Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-30 / nr. 7397

//////ff////////////////////////,/////./ Mul I Sib­i ii I I ion Creangă I In fiecare an, In luna In care în atmosfera bătrlnii• S lui Iaşi pluteşte parfumul­­ trandafirilor şi mireasma g­reilor înfloriţi — a spus­­ muzeograful Aurel Bejena- S ru — în cuvîntul de des­­­­c­hidere la sărbătorirea­­ Bojdeucii lui Ion Creangă,­­ ce a avut loc duminică­­ — ne adunăm aici să cin­­&­ştim memoria aceluia care­­ prin opera sa ne-a incîn- 5 lat anii copilăriei noastre, 5 ai copiilor şi nepoţilor noş­­t­ri. fe Intr-adevăr, la această­­ manifestare tradiţională, or­­­­ganizată de Comitetul ju-­i­deţean pentru cultură şi­­ artă şi de colectivul Bojdeu­­­­cii, au fost de faţă nu nu- i mai pionieri, ci şi oameni­­ ai muncii de toate vîrste- I le care, veniţi la căsuţa i unde marele nostru proza­­­­tor şi-a scris amintirile şi­­ povestirile sale, au retrăit , pentru a nu ştiu cita oară , fiorul mereu inedit al vîr- I stei de aur şi al artei a­­g devorate ce străbate veacu­­­­rile, păstrîndu-şi de-a pu- i furi prospeţimea şi farme­­­ cul. Au retrăit deci toate 5 acestea eseul find vocea I profundă, cu modulaţii bo­­g­­ate de fastuoase falduri, J a neîntrecutului nostru po- I vestitor Mihail Sadoveanu , care, imprimată pentru a supravieţui peste secole, desfăşura cu măiestrie şi­rul amintirilor lui Creangă. Le-au retrăit apoi cînd ac­­torii Naţionalului ieşean Constantin Sava, Constan­tin Obadă, Dionisie Vitcu şi Peltică Ciubotaru au in­terpretat monologul lui Oş­­lobanu din „Catiheţii de la Humuleşti", .Povestea unui om leneş", .Pupăza din tei" şi .La cireşe", în­soţite de prezentarea cal­dă făcută de artista Car­men Barbu. Cît despre e­­levi, ei s-au străduit, după puterile lor, cu candoarea specifică virstei şi mai a­­les cu limpezimea de cleş­tar a glasurilor ce păstrea­ză puritatea izvoarelor, să ne restituie in toată au­tenticitatea aceleaşi amin­tiri îndrăgite (menţionăm pe Gabriela Sasu, Marcela Mînăstireanu şi Florin Ciuciuc de la Şcoala gene­rală nr. 9, precum şi pe elevul Cimpoieş Popa Con­stantin din Rădulăneni). In ambianţa creată de evocările pline de savoare şi haz ale marelui humu­­leştean, asistenţa a vizitat apoi Bojdeuca, împrospă­­tîndu-şi astfel impresiile despre cea mai populară figură de scriitor al poporu­lui român, cunoscut şi îndrăgit deopotrivă de cei mici ca şi de cei cu tîm­­plele de mult argintate. FLACĂRĂ SASULUI PAGINA 2* Tineret nu are vî Acum 42 de ani, proaspătul învăţător Constantin Stejar urca pentru prima dată la catedră. Avea doar 20 de ani, iar dorin­ţa de a-şi pune priceperea şi entuziasmul în slujba luminării generaţiilor de copii stăruia ca o flacără vie, flacăra tinereţii, dar şi a dăruirii, care nu izvo­răşte din vîrstă, ci din conşti­inţă. Iar conştiinţa nu cunoaşte, nu trebuie să cunoască decit o singură vîrstă — aceea a ti­nereţii mature. Astăzi, învăţătorul Constantin Stejar, din satul Hîrtoape, co­muna Vînători, are 62 de ani şi e pensionar. Pensionar e un fel de a spune, pentru că omul a­­cesta nu cunoaşte odihna. Iar 62 de ani nu înseamnă, pentru vigoarea, pentru vioiciunea lui spirituală, o povară. „Cînd ai muncit o viaţă de om, parcă nu-ţi prea vine la îndemînă să te muţi în jurul casei o dată cu umbra" - obişnuieşte el să spună. Duminică, 28 iunie, la Hîrtoa­pe a fost sărbătoare. Dar nu o sărbătoare obişnuită. La iniţia­tiva Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a căminului cultural din localitate, a fost sărbătorit, într-o atmosferă e­­moţionantă, învăţătorul Constan­tin Stejar, cu prilejul împlinirii vîrstei de 62 de ani.­­Subliniind valoarea cu totul deosebită a unei astfel de iniţiative, accen­tuăm asupra semnificaţiei ges­tului - nu numai pentru cel sărbătorit - asupra forţei sti­mulatorii a unei asemenea în­treprinderi. Pornind de la fap­tul că în satele judeţului nos­tru există destui entuziaşti care ani de-a rîndul s-au dăruit muncii şi oamenilor, ne gîndim că poate n-ar fi rău ca mani­festări de seama celei dedicate lui C. Stejar să devină tradi­ţionale). Leagăn al unor valoroase co­mori folclorice, comuna­­Vînători e vestită şi prin hărnicia oa­menilor. De 39 de ani de cînd trăieşte la Hîrtoape, învăţătorul C. Stejar a avut mereu prilejul să vorbească despre vrednicia lor. Iar oamenii au avut de spus, de fiecare dată, cuvinte de admiraţie la adresa lui „moş Costache“ , cum îi zic el u­­neori. Fiind prezent la manifestarea de duminică din sala căminu­lui cultural din Hîrtoape, am intrat în vorbă cu Ion Gh. Gheorghică, om care, la cei 87 de ani, a ţinut să fie de faţă la „cinstirea învăţătorului nos­tru".­­ Apoi să ştii dumneata — mi-a spus moşul — că pe locul unde-s astăzi căminul şi şcoa­la era un medean cu spini. Şi ne-a povestit în conti­nuare cum inimosul învăţător a mobilizat oamenii la ridica­rea celor două clădiri. „Eu n-aveam parale pe moment şi-am dat cereale". Am aflat apoi de la moş Ion istoria echipei de fluierari din sat.­­ Tot învăţătorul Stejar a fost cu ideea. La început, a năşit un cioban — unul Ghiţă Baba — pe care l-a pus să evi­te. Apoi a mai adunat vreo 5-6 ciobani. Şi intr-o zi ne-am pomenit cu o adevărată echi­pă. Acuma cîntă vreo 80 în ea. Avem şi o formaţie de şcolari; bună şi-aceea, n-ai ce zice. La iştia mari, dirijor­ii gineri­miu, Vasile N. Tarcan îi zice. Am şi un frate care doineşte din ea astă fluier. Pe el îi cheamă Neculai. Cu prilejul manifestării - programul artistic fiind susţinut de formaţiile din comună, flu­ierari, cor, brigadă, dansuri, solişti, recitatori — numeroşii vorbitori au scos în evidenţă dăruirea şi dragostea pentru sat de care sărbătoritul a dat do­vadă de-a lungul întregii sale activităţi. Impresionante, insă, au fost cuvintele de mulţumire adresate tuturor de către C. Stejar. „Dacă n-aţi fi fost dum­neavoastră, nu aş fi putut face tot ce ştiţi că am făcut. Pentru asta, vă mulţumesc din inimă". Acum 42 de ani, proaspătul învăţător Constantin Stejar ur­ca pentru prima dată la cate­dră. Astăzi, învăţătorul pensio­nar Constantin Stejar vădeşte acelaşi entuziasm, aceeaşi pu­tere de dăruire. Conştiinţa lui de om al satului, de purtător al făcliei cunoaşterii e la fel de vie ca totdeauna. De aici izvorăşte tinereţea veşnică a a­­cestui om viguros ca şi copa­cul al cărui nume îl poartă, ca şi poporul căruia îşi închină puterile. V. FILIP rrnsrrr/tt. „Cucuteni 5.000“ Cucutenii, cea mai impresi­onantă aşezare neolitică din toată Moldova, şi-au sarbitorit duminică cinci milenii de exis­tenţă. La această sărbătoare sătenii din Cucuteni, cei din comunele învecinate şi un mare număr de invitaţi au adus un omagiu celor ce au trăit pe aceste meleaguri şi care ne-au transmis comori autentice. Guvintul de deschidere a fost rostit de Elena Burdu­­hosu, preşedinta comitetului executiv al consiliului popu­lar al comunei Cucuteni, care, în cuvinte simple dar emoţi­onante, a arătat însemnătatea acestei sărbători. In continu­are cei prezenţi au ascultat expunerea „Importanţa isto­rică a centrului neolitic de la Cucuteni—Băiceni", ţinută de Seiva Sanie, cercetătoare la Muzeul de Istorie a Moldo­vei. Un interes deosebit a stîr­­nit colecţia muzeală amena­jată în incinta şcolii generale. Aceasta a fost prezentată de Şevia Sanie şi Ioan Ilaş, ins­pector la Comitetul judeţean de cultură şi artă. Colecţia — nucleul viitorului muzeu local — cuprinde fragmente ceramice tricrome aparţinînd fazei Cucuteni A., bicrome din faza Cucuteni B., figurine zoomorfe şi antropomorfe de­corate cu incizii, unelte din piatră şi silex, toate apărţi­nind neoliticului. De aseme­nea, această preţioasă colec­ţie amenajată de elevi sub îndrumarea lui Constantin Matei, directorul şcolii, mai cuprinde fragmente ceramice daco-carpice din sec. I­ — III e.n, precum şi fragmente de amfore romane. Manifestarea, organizată de Comitetul judeţean de cultură şi artă în colaborare cu con­siliul popular comunal, a con­tinuat cu o mare serbare populară la care şi-au dat concursul brigada artistică a căminului cultural din satul Bărbăteşti, un grup de solişti vocali şi instrumentişti din Cucuteni, taraful Casai de cultură din Tg. Frumos şi soliştii Maura Motan, Alexan­dru Negrea şi Mariana Băr­­bulescu. De asemenea, s-au organizat întreceri sportive, iar cei mai indemînatici au luat parte la Jocurile distrac­tive. »/»/»//« Aspect din timpul manifestării de la Bojdeuca lui Creangă. Foto: L. STRATULAT—coresp. Turneul circului „Humberto“ Intre 30 Iunie şi 5 iulie a.c. In cadrul turneului pe care-l Întreprinde in ţara noastră, circul de stat cehoslovac „Humberto” va prezenta o se­rie de spectacole şi în piaţa Podu-Roş din oraşul Iaşi. Din bogatul program al cir­cului, menţionăm: dresajul remarcabil al leilor sau ele­fanţilor puternici, al cailor sau caprelor din Came­run, îndrăzneţele producţii pe bare fixe sub cupola circu­lui, originale acrobaţii. Spec­tatorii vor putea aprecia ca­lităţile superioare de interpre­tare ale numerelor de circ, măiestria ansamblului artiști­lor de circ cehoslovaci. Astă-seară la ora 20­­avea loc primul spectacol. va SPORT Marele pas a fost făcut Steagul roşu-Politehnica 0-1 (0-0) Duminică, componenţii echi­pei Politehnicii au adus tutu­ror celor care nu şi-au pier­dut încrederea în ei, tuturor iubitorilor fotbalului din Iaşi o frumoasă victorie sportivă. Cum era de prevăzut, con­fruntarea lor cu reprezentan­ţii marelui oraş de la poalele Tîmpei n-a fost de loc uşoa­ră. Pescarii şi coechipierii lui s-au dovedit adversari redu­tabili, luptînd din răsputeri pentru a înclina balanţa de partea lor şi a profita astfel de şansa ce li se oferea pen­tru a-şi consolida poziţia în zona mai ferită din mijloc a cla­samentului. Dar nici băieţii noştri nu s-au lăsat mai pre­jos. Şi victoria atît de nece­sară a fost obţinută. O dovadă de maturitate la sfirşitul celor 90 de mi­nute de joc efectiv, disputa­te sub o puternică tensiune, ne-am gindit, totuşi, ce le-a lipsit fotbaliştilor de la Poli­tehnica în atâtea alte ocazii asemănătoare pentru realiza­rea succesului atunci când el părea iminent ? Adversarii de duminică ai ieşenilor, în afara acelui a­­vantaj al terenului, se pre­zentau cu o frumoasă „carte de vizită", clădită pe unele performanţe, susţinută de va­lorile ce le reprezintă un A­­damache, un Ivăncescu, un Györfi, un Pescaru sau un Necula. Tricourile echipei Politehni­cii erau îmbrăcate de aceiaşi tineri, care, nu prea de mult, ne dezamăgiseră în meciurile anterioare de campionat, fă­­cîndu-i pe mulţi să-şi piardă şi ultima speranţă in redre­sarea ieşenilor. Nici aceasta nu ni­ai pare a constitui o noutate. Atunci ? Unde se cer explicate evolu­ţia Politehnicii şi rezultatul obţinut favorabil la Braşov ? Steagul Roşu — Politehni­ca a fost un meci de angaja­ment total, joc care, în sine, n-a constituit un mare spec­tacol, ci doar o performanţa (pentru ieşeni), fără ca cine­va să sufere (doar braşovenii, evident) din pricina necon­­cordanţei dintre practic şi estetic. Duminică, cei 13 fot­balişti ai Politehnicii intro­duşi in teren au ştiut şi au reuşit (pentru prima dată) să joace la rezultat. Politehnica şi-a creat condiţiile necesare prestării unui joc viguros şi elastic, prin care nu numai că a înscris golul victorios, dar a şi „controlat" evoluţia situaţiilor din teren. De ace­ea, la un asemenea meci, la o asemenea victorie — în primul rînd a echipei — in­dividualizările nu-şi pot afla locul. Duminică Politehnica şi-a des­chis (excluzind bineînţeles e­­ventualele „accidente") drumul spre zona mai ferită a clasamen­tului printr-un ansamblu de ca­lităţi care se recunosc într-o singură noţiune, aceea de maturitate. Această nouă ca- Fotbal, divizia A­ litate ne bucură, cu atît mai mult cu cît ea se realizează la o medie de vîrstă (pentru mulţi dintre jucători) dintre cele mai proaspete şi ea, spe­răm, va fi amplificată, per­fecţionată în partidele viitoa­re. ^ Secvenţe... In primele minute, tatonări pe planul angajamentului fi­zic (terminate cu faulturi de ambele părţi), jucătorii celor două echipe acţionînd crispat, nesigur. Totuşi, după emoţiile debutului, primii care intră „un rol" sunt ieşenii. El aglo­merează cu bună ştiinţă su­prafaţa din faţa careului lor, căutînd tot timpul să tempo­rizeze jocul, să fringă atacu­rile perpetui ale localnicilor. Tactică care, pe măsură ce minutele se scurgeau, o pun tot mai bine în aplicare. E drept, braşovenii se află de Etapa viitoare (miercuri, 1 Iulie 1970) ! C.F.R. — F.C. Ar­geş I Steaua — Steagul roşu , A.S.A. —­ Dinamo Bacău . Di­ două ori în situaţii favorabi­le de a înscrie, dar şutul lui Necula (min. 10) este reţinut de Constantinescu, iar al lui Györfi (min. 12) trece cu mult peste poarta Politehnicii. Repriza a doua debutează cu un moment de mare tensi­une la poarta ieşenilor , la o „bîlbîială" a apărării Politeh­nicii (singura de altfel în tot meciul) Necula şutează spre gol, dar apare Pal, ca din pă­­mlnt şi, printr-un plonjon te­merar, respinge mingea de pe linia porţii. Apoi, avînd „spa­tele” asigurat, Politehnica „in­vadează" treptat jumătatea cîmpului de joc al gazdelor iniţiind atacuri din ce In ce mai periculoase. In min. 55, Moldoveanu trece uşor de Rusu şi pasează precis, în ca­reu, lui Goliac care, reia, din voie spectaculos, balonul pe sub „mexicanul" Adamache. Este 1—0 pentru Politehnica. încer­cările ulterioare ale gazdelor nu sun­t încununate de succes pentru că ieşenii, calmi, si­guri, menţin mai mult timp balonul, 11 manevrează fără grabă, minutele scurgîndu-se de data aceasta in folosul lor. La fluierul arbitrului I. Rit­ter (Timişoara), care a condus excelent, s-au aliniat formaţi­ile : Adamache — Ivăncescu, lenei, Olteanu, Rusu, Pescaru (min. 60 Cojocaru), Cadar, Necula, Florescu (min. 75 Drfi­­gol), Balint, Györfi (STEAGUL ROŞU) , Constantinescu — Gavrilă, Ianul, Stoicescu, Fal, Alecu, Mihăilă (min. 60 Lu­pea), Simionaş, Goliac, Lupu­­lescu (min. 53, Moldoveanu), Cuperman (POLITEHNICA), Gh. VASILI® namo Bucureşti — Farul , Po­litehnica — Petrolul, Crişul — Univ. Cluj I Jiul — Rapid U.T.A. — Univ. Craiova. CLASAMENTUL Handbal Echipa Liceului nr. 2, vicecampioană republicana Zilele trecute, s-a încheiat turneul final al campionatului şcolar şi de juniori la hand­bal. Formaţia feminină a Li­ceului nr. 2 din Iaşi, deşi n-a avut aportul tuturor compo­nentelor de bază (6 titulare au fost reţinute de examenul de bacalaureat), a obţinut o frumoasă performanţă, ocu­­pînd locul II pe ţară în urma meciurilor susţinute cu Liceul nr. 2 din Tg Mureş (19—7), Ş.S.E. Bucureşti (8—12) , Li­ceul nr. 2 Braşov (9—8), Li­ceul nr. 4 Timişoara (11—7), Ş.S.E. Craiova (8—5). Din formaţia antrenată de prof. Dan Constantinescu s-au remarcat, în mod deosebit, jucătoarele Dorina St­amatin ■— golgetera turneului (a înscris 23 de puncte), Iulia Chitic și portarul Mana Ştefan. Ines LAZAR Slavă ŞAH BELGRAD 29 (Agerpres). Cu o rundă Înainte de ter­minarea turneului internaţio­nal de şah de la Skopija, în fruntea clasamentului se men­ţine marele maestru sovietic Mark Taimanov cu 10,5 punc­te, urmat de Vasiukov — 10 puncte, Florin Gheorghiu — 9,5 puncte, Marovici — 8,5 puncte, Matulovici, Gligorici, Matanovici, Forintos, Balaşov — toţi cu cite 7,5 puncte, Brown — 7 puncte, Reshevsky — 6,5 puncte şi o partidă Întreruptă etc. Şahistul român­­ Florin Gheorghiu, care a jucat bine in acest important turneu (par­ticipă 9 mari maeştri), nu mai poate pierde practic locul trei, o remiză in ultima rundă ii oferă şansa de a-şi confirma norma de mare maestru inter­naţional. Florin Gheorghiu a clştigat partida Întreruptă cu Matulo­vici, iar in runda a 14-a a remizat cu Matanovici. Alte rezultate din runda a 14-a­­ Matulovici—Vasiukov 0—1 ( Janosevici—Brown 1—0, Res­hevsky — Marovici remiză ; Barczay—Nicevski 0—1 , Tai­­manov-Sofrevski remiză , Gli­gorici—Forintos remiză. (urmare din pag. 1) ne de lei, la care se adaugă înzestrarea cu mobilier şi mate­rial didactic de circa 2.019.000 lei. Anul trecut in conferinţa pe ţară s-au dezbătut la cel mai inart nivel probleme referitoare la activitatea Instructiv-educati­­vă, punîndu-se pe prim plan o­­biectivul modernizării conţinutu­lui învăţămîntului în lumina ce­rinţelor actuale ale progresului ştiinţei şi tehnicii pe plan mon­dial. Fără îndoială că şcoala noastră continuă tradiţiile învă­­ţămintului românesc care in tre­cut, in condiţii materiale deo­sebit de grele, a constituit ,to­tuşi un luminos for de cultură, dar in acelaşi timp se impun eforturi pentru a adapta proce­sul instructiv la cerinţele actua­le şi de perspectivă ale vieţii sociale, la noile probleme ale construcţiei socialismului, sarci­­nile­­trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. şi măsurile a­­doptate ulterior privind perfec­ţionarea continuă a planurilor şi programelor şcolare, a manua­lelor şi cursurilor au pus la dispoziţia cadrelor didactice in­strumente perfecţionate de mun­că, la îmbunătăţirea cărora tre­buie să-şi aducă pe mai de­parte întreaga lor contribuţie, pe baza experienţelor acumulate şi a exigenţelor epocii pe care o trăim. In învăţămintul de cul­tură generală, principala înda­torire rămîne generalizarea şco­lii de 10 ani, sarcină de cinste care ne situează printre ţările cu­­cel mai avansat sistem de învăţămînt din lume, chemind slujitorii şcolii la eforturi sporite pe nobilul tărîm al pregătirii ca­drelor, schimbul nostru de mli­­ne. Pornind de la nevoile e­­conomiei patriei socialiste, ele­vii trebuie orientaţi în mod ştiinţific şi spre şcoli profesio­nale, iar liceele de specialitate rămin mijlocul de bază privind formarea cadrelor medii. Or, este ştiut că de cele mai multe ori noi suntem­ în viaţă, în bună parte, opera profesorilor noştri, aceşti adevăraţi maeştri ce mo­delează caractere şi profiluri e­­tice, imprimîndu-le adeseori pe­cetea destinului prin călăuzirea atentă pe căile adevăratei vo­caţii a fiecărui tînăr şi nece­sităţilor patriei şi poporului din care facem parte. Dar cită măiestrie presupune aceasta, cît tact pedagogic, răbdare şi artă de a te apropia sufleteşte de adolescenţii în for­mare, uneori cu veleităţile unei personalităţi embrionare sau cu tendinţe ce se cer canalizate spre ceea ce este Intr-adevăr pozitiv şi util nu numai pe plan personal, ci întregii noastre so­cietăţi. Aşadar, misiunea de e­­ducator, rolul formativ al acti­vităţii didactice şi extraşcolare sunt poate cele mai importan­te laturi, mai ales in condiţiile orînduirii noastre socialiste cînd pină şi generaţiile mai vîrstnice au trăit mutaţii adinei in con­ştiinţa lor, iar vlăstarele tinere trebuie ferite de influenţa re­miniscenţelor retrograde şi cres­cute intr-un spirit nou, în res­pectul şi dragostea fierbine faţă de trecutul de luptă al clasei muncitoare, faţă de realizările regimului nostru, faţă de partid, patrie şi popor. Avind la îndemînă multiple forme de perfecţionare in pre­gătirea lor şi variate mijloace de a se ţine la curent cu cele mai noi descoperiri în dome­niul specialităţii fiecăruia şi al pedagogiei în genere, cadrele didactice din ţara noastră au în acelaşi timp posibilităţi de a-şi ridica permanent nivelul i­­deologic in cadrul învăţămîntu­lui politic şi prin studierea unui bogat material bibliografic. In acest fel ele pot da patriei vii­toare cadre nu numai cu o înaltă competenţă pe linie pro­fesională, dar, în acelaşi timp, cetăţeni animaţi de puternic pa­triotism şi abnegaţie, care să facă cinste ţării întregi, colecti­vităţii din mijlocul căreia pro­vin, contribuind la îmbogăţirea valorilor materiale şi spirituale ale harnicului nostru popor. Nu există menire mai înaltă şi mai prestigioasă decit aceea de a cultiva tineretul, de a forma oameni în adevăratul înţeles al cuvîntului, de a dărui patriei fiii pe care-i merită din plin. Evi­dent aceasta trebuie să se facă pretutindeni sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid din şcoli şi facultăţi ale căror preroga­tive au sporit simţitor după cel de-al X-lea Congres, ele fiind chemate­­ă sprijine mai îndea­proape conducerile unităţilor de învăţămînt fără a li sa substitui insă şi orientindu-l. în proble­me esenţiale ce privesc îndeo­sebi conţinutul muncii instruc­­tiv-educative. Colaborarea şcolii cu familia, cu organizaţiile de tineret poate contribui la o uni­tate de vederi şi acţiuni absolut necesare in îndrumarea fermă şi buna orientare a tinerei noas­tre generaţii. Fără îndoială că sărbătoarea de astăzi cuprinde şi cadrele didactice din învăţămintul su­perior, care a cunoscut In anii puterii populare o dezvoltare fără precedent, pregătind in prezent un număr mare de ca­dre in domenii de deosebită ac­tualitate, in ramuri moderne ale ştiinţei noastre, reprezentate de iluştri savanţi. „Anii de ucenicie" despre ca­re atît de frumos a scris ma­rele nostru prozator Mihail Sa­doveanu, evocînd cu pioşenie pe iluştrii săi dascăli, sînt poa­te cei mai hotăritori în viaţa fiecăruia şi de aceea oricii de sus ar urca pe treptele ierar­hiei sociale, discipolul de ieri nu va uita niciodată pe magis­trul său, pe cel care i-a trecut in mină făclia adevărului cu­noaşterii. Bineînţeles, cadrele di­dactice nu se limitează numai la munca la catedră ci, potrivit aprecierilor făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, asupra rolului şcolii ca factor principal de educaţie a cetăţenilor, a în­tregii societăţi, privesc cu înalt simţ de răspundere atribuţiile ce le revin pe linia muncii ob­şteşti, situîndu-se în primele rin­­duri ale activităţii cultural-ar­­tistice de masă şi ale răspln­­derii ştiinţei şi culturii. Printre colectivele fruntaşe care au creat un climat să­nătos de muncă, contribuind la prestigiul şcolii, se numără ce­le din Andrieşeni, Tansa, Butea, Ruginoasa, Moţca, Dobrovăţ, Liceul din Hirlău, Liceul peda­gogic şi liceele nr. 2 şi nr. 5 din Iaşi, Şcoala profesională de construcţii etc. Tuturor celor care dovedesc înaltele calităţi ale educatoru­lui de astăzi — şi numărul lor este foarte mare - le dorim, în această sărbătorească Zi a învăţătorului, cununa succesului şi bucuriile depline pe care le pot oferi munca la catedră, dăl­­tuirea celui mai nobil aliat, care este omul zilelor noastre, omul viitorului, omul societăţii comuniste» OMAGIU Pe scurt VARŞOVIA 29 (Agerpres). Meciul triunghiular de atle­tism Polonia — Cehoslovacia — Ungaria, disputat la Var­şovia, s-a încheiat cu urmă­toarele scoruri: masculin: Polonia — Cehoslovacia: 130,5 —­ 90,5 puncte ( Polonia — Ungaria I 125—97 puncte | Un­­garia—Cehoslovacia 111—111» feminin­i Polonia — Ungari* 83—63 puncte; Polonia — Ce­hoslovacia 89—57 puncte ; Ungaria — Cehoslovacia — 87—59 puncte. Cele mai bune rezultate din ziua a doua : masculin : disc : Tégla (Ungaria) — 62,02 m.; înălțime: Kelemen (Ungaria) — 2,19 m.; 80 m­.­ Plachy (Ce­hoslovacia) — 1'47"3/10; gre­utate : Komar (Polonia) — 19,31 m. 1 ștafetă 4X400 m.­­ Polonia — 3’05"9/10; femi­nin : 800 m.: Velkey (Un­garia) — 2'03"3/10) 100 m. garduri: Novak (Polonia) — 13­ 7/10. TBILISI 29 (Agerpres). Pe velodromul din Tbilisi a avut loc întîlnirea prieteneas­că dintre echipele de pistarzi ale României şi R. S. S. Gru­zine. Gazdele au câştigat toa­te probele disputate cu ex­cepţia celei de semifond (120 ture), care a revenit sporti­vului român Mircea Virgil.­­ BELGRAD 29 (Agerpres). Turneul internaţional die fot­bal (rezervat echipelor de ti­neret) de la Rijeca s-a înche-­ia­t cu victoria echipei Bu­­revestnik Moscova, care in fi­nală a dispus cu scorul de 2—0 (1—0) de formaţia Dinamo Zagreb. Intr-un meci pentru locurile 3—4, Slovan Bratis­lava a învins cu 2—0 pe Steaua Roşie Belgrad. * BERLIN 28 (Agerpres). Se­lecţionata de polo pe apă a României a obţinut un frumos succes in turneul international de la Schwartzheide, reuşind să învingă reprezentativa R D. Germane cu scorul de 4—3 (0—2, 2—1, 1—0, 1—0).­­ I Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine (urmare din pag. 1) 1 Simionescu şi „Ordinul Mun­cii", clasa a II-a, tovarăşilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Puşcaşu, Învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimi­­trie Todoran. Din rîndul celor decoraţi au­ luat cuvîntul acad. Remus Răduleţ, profesor la Institu­tul politehnic „Gh. Gheorghiu- Dej" din Bucureşti, prof. Ma­ria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector ge­neral al Inspectoratului şcolar al Judeţului Covasna, şi prof. Ion Ciulacu, directorul Liceului „Ion Slavici" din Panciu, care şi-au exprimat sentimentele de adîncă mulţumire pentru grija ce o poartă partidul şi guver­­nul şcolii şi corpului didac­tic, pentru înaltele distincţii primite. In Încheierea solemnităţii, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Secretarul general al parti­dului, ceilalţi conducători de partid şi de stat care au par­ticipat la solemnitate s-au în­treţinut apoi, într-o atmosferă caldă, tovărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) . * h­l de 24 ore Radio Saşi Programul are seară (30 iuniejf 17.00 Buletin de ştiri, 17.05 Es­­trada zilei ? 17.30 Pe teme cetă­ţeneşti» 17.45 La microfon, so-­ lişti şi formaţii de amatori­i 18.00 Satul românesc contemporan » 18.20 Cîntecul care­­ mi-e? drag » 10.00 Radiojurnal » 19.15 Solişti români de operă : Livia Rusu şi Titus Moraru » 19.30 Teatru la microfon : „Jupiter se amuză" da A. J. Cronin­a 21.00 Buletin de ştiri­­ 21.05 Luceferi ai poeziei româneşti» 21.20 Jazz... concert » 21.30 Cinemerician » 21.40 Jazz.­ concert (continuare). Programul de dimineaţa (1 lie): 8.00 Buletin de ştiri» 0.05 Matineu muzical» 6.30 Emisiune! pentru sate» 8.40 Drag ml­e Jocul romftnesci 7.00 Informaţii şl mu­­zeică^ Televiziune 18.00 Deschiderea emîsîunfl » 18.05 învăţătorul nostru — Oma­giu •— cîntece şi versuri scrisa şl Interpretate de copil, dedicata Zilei învăţătorului » 18.45 Beetho­ven — Performanţe peste veacuri» 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici» 19.30 Telejur­nalul da seară» 20.15 Scară de teatru : „Baltagul" de Mihail Sadoveanu » 21.55 Ziua învăţăto­rului: „Omagiu celor 200.000'* —’­ emisiune de Anca Arion » 22.15 Muzicorama T.V.» 22.45 „Memo­rial de ziaristică" de Perpessiciu* şi „Lampa lui Diogenes* de Şte­fan Augustin Doinaş. Cronică li­terară de Valeriu Râpeanu » 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA 1 „Aşteaptă pînă ast întunecă". Producţie a studiouri­lor din S.U.A., orele 9. 11.10 , 14.30, 16.40, 18.50, 21. REPUBLI­CA : „Ferestrele timpului", pro­ducţie a studiourilor maghiare, orele 9.15, 11.15, 15, 17, 19, 21.05 şi la GRĂDINA RÎPA GALBENĂ la ora 20.30. COPOU : „Mizera­bilii" (două serii). Film de ar­hivă proiectat pentru refacerea reţelei cinematografice sinistrate." Producţie a studiourilor franceze, cu Jean Gabin, orele 10, 13,30 , 17 , 20.30. ARTA : „Pentru Încă puţini dolari", orele 9,15, 11,15, 15, 17, 19, 21. Grădina „POMUL I VERDE": „Vă place Brahms?" ere 20.30. TĂTARAŞI: „Viridiana", p­­ osj rele 16, 18, 20. NICOLTNA , $ „Fuga buiestraşului”, orele 16 , 18, 20. Teatrul Naţional La ora 19.­30 va avea loc un spectacol Cin piesa „Opinia pu­blică“. Este valabilă seria de bilete cu nr. 118. Timpul probabil Vreme uşor Instabilă cu cerul temporal o­noros. Local vor cădea b averse slabe de ploaie,, izolat în­soţite rle descărcări electrice. Vîntil va sufla slab pînă la po­trivit, la încipiu­ din sectorul nord-vestic, apoi din sectorul sud­­estic. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cu­prinse între 10 şi 15 grade, iar maximele între 20—25 grade.

Next