Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-28 / nr. 7369
FLACĂRĂ IASULUI PAGINA 2 * IMIM IK PUN Haulii Ut Illipg 1 11 llSi Pionieri oferă flori înalţilor oaspeţi. Populaţia ieşeană aflată pe stadionul din dealul Copoului aclamă frenetic pe conducătorii de partid şi de stat. Elicopterul — la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care l-au însoţit în vizita în judeţul Iaşi , luîndu-şi zborul, în uralele nesfîrşite ale ieşenilor veniţi ieri, în număr impresionant de mare, pe stadionul „23 August". Foto : L. stratulat Starea căilor de comunicaţie Starea căilor ferate, drumurilor naţionale, aeroporturilor, precum şi a reţelei de poştă şi telecomunicaţii de pe teritoriul ţării în ziua de 27 mai. Căile ferate: Ploile căzute In Ultimele zile, precum şi noile inundaţii din unele zone ale ţării au îngreuiat munca de refacere a drumurilor de fier distruse de furia apelor. Cu toate eforturile depuse pentru redarea lor în circulaţie, după cum anunţă Departamentul căilor ferate, continuă să fie suspendate traseele Sighişoara — Daneş, Blaj — Podul Mureş, Jila — Dobra, Neudorf »— Radna, Mărişelu — Sărăţel, Ileanda — Jibou, Ulmeni — Sălaj — Mireşul Mare, Gîmpulung pe Tisa — frontieră, Băcicoi — frontieră, Sîngeorz Băi — Rodna Veche, Bistriţa — Bistriţa Bîrgăului, Cetatea de Baltă—Sovata, Baldovineşti — Bărboşi, precum şi pe liniile Înguste Tg. Mureş — Band, Praid — Tg. Mureş, Crucişor — Şomcuta Mare, Satu Mare — Botiz şi Altina — Agnita. Pe linia Berzovia — Oraviţa circulă numai trenurile de călători, cu transbordare în staţiile Tirol şi Surtuc Banat. Căi rutiere: Au fost redeschisae drumurile naţionale 111 oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej — Bacău şi 12 A Ghimeş — Comăneşti. Pe aceste trasee nu pot circula totuşi vehicule cu o greutate totală de peste 5 tone. Restricţii pentru autovehiculele de mare capacitate — care depăşesc 10 tone — există şi pe sectoarele Dn 2 A Ţăndărei — Vadu Oii, Dn 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, Dn 13 A Sovata — Bălăuşeri, Dn 14 A Mediaş — Tîrnăveni şi Dn 17 Bistriţa — Vatra Dornei. Circulaţia autoturismelor este temporar interzisă pe Dn 20 Pogoanele — Amara şi Dn 24 Tecuci — Bîrlad. A fost întrerupt total traficul rutier pe sectoarele: Dn 2 B Brăila — Şendreni, Dn 2 F Bacău — Vaslui, Dn 5 C Giurgiu — Zimnicea, Dn 7 Gădiulata — Rîul Vadului, Dn 13 Braşov — Rupea, Dn 14 Mediaş — Sighişoara, Dn 14 B Teiuş — Blaj, Dn 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului, Dn 22 Măcin — Isaccea, (se circulă pe varianta ocolitoare Măcin — Horia — Cataloi — Tulcea), Dn 24 A Murgeni — Fălciu, Dn 25 Tecuci — Şendreni (se circulă pe varianta ocolitoare Tecuci — Iveşti — Costache Negri — Pechea — Smîrdan — Galați), Dn 26 Vlădești — Oancea, Dn 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Corabia — Vişina — Ciuieni — Izbiceni — Lunca — Tr. Măgurele). Aeroporturi: Datorită faptului că terenurile de aterizare şi decolare ale aeroporturilor din Sibiu şi Satu Mare nu au devenit încă apte traficului, Direcţia generală a aviaţiei civile a dispus menţinerea In continuare a restricţiilor de zbor. P. T. T. R.: Muncind In condiţii deosebit de grele, lucrătorii din acest sector au reuşit să repună In funcţiune, într-un timp foarte scurt, circuitele telefonice din zona Rm. Vîlcea — Sibiu. De asemenea, Intre Brăila şi Galaţi s-a dat In funcţiune Încă un sistem de radio-releu, care permite sporirea traficului telefonic interurban. Comunicaţiile poştale au fost restabilite, de asemenea, în totalitate pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui şi Galaţi. Rămîn închise unităţile P.T.T.R. Alma şi Culun (judeţul Sibiu), Nămoloasa (judeţul Galaţi), Vădeni (judeţul Brăila) şi Odobasca (judeţul Vrancea). Menţionăm, totodată, că în ultimele zile nu s-au putut asigura integral expedierile poştale în cîteva localităţi din judeţele Sibiu, Alba şi Hunedoara* / Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău (urmare din pag. 1) dîndu-se ca activitatea din industrie, din agricultură, din toate sferele vieţii sociale să se reia cît mai rapid în cele mai bune condiţiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din judeţele prin care am trecut pentru abnegaţia şi hotărirea cu care îşi îndeplinesc sarcinile trasate de partid şi guvern. Desigur, tovarăşi, împreună cu celelalte judeţe ale ţării, şi judeţul Bacău — care a fost mai puţin afectat de inundaţii — şi-a luat o serie de angajamente în scopul recuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală Primul secretar al Comitetului judeţean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilităţile judeţului Bacău sunt mai mari decît angajamentele luate. Suntem convinşi că organizaţia de partid. Comitetul judeţean, comuniştii, muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi locuitorii din judeţul şi municipiul Bacău îşi vor înzeci eforturile pentru a-şi aduce contribuţia atît la recuperarea într-un termen scurt a pagubelor provocate de calamităţile naturale, cît şi la îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an şi, totodată, la pregătirea următorului plan cincinal. Doresc să mulţumesc tuturor cetăţenilor care în aceste zile şi-au manifestat cu putere dragostea şi ataşamentul faţă de partid, faţă de politica sa marxist-leninistă. Toate acestea sunt dovezi grăitoare ale profundei Încrederi şi hotăriri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toţi locuitorii judeţelor prin care am trecut astăzi, Întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă şi externă a partidului ; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor naţiunii noastre socialiste. (Aplauze prelungite). Doresc să vă adresez, în încheiere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea judeţului dumneavoastră şi a patriei noastre socialiste. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire. (Aplauze puternice, urale; se scandează „P.C.R." — „Ceauşescu"). Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de luptă eroică împotriva calamităţilor, constituie pentru fiecare cetăţean o puternică îmbărbătare, un îndemn vibrant la mobilizarea tuturor forţelor şi energiilor creatoare ale întregii noastre naţiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Moldovei a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a profundului ataşament al poporului nostru faţă de partid, faţă de conducerea sa, a hotărîrii lui neclintite de a înfăptui neabătut politica sa, consacrată edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Cotele apelor Dunării Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor comunică : Debitele Dunării superioare, Dravei, Savei şi Moravei Înregistrează creşteri importante ca urmare a ploilor căzute In ultima decadă. In zilele imediat următoare, Dunărea şi Drava, după confluenţa lor, vor avea un debit maxim de cca. 6 000 metri cubi/secundă, iar debitul Savel va depăşi 4 000 metri cubi/secundă. De asemenea, viiturile produse in a doua decadă a lunii mai 1970, In bazinul superior al Tisei şi în bazinele Someş şi Mureş, concentrate In Tisa, generează pe acest curs de apă debite de valoare deosebită, care au atins la Seghedin la 27 mai 1970 valoarea maximă de 4 700 metri cubi/secundă. Rezultatul general al evoluţiei principalilor afluenţi ai Dunării din amonte de Baziaş este formarea unei noi unde de viitură pe Dunărea inferioară. Debitul maxim al acestei viituri la Baziaş se va produce în jurul datei de 12 iunie şi va atinge valoarea de cca. 15 000 metri cubi/secundă. Propagarea undei în aval are loc în condiţiile în care albia Dunării evacuează încă viitura anterioară şi aporturile laterale relativ însemnate ale Oltului, Siretului și Prutului din ultimele 10 zile. Nivelurile maxime care se vor produce, au în general valori ridicate care vor depăşi pe cele ale viiturii anterioare cu 20—40 cm. Se prevăd următoarele niveluri maxime: 770 cm. la Baziaş, 740 cm. la Moldova Veche, 610 cm. la Drencova, 860 cm. la Turnu Severin, 835 cm. la Gruia, 820 cm. la Cetate, 790 cm. la Calafat, 780 cm. la Bistreţ, 800 cm. la Bechet, 775 cm. la Corabia, 730 cm. la Turnu Măgurele, 825 cm. la Zimnicea, 820 cm. la Giurgiu, 790 cm. la Olteniţa, 720 cm. la Gălăraşi, 710 cm. la Cernavoda, 745 cm. la Hirşova, 630 cm. la Brăila, 600 cm. la Galaţi, 510 cm. la Isaccea şi 435 cm. la Tulcea. Aceste niveluri maxime se vor produce între 1 şi 2 iunie în sectorul Baziaş şi 10—15 iunie în sectorul de vărsare al Dunării. Comisiilor locale de apărare contra inundaţiilor le revine sarcina ca pe lingă măsurile prevăzute în planurile de apărare să întreprindă noi acţiuni pentru prevenirea inundaţiilor. În timpul a rămas disponibil să se grăbească lucrările de ridicare a digurilor ale căror coronamente se situează la mai puţin de 1 m, deasupra nivelurilor prevăzute. Atenţie sporită se recomandă pentru incintele : Ghidici— Rast — Bistreţ, Jiu — Bechet Dăbuleni, Zimnicea — Năsturelu, Boianu — Sticleanu — Călăraşi, Călăraşi — Rîul, Borcea de Sus Compartimentele II şi III, Borcea de Jos Compartimente I, II şi III, Jegălia, Făcăeni — Vlădeni — Chioara, Luciu — Giurgeni, Insula Mare a Brăilei, Ciobanu — Gîrlici — Dioni, Iglita, Carcaliu — Măcin şi Măcin — 23 August. De asemenea, se vor executa cu maximă urgenţă lucrările necesare pe tronsoanele de dig la care se semnalează Infiltraţii. Este necesară supravegherea continuă a digurilor pentru a se putea semnala orice deficienţe posibile şi a se putea interveni. Se vor completa stocurile de materiale de apărare utilizînd toate posibilităţile locale. (Agerpres) NOI DEPUNERI LA CONTUL C.E.C. - 2000 In zilele de 26 şi 27 mai a.c. — ne-a comunicat aseară corespondenţa noastră Veronica Roventa — la agenţiile C.E.C. ce aparţin Filialei Iaşi s-au depus peste 106.000 de lei pentru ajutorarea sinistraţilor din zonele calamitate ale ţării. Această sumă (cea mai mare care s-a înregistrat la cont C.E.C.—2000, în timp de două zile, de la deschidere şi pînă ieri) demonstrează cît de impresionantă este dorinţa locuitorilor din judeţul Iaşi de a contribui, în număr din ce în ce mai mare, la ameliorarea încercărilor aspre înpotriva cărora luptă sinistraţii. Aceeaşi corespondenţă ne-a mai comunicat şi o altă cifră: la ora 21, soldul contului C.E.C. — 2000 s-a ridicat la suma de 407.100 de lei. —* ■■ — Starea reţelei de drumuri din judeţul Iaşi, afectată de inundaţii, la data de 28 mai 1970 In cursul zilei de ieri s-au redat circulaţiei, pentru autocamioane şi I.M.S., drumul judeţean Bohotin — Grozeşti şi drumul comunal Tomeşti — Ţuţora — Prisăcani. Continuă să rămînă întreruptă circulaţia pe drumul judeţean Gorban — Scoposeni şi pe drumurile comunale Ţigănaşi — Larga Jijia, Osoi — Prisăcani , Pod Şcheia — Mirceşti. Se continuă lucrările pentru refacerea degradărilor produse reţelei de drumuri. Oamenii răgaz, cu ALBA IULIA — Trimisul special V. Chişu transmite: Deşi nivelul apelor Mureşului a înregistrat miercuri la Alba Iulia o scădere de 30 cm faţă de cota atinsă în ziua precedentă, ele continuă să se afle peste cota de inundaţie, măsurind încă peste 5 metri. Numeroase străzi din sudul oraşului, între care Olteniei, Siretului, Iaşului sunt încă parţial inundate. Cartierul Partoş continuă să se afle în întregime sub apă. Tîrnavele sunt şi ele In scădere, în judeţ 23 de localităţi sunt inundate. Au fost distruse 810 case şi alte numeroase avariate. Deşi aproape 10.000 cetăţeni s-au reîntors în ultimele zile la casele lor pînă marţi mai erau evacuate 7.600 persoane, 22.500 hectare teren agricol au fost inundate total de prima viitură, dintre care o suprafaţă de peste 16.000 hectare cu diferite culturi. A doua viitură, care marţi a înregistrat cotele maxime, a acoperit cu ape acum 11.038 hectare teren agricol, din care 6.824 hectare cu diferite culturi. Ploile torenţiale ce au căzut pe cuprinsul judeţului au provocat alunecări de teren la Vinţu de Jos, Blandiana, Mihalţ, Valea Lungă. Ele au distrus pe întinse suprafeţe fineţe, păşuni şi culturi agricole, au blocat drumuri. In Alba Iulia ca şi pe întregul teritoriu al judeţului, oamenii acţionează fără răgaz cu voinţă de neclintit. Se ridică şi se consolidează diguri şi terasamente. Digul din Garda de Jos, de exemplu, rupt în patru locuri de apă, a fost refăcut şi consolidat în ultimele zile cu alţi 700 saci cu nisip. Pe străzile municipiului Alba Iulia, aflate încă sub apă, acţionează zi şi noapte motopompe şi aspersoare. La toate centrele comunale, liniile electrice şi telefonice au fost complet restabilite. Liniile ferate Teiuş-Vinui Teiuş- Războieni; Războieni-Ocna Mureş; Blaj-Praid, care au fost pe mai multe locuri rupte de ape, au fost repuse în circulaţie. Se lucrează fără răgaz la consolidarea liniilor ferate şi drumurilor asfaltate avariate, la refacerea podurilor distruse. O activitate deosebită se depune la refacerea podului de cale ferată şi la şoseaua dintre Teiuş şi Blaj, zonă extrem de periculoasă,unde, într-o învolburare cumplită, apele Tîrnavei se întîlnesc cu Mureşul, la podurile de pesta Mureş din Vinţ şi la podul de pe şoseaua Aiud* Ciumbrud. O preocupare de prim ordin o constituie în prezent lupta pentru diminuarea pagubelor provocate de inundaţii. Toate întreprinderile industriale din judeţ şi-au reluat activitatea, dar mai sunt multe dificultăţi. Eforturile tuturor se concentrează îndeosebi spre repunerea în funcţiune a întreprinderilor la întreaga lor capacitate. O intensă activitate desfăşoară şi ţăranii cooperatori din judeţ. Pe mari suprafeţe, unde apele s-au retras în întregime, s-a început de îndată refacerea sau reînsămînţarea culturilor. ★ Cea de-a doua viitură a durilor ce brăzdează meleagurile Alba luliei a trecut în cursul zilei de ieri. Ea nu a cunoscut însă nici violenţa și nici cotele cele dintîi. Totuși, pagubele pe care le-a provocat sînt importante. Ele au fost însă mult diminuate prin măsurile hotărîte ce s-au luat în vederea ridicării unor diguri, evacuarea unor însemnate bunuri materiale, a animalelor. In prezent, cotele apelor se află în uşoară scădere. (Agerpres). Corespondenţă din judeţul Alba acţionează fără voinţă de neclintit SPRIJIN ACORDAT ROMÂNIEI pentru înlăturarea URMĂRILOR INUNDAŢIILOR Consiliul Mondial al Păcii, în numele tuturor membrilor săi, a lansat un apel către toate comitetele naţionale de apărare a păcii, prin care le solicită să ia măsuri de ajutorare, pe scară mondială, pentru refacerea şi reconstrucţia zonelor calamitate din România. Secretarul general al O.N.U., U Thant, a donat, din Fondul Special de Urgenţă O.N.U., un prim ajutor de 15.000 dolari în echipamente şi utilaje. Guvernul Republicii Populare Mongole a hotărît acordarea unui ajutor material în valoare de 1 000 000 tugrici, constînd din 2 000 tone ciment, 2 000 perechi bocanci şi 500 perechi cisme. Guvernul austriac donează suma de 1 000 000 de şilingi pentru victimele inundaţiilor din România. Această hotărîre a fost luată într-o şedinţă a guvernului. Crucea Roşie suedeză a pus la dispoziţia Crucii Roşii Internaţionale de la Geneva o nouă sumă de 100 000 coroane venind astfel în ajutorul sinistraţilor de pe urma inundaţiilor din România. Totodată, se anunţă că patru camioane încărcate cu imedicamente, îmbrăcăminte şi păluri, în valoare totală de 350 000 coroane, au plecat din Suedia spre România. In zilele următoare vor fi trimise alte transporturi cu obiecte de primă necesitate. La întreprinderea „Navlomar“ din Bucureşti a sosit din partea Companiei libaneze de navigaţie maritimă „Demline", ale cărei nave fac curse regulate Intre unele porturi din Levant şl porturile româneşti, o scrisoare In care se spune că din partea conducerii şi salariaţilor Companiei a fost pusă la dispoziţia autorităţilor române suma de 1 500 dolari. Numeroase firme italiene vin în ajutorul sinistraţilor din ţara noastră, făcînd diverse donaţii ca: bărci, cabluri electrice, medicamente, îmbrăcăminte, alimente, citrice, bani. Iată cîteva din aceste firme „Eurotecnica“, „Montedisson", „Pirelli", „Le Petit", „Nymco", „Guttadauro", „Spina", „Clatti“, „Privitera“. Donaţiile totalizează peste 25 000 000 lire italiene. Două firme austriece — „Turmoil“ şi „Schoeller Bleckmann" — au donat suma de 152 000 şilingi. Pe adresa Directoratului general al întreprinderii de comerţ exterior „Romagricola" s-a primit în ziua de 26 mai un telex din partea firmei „Dr. St. Spernath" din München, în care se arată că va fi expediat imediat în România un transport cu o cantitate însemnată de pături de lînă, rufărie de corp, medicamente, alimente pentru sugari și altele. Printre persoanele din străinătate care s-au alăturat efortului de ajutorare a populaţiei din judeţele afectate de inundaţii se numără şi ing. Lucian Mandero din Berlinul Occidental, proprietarul firmei „Mandero U. Co. K. G.“. In telegrama adresată întreprinderii „Arcom" — cu care are relaţii contractuale — ing. Lucian Mandero spune: „Vă comunic că am depus la Banca din Bad Morgentheim suma de 5 000 mărci germane, cu rugămintea să o folosiţi pentru ajutorarea zonelor calamitate“. Reprezentantul Firmei „Rudolf Wolf" din Anglia, Blackenburg, anunţă că a luat cunoştinţă cu un profund regret de catastrofa ce a avut loc în România şi îşi exprimă dorinţa de a contribui cu suma de 500 lire sterline, pe care a şi remis-o Băncii Române de Comerţ Exterior. Pe lîngă donaţiile anterioare, cetăţeni austrieci de origine română au făcut o nouă donaţie de 5 000 şilingi. Alţi cetăţeni austrieci au trimis colete cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi medicamente pentru sinistraţi. Mai mulţi cetăţeni de origine română din Elveţia au donat 1 000 franci elveţieni, precum şi alimente şi îmbrăcăminte. In afara unui ajutor în bani, Clubul Diplomatic Sportiv din Bucureşti a hotărît să doneze două autoturisme uneia din regiunile mai grav lovite de calamităţi. Impresionat de amploarea Inundaţiilor din România, personalul firmei „Sybetra" din Bruxelles a hotărît să vină în ajutorul sinistraţilor, neîntîrziat, contribuind cu 100.000 franci, efectiv sau în alimente, după necesităţi. Din partea firmei „Lurgl“ (R. F. a Germaniei) a sosit o nouă scrisoare consemnînd donarea sumei de 25.000 mărci pentru a fi folosită la ajutorarea populației care a avut de suferit de pe urma catastrofalei revărsări a apelor. Tot din R. F. a Germaniei, firma „Fritz Riess" a anunţat că va depune, în contul 1.000, suma de 10.000 mărci. Firma „Trafilerie di metalli" din Italia, parteneră comercială a întreprinderii noastre „Metal import", a acordat pentru sprijinirea sinistraţilor 500.000 lire italiene. Firma comercială „Star" din Milano a comunicat că mai donează o cantitate de conserve de carne în valoare de 2,5 milioane lire Italiene, în semn de compasiune şi solidaritate faţă de populaţia sinistrată. Hans Joachim Zappel, dijj Kassel, aflat într-o vizită în România, a depus la Banca din Arad, ca un modest ajutor pentru sinistraţi 500 de mărci R. F. G. Reprezentantul lui „Ro-American Trading Company", Marlin, Datcu, aflat actualmente in România, născut pe meleagurile noastre a donat suma de 100 dolari şi unele obiecte de îmbrăcăminte în folosul sinistraţilor. Episcopul George Kreutner şi pastorul John Borinjans, cetăţeni canadieni, originari din România, aflaţi temporar în ţara noastră, au prezentat compasiunea şi solidaritatea lor cu întregul popor român în faţa grelei încercări la care a fost supus în ultima vreme ca urmare a inundaţiilor catastrofale ce s-au produs asupra unor regiuni ale ţării noastre şi au donat suma de 1 000 dolari drept contribuţie pentru înlăturarea pagubelor, aduse de calamităţi. Delegaţia Republicii Austria, condusă de dr. Maximilian Falbl, consilier ministerial în Ministerul Comerţului şi Industriei, aflată la Bucureşti pentru tratative în vederea încheierii acordului comercial de lungă durată pe 1971—1975, precum şi a protocolului privind schimburile de mărfuri pe 1971, a depus la Banca Română de Comerţ Exterior suma de 6.000 de şilingi ca ajutor pentru familiile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Proprietarul firmei „Commercial Credit" din Beyrouth,*) M. Şaman, a trimis următoarea scrisoare : „La puţini timp după declanşarea inundaţiilor din România, am donat 1.000 dolari pentru ajutorarea sinistraţilor. Venind lai Bucureşti, în interes de afaceri şi văzînd prin Intermediul televiziunii române imagini zguduitoare din zonele lovite de catastrofalele inundaţii, văzînd amploarea pagubelor şi suferinţelor pe care un număr de cetăţeni le înfruntă cu bărbăţie am fost profund mişcat. Fiind unul dintre aceia care am avut fericirea să cunosc frumuseţile României, precum şi ospitalitatea şi vir- tuţile poporului român, consider de datoria mea să sporesc contribuţia modestă pe care o aduc la fondul pentru ajutorarea victimelor calami-, tăţilor naturale, cu încă 9.000 dolari, ca o expresie a sentiyimentelor pe care le nutresc pentru poporul român*. Administratorul delegat al firmei „Danex" din Atena, Nicolas Travouris, a trimis o scrisoare în care se arată:" „Date fiind legăturile de ani pe care le am cu diversele firme din România, permiteţi-mi să aduc şi eu o contribuţie la sprijinirea familiilor, care au suferit datorită inunidaţiilor, prin acordarea unei cantităţi de măsline în valoare de circa 5.000 dolari. Reprezentanta firmei „Gioachino Veneziani" din Trieste- Rodica Oanţă, a depus la Ambasada ţării noastre din Roma, ca o contribuţie la ajutorarea sinistraţilor suma de 100.000 lire italiene. Dl. Tauzer, de la firma austriacă „Schoeller Bleckmann", a expediat o ladă cu medicamente colectate de soţia sa, care este medic la un spital din Viena. Din partea organizaţiei „Ordinul de Malta" s-au primit 34 de colete cu medicamente şi 2 colete cu pături. Federaţia industriilor chimice din Belgia a lansat un apel către membrii săi, spre a contribui la fondul de ajutorare a sinistraţilor din România. Au fost colectate astfel medicamente în valoare de 51.000 de franci belgieni. ★ Zilnic, organizaţiile Cruelty! Roşii din diferite ţări ale lumii trimit avioane, camioane de mare tonaj sau trenuri încărcate cu alimente, articole de îmbrăcăminte, obiecte gospodăreşti şi instalaţii industriale — contribuţie la ştergerea urmelor calamităţilor, naturale care şi-au pus amprenta pe multe din localităţile româneşti. In ultimele 24 de ore, prin aeroportul Internaţional „Bucureşti-Otopeni", au sosit din Atena mari cantităţi de conserve din carne şi legume, care au fost dirijate la cantinele unde lu masa sinistraţii sau spre depozitele ce îi aprovizionează cu produsele necesare alimentaţiei. Din Elveţia au sosit 101 tone de produse dietetice pentru copii, precum şi un grup electrogen pentru producerea de energie acolo unde apele au distrus aceste instalaţii. De asemenea, din partea Semilunii Roşii din Turcia au ajuns în ţară cîteva mii de kilograme de zahăr, făină, îmbrăcăminte şi pături. Prin punctul de frontieră Stamora-Moraviţa a intrat o nouă caravană de autovehicule cu ajutoare transmise de Crucea Roşie a R.F.G. pentru populaţia sinistrată şi pentru oraşele greu lovite de inundaţii. De la Timişoara, caravana a luat drumul localităţilor Tg. Mureş, Tîrnăveni, Mediaş, Blaj, Sibiu, Brăila, Tulcea şi spre alte zone lovite de calamitate. Ajutorul constă în instalaţii de filtrare a apei de băut, rezervoare şi instalaţii aferente, îmbrăcăminte, încălţăminte. Caravana este însoţită şi de un grup de specialişti germani cărei vor deservi utilajele de filtrare a apei. (Agerpres) . A I X X .