Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-04 / nr. 7427
[intima agricolii in goale jesica inactivitatea giblico-organizatiild la C.A.P. Ţigănaşi, din cele 340 de hectare cu păioase, recoltate, au fost treierate numai 140 şi nu se executase pînă mai zilele trecute nici un hectar de arătură, ca să nu mai vorbim de insăminţarea unor culturi duble. Explicaţia ? Bineînţeles şi linele lipsuri de ordin organizatoric manifestate de conducerea C.A.P. Dar rămânerea în urmă se datorează şi folosirii incomplete a mijloacelor mecanizate, deselor defecţiuni produse la combine — nu numai din cauza gradului mare de îmburuienire a culturilor, cum susţin unii, dar şi a reparaţiilor de proastă calitate. In ziua vizitei noastre, 6 tractoare stăteau nefolosite la sediul secţiei I.M.A., iar după cum ne-a declarat Ilie Asaftei, vicepreşedinte al C.A.P., uneori, din 7 combine lucrează doar 4. In aceste condiţii ne-am pus întrebarea: ce măsuri a întreprins organizaţia de bază din secţia I.M.A. pentru mobilizarea mecanizatorilor în vederea executării la timp a lucrărilor agricole de campanie ? Din discuţiile avute cu un număr de 5 membri de partid din cei 11 cîţi numără organizaţia de bază, cu alţi mecanizatori, precum şi cu linii factori de răspundere de la nivelul comunei, a reieşit că despre aşa ceva, practic, nici nu se poate vorbi. S-au discutat cumva, în vreo adunare de partid ţinută în această perioadă, probleme în legătură cu buna desfăşurare a campaniei agricole de vară ? Gh. Ilaş: Nu ! De la sfîrşitul campaniei agricole de primăvară, organizaţia noastră de bază nu a mai ţinut nici o adunare generală. E drept că secretarul organizaţiei, tov. Dumitru Gavril, a lucrat un timp în altă parte. Dar deşi s-a întors în secţie încă la începutul acestei campanii, nil ne-a mai convocat. Const. Doroftei ! La ultima adunare generală, ţinută tn lipsa secretarului, s-au discutat, după cîte îmi amintesc, cererile de primire în partid a doi tovarăşi. — Ce sarcini concrete aţi primit în această perioadă ? — Nici una ! — Mulţi mecanizatori Sunt tineri. Aveţi aici şi elevi ai şcolii profesionale, la practică. Ce măsuri s-au întreprins pentru educarea acestora, pentru mobilizarea lor în vederea executării la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de sezon ? Ion Bejenaru : Ca secretar al organizaţiei U.T.C., trebuie să recunosc faptul că de astă-primăvară, cind am organizat unele acţiuni de muncă patriotică, de strîngere a fierului vechi, n-am întreprins mai nimic. Cit priveşte elevii, nu sunt in evidenţa organizaţiei noastre (ca şi cum organizaţia U.T.C. n-ar trebui să se ocupe şi de ceilalţi tineri!). Discuţiile au continuat cam pe acelaşi făgaş. Chemarea mecanizatorilor de la I.M.A. Iugani nu este cunoscută nici un fel de expuneri pe teme cultural-educative de masă, iar acum în campanie nimeni nu mai participă nici la cele de la căminul cultural, cele două panouri de la sediul secţiei I.M.A. stau nefolosite (dacă exceptăm fotografiile, fără nici o explicaţie, de la un accident de circulaţie). Pe o altă tarla, în satul M. Kogălniceanu, îl găsim pe tov. Ion Maxim, locţiitorul secretarului organizaţiei de bază. După ce încearcă să demonstreze că s-a făcut totuşi cite ceva pe linia muncii politice, recunoaşte şi el că „mai mult (?!) nu se putea, din cauză că mecanizatorii sunt ocupaţi în campanie*. — Vedeţi, avem greutăţi. De mai bine de două ore, cooperatorii, cu care lucrez la treieratul griului din clăi, s-au dus să mănînce şi nu s-ai întors încă. Pierdem Un timp preţios şi datorită mersului în gol al combinei din cauza slabei organizări a muncii... — Aici ar trebui o mai strinsă colaborare ai brigada de cimp a C.A.P. — Încercăm să-i sugerăm. Aţi luat cumva legătura cu biroul organizaţiei de bază din brigadă ? Prea concretă Întrebarea ca să poată răspunde. Pentru că tov. Maxim nu ştia cine e secretarul organizaţiei de bază de la brigada a V-a, şi nici că locţiitorul acestuia, tov. Eufrosina Buliga, lucra chiar acolo din echipa de treieriş de la combina pe care o deserveşte. Aşa stînd lucrurile, este de la sine Înţeles faptul că răminerea în urmă privind lucrările agricole executate de secţia I.M.A. se datoreşte şi slabei munci politice desfăşurate de organizaţia de bază în rîndul mecanizatorilor. După cum se vede, nu campania agricolă împiedică desfăşurarea activităţii organizaţiei de bază, ci, dimpotrivă, lipsa muncii politice şi organizatorice de masă influenţează negativ mersul lucrărilor de sezon. Un grup de 11 comunişti se putea Uşor Întruni într-o adunare operativă pentru stabilirea unor măsuri — mai ates că a festui timp nefavorabil executării lucrărilor în cîmp, secretarul organizaţiei de bază şi locţiitorul acestuia ar fi putut să transmită unele sarcini concrete membrilor de partid. Aşa Insă... însuşi locţiitorul secretarului organizaţiei de bază, Ion Maxim, a părăsit într-una din zile locul de muncă pentru a consuma băuturi alcoolice , fără ca acest lucru să fie pus în discuţia comuniştilor, deşi unii mecanizatori, printre care Alex. Rusu şi Ion Ifrim, dovedesc neglijenţă în intreţinerea maşinilor. Organizaţia de bază nu s-a sesizat şi nu a luat măsuri pentru popularizarea experienţei fruntaşilor în această direcţie. Sînt tot atîtea lucruri asupra cărora ar fi putut să intervină şi Comitetul de partid din I.M.A. Vlădeni. Pentru aceasta insă ar fi necesar ca secretarul comitetului de partid, tov. Gh. Vacoş. Să mai treacă, măcar din cînd in cînd, pe la organizaţiile de bază din secţiile I.M.A. Aurel DELEANU Viaţa de partid Succese ale elevilor români la olimpiadele la olimpiada Internaţională de matematică, fizică şi chimie, care s-au desfăşurat în această vacanţă la Budapesta şi Moscova, elevii români au obţinut succese remarcabile. Din cei opt participanţi la întrecerea tinerilor matematicieni, şapte au obţinut premii. Aceştia sunt : Barbu Berceanu, Dan Cătălin-Ştefănescu şi Dan Schwartz din Bucureşti, Radu Nicolae-Gologan, din Braşov, Dragoş Popescu, din Giurgiu, Alexandru Dimca, din Constanţa, şi Vasile Radu, din Brăila. La olimpiada de fizică, reprezentanţii elevilor români s-au dovedit în evident progres, trei dintre ei, Florian internationale Turtudan, din Ploieşti, Octavian Sima, din Turda, şi Dragoş Fălie, din Bucureşti, cucerind premii în confruntarea cu colegii din Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, R. D. Germană, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Şi la olimpiada de chimie, elevii Valentin Mîrşu, din Constanţa, Ioan Lihet, din Cîmpulung Moldovenesc, Nicolaa Mitrea din Sibiu, şi Augustin Ioaniţescu din Piteşti — care au alcătuit prima echipă a ţării noastre participantă la această competiţie — au primit .Distincţia de onoare". (Agerpres) •W///////|/|«'//«/««/«»»//»///«////////////////////////,/////////////» 500 tone de furaje salvate de foc Datorită neglijentei electricianului Mihai V. Baniciua, care nu a respectat normele de prevenire a Incendiilor, intr-o seară de pe la jumătatea lunii Iulie a.c., a luat foc un rezervor din Incinta depozitului de furaje al cooperativei agricole Ruginoasa , ne-a comunicat, zilele acestea, corespondentul nostru Petru Onofrei. Imediat, formaţiile de pompieri din comună, C.A.P. ş I.A.S. (conduse de C. Doagă, Gh. Nicuşor şi V. Pintileasa), ajutate de circa 200 de locuitori, au acţionat cu hotărîre. După o oră de muncă Încordată, incendiul a foSt localizat, salvindu-se cantitatea de 500 tone de furaje din proprietatea C.A.P. A doua zi, Grupul judeţean de pompieri l-a sancţionat, fireşte, pe electricianul vinovat. Nota de „plată“ Rar, dar se mai intimplă, ca unii tineri certaţi cu disciplina şi regulile de convieţuire socială să atenteze la buna dispoziţie şi chiar la integritatea corporală a cetăţenilor. Zilele trecute — ne-a relatat corespondentul nostru, Gheorghe Faraon, din Bosia — tinărul Constantin Pavel, după ce a consumat aproape un litru de rom, l-a lovit pe Vasile Gheorghiu pentru că... aşa i-a plăcut lui ! De asemenea, a adus injurii şi altor consumatori prezenţi in local. Nota de plată a fost pe măsură : 1.500 lei amendă. Peste 2.500 de lei un pășunat! Respingîndu-i recursul, tribunalul l-a obligat pe Petru Gh. Oprea din Hirlău să plătească cooperativei agricole din localitate 2.598 lei drept daune. Oprea a pătruns cu vitele sale în tarlaua cooperativei agricole, distrugind cultura porumbului de pe 1,10 ha, Să-l afle lumea In timp ce maşina Salvării nr. 31—Is—1068 (aparţinlnd spitalului Tg. Frumos) staţiona In incinta G.A.P. Bălţaţi şoferul acesteia a prins un pui mai mărişor şi l-a ascuns In lada cu scule a autovehiculului. Fiind prins asupra faptului, el a restituit bunul dosit, zlmbind strlmb .Vedeţi că nu e greu să furi un pui Cele de mai sus ne-au fost comunicate de ţăranii cooperatori Vasile Sandu şi Vasile Clidei din Bălaţi, cu rugămintea de a re publica scrisoarea. De ce ? Să-l afle lumea pe şoferul necinstit. Tulbura liniştea locuitorilor Alungindu-şi sofia şi copilul de la domiciliu, Vasile I . Begescu din str. Păcurari nr. 45, a tulburat şi liniştea Sa locuitorilor. A fost sancţionat cu trei luni închisoare contravenţională. ° * O rază de soare (urmare din pag. 1) idee. Şi oamenii noştri construiesc socialismul conştienţi de rolul lor, de capacitatea şi posibilităţile lor şi, construindu-i, se transformă pe ei înşişi. — Pentru mine, îmi spune inginerul şef adjunct, Gheorghe Cojocaru, uzina este a doua familie. Lucrez aici din 1948. De atunci şi pînă în acest an, valoarea producţiei a sporit de peste 10 or. Am văzut cum se transformă uzina, dar nu s-a transformat de la sine. Noi, oamenii, am transformat-o, iar noi o dată cu ea, sau poate ceva mai înainte, dar oricum între noi şi uzină există un flux continuu în ambele direcţii. Au fost unii care erau de părere să rămînem la nivelul de atelier de reparat locomotive şi vagoane. Din comoditate. Alţii, cei mai mulţi, au fost pentru modernizare şi dezvoltare. Printre aceştia mulţi alţii mă număr şi eu. Totul în ţara asta lua un drum nou, incit nu puteam să rămin pe loc. La început credeam că producţia de serie industrială va fi mai uşoară decit reparaţiile, dar s-a dovedit mai grea. Acum, pentru programarea optimă a miilor de repere care compun utilajele fabricate de noi, ne-ar trebui o maşină electronică. Pe cine nu ispiteşte o astfel de maşină ? Dar cînd vom avea-o, ne va fi oare mai uşor ? Folosirea unei asemenea maşini este o treabă uşoară ? Desigur că nu. Dacă va fi mai greu, de ce dorim totuşi această maşină ? — Ar trebui probabil să facem o deosebire între ceea ce este greu şi exercită atracţie şi ceea ce este uşor, dar interesează mai puţin sau de loc. — Acum îmi dau seama că ceea ce este greu este şi frumos. Pentru că te solicită ca om şi ca specialist. Uzina modernizată de oamenii el îi obligă pe oameni să se modernizeze mai departe, să privească viaţa altfel de cum au privit-o pînă mai ieri. — S-a isprăvit cu meseria învăţată după ochi şi după ureche, este de părere inginerul Lucian Dorobanţu, şeful secţiei montaj. Cînd am intrat în uzină, cu zece ori în urmă, se mai reparau locomotive. Totul se ştia pe de rost, tinerii învăţau de la vîrstnici cele cîteva chiţibuşuri ale locomotivei. Acum muncitorului i se cere sâ lucreze după desen, să monteze piesele după desen, să res-' pecte toleranţele de ordinul miimilor de milimetru. Cînd se reparau locomotive, nici nu aveam aparate de măsură de precizia aceasta. Acum avem aparate şi tot felul de maşini de înaltă precizie şi ele ne obligă să învăţăm. Muncitor sau Inginer, trebuie să învăţăm .Cu fiecare zi ne dăm seama că timpul aşa-zîs liber este o posibilitate de studiu pe care noi nu o folosim încă aşa cum s-ar cuveni. Aici intervin şi probleme de organizare şi conducere a producţiei. Metodele vechi nu mai sunt bune. Frînează pregătirea noastră tehnică. Asta toată ziua în uzină nu mai este o calitate pentru un inginer. De fapt n-a fost niciodată o calitate, dar acum o vedem şi o simţim prin propria noastră experienţă, în hala secţiei de prelucrări mecanice, frezorul Ion Buzoc îmi spune cam acelaşi lucru şi îmi arată maşinile de danturat, sosite de curînd şi aflate în curs de montaj, şi nişte freze automatizate de mare fineţe, aduse mai de mult. Nu prea ne-am priceput la ele, îmi spune ca o scuză. Tehnica cu care a fost înzestrată uzina noastră ne-a cam luat-o înainte. Bucurii său necazuri, oamenii le trăiesc cu toată intensitatea, îşi pun probleme, pentru că ele există cu adevărat, caută soluţii, le găsesc, sunt mulţumiţi o vreme, apoi constată că este nevoie de mai mult. Munca cu oamenii este cea mai grea, ne spune Gheorghe Modoran, secretarul organizaţiei de bază din atelierul de turnătorie. Noi n-am rămas niciodată în urmă cu pianul, am făcut tot ce ni s-a cerut, s-ar putea crede că la noi nu sunt probleme şi totuşi... Cel mai vîrstnic turnător, Gheorghe Bararu, ne explică : - Meseria de turnător este foarte pretenţioasă şi de aceea şi oamenii de aici sîrtt foarte sensibili. Trebuie să găseşti pentru fiecare cuvîntul potrivit. Dacă-i faci unuia o observaţie în timpul lucrului, s-ar putea să se enerveze şi să-i slăbească atenţia. Şi in meseria noastră, neatenţia, fie şi de cîteva clipe, poate să coste foarte mult. Nu spun că numai la turnătorie sunt probleme delicate în munca cu oamenii. Peste tot e la fel. Cuvintele acestea poartă cu ele amprenta unui om grijuliu, a unui comunist care ştie nu numai ce este o maşină, ce înseamnă o meserie, dar care ştie, tot aşa de bine, ce înseamnă un om. Critica în atelierul de turnătorie î Nu lipseşte. Dar vine la timpul potrivit. Aşa cum pomicultorul priceput ştie cînd trebuie sâ ude un pom, cum să-l îngrijească şi să-l apere de îngheţ şi de arşiţă, ca să crească mare, cu rod bogat şi dulce. Oamenii, Nicolinei", cu spiritul lor deschis spre o continuă perfecţionare a tehnicii şi a muncii, au acum la dispoziţie zeci de milioane de lei pentru propria lor uzină, în care îşi clădesc visuri pe temelii de oţel şi beton, visurile moştenite de la înaintaşii lor. Zeci de milioane care înseamnă modernizare, construcţii şi maşini noi, făurite de oameni şi pentru oameni, pentru ei care ştiu că munca aduse pe bucurie şi tocmai de aceea o privesc critic, ca sâ rodească asemeni pomului din livada gospodarului harnic şi iubitor de rod bogat şi dulce.’ Dezlegarea jocului apărut în nr. 7423 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Rebenciuc .— A; 2. ©pere — Vlady; 3. Nil — Westefft; 4. E — Mama — Ina; 5. Troia — Sm — Me ; 6. En — Natural; 7. Ende — Zile — E; 8. Ciobanu — Div. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7424 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Manet — Tosea; 2. Operetă — Bar; 3. Zo — Norma — Ni I 4. Aida — Ab — Nae I 5. R — Inovator ; 6. Tb — Idilic — A; 7. Aa Ea — Stan ; 8. Alto —Tatuat; 9. Marțian — R — E; 10. Amati — Canon; 11. Naso — Baladă, FLACĂRA CĂȘULUÎ PAGINA 3* UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI IAŞI aduce la cunoştinţă onoratei clientele că în curînd se va deschide în Iaşi, str. Ştefan cel Mare nr. 10 bis CASA DE MODĂ unde se efectuează următoarele activităţi şi servicii: - confecţii femei - confecţii bărbaţi - mode pălării-femei - lenjerie de corp şi de pat - tricotaje - articole de marochinărie - încălţăminte - servicii de coafură, cosmetică, manichiură şi pedichiură - bijuterie, gravură La ultimul etaj va funcţiona unitatea de proiectări pentru construcţii de locuinţe şi reparaţii. Materiale fine, de calitate superioară, într-un bogat şi variat sortiment vor satisface în permanenţă exigenţele clientelei. Maiştri şi tehnicieni cu înaltă calificare şi o bogată experienţă în activităţile de mai sus vor asigura o deservire ireproşabilă. PREŢURILE SÎNT CELE OBIŞNUITE, CARE SE PRACTICA ÎN TOATE CELELALTE UNITAŢI. Fabrica de antibiotice IAȘI angajează de urgenţă muncitori calificaţi în meseriile: - lăcătuşi; - cazangii; - frezori; - strungari; - mecanici compresoare; - lăcătuşi A.T.M.; - instalatori; _ Târfarii MUHI I samotori; I 1 Relaţii suplimentare la telefon 14830, interior 664 sau 588 , serviciul personal. ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE MORARIT ŞI PANIFICAŢIE „SPICUL“ IAŞI angajează de urgenţă — inginer mecanic auto sau tehnician mecanicauto — magazineri — zidari şamotdri — muncitori mecalificaţi — încărcători -descărcători — revizor gestiune. Relații suplimentare la sediul întreprinderii din Iași, şos. Moara de Foc nr. 2 sau la telefon 15234. Şcoala profesională de chimie Iaşi, strada Socola nr. 61 A, face înscrieri pentru concursul de admitere, ce se va desfăşura în perioada 1 - 10 septembrie a. c., pentru meseria de operator chimist şi ucenicie la locul de muncă, pentru băieţi. I.C.R.M. IAŞI b-dul 30 Decembrie nr. 22 angajează imediat ■ un merceolog voiajor. Condiţii de angajare: absolvent şcoală medie şi minimum 30 luni în activitatea comercială ; absolvent şcoală profesională şi minimum 36 luni în activitatea comercială; absolvent şcoală elementară şi minimum 54 luni în activitatea comercială. — ingineri în specialitatea instalaţii termice şi ventilaţii angajează de urgenţă Institutul de proiectări Iaşi Condiţiile de angajare sunt cele prevăzute în H. C. M. 1509/1965. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 15840, interior 125, serviciul salarizare — personal. Consiliul popular al municipiului Iaşi Comitetul executiv aduce la cunoştinţa cetăţenilor ce se încadrează în prevederile H.C.M. nr. 1647/1968, că de la data de 5 august 1970 începe distribuirea tichetelor de combustibili solizi pe anii 1971-1972 în localul din str. Dancu nr. 2 (în curte). Mica publicitate SCHIMBURI DE LOCUINŢA Ofer apartament bloc, 4 camere Tătăraşi, doresc 3 camere, central. Telefon 31116. Tineri căsătoriți, căutăm cameră mobilată — nemobilată bloc. Telefon 14264, interior 163 — Stoian, închiriez cameră mobilată — bloc. Informații, telefon 16239. LECŢII MEDITAŢII Dăm meditaţii la franceza şi română. Sîntem acasă zilnic în jurul orei 19. Strada Eternitate 107. Meditez elevi matematică (admiteri liceu, corijente). Şoseaua Arcului 2 (lingă Rîpa Galbenă, Vizavi de Farmacia 5). Sînt acasă la Orele 9 şi 18. virizări-CUMPĂRĂRI Vînd „Skoda 1000 M. B.“ — 25.000 km., stare excepțională. Strada Energiei 11 Iași. Vînd „Dacia 1.100“ — — 10.000 km., strada Italians 8, telefon 15457. PIERDERI Pierdut legitimația eliberată de „Țesătura", pe numele Onofrei Elisabeta. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de „Ţesătura" pe numele Boancă Anghel. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Ţesătoria de mătase, pe mîrtele Mitrofan Ştefan. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Ţesătoria de mătase pe numele Safca Adriana. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de C.I.M.P. pe numele Frinilă Constantin. O declar nună. Pierdut legitimaţia eliberată de Ţesătoria de mătase pe numele Ispas Ioan. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de „Ţesătura“ pe numele Bejenaru Constantin. O declar nulă. Pierdut legitimația de Bancă eliberată pe numele Vasiliu Cezara Elenă. declar nulă. DIVERSE Familia Mafteciuc aduce cele mai calde mulțumiri prof. dr. Crețeanu, doctorilor Căruceru şi Dumitriu, colectivului de surori ■— Spitalul C.F.R., doctorului Palidele Constantin, pentru primul ajutor acordat. Tuturor le mulţumeşte pentru salvarea vieţii tatălui a cinnci copii. Familia anunţă cu durere încetarea din viaţă, după o scurtă şi grea suferinţă, a scumpului lor soţ, tată, frate, cumnat, RADU ALEXANDRU 36 de ani. Cortegiul funebru va plecă in ziua de 5 august, ora 14:00, din strada Albinelor 8, spre cimitirul Sf. Vasile.