Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)
1970-06-30 / nr. 7397
//////ff////////////////////////,/////./ Mul I Sibi ii I I ion Creangă I In fiecare an, In luna In care în atmosfera bătrlnii• S lui Iaşi pluteşte parfumul trandafirilor şi mireasma greilor înfloriţi — a spus muzeograful Aurel Bejena- S ru — în cuvîntul de deschidere la sărbătorirea Bojdeucii lui Ion Creangă, ce a avut loc duminică — ne adunăm aici să cin&ştim memoria aceluia care prin opera sa ne-a incîn- 5 lat anii copilăriei noastre, 5 ai copiilor şi nepoţilor noştri. fe Intr-adevăr, la această manifestare tradiţională, organizată de Comitetul ju-ideţean pentru cultură şi artă şi de colectivul Bojdeucii, au fost de faţă nu nu- i mai pionieri, ci şi oameni ai muncii de toate vîrste- I le care, veniţi la căsuţa i unde marele nostru prozator şi-a scris amintirile şi povestirile sale, au retrăit , pentru a nu ştiu cita oară , fiorul mereu inedit al vîr- I stei de aur şi al artei ag devorate ce străbate veacurile, păstrîndu-şi de-a pu- i furi prospeţimea şi farme cul. Au retrăit deci toate 5 acestea eseul find vocea I profundă, cu modulaţii bogate de fastuoase falduri, J a neîntrecutului nostru po- I vestitor Mihail Sadoveanu , care, imprimată pentru a supravieţui peste secole, desfăşura cu măiestrie şirul amintirilor lui Creangă. Le-au retrăit apoi cînd actorii Naţionalului ieşean Constantin Sava, Constantin Obadă, Dionisie Vitcu şi Peltică Ciubotaru au interpretat monologul lui Oşlobanu din „Catiheţii de la Humuleşti", .Povestea unui om leneş", .Pupăza din tei" şi .La cireşe", însoţite de prezentarea caldă făcută de artista Carmen Barbu. Cît despre elevi, ei s-au străduit, după puterile lor, cu candoarea specifică virstei şi mai ales cu limpezimea de cleştar a glasurilor ce păstrează puritatea izvoarelor, să ne restituie in toată autenticitatea aceleaşi amintiri îndrăgite (menţionăm pe Gabriela Sasu, Marcela Mînăstireanu şi Florin Ciuciuc de la Şcoala generală nr. 9, precum şi pe elevul Cimpoieş Popa Constantin din Rădulăneni). In ambianţa creată de evocările pline de savoare şi haz ale marelui humuleştean, asistenţa a vizitat apoi Bojdeuca, împrospătîndu-şi astfel impresiile despre cea mai populară figură de scriitor al poporului român, cunoscut şi îndrăgit deopotrivă de cei mici ca şi de cei cu tîmplele de mult argintate. FLACĂRĂ SASULUI PAGINA 2* Tineret nu are vî Acum 42 de ani, proaspătul învăţător Constantin Stejar urca pentru prima dată la catedră. Avea doar 20 de ani, iar dorinţa de a-şi pune priceperea şi entuziasmul în slujba luminării generaţiilor de copii stăruia ca o flacără vie, flacăra tinereţii, dar şi a dăruirii, care nu izvorăşte din vîrstă, ci din conştiinţă. Iar conştiinţa nu cunoaşte, nu trebuie să cunoască decit o singură vîrstă — aceea a tinereţii mature. Astăzi, învăţătorul Constantin Stejar, din satul Hîrtoape, comuna Vînători, are 62 de ani şi e pensionar. Pensionar e un fel de a spune, pentru că omul acesta nu cunoaşte odihna. Iar 62 de ani nu înseamnă, pentru vigoarea, pentru vioiciunea lui spirituală, o povară. „Cînd ai muncit o viaţă de om, parcă nu-ţi prea vine la îndemînă să te muţi în jurul casei o dată cu umbra" - obişnuieşte el să spună. Duminică, 28 iunie, la Hîrtoape a fost sărbătoare. Dar nu o sărbătoare obişnuită. La iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a căminului cultural din localitate, a fost sărbătorit, într-o atmosferă emoţionantă, învăţătorul Constantin Stejar, cu prilejul împlinirii vîrstei de 62 de ani.Subliniind valoarea cu totul deosebită a unei astfel de iniţiative, accentuăm asupra semnificaţiei gestului - nu numai pentru cel sărbătorit - asupra forţei stimulatorii a unei asemenea întreprinderi. Pornind de la faptul că în satele judeţului nostru există destui entuziaşti care ani de-a rîndul s-au dăruit muncii şi oamenilor, ne gîndim că poate n-ar fi rău ca manifestări de seama celei dedicate lui C. Stejar să devină tradiţionale). Leagăn al unor valoroase comori folclorice, comunaVînători e vestită şi prin hărnicia oamenilor. De 39 de ani de cînd trăieşte la Hîrtoape, învăţătorul C. Stejar a avut mereu prilejul să vorbească despre vrednicia lor. Iar oamenii au avut de spus, de fiecare dată, cuvinte de admiraţie la adresa lui „moş Costache“ , cum îi zic el uneori. Fiind prezent la manifestarea de duminică din sala căminului cultural din Hîrtoape, am intrat în vorbă cu Ion Gh. Gheorghică, om care, la cei 87 de ani, a ţinut să fie de faţă la „cinstirea învăţătorului nostru". Apoi să ştii dumneata — mi-a spus moşul — că pe locul unde-s astăzi căminul şi şcoala era un medean cu spini. Şi ne-a povestit în continuare cum inimosul învăţător a mobilizat oamenii la ridicarea celor două clădiri. „Eu n-aveam parale pe moment şi-am dat cereale". Am aflat apoi de la moş Ion istoria echipei de fluierari din sat. Tot învăţătorul Stejar a fost cu ideea. La început, a năşit un cioban — unul Ghiţă Baba — pe care l-a pus să evite. Apoi a mai adunat vreo 5-6 ciobani. Şi intr-o zi ne-am pomenit cu o adevărată echipă. Acuma cîntă vreo 80 în ea. Avem şi o formaţie de şcolari; bună şi-aceea, n-ai ce zice. La iştia mari, dirijorii ginerimiu, Vasile N. Tarcan îi zice. Am şi un frate care doineşte din ea astă fluier. Pe el îi cheamă Neculai. Cu prilejul manifestării - programul artistic fiind susţinut de formaţiile din comună, fluierari, cor, brigadă, dansuri, solişti, recitatori — numeroşii vorbitori au scos în evidenţă dăruirea şi dragostea pentru sat de care sărbătoritul a dat dovadă de-a lungul întregii sale activităţi. Impresionante, insă, au fost cuvintele de mulţumire adresate tuturor de către C. Stejar. „Dacă n-aţi fi fost dumneavoastră, nu aş fi putut face tot ce ştiţi că am făcut. Pentru asta, vă mulţumesc din inimă". Acum 42 de ani, proaspătul învăţător Constantin Stejar urca pentru prima dată la catedră. Astăzi, învăţătorul pensionar Constantin Stejar vădeşte acelaşi entuziasm, aceeaşi putere de dăruire. Conştiinţa lui de om al satului, de purtător al făcliei cunoaşterii e la fel de vie ca totdeauna. De aici izvorăşte tinereţea veşnică a acestui om viguros ca şi copacul al cărui nume îl poartă, ca şi poporul căruia îşi închină puterile. V. FILIP rrnsrrr/tt. „Cucuteni 5.000“ Cucutenii, cea mai impresionantă aşezare neolitică din toată Moldova, şi-au sarbitorit duminică cinci milenii de existenţă. La această sărbătoare sătenii din Cucuteni, cei din comunele învecinate şi un mare număr de invitaţi au adus un omagiu celor ce au trăit pe aceste meleaguri şi care ne-au transmis comori autentice. Guvintul de deschidere a fost rostit de Elena Burduhosu, preşedinta comitetului executiv al consiliului popular al comunei Cucuteni, care, în cuvinte simple dar emoţionante, a arătat însemnătatea acestei sărbători. In continuare cei prezenţi au ascultat expunerea „Importanţa istorică a centrului neolitic de la Cucuteni—Băiceni", ţinută de Seiva Sanie, cercetătoare la Muzeul de Istorie a Moldovei. Un interes deosebit a stîrnit colecţia muzeală amenajată în incinta şcolii generale. Aceasta a fost prezentată de Şevia Sanie şi Ioan Ilaş, inspector la Comitetul judeţean de cultură şi artă. Colecţia — nucleul viitorului muzeu local — cuprinde fragmente ceramice tricrome aparţinînd fazei Cucuteni A., bicrome din faza Cucuteni B., figurine zoomorfe şi antropomorfe decorate cu incizii, unelte din piatră şi silex, toate apărţinind neoliticului. De asemenea, această preţioasă colecţie amenajată de elevi sub îndrumarea lui Constantin Matei, directorul şcolii, mai cuprinde fragmente ceramice daco-carpice din sec. I — III e.n, precum şi fragmente de amfore romane. Manifestarea, organizată de Comitetul judeţean de cultură şi artă în colaborare cu consiliul popular comunal, a continuat cu o mare serbare populară la care şi-au dat concursul brigada artistică a căminului cultural din satul Bărbăteşti, un grup de solişti vocali şi instrumentişti din Cucuteni, taraful Casai de cultură din Tg. Frumos şi soliştii Maura Motan, Alexandru Negrea şi Mariana Bărbulescu. De asemenea, s-au organizat întreceri sportive, iar cei mai indemînatici au luat parte la Jocurile distractive. »/»/»//« Aspect din timpul manifestării de la Bojdeuca lui Creangă. Foto: L. STRATULAT—coresp. Turneul circului „Humberto“ Intre 30 Iunie şi 5 iulie a.c. In cadrul turneului pe care-l Întreprinde in ţara noastră, circul de stat cehoslovac „Humberto” va prezenta o serie de spectacole şi în piaţa Podu-Roş din oraşul Iaşi. Din bogatul program al circului, menţionăm: dresajul remarcabil al leilor sau elefanţilor puternici, al cailor sau caprelor din Camerun, îndrăzneţele producţii pe bare fixe sub cupola circului, originale acrobaţii. Spectatorii vor putea aprecia calităţile superioare de interpretare ale numerelor de circ, măiestria ansamblului artiștilor de circ cehoslovaci. Astă-seară la ora 20avea loc primul spectacol. va SPORT Marele pas a fost făcut Steagul roşu-Politehnica 0-1 (0-0) Duminică, componenţii echipei Politehnicii au adus tuturor celor care nu şi-au pierdut încrederea în ei, tuturor iubitorilor fotbalului din Iaşi o frumoasă victorie sportivă. Cum era de prevăzut, confruntarea lor cu reprezentanţii marelui oraş de la poalele Tîmpei n-a fost de loc uşoară. Pescarii şi coechipierii lui s-au dovedit adversari redutabili, luptînd din răsputeri pentru a înclina balanţa de partea lor şi a profita astfel de şansa ce li se oferea pentru a-şi consolida poziţia în zona mai ferită din mijloc a clasamentului. Dar nici băieţii noştri nu s-au lăsat mai prejos. Şi victoria atît de necesară a fost obţinută. O dovadă de maturitate la sfirşitul celor 90 de minute de joc efectiv, disputate sub o puternică tensiune, ne-am gindit, totuşi, ce le-a lipsit fotbaliştilor de la Politehnica în atâtea alte ocazii asemănătoare pentru realizarea succesului atunci când el părea iminent ? Adversarii de duminică ai ieşenilor, în afara acelui avantaj al terenului, se prezentau cu o frumoasă „carte de vizită", clădită pe unele performanţe, susţinută de valorile ce le reprezintă un Adamache, un Ivăncescu, un Györfi, un Pescaru sau un Necula. Tricourile echipei Politehnicii erau îmbrăcate de aceiaşi tineri, care, nu prea de mult, ne dezamăgiseră în meciurile anterioare de campionat, făcîndu-i pe mulţi să-şi piardă şi ultima speranţă in redresarea ieşenilor. Nici aceasta nu niai pare a constitui o noutate. Atunci ? Unde se cer explicate evoluţia Politehnicii şi rezultatul obţinut favorabil la Braşov ? Steagul Roşu — Politehnica a fost un meci de angajament total, joc care, în sine, n-a constituit un mare spectacol, ci doar o performanţa (pentru ieşeni), fără ca cineva să sufere (doar braşovenii, evident) din pricina neconcordanţei dintre practic şi estetic. Duminică, cei 13 fotbalişti ai Politehnicii introduşi in teren au ştiut şi au reuşit (pentru prima dată) să joace la rezultat. Politehnica şi-a creat condiţiile necesare prestării unui joc viguros şi elastic, prin care nu numai că a înscris golul victorios, dar a şi „controlat" evoluţia situaţiilor din teren. De aceea, la un asemenea meci, la o asemenea victorie — în primul rînd a echipei — individualizările nu-şi pot afla locul. Duminică Politehnica şi-a deschis (excluzind bineînţeles eventualele „accidente") drumul spre zona mai ferită a clasamentului printr-un ansamblu de calităţi care se recunosc într-o singură noţiune, aceea de maturitate. Această nouă ca- Fotbal, divizia A litate ne bucură, cu atît mai mult cu cît ea se realizează la o medie de vîrstă (pentru mulţi dintre jucători) dintre cele mai proaspete şi ea, sperăm, va fi amplificată, perfecţionată în partidele viitoare. ^ Secvenţe... In primele minute, tatonări pe planul angajamentului fizic (terminate cu faulturi de ambele părţi), jucătorii celor două echipe acţionînd crispat, nesigur. Totuşi, după emoţiile debutului, primii care intră „un rol" sunt ieşenii. El aglomerează cu bună ştiinţă suprafaţa din faţa careului lor, căutînd tot timpul să temporizeze jocul, să fringă atacurile perpetui ale localnicilor. Tactică care, pe măsură ce minutele se scurgeau, o pun tot mai bine în aplicare. E drept, braşovenii se află de Etapa viitoare (miercuri, 1 Iulie 1970) ! C.F.R. — F.C. Argeş I Steaua — Steagul roşu , A.S.A. — Dinamo Bacău . Di două ori în situaţii favorabile de a înscrie, dar şutul lui Necula (min. 10) este reţinut de Constantinescu, iar al lui Györfi (min. 12) trece cu mult peste poarta Politehnicii. Repriza a doua debutează cu un moment de mare tensiune la poarta ieşenilor , la o „bîlbîială" a apărării Politehnicii (singura de altfel în tot meciul) Necula şutează spre gol, dar apare Pal, ca din pămlnt şi, printr-un plonjon temerar, respinge mingea de pe linia porţii. Apoi, avînd „spatele” asigurat, Politehnica „invadează" treptat jumătatea cîmpului de joc al gazdelor iniţiind atacuri din ce In ce mai periculoase. In min. 55, Moldoveanu trece uşor de Rusu şi pasează precis, în careu, lui Goliac care, reia, din voie spectaculos, balonul pe sub „mexicanul" Adamache. Este 1—0 pentru Politehnica. încercările ulterioare ale gazdelor nu sunt încununate de succes pentru că ieşenii, calmi, siguri, menţin mai mult timp balonul, 11 manevrează fără grabă, minutele scurgîndu-se de data aceasta in folosul lor. La fluierul arbitrului I. Ritter (Timişoara), care a condus excelent, s-au aliniat formaţiile : Adamache — Ivăncescu, lenei, Olteanu, Rusu, Pescaru (min. 60 Cojocaru), Cadar, Necula, Florescu (min. 75 Drfigol), Balint, Györfi (STEAGUL ROŞU) , Constantinescu — Gavrilă, Ianul, Stoicescu, Fal, Alecu, Mihăilă (min. 60 Lupea), Simionaş, Goliac, Lupulescu (min. 53, Moldoveanu), Cuperman (POLITEHNICA), Gh. VASILI® namo Bucureşti — Farul , Politehnica — Petrolul, Crişul — Univ. Cluj I Jiul — Rapid U.T.A. — Univ. Craiova. CLASAMENTUL Handbal Echipa Liceului nr. 2, vicecampioană republicana Zilele trecute, s-a încheiat turneul final al campionatului şcolar şi de juniori la handbal. Formaţia feminină a Liceului nr. 2 din Iaşi, deşi n-a avut aportul tuturor componentelor de bază (6 titulare au fost reţinute de examenul de bacalaureat), a obţinut o frumoasă performanţă, ocupînd locul II pe ţară în urma meciurilor susţinute cu Liceul nr. 2 din Tg Mureş (19—7), Ş.S.E. Bucureşti (8—12) , Liceul nr. 2 Braşov (9—8), Liceul nr. 4 Timişoara (11—7), Ş.S.E. Craiova (8—5). Din formaţia antrenată de prof. Dan Constantinescu s-au remarcat, în mod deosebit, jucătoarele Dorina Stamatin ■— golgetera turneului (a înscris 23 de puncte), Iulia Chitic și portarul Mana Ştefan. Ines LAZAR Slavă ŞAH BELGRAD 29 (Agerpres). Cu o rundă Înainte de terminarea turneului internaţional de şah de la Skopija, în fruntea clasamentului se menţine marele maestru sovietic Mark Taimanov cu 10,5 puncte, urmat de Vasiukov — 10 puncte, Florin Gheorghiu — 9,5 puncte, Marovici — 8,5 puncte, Matulovici, Gligorici, Matanovici, Forintos, Balaşov — toţi cu cite 7,5 puncte, Brown — 7 puncte, Reshevsky — 6,5 puncte şi o partidă Întreruptă etc. Şahistul român Florin Gheorghiu, care a jucat bine in acest important turneu (participă 9 mari maeştri), nu mai poate pierde practic locul trei, o remiză in ultima rundă ii oferă şansa de a-şi confirma norma de mare maestru internaţional. Florin Gheorghiu a clştigat partida Întreruptă cu Matulovici, iar in runda a 14-a a remizat cu Matanovici. Alte rezultate din runda a 14-a Matulovici—Vasiukov 0—1 ( Janosevici—Brown 1—0, Reshevsky — Marovici remiză ; Barczay—Nicevski 0—1 , Taimanov-Sofrevski remiză , Gligorici—Forintos remiză. (urmare din pag. 1) ne de lei, la care se adaugă înzestrarea cu mobilier şi material didactic de circa 2.019.000 lei. Anul trecut in conferinţa pe ţară s-au dezbătut la cel mai inart nivel probleme referitoare la activitatea Instructiv-educativă, punîndu-se pe prim plan obiectivul modernizării conţinutului învăţămîntului în lumina cerinţelor actuale ale progresului ştiinţei şi tehnicii pe plan mondial. Fără îndoială că şcoala noastră continuă tradiţiile învăţămintului românesc care in trecut, in condiţii materiale deosebit de grele, a constituit ,totuşi un luminos for de cultură, dar in acelaşi timp se impun eforturi pentru a adapta procesul instructiv la cerinţele actuale şi de perspectivă ale vieţii sociale, la noile probleme ale construcţiei socialismului, sarciniletrasate de Congresul al X-lea al P.C.R. şi măsurile adoptate ulterior privind perfecţionarea continuă a planurilor şi programelor şcolare, a manualelor şi cursurilor au pus la dispoziţia cadrelor didactice instrumente perfecţionate de muncă, la îmbunătăţirea cărora trebuie să-şi aducă pe mai departe întreaga lor contribuţie, pe baza experienţelor acumulate şi a exigenţelor epocii pe care o trăim. In învăţămintul de cultură generală, principala îndatorire rămîne generalizarea şcolii de 10 ani, sarcină de cinste care ne situează printre ţările cucel mai avansat sistem de învăţămînt din lume, chemind slujitorii şcolii la eforturi sporite pe nobilul tărîm al pregătirii cadrelor, schimbul nostru de mline. Pornind de la nevoile economiei patriei socialiste, elevii trebuie orientaţi în mod ştiinţific şi spre şcoli profesionale, iar liceele de specialitate rămin mijlocul de bază privind formarea cadrelor medii. Or, este ştiut că de cele mai multe ori noi suntem în viaţă, în bună parte, opera profesorilor noştri, aceşti adevăraţi maeştri ce modelează caractere şi profiluri etice, imprimîndu-le adeseori pecetea destinului prin călăuzirea atentă pe căile adevăratei vocaţii a fiecărui tînăr şi necesităţilor patriei şi poporului din care facem parte. Dar cită măiestrie presupune aceasta, cît tact pedagogic, răbdare şi artă de a te apropia sufleteşte de adolescenţii în formare, uneori cu veleităţile unei personalităţi embrionare sau cu tendinţe ce se cer canalizate spre ceea ce este Intr-adevăr pozitiv şi util nu numai pe plan personal, ci întregii noastre societăţi. Aşadar, misiunea de educator, rolul formativ al activităţii didactice şi extraşcolare sunt poate cele mai importante laturi, mai ales in condiţiile orînduirii noastre socialiste cînd pină şi generaţiile mai vîrstnice au trăit mutaţii adinei in conştiinţa lor, iar vlăstarele tinere trebuie ferite de influenţa reminiscenţelor retrograde şi crescute intr-un spirit nou, în respectul şi dragostea fierbine faţă de trecutul de luptă al clasei muncitoare, faţă de realizările regimului nostru, faţă de partid, patrie şi popor. Avind la îndemînă multiple forme de perfecţionare in pregătirea lor şi variate mijloace de a se ţine la curent cu cele mai noi descoperiri în domeniul specialităţii fiecăruia şi al pedagogiei în genere, cadrele didactice din ţara noastră au în acelaşi timp posibilităţi de a-şi ridica permanent nivelul ideologic in cadrul învăţămîntului politic şi prin studierea unui bogat material bibliografic. In acest fel ele pot da patriei viitoare cadre nu numai cu o înaltă competenţă pe linie profesională, dar, în acelaşi timp, cetăţeni animaţi de puternic patriotism şi abnegaţie, care să facă cinste ţării întregi, colectivităţii din mijlocul căreia provin, contribuind la îmbogăţirea valorilor materiale şi spirituale ale harnicului nostru popor. Nu există menire mai înaltă şi mai prestigioasă decit aceea de a cultiva tineretul, de a forma oameni în adevăratul înţeles al cuvîntului, de a dărui patriei fiii pe care-i merită din plin. Evident aceasta trebuie să se facă pretutindeni sub îndrumarea organizaţiilor de partid din şcoli şi facultăţi ale căror prerogative au sporit simţitor după cel de-al X-lea Congres, ele fiind chemateă sprijine mai îndeaproape conducerile unităţilor de învăţămînt fără a li sa substitui insă şi orientindu-l. în probleme esenţiale ce privesc îndeosebi conţinutul muncii instructiv-educative. Colaborarea şcolii cu familia, cu organizaţiile de tineret poate contribui la o unitate de vederi şi acţiuni absolut necesare in îndrumarea fermă şi buna orientare a tinerei noastre generaţii. Fără îndoială că sărbătoarea de astăzi cuprinde şi cadrele didactice din învăţămintul superior, care a cunoscut In anii puterii populare o dezvoltare fără precedent, pregătind in prezent un număr mare de cadre in domenii de deosebită actualitate, in ramuri moderne ale ştiinţei noastre, reprezentate de iluştri savanţi. „Anii de ucenicie" despre care atît de frumos a scris marele nostru prozator Mihail Sadoveanu, evocînd cu pioşenie pe iluştrii săi dascăli, sînt poate cei mai hotăritori în viaţa fiecăruia şi de aceea oricii de sus ar urca pe treptele ierarhiei sociale, discipolul de ieri nu va uita niciodată pe magistrul său, pe cel care i-a trecut in mină făclia adevărului cunoaşterii. Bineînţeles, cadrele didactice nu se limitează numai la munca la catedră ci, potrivit aprecierilor făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, asupra rolului şcolii ca factor principal de educaţie a cetăţenilor, a întregii societăţi, privesc cu înalt simţ de răspundere atribuţiile ce le revin pe linia muncii obşteşti, situîndu-se în primele rinduri ale activităţii cultural-artistice de masă şi ale răsplnderii ştiinţei şi culturii. Printre colectivele fruntaşe care au creat un climat sănătos de muncă, contribuind la prestigiul şcolii, se numără cele din Andrieşeni, Tansa, Butea, Ruginoasa, Moţca, Dobrovăţ, Liceul din Hirlău, Liceul pedagogic şi liceele nr. 2 şi nr. 5 din Iaşi, Şcoala profesională de construcţii etc. Tuturor celor care dovedesc înaltele calităţi ale educatorului de astăzi — şi numărul lor este foarte mare - le dorim, în această sărbătorească Zi a învăţătorului, cununa succesului şi bucuriile depline pe care le pot oferi munca la catedră, dăltuirea celui mai nobil aliat, care este omul zilelor noastre, omul viitorului, omul societăţii comuniste» OMAGIU Pe scurt VARŞOVIA 29 (Agerpres). Meciul triunghiular de atletism Polonia — Cehoslovacia — Ungaria, disputat la Varşovia, s-a încheiat cu următoarele scoruri: masculin: Polonia — Cehoslovacia: 130,5 — 90,5 puncte ( Polonia — Ungaria I 125—97 puncte | Ungaria—Cehoslovacia 111—111» feminini Polonia — Ungari* 83—63 puncte; Polonia — Cehoslovacia 89—57 puncte ; Ungaria — Cehoslovacia — 87—59 puncte. Cele mai bune rezultate din ziua a doua : masculin : disc : Tégla (Ungaria) — 62,02 m.; înălțime: Kelemen (Ungaria) — 2,19 m.; 80 m. Plachy (Cehoslovacia) — 1'47"3/10; greutate : Komar (Polonia) — 19,31 m. 1 ștafetă 4X400 m. Polonia — 3’05"9/10; feminin : 800 m.: Velkey (Ungaria) — 2'03"3/10) 100 m. garduri: Novak (Polonia) — 13 7/10. TBILISI 29 (Agerpres). Pe velodromul din Tbilisi a avut loc întîlnirea prietenească dintre echipele de pistarzi ale României şi R. S. S. Gruzine. Gazdele au câştigat toate probele disputate cu excepţia celei de semifond (120 ture), care a revenit sportivului român Mircea Virgil. BELGRAD 29 (Agerpres). Turneul internaţional die fotbal (rezervat echipelor de tineret) de la Rijeca s-a înche-iat cu victoria echipei Burevestnik Moscova, care in finală a dispus cu scorul de 2—0 (1—0) de formaţia Dinamo Zagreb. Intr-un meci pentru locurile 3—4, Slovan Bratislava a învins cu 2—0 pe Steaua Roşie Belgrad. * BERLIN 28 (Agerpres). Selecţionata de polo pe apă a României a obţinut un frumos succes in turneul international de la Schwartzheide, reuşind să învingă reprezentativa R D. Germane cu scorul de 4—3 (0—2, 2—1, 1—0, 1—0). I Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine (urmare din pag. 1) 1 Simionescu şi „Ordinul Muncii", clasa a II-a, tovarăşilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Puşcaşu, Învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decoraţi au luat cuvîntul acad. Remus Răduleţ, profesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorghiu- Dej" din Bucureşti, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului şcolar al Judeţului Covasna, şi prof. Ion Ciulacu, directorul Liceului „Ion Slavici" din Panciu, care şi-au exprimat sentimentele de adîncă mulţumire pentru grija ce o poartă partidul şi guvernul şcolii şi corpului didactic, pentru înaltele distincţii primite. In Încheierea solemnităţii, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat care au participat la solemnitate s-au întreţinut apoi, într-o atmosferă caldă, tovărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) . * hl de 24 ore Radio Saşi Programul are seară (30 iuniejf 17.00 Buletin de ştiri, 17.05 Estrada zilei ? 17.30 Pe teme cetăţeneşti» 17.45 La microfon, so- lişti şi formaţii de amatorii 18.00 Satul românesc contemporan » 18.20 Cîntecul care mi-e? drag » 10.00 Radiojurnal » 19.15 Solişti români de operă : Livia Rusu şi Titus Moraru » 19.30 Teatru la microfon : „Jupiter se amuză" da A. J. Cronina 21.00 Buletin de ştiri 21.05 Luceferi ai poeziei româneşti» 21.20 Jazz... concert » 21.30 Cinemerician » 21.40 Jazz. concert (continuare). Programul de dimineaţa (1 lie): 8.00 Buletin de ştiri» 0.05 Matineu muzical» 6.30 Emisiune! pentru sate» 8.40 Drag mle Jocul romftnesci 7.00 Informaţii şl muzeică^ Televiziune 18.00 Deschiderea emîsîunfl » 18.05 învăţătorul nostru — Omagiu •— cîntece şi versuri scrisa şl Interpretate de copil, dedicata Zilei învăţătorului » 18.45 Beethoven — Performanţe peste veacuri» 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici» 19.30 Telejurnalul da seară» 20.15 Scară de teatru : „Baltagul" de Mihail Sadoveanu » 21.55 Ziua învăţătorului: „Omagiu celor 200.000'* —’ emisiune de Anca Arion » 22.15 Muzicorama T.V.» 22.45 „Memorial de ziaristică" de Perpessiciu* şi „Lampa lui Diogenes* de Ştefan Augustin Doinaş. Cronică literară de Valeriu Râpeanu » 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA 1 „Aşteaptă pînă ast întunecă". Producţie a studiourilor din S.U.A., orele 9. 11.10 , 14.30, 16.40, 18.50, 21. REPUBLICA : „Ferestrele timpului", producţie a studiourilor maghiare, orele 9.15, 11.15, 15, 17, 19, 21.05 şi la GRĂDINA RÎPA GALBENĂ la ora 20.30. COPOU : „Mizerabilii" (două serii). Film de arhivă proiectat pentru refacerea reţelei cinematografice sinistrate." Producţie a studiourilor franceze, cu Jean Gabin, orele 10, 13,30 , 17 , 20.30. ARTA : „Pentru Încă puţini dolari", orele 9,15, 11,15, 15, 17, 19, 21. Grădina „POMUL I VERDE": „Vă place Brahms?" ere 20.30. TĂTARAŞI: „Viridiana", p osj rele 16, 18, 20. NICOLTNA , $ „Fuga buiestraşului”, orele 16 , 18, 20. Teatrul Naţional La ora 19.30 va avea loc un spectacol Cin piesa „Opinia publică“. Este valabilă seria de bilete cu nr. 118. Timpul probabil Vreme uşor Instabilă cu cerul temporal onoros. Local vor cădea b averse slabe de ploaie,, izolat însoţite rle descărcări electrice. Vîntil va sufla slab pînă la potrivit, la încipiu din sectorul nord-vestic, apoi din sectorul sudestic. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 10 şi 15 grade, iar maximele între 20—25 grade.