Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-04 / nr. 7427

[intima agricolii in goale jesica inactivitatea gib­lico-organizatiild la C.A.P. Ţigănaşi, din cele 340 de hectare cu pă­­ioase, recoltate, au fost tre­ierate numai 140 şi nu se executase pînă mai zilele tre­cute nici un hectar de ară­tură, ca să nu mai vorbim de insăminţarea unor culturi duble. Explicaţia ? Bineînţeles şi linele lipsuri de ordin or­ganizatoric manifestate de conducerea C.A.P. Dar rămâ­­nerea în urmă se datorează şi folosirii incomplete a mij­loacelor mecanizate, deselor defecţiuni produse la combi­ne — nu numai din cauza gradului mare de îmburuie­­nire a culturilor, cum susţin unii, dar şi a reparaţiilor de proastă calitate. In ziua vi­zitei noastre, 6 tractoare stă­teau nefolosite la sediul sec­ţiei I.M.A., iar după cu­m ne-a declarat Ilie Asaftei, vicepre­şedinte al C.A.P., uneori, din 7 combine lucrează doar 4. In aceste condiţii ne-am pus întrebarea: ce măsuri a întreprins organizaţia de bază din secţia I.M.A. pentru mo­bilizarea mecanizatorilor în vederea executării la timp a lucrărilor agricole de campa­nie ? Din discuţiile avute cu un număr de 5 membri de partid din cei 11 cîţi numără organizaţia de bază, cu alţi mecanizatori, precum şi cu li­nii factori de răspundere de la nivelul comunei, a reieşit că despre aşa ceva, practic, nici nu se poate vorbi.­­ S-au discutat cumva, în vreo adunare de partid ţinu­tă în această perioadă, pro­bleme în legătură cu buna desfăşurare a campaniei agri­cole de vară ? Gh. Ilaş: Nu ! De la sfîrşi­­tul campaniei agricole de pri­măvară, organizaţia noastră de bază nu a mai ţinut nici o adunare generală. E drept că secretarul organizaţiei, tov. Dumitru Gavril, a lucrat un timp în altă parte. Dar deşi s-a întors în secţie încă la începutul acestei campanii, nil ne-a mai convocat. Const. Doroftei ! La ultima adunare generală, ţinută tn lipsa secretarului, s-au discu­tat, după cîte îmi amintesc, cererile de primire în partid a doi tovarăşi. — Ce sarcini concrete aţi primit în această perioadă ? — Nici una ! — Mulţi mecanizatori Sunt tineri. Aveţi aici şi elevi ai şcolii profesionale, la practi­că. Ce măsuri s-au întreprins pentru educarea acestora, pen­tru mobilizarea lor în vederea executării la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de sezon ? Ion Bejenaru : Ca secretar al organizaţiei U.T.C., trebuie să recunosc faptul că de astă-pri­­măvară, cind am organizat u­­nele acţiuni de muncă patrio­tică, de strîngere a fierului vechi, n-am întreprins mai ni­mic. Cit priveşte elevii, nu sunt in evidenţa organizaţiei noastre (ca şi cum organiza­ţia U.T.C. n-ar trebui să se ocupe şi de ceilalţi tineri!). Discuţiile au continuat cam pe acelaşi făgaş. Chemarea mecanizatorilor de la I.M.A. Iugani nu este cunoscută­ nici un fel de expuneri pe teme cultural-educative de masă, iar acum în campanie nimeni nu mai participă nici la cele de la căminul cultural, cele două panouri de la sediul sec­ţiei I.M.A. stau nefolosite (dacă exceptăm fotografiile, fără nici o explicaţie, de la un accident de circulaţie). Pe o altă tarla, în satul M. Kogălniceanu, îl găsim pe tov. Ion Maxim, locţiitorul se­cretarului organizaţiei de ba­ză. După ce încearcă să de­monstreze că s-a făcut totuşi cite ceva pe linia muncii po­litice, recunoaşte şi el că „mai mult (?!) nu se putea, din cauză că mecanizatorii sunt o­­cupaţi în campanie*. — Vedeţi, avem greutăţi. De mai bine de două ore, cooperatorii, cu care lucrez la treieratul griului din clăi, s-au dus să mănînce şi nu s-ai­ în­tors încă. Pierdem Un timp preţios şi datorită mersului în gol al combinei din cauza slabei organizări a muncii... — Aici ar trebui o mai strinsă colaborare ai briga­da de cimp a C.A.P. — În­cercăm să-i sugerăm. Aţi luat cumva legătura cu biroul or­ganizaţiei de bază din bri­gadă ? Prea concretă Întrebarea ca să poată răspunde. Pentru că tov. Maxim nu ştia cine e secretarul organizaţiei de bază de la brigada a V-a, şi nici că locţiitorul acestuia, tov. Eufrosina Buliga, lucra chiar acolo d­in echipa de treieriş de la combina pe care o deserveşte. Aşa stînd lucrurile, este de la sine Înţeles faptul că ră­­minerea în urmă privind lu­crările agricole executate de secţia I.M.A. se datoreşte şi slabei munci politice desfă­şurate de organizaţia de bază în rîndul mecanizatorilor. După cum se vede, nu cam­pania agricolă împiedică des­făşurarea activităţii organi­zaţiei de bază, ci, dimpotrivă, lipsa muncii politice şi orga­nizatorice de masă influen­ţează negativ mersul lucrări­lor de sezon. Un grup de 11 comunişti se putea Uşor În­truni într-o adunare operati­vă pentru stabilirea unor mă­suri — mai ates că a fest­ui timp nefavorabil executării lucrărilor în cîmp, secretarul organizaţiei de bază şi loc­ţiitorul acestuia ar fi putut să transmită unele sarcini concrete membrilor de partid. Aşa Insă... însuşi locţiitorul secretaru­lui organizaţiei de bază, Ion Maxim, a părăsit într-una din zile locul de muncă pentru a consuma băuturi alcoolice , fără ca acest lucru să fie pus în discuţia comuniştilor, deşi unii mecanizatori, prin­­tre care Alex. Rusu şi Ion Ifrim, dovedesc neglijenţă în intreţinerea maşinilor. Orga­nizaţia de bază nu s-a sesi­zat şi nu a luat măsuri pen­tru popularizarea experienţei fruntaşilor în această direc­ţie. Sînt tot atîtea lucruri asu­pra cărora ar fi putut să in­tervină şi Comitetul de partid din I.M.A. Vlădeni. Pentru a­­ceasta insă ar fi necesar ca secretarul comitetului de partid, tov. Gh. Vacoş. Să mai treacă, măcar din cînd in cînd, pe la organizaţiile de bază din secţiile I.M.A. Aurel DELEANU Viaţa de partid Succese ale elevilor români la olimpiadele la olimpiada Internaţională de matematică, fizică şi chi­mie, care s-au desfăşurat în această vacanţă la Budapesta şi Moscova, elevii români au obţinut succese remarcabile. Din cei opt participanţi la întrecerea tinerilor matemati­cieni, şapte au obţinut premii. Aceştia sunt : Barbu Berceanu, Dan Cătălin-Ştefănescu şi Dan Schwartz din Bucureşti, Radu Nicolae-Gologan, din Braşov, Dragoş Popescu, din Giurgiu, Alexandru­ Dimca, din Con­stanţa, şi Vasile Radu, din Brăila. La olimpiada de fizică, reprezentanţii elevilor români s-au dovedit în evident pro­gres, trei dintre ei, Florian internationale Turtudan, din Ploieşti, Octa­­vian Sima, din Turda, şi Dragoş Fălie, din Bucureşti, cucerind premii în confrunta­rea cu colegii din Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, R. D. Germană, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Şi la olimpiada de chimie, elevii Valentin Mîrşu, din Con­stanţa, Ioan Lihet, din Cîmpu­­lung Moldovenesc, Nicolaa Mitrea din Sibiu, şi Augustin Ioaniţescu din Piteşti — care au alcătuit prima echipă a ţării noastre participantă la această competiţie —­ au pri­mit .Distincţia de onoare". (Agerpres) •W///////|/|«'//«/««/«»»//»///«////////////////////////,/////////////» 500 tone de furaje salvate de foc Datorită neglijentei electricianului Mihai V. Baniciua, care nu a respectat normele de prevenire a Incendiilor, intr-o seară de pe la jumătatea lunii Iulie a.c., a luat foc un rezervor din Incinta depozitului de furaje al coopera­tivei agricole Ruginoasa , ne-a comunicat, zilele acestea, corespondentul nostru Petru Onofrei. Imediat, formaţiile de pompieri din comună, C.A.P. ş­ I.A.S. (conduse de C. Doagă, Gh. Nicuşor şi V. Pintileasa), ajutate de circa 200 de locuitori, au acţionat cu hotărî­re. După o oră de muncă Încordată, incendiul a foSt localizat, salvindu-se cantitatea de 500 tone de furaje din proprietatea C.A.P. A doua zi, Grupul judeţean de pompieri l-a sancţionat, fireşte, pe electricianul vinovat. Nota de „plată“ Rar, dar se mai intimplă, ca unii tineri certaţi cu disciplina şi regulile de convieţuire socială să atenteze la buna dispoziţie şi chiar la integritatea corporală a cetăţenilor. Zilele trecute — ne-a relatat corespondentul nostru, Gheorghe Faraon, din Bosia — tinărul Constantin Pavel, după ce a consumat aproape un litru de rom, l-a lovit pe Vasile Gheorghiu pentru că... aşa i-a plăcut lui ! De asemenea, a adus injurii şi altor consumatori prezenţi in local. Nota de plată a fost pe măsură : 1.500 lei amendă. Peste 2.500 de lei un pășunat! Respingîndu-i recursul, tribunalul l-a obligat pe Petru Gh. Oprea din Hirlău să plătească cooperativei agricole din localitate 2.598 lei drept daune. Oprea a pătruns cu vitele sale în tarlaua cooperativei agricole, distrugind cultura porumbului de pe 1,10 ha, Să-l afle lumea In timp ce maşina Salvării nr. 31—Is—1068 (aparţi­­nlnd spitalului Tg. Frumos) staţiona In incinta G.A.P. Bălţaţi şoferul acesteia a prins un pui mai mărişor şi l-a ascuns In lada cu scule a autovehiculului. Fiind prins asupra faptului, el a restituit bunul dosit, zlmbind strlmb­ .Vedeţi că nu e greu să furi un pui Cele de mai sus ne-au fost comunicate de ţăranii cooperatori Vasile Sandu şi Vasile Clidei din Băl­aţi, cu rugămintea de a re publica scrisoarea. De ce ? Să-l afle lumea pe şoferul necinstit. Tulbura liniştea locuitorilor Alungindu-şi sofia şi copilul de la domiciliu, Vasile I . Begescu din str. Păcurari nr. 45, a tulburat şi liniştea S­a locuitorilor. A fost sancţionat cu trei luni închisoare­­­­ contravenţională. ° * O rază de soare (urmare din pag. 1) idee. Şi oamenii noştri constru­iesc socialismul conştienţi de ro­lul lor, de capacitatea şi posi­bilităţile lor şi, construindu-i, se transformă pe ei înşişi. — Pentru mine, îmi spune in­ginerul şef adjunct, Gheorghe Cojocaru, uzina este a doua familie. Lucrez aici din 1948. De atunci şi pînă în acest an, valoarea producţiei a sporit de peste 10 or­. Am vă­zut cum se transformă u­zina, dar nu s-a transformat de la sine. Noi, oamenii, am trans­format-o, iar noi­­ o dată cu ea, sau poate ceva mai înain­te, dar oricum între noi şi uzi­nă există un flux continuu în ambele direcţii. Au fost unii care erau de părere să rămî­­nem la nivelul de atelier de re­parat locomotive şi vagoane. Din comoditate. Alţii, cei mai mulţi, au fost pentru moderniza­re şi dezvoltare. Printre aceştia mulţi alţii mă număr şi eu. Totul în ţara asta lua un drum nou, incit nu puteam să rămin pe loc. La început credeam că pro­ducţia de serie industrială va fi mai uşoară decit reparaţiile, dar s-a dovedit mai grea. Acum, pentru programarea optimă a miilor de repere care compun utilajele fabricate de noi, ne-ar trebui o maşină electronică. Pe cine nu ispiteşte o astfel de maşină ? Dar cînd vom avea-o, ne va fi oare mai uşor ? Folo­sirea unei asemenea maşini es­te o treabă uşoară ? Desigur că nu. Dacă va fi mai greu, de ce dorim totuşi această maşină ? — Ar trebui probabil să fa­­cem o deosebire între ceea ce este greu şi exercită atracţie şi ceea ce este uşor, dar inte­resează mai puţin sau de loc. — Acum îmi dau seama că ceea ce este greu este şi fru­mos. Pentru că te solicită ca om şi ca specialist. Uzina modernizată de oa­menii el îi obligă pe oameni să se modernizeze mai depar­te, să privească viaţa altfel de cum au privit-o pînă mai ieri. — S-a isprăvit cu meseria în­văţată după ochi şi după ure­che, este de părere inginerul Lucian Dorobanţu, şeful secţiei montaj. Cînd am intrat în uzi­nă, cu zece ori­ în urmă, se mai reparau locomotive. Totul se ştia pe de rost, tinerii învă­ţau de la vîrstnici cele cîteva chiţibuşuri ale locomotivei. A­­cum muncitorului i se cere sâ lucreze după desen, să monte­­ze piesele după desen, să res-' pecte toleranţele de ordinul miimilor de milimetru. Cînd se reparau locomotive, nici nu a­­veam aparate de măsură de precizia aceasta. Acum avem aparate şi tot felul de maşini de înaltă precizie şi ele ne o­­bligă să învăţăm. Muncitor sau Inginer, trebuie să învăţăm­ .Cu fiecare zi ne dăm seama că timpul aşa-zîs liber este o posi­bilitate de studiu pe care noi nu o folosim încă aşa cum s-ar cuveni. Aici intervin şi proble­me de organizare şi conducere a producţiei. Metodele vechi nu mai sunt bune. Frînează pregă­tirea noastră tehnică. A­sta toa­tă ziua în uzină nu mai este o calitate pentru un inginer. De fapt n-a fost niciodată o cali­tate, dar acum o vedem şi o simţim prin propria noastră ex­perienţă, în hala secţiei de prelucrări mecanice, frezorul Ion Buzoc îmi spune cam acelaşi lucru şi îmi arată maşinile de danturat, sosite de curînd şi aflate în curs de montaj, şi nişte freze automatizate de mare fineţe, a­­duse mai de mult.­­ Nu prea ne-am priceput la ele, îmi spune ca o scuză. Tehnica cu care a fost înzes­trată uzina noastră ne-a cam luat-o înainte. Bucurii său necazuri, oame­nii le trăiesc cu toată intensi­tatea, îşi pun probleme, pen­tru că ele există cu adevărat, caută soluţii, le găsesc, sunt mulţumiţi o vreme, apoi con­stată că este nevoie de mai mult.­­ Munca cu oamenii este cea mai grea, ne spune Gheor­ghe Modoran, secretarul orga­nizaţiei de bază din atelierul de turnătorie. Noi n-am rămas niciodată în urmă cu pianul, am făcut tot ce ni s-a cerut, s-ar putea crede că la noi nu sunt probleme şi totuşi... Cel mai vîrstnic turnător, Gheorghe Bararu, ne explică : - Meseria de turnător este foarte pretenţioasă şi de ace­ea şi oamenii de aici sîrtt foar­te sensibili. Trebuie să găseşti pentru fiecare cuvîntul potrivit. Dacă-i faci unuia o observaţie în timpul lucrului, s-ar putea să se enerveze şi să-i slăbeas­că atenţia. Şi in meseria noas­tră, neatenţia, fie şi de cîteva clipe, poate să coste foarte mult. Nu spun că numai la tur­­nătorie sunt probleme delicate în munca cu oamenii. Peste tot e la fel. Cuvintele acestea poartă cu ele amprenta unui om grijuliu, a unui comunist care ştie nu numai ce este o maşină, ce în­seamnă o meserie, dar care ştie, tot aşa de bine, ce în­seamnă un om. Critica în ate­lierul de turnătorie î Nu lip­­seşte. Dar vine la timpul potri­­vit. Aşa cum pomicultorul pri­ceput ştie cînd trebuie sâ ude un pom, cum să-l îngrijească şi să-l apere de îngheţ şi de arşiţă, ca să crească mare, cu rod bogat şi dulce. Oamenii­­, Nicol­in­ei", cu spiritul lor des­chis spre o continuă perfecţio­nare a tehnicii şi a muncii, au acum la dispoziţie zeci de mi­lioane de lei pentru propria lor uzină, în care îşi clădesc visuri pe temelii de oţel şi beton, vi­surile moştenite de la înainta­şii lor. Zeci de milioane care înseamnă modernizare, con­strucţii şi maşini noi, făurite de oameni şi pentru oameni, pen­tru ei care ştiu că munca aduse pe bucurie şi tocmai de aceea o privesc critic, ca sâ rodeas­că asemeni pomului din livada gospodarului harnic şi iubitor de rod bogat şi dulce.’ Dezlegarea jocului apărut în nr. 7423 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Rebenciuc .— A; 2. ©pere — Vlady; 3. Nil — Westefft; 4. E — Mama — Ina; 5. Troia — Sm — Me ; 6. En — Natural; 7. Ende — Zile — E; 8. Ciobanu — Div. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7424 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Manet — Tosea; 2. Operetă — Bar; 3. Zo — Norma — Ni I 4. Aida — Ab —­ Nae I 5. R — Inova­tor ; 6. Tb — Idilic — A; 7. Aa Ea — Stan ; 8. Alto —­­Tatuat; 9. Marțian — R — E; 10. Amati — Canon; 11. Naso — Baladă, FLACĂRA CĂȘULUÎ PAGINA 3* UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI IAŞI aduce la cunoştinţă onoratei clientele că în curînd se va deschide în Iaşi, str. Ştefan cel Mare nr. 10 bis CASA DE MODĂ unde se efectuează următoarele activităţi şi servicii: - confecţii femei - confecţii bărbaţi - mode pălării-femei - lenjerie de corp şi de pat - tricotaje - articole de marochinărie - încălţăminte - servicii de coafură, cosme­tică, manichiură şi pedichiură - bijuterie, gravură La ultimul etaj va funcţiona unitatea de proiectări pentru construcţii de locuinţe şi reparaţii. Materiale fine, de calitate superioară, într-un bogat şi variat sor­timent vor satisface în permanenţă exigenţele clientelei. Maiştri şi tehnicieni cu înaltă calificare şi o bogată experienţă în activităţile de mai sus vor asigura o deservire ireproşabilă. PREŢURILE SÎNT CELE OBIŞNUITE, CARE SE PRACTICA ÎN TOATE CELELALTE UNITAŢI. Fabrica de antibiotice IAȘI angajează de urgenţă muncitori calificaţi în meseriile: - lăcătuşi; - cazangii; - frezori; - strungari; - mecanici compresoare; - lăcătuşi A.T.M.; - instalatori; _ Târfarii MUHI I samotori; I 1 Relaţii suplimentare la telefon 14830, interior 664 sau 588 , serviciul personal. ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ­­ DE MORARIT ŞI PANIFICAŢIE „SPICUL“ IAŞI angajează de urgenţă­­ — inginer mecanic auto sau tehni­cian mecanic­­a­­uto — magazineri — zidari şamotdri — muncitori m­eca­­li­ficaţi — încăr­cători -descărcă­­tori — revizor gestiune. Relații suplimen­tare la sediul între­prinderii din Iași, şos. Moara de Foc nr. 2 sau la telefon 15234. Şcoala profesională de chimie Iaşi, strada Socola nr. 61 A, face înscrieri pentru con­cursul de admitere, ce se va desfăşura în perioada 1 - 10 sep­tembrie a. c., pentru meseria de operator chimist şi uceni­cie la locul de muncă, pentru băieţi. I.C.R.M. IAŞI b-dul 30 Decembrie nr. 22 angajează imediat ■ un merceolog voiajor. Condiţii de angajare: absolvent şcoală medie şi minimum 30 luni în activitatea comercială ; absolvent şcoală profesională şi minimum 36 luni în activitatea comercială; absolvent şcoală elementară şi minimum 54 luni în activitatea comercială. — ingineri în speciali­tatea instalaţii termice şi ventilaţii angajează de urgenţă Institutul de proiectări Iaşi Condiţiile de angajare sunt cele prevă­zute în H. C. M. 1509/1965. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 15840, interior 125, serviciul salarizare — personal. Consiliul popular al municipiului Iaşi Comitetul executiv aduce la cunoştinţa cetăţenilor ce se încadrează în prevederile H.C.M. nr. 1647/1968, că de la data de 5 august 1970 începe dis­tribuirea tichetelor de combustibili solizi pe anii 1971-1972 în loca­lul din str. Dancu nr. 2 (în curte). Mica publicitate SCHIMBURI DE LOCUINŢA Ofer apartament bloc, 4 camere Tătăraşi, doresc 3 camere, central. Telefon 31116. Tineri căsătoriți, căutăm cameră mobilată — nemobi­­lată bloc. Telefon 14264, in­terior 163 — Stoian, închiriez cameră mobila­tă — bloc. Informații, te­lefon 16239. LECŢII MEDITAŢII Dăm meditaţii la france­­za şi română. Sîntem a­­casă zilnic în jurul orei 19. Strada Eternitate 107. Meditez elevi matemati­că (admiteri liceu, corijen­te). Şoseaua Arcului 2 (lin­gă Rîpa Galbenă, Vizavi de Farmacia 5). Sînt acasă la Orele 9 şi 18. virizări-CUMPĂRĂRI Vînd „Skoda 1000 M. B.“ — 25.000 km., stare excep­țională. Strada Energiei 11 Iași. Vînd „Dacia 1.100“ — — 10.000 km., strada Ita­lians 8, telefon 15457. PIERDERI Pierdut legitimația elibe­rată de „Țesătura", pe nu­mele Onofrei Elisabeta. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Ţesătura" pe nu­mele Boancă Anghel. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Ţesătoria de mă­tase, pe m­îrtele Mitrofan Ştefan. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Ţesătoria de mătase pe numele Safca Adriana. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de C.I.M.P. pe numele Frinilă Constantin. O declar n­ună. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Ţesătoria de măta­se pe numele Ispas Ioan. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Ţesătu­ra“ pe nu­mele Bejenaru Constantin. O declar nulă. Pierdut legitimația de Bancă eliberată pe numele Vasiliu Cezara Elenă.­­ declar nulă. DIVERSE Familia Mafteciuc aduce cele mai calde mulțumiri prof. dr. Crețeanu, doctori­lor Căruceru şi Dumitriu, colectivului de surori ■— Spitalul C.F.R., doctorului Palidele Constantin, pentru primul ajutor acordat. Tu­turor le mulţumeşte pentru salvarea vieţii tatălui a cinnci copii. Familia anunţă cu durere încetarea din viaţă, după o scurtă şi grea suferinţă, a scumpului lor soţ, tată, fra­te, cumnat, RADU ALEXANDRU 36 de ani. Cortegiul funebru va ple­că in­ ziua de 5 august, ora 14:00, din­ strada Albi­nelor 8, spre cimitirul Sf. Vasile.

Next