Vlădești — Oancea, Dn 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Corabia — Vişina — Ciuieni — Izbiceni — Lunca — Tr. Mă­gurele). Aeroporturi: Datorită faptu­lui că terenurile de aterizare şi decolare ale aeroporturilor din Sibiu şi Satu Mare nu au devenit încă apte traficului, Direcţia generală a aviaţiei ci­vile a dispus menţinerea In continuare a restricţiilor de zbor. P. T. T. R.: Muncind In con­diţii deosebit de grele, lucră­torii din acest sector au reu­şit să repună In funcţiune, într-un timp foarte scurt, cir­cuitele telefonice din zona Rm. Vîlcea — Sibiu. De asemenea, Intre Brăila şi Galaţi s-a dat In funcţiune Încă un sistem de radio-releu, care permite sporirea traficului telefonic in­terurban. Comunicaţiile poşta­le au fost restabilite, de ase­menea, în totalitate pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui şi Ga­laţi. Rămîn închise unităţile P.T.T.R. Alma şi Culun (ju­deţul Sibiu), Nămoloasa (ju­deţul Galaţi), Vădeni (judeţul Brăila) şi Odobasca (judeţul Vrancea). Menţionăm, totoda­tă, că în ultimele zile nu s-au putut asigura integral expedie­rile poştale în cîteva locali­tăţi din judeţele Sibiu, Alba şi Hunedoara* / Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău (urmare din pag. 1) dîndu-se ca activitatea din in­dustrie, din agricultură, din toate sferele vieţii sociale să se reia cît mai rapid în cele mai bune condiţiuni. Doresc să adresez calde fe­licitări tuturor locuitorilor din judeţele prin care am trecut pentru abnegaţia şi hotărirea cu care îşi îndeplinesc sarcini­le trasate de partid şi guvern. Desigur, tovarăşi, împreună cu celelalte judeţe ale ţării, şi judeţul Bacău — care a fost mai puţin afectat de inun­daţii — şi-a luat o serie de angajamente în scopul recupe­rării pagubelor provocate de catastrofa naturală Primul se­cretar al Comitetului judeţean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilităţile judeţului Bacău sunt mai mari decît angajamentele luate. Suntem­ convinşi că organizaţia de partid. Comitetul judeţean, comuniştii, muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi locuitorii din judeţul şi municipiul Bacău îşi vor înzeci eforturile pentru a-şi aduce contribuţia atît la recuperarea într-un termen scurt a pagubelor provocate de calamităţile naturale, cît şi la îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an şi, totodată, la pregătirea următorului plan cincinal. Doresc să mulţumesc tuturor cetăţenilor care în aceste zile şi-au manifestat cu putere dra­gostea şi ataşamentul faţă de partid, faţă de politica sa mar­­xist-leninistă. Toate acestea sunt dovezi grăitoare ale pro­fundei Încrederi şi hotăriri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toţi locuitorii judeţelor prin care am trecut astăzi, În­tregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă şi ex­ternă a partidului ; ele exprimă convingerea de neclintit a oa­menilor muncii că politica Par­tidului Comunist Român co­respunde pe deplin intereselor naţiunii noastre socialiste. (A­­plauze prelungite). Doresc să vă adresez, în în­cheiere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea judeţului dumnea­voastră şi a patriei noastre so­cialiste. Vă doresc multă sănă­tate şi multă fericire. (Aplau­ze puternice, urale; se scan­dează „P.C.R." — „Ceauşes­cu"). Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat în mijlocul oamenilor muncii de pe me­leagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de lup­tă eroică împotriva calamităţi­lor, constituie pentru fiecare cetăţean o puternică îmbărbă­tare, un îndemn vibrant la mo­bilizarea tuturor forţelor şi e­­nergiilor creatoare ale întregii noastre naţiuni socialiste pen­tru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Moldo­vei a prilejuit o nouă şi pu­ternică manifestare a profun­dului ataşament al poporului nostru faţă de partid, faţă de conducerea sa, a hotărîrii lui neclintite de a înfăptui neabă­tut politica sa, consacrată edi­ficării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Cotele apelor Dunării Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor comu­nică : Debitele Dunării superioare, Dravei, Savei şi Moravei În­registrează creşteri importan­te ca urmare a ploilor căzute In ultima decadă. In zilele imediat următoare, Dunărea şi Drava, după confluenţa lor, vor avea un debit maxim de cca. 6 000 metri cubi/secundă, iar debitul Savel va depăşi 4 000 metri cubi/secundă. De asemenea, viiturile pro­duse in a doua decadă a lu­nii mai 1970, In bazinul su­perior al Tisei şi în bazinele Someş şi Mureş, concentrate In Tisa, generează pe acest curs de apă debite de va­loare deosebită, care au atins la Seghedin la 27 mai 1970 valoarea maximă de 4 700 me­tri cubi/secundă. Rezultatul general al evo­luţiei principalilor afluenţi ai Dunării din amonte de Baziaş este formarea unei noi unde de viitură pe Dunărea­ inferi­oară. Debitul maxim al aces­tei viituri la Baziaş se va pro­duce în jurul datei de 1­2 iunie şi va atinge valoarea de cca. 15 000 metri cubi/secundă. Propagarea undei în aval a­­re loc în condiţiile în care albia Dunării evacuează încă viitura anterioară şi aporturi­le laterale relativ însemnate ale Oltului, Siretului și Pru­tului din ultimele 10 zile. Nivelurile maxime care se vor produce, au în general valori ridicate care vor depăşi pe cele ale viiturii anterioare cu 20—40 cm. Se prevăd ur­mătoarele niveluri maxime: 770 cm. la Baziaş, 740 cm. la Moldova Veche, 610 cm. la Drencova, 860 cm. la Turnu Severin, 835 cm. la Gruia, 820 cm. la Cetate, 790 cm. la Ca­lafat, 780 cm. la Bistreţ, 800 cm. la Bechet, 775 cm. la Co­rabia, 730 cm. la Turnu Mă­gurele, 825 cm. la Zimnicea, 820 cm. la Giurgiu, 790 cm. la Olteniţa, 720 cm. la Gălă­­raşi, 710 cm. la Cernavoda, 745 cm. la Hirşova, 630 cm. la Brăila, 600 cm. la Galaţi, 510 cm. la Isaccea şi 435 cm. la Tulcea. Aceste niveluri maxime se vor produce între 1 şi 2 iunie în sectorul Baziaş şi 10—15 iunie în sectorul de vărsare al Dunării. Comisiilor locale de apăra­re contra inundaţiilor le re­vine sarcina ca pe lingă mă­surile prevăzute în planurile de apărare să întreprindă noi acţiuni pentru prevenirea inundaţiilor. În timpul a rămas disponibil să se grăbească lu­crările de ridicare a digurilor ale căror coronamente se situează la mai puţin de 1 m, deasupra nivelurilor prevăzu­te. Atenţie sporită se recoman­dă pentru incintele : Ghidici— Rast — Bistreţ, Jiu — Bechet Dăbuleni, Zimnicea — Năstu­­relu, Boianu — Sticleanu — Călăraşi, Călăraşi — Rîul, Bor­­cea de Sus Compartimentele II şi III, Borcea de Jos Com­partimente I, II şi III, Jegălia, Făcăeni — Vlădeni — Chioa­ra, Luciu — Giurgeni, Insula Mare a Brăilei, Ciobanu — Gîrlici — Dioni, Iglita, Carca­­liu — Măcin şi Măcin — 23 August. De asemenea, se vor execu­ta cu maximă urgenţă lucrări­le necesare pe tronsoanele de dig la care se semnalează In­filtraţii. Este necesară supraveghe­rea continuă a digurilor pen­tru a se putea semnala orice deficienţe posibile şi a se pu­tea interveni. Se vor completa stocurile de materiale de apărare utili­­zînd toate posibilităţile locale. (Agerpres) NOI DEPUNERI LA CONTUL C.E.C. - 2000 In zilele de 26 şi 27 mai a.c. — ne-a comunicat aseară co­respondenţa noastră Veronica Roventa — la agenţiile C.E.C. ce aparţin Filialei Iaşi s-au depus peste 106.000 de lei pentru ajutorarea sinistraţilor din zonele calamitate ale ţă­rii. Această sumă (cea mai mare care s-a înregistrat la cont C.E.C.—2000, în timp de două zile, de la deschidere şi pînă ieri) demonstrează cît de impresionantă este dorinţa lo­cuitorilor din judeţul Iaşi de a contribui, în număr din ce în ce mai mare, la ameliora­rea încercărilor aspre înpotriva cărora luptă sinistraţii. Aceeaşi corespondenţă ne-a mai comu­nicat şi o altă cifră: la ora 21, soldul contului C.E.C. — 2000 s-a ridicat la suma de 407.100 de lei. —* ■■ — Starea reţelei de drumuri din judeţul Iaşi, afectată de inundaţii, la data de 28 mai 1970 In cursul zilei de ieri s-au redat circulaţiei, pentru au­tocamioane şi I.M.S., drumul judeţean Bohotin — Grozeşti şi drumul comunal Tomeşti — Ţuţora — Prisăcani. Continuă să rămînă între­ruptă circulaţia pe drumul judeţean Gorban — Scoposeni şi pe drumurile comunale Ţi­­gănaşi — Larga Jijia, Osoi — Prisăcani , Pod Şcheia — Mirceşti. Se continuă lucrările pen­tru refacerea degradărilor pro­duse reţelei de drumuri. Oamenii răgaz, cu ALBA IULIA — Trimisul special V. Chişu transmite: Deşi nivelul apelor Mure­şului a înregistrat miercuri la Alba Iulia o scădere de 30 cm faţă de cota atinsă în ziua precedentă, ele continuă să se afle peste cota de inun­daţie, măsurind încă peste 5 metri. Numeroase străzi din s­udul oraşului, între care Ol­teniei, Siretului, Iaşului sunt încă parţial inundate. Cartie­rul Partoş continuă să se afle în întregime sub apă. Tîrna­­vele sunt şi ele In scădere, în judeţ 23 de localităţi sunt inundate. Au fost distruse 810 case şi alte numeroase avariate. Deşi aproape 10.000 cetăţeni s-au reîntors în ulti­mele zile la casele lor pînă marţi mai erau evacuate 7.600 persoane, 22.500 hectare teren agri­col au fost inundate total de prima viitură, dintre care o suprafaţă de peste 16.000 hec­tare cu diferite culturi. A doua viitură, care marţi a în­registrat cotele maxime, a a­­coperit cu ape acum 11.038 hectare teren agricol, din ca­re 6.824 hectare cu diferite culturi. Ploile torenţiale ce au că­zut pe cuprinsul judeţului au provocat alunecări de teren la Vinţu de Jos, Blandiana, Mihalţ, Valea Lungă. Ele au distrus pe întinse suprafeţe fineţe, păşuni şi culturi agri­cole, au blocat drumuri. In Alba Iulia ca şi pe în­tregul teritoriu al judeţului, oamenii acţionează fără răgaz cu voinţă de neclintit. Se ri­dică şi se consolidează diguri şi terasamente. Digul din Gar­da de Jos, de exemplu, rupt în patru locuri de apă, a fost refăcut şi consolidat în ulti­mele zile cu alţi 700 saci cu nisip. Pe străzile municipiu­lui Alba Iulia, aflate încă sub apă, acţionează zi şi noapte motopompe şi aspersoare. La toate centrele comunale, linii­le electrice şi telefonice au fost complet restabilite. Linii­le ferate Teiuş-Vinu­i Teiuş- Războieni; Războieni-Ocna Mureş; Blaj-Praid, care au fost pe mai multe locuri rup­te de ape, au fost repuse în circulaţie. Se lucrează fără răgaz la consolidarea liniilor ferate şi drumurilor asfaltate avariate, la refacerea poduri­lor distruse. O activitate deo­sebită se depune la refacerea podului de cale ferată şi la şoseaua dintre Teiuş şi Blaj, zonă extrem de periculoasă,­­unde, într-o învolburare cum­plită, apele Tîrnavei se întîl­­nesc cu Mureşul, la podurile de pesta Mureş din Vinţ şi la podul de pe şoseaua Aiud* Ciumbrud. O preocupare de prim or­din o constituie în prezent lupta pentru diminuarea pa­gubelor provocate de inunda­ţii. Toate întreprinderile in­dustriale din judeţ şi-au re­luat activitatea, dar mai sunt multe dificultăţi. Eforturile tuturor se concentrează îndeo­sebi spre repunerea în func­ţiune a întreprinderilor la în­treaga lor capacitate. O intensă activitate desfă­şoară şi ţăranii cooperatori din judeţ. Pe mari suprafeţe, unde apele s-au retras în în­tregime, s-a început de înda­tă refacerea sau reînsămînţa­­rea culturilor. ★ Cea de-a doua viitură a durilor ce brăzdează melea­gurile Alba luliei a trecut în cursul zilei de ieri. Ea nu a cunoscut însă nici violenţa și nici cotele cele dintîi. Totuși, pagubele pe care le-a provo­cat sînt importante. Ele au fost însă mult diminuate prin măsurile hotărîte ce s-au luat în vederea ridicării unor di­guri, evacuarea unor însem­nate bunuri materiale, a ani­malelor. In prezent, cotele apelor se află în uşoară scă­dere. (Agerpres). Corespondenţă din judeţul Alba acţionează fără­­ voinţă de neclintit SPRIJIN ACORDAT ROMÂNIEI pentru înlăturarea URMĂRILOR INUNDAŢIILOR Consiliul Mondial al­ Păcii, în numele tuturor membrilor săi, a lansat un apel către toate comitetele naţionale de apărare a păcii, prin care le solicită să ia măsuri de aju­torare, pe scară mondială, pen­tru refacerea şi reconstrucţia zonelor calamitate din Româ­nia. Secretarul general al O.N.U., U Thant, a donat, din Fondul Special de Urgenţă O.N.U., un prim ajutor de 15.000 dolari în echipamente şi utilaje. Guvernul Republicii Popu­lare Mongole a hotărît acor­darea unui ajutor material în valoare de 1 000 000 tugrici, constînd din 2 000 tone ciment, 2 000 perechi bocanci şi 500 perechi cisme. Guvernul austriac donează suma de 1 000 000 de şilingi pentru victimele inundaţiilor din România. Această hotă­­rîre a fost luată într-o şe­dinţă a guvernului. Crucea Roşie suedeză a pus la dispoziţia Crucii Roşii In­ternaţionale de la Geneva o nouă sumă de 100 000 coroane venind astfel în ajutorul si­nistraţilor de pe urma inunda­ţiilor din România. Totodată, se anunţă că patru camioane încărcate cu imedicamente, îm­brăcăminte şi păluri, în valoa­re totală de 350 000 coroane, au plecat din Suedia spre Ro­mânia. In zilele următoare vor fi trimise alte transporturi cu obiecte de primă necesitate. La întreprinderea „Navlo­­mar“ din Bucureşti a sosit din partea Companiei libaneze de navigaţie maritimă „Demline", ale cărei nave fac curse regu­late Intre unele porturi din Levant şl porturile româneşti, o scrisoare In care se spune că din partea conducerii şi sa­lariaţilor Companiei a fost pusă la dispoziţia autorităţilor române suma de 1 500 dolari. Numeroase firme italiene vin în ajutorul sinistraţilor din ţara noastră, făcînd diver­se donaţii ca: bărci, cabluri electrice, medicamente, îmbră­căminte, alimente, citrice, bani. Iată cîteva din aceste firme­­ „Eurotecnica“, „Montedisson", „Pirelli", „Le Petit", „Nymco", „Guttadauro", „Spina", „Cla­­tti“, „Privitera“. Donaţiile to­talizează peste 25 000 000 lire italiene. Două firme austriece — „Turmoil“ şi „Schoeller Bleck­­mann" — au donat suma de 152 000 şilingi. Pe adresa Directoratului ge­neral al întreprinderii de co­merţ exterior „Romagricola" s-a primit în ziua de 26 mai un telex din partea firmei „Dr. St. Spernath" din Mün­chen, în care se arată că va fi expediat imediat în Româ­nia un transport cu o canti­tate însemnată de pături de lînă, rufărie de corp, medica­mente, alimente pentru sugari și altele. Printre persoanele din stră­inătate care s-au alăturat e­­fortului de ajutorare a popu­laţiei din judeţele afectate de inundaţii se numără şi ing. Lucian Mandero din Berlinul Occidental, proprietarul firmei „Mandero U. Co. K. G.“. In telegrama adresată între­prinderii „Arcom" — cu care are relaţii contractuale — ing. Lucian Mandero spune: „Vă comunic că am depus la Ban­ca din Bad Morgentheim suma de 5 000 mărci germane, cu rugămintea să o folosiţi pen­tru ajutorarea zonelor calami­tate“. Reprezentantul Firmei „Ru­dolf Wolf" din Anglia, Blac­­kenburg, anunţă că a luat cunoştinţă cu un profund re­­gret de catastrofa ce a avut loc în România şi îşi exprimă dorinţa de a contribui cu su­ma de 500 lire sterline, pe ca­re a şi remis-o Băncii Române de Comerţ Exterior. Pe lîngă donaţiile anterioare, cetăţeni austrieci de origine română au făcut o nouă dona­ţie de 5 000 şilingi. Alţi cetă­ţeni austrieci au trimis colete cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi medicamente pentru sinis­traţi. Mai mulţi cetăţeni de origi­ne română din Elveţia au do­nat 1 000 franci elveţieni, pre­cum şi alimente şi îmbrăcă­minte. In afara unui ajutor în bani, Clubul Diplomatic Sportiv din Bucureşti a hotărît să doneze două autoturisme uneia din regiunile mai grav lovite de calamităţi. Impresionat de amploarea Inundaţiilor din România, per­sonalul firmei „Sybetra" din Bruxelles a hotărît să vină în ajutorul sinistraţilor, neîntîr­­ziat, contribuind cu 100.000 franci, efectiv sau în alimen­te, după necesităţi. Din partea firmei „Lurgl“ (R. F. a Germaniei) a sosit o nouă scrisoare consemnînd do­narea sumei de 25.000 mărci pentru a fi folosită la ajuto­rarea populației care a avut de suferit de pe urma catas­trofalei revărsări a apelor. Tot din R. F. a Germaniei, firma „Fritz Riess" a anunţat că va depune, în contul 1.000, suma de 10.000 mărci. Firma „Trafilerie di metalli" din Italia, parteneră comer­cială a întreprinderii noastre „Metal import", a acordat pen­tru sprijinirea sinistraţilor 500.000 lire italiene. Firma comercială „Star" din Milano a comunicat că mai donează o cantitate de con­serve de carne în valoare de 2,5 milioane lire Italiene, în semn de compasiune şi soli­daritate faţă de populaţia si­nistrată. Hans Joachim Zappel, dijj Kassel, aflat într-o vizită în­ România, a depus la Banca din Arad, ca un modest aju­­tor pentru sinistraţi 500 de mărci R. F. G. Reprezentantul lui „Ro-Ame­­rican Trading Company", Mar­lin, Datcu, aflat actualmente in România, născut pe melea­gurile noastre a donat suma de 100 dolari şi unele obiec­­te de îmbrăcăminte­­ în fo­losul sinistraţilor. Episcopul George Kreutner şi pastorul John Borinjans, cetăţeni canadieni, originari din România, aflaţi temporar în ţara noastră, au prezentat compasiunea şi solidaritatea lor cu întregul popor român în faţa grelei încercări la ca­re a fost supus în ultima vre­me ca urmare a inundaţiilor catastrofale ce s-au produs a­­supra unor regiuni ale ţării noastre şi au donat suma de 1 000 dolari drept contribuţie pentru înlăturarea pagubelor, aduse de calamităţi. Delegaţia Republicii Aus­tria, condusă de dr. Maximi­­­lian Falbl, consilier ministe­rial în Ministerul Comerţului şi Industriei, aflată la Bucu­reşti pentru tratative în vede­rea încheierii acordului co­mercial de lungă durată pe 1971—1975, precum şi a pro­tocolului privind schimburile de mărfuri pe 1971, a depus la Banca Română de Comerţ Exterior suma de 6.000 de şilingi ca ajutor pentru fami­liile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Proprietarul firmei „Com­mercial Credit" din Beyrouth,*) M. Şaman, a trimis urmă­toarea scrisoare : „La puţini­ timp după declanşarea inun­daţiilor din România, am do­nat 1.000 dolari pentru ajuto­rarea sinistraţilor. Venind lai Bucureşti, în interes de afa­ceri şi văzînd prin Interme­diul televiziunii române ima­gini zguduitoare din zonele lovite de catastrofalele inun­daţii, văzînd amploarea pagu­belor şi suferinţelor pe care un număr de cetăţeni le în­fruntă cu bărbăţie am fost profund mişcat. Fiind unul dintre aceia ca­re am avut fericirea să cu­nosc frumuseţile României, precum şi ospitalitatea şi vir-­ tuţile poporului român, con­sider de datoria mea să spo­resc contribuţia modestă pe­ care o aduc la fondul pentru­ ajutorarea victimelor calami-, tăţilor naturale, cu încă 9.000­ dolari, ca o expresie a sentiyi­mentelor pe care le nutresc pentru poporul român*. Administratorul delegat al firmei „Danex" din Atena, Nicolas Travouris, a trimis o­ scrisoare în care se arată:" „Date fiind legăturile de ani pe care le am cu diversele firme din România, permite­­ţi-mi să aduc şi eu o contri­buţie la sprijinirea familiilor, care au suferit datorită inun­i­daţiilor, prin acordarea unei cantităţi de măsline în valoa­re de circa 5.000 dolari. Reprezentanta firmei „Gioa­­chino Veneziani" din Trieste- Rodica Oanţă, a depus la Am­­­basada ţării noastre din Ro­ma, ca o contribuţie la ajuto­rarea sinistraţilor suma de 100.000 lire italiene. Dl. Tauzer, de la firma aus­triacă „Schoeller Bleckmann", a expediat o ladă cu medica­mente colectate de soţia sa,­ care este medic la un spital­ din Viena. Din partea organizaţiei „Or­dinul de Malta" s-au primit 34 de colete cu medicamente şi 2 colete cu pături. Federaţia industriilor chimi­ce din Belgia a lansat un apel către membrii săi, spre a con­tribui la fondul de ajutorare a sinistraţilor din România. Au fost colectate astfel medi­camente în valoare de 51.000­ de franci belgieni. ★ Zilnic, organizaţiile Cruelty! Roşii din diferite ţări ale lu­mii trimit avioane, camioane­ de mare tonaj sau trenuri în­cărcate cu alimente, articole­ de îmbrăcăminte, obiecte gos­podăreşti şi instalaţii indus­triale — contribuţie la şter­gerea urmelor calamităţilor, naturale care şi-au pus am­prenta pe multe din localită­ţile româneşti. In ultimele 24 de ore, prin aeroportul Inter­naţional „Bucureşti-Otopeni", au sosit din Atena mari can­tităţi de conserve din carne­ şi legume, care au fost diri­jate la cantinele unde lu­ masa sinistraţii sau spre de­pozitele ce îi aprovizionează­ cu produsele necesare alimen­taţiei. Din Elveţia au sosit 101 tone de produse dietetice pentru copii, precum şi un grup electrogen pentru pro­ducerea de energie acolo un­de apele au distrus aceste instalaţii. De asemenea, din­ partea Semilunii Roşii din Turcia au ajuns în ţară cîte­va mii de kilograme de zahăr, făină, îmbrăcăminte şi pături.­­ Prin punctul de frontieră­ Stamora-Moraviţa a intrat o­ nouă caravană de autovehi­­cule cu ajutoare transmise de Crucea Roşie a R.F.G. pen­tru populaţia sinistrată şi pen­tru oraşele greu lovite de inundaţii. De­ la Timişoara, caravana a luat drumul loca­lităţilor Tg. Mureş, Tîrnăveni, Mediaş, Blaj, Sibiu, Brăila, Tulcea şi spre alte zone lo­vite de calamitate. Ajutorul constă în instalaţii de filtrare a apei de băut, rezervoare şi instalaţii aferente, îmbrăcă­minte, încălţăminte. Caravana este însoţită şi de un grup de specialişti germani cărei vor deservi utilajele de fil­trare a apei.­­ (Agerpres) . A I X X ­.

Next