Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-08 / nr. 7431
X X ANDI mi Nr. 7431 SlNBAIA 8 apoDsi 1970 6 PAGINI 30 BANI Sibiliiiu Popa 7 luni In industria judeţului 89,5 milioane lei producţie suplimentară In Intimpinarea După primele 7 Faţă de aceeaşi celei de a XXVI-a luni ale anului, perioadă a anului aniversări a eube- producţia globală trecut, producţia rării patriei noas- Industrială a fost tre, colectivele de realizată in promuncă din Indus- porţie de 102,1 la tria Judeţului nos- suta, ceea ce retru înscriu în cro- priintă depâşirea inca .realizărilor succese de presti- prevederilor cu gin. 89,5 milioane lei. globală a crescut cu 13,7 la sută, iar din sporul Înregistrat, 66,4 la sută se datorează creşterii productivităţii muncii Profunda maturitate a tinereţii Aprilie 1969. Început de primăvară. Undeva, in inima unor hale plămădite din beton şi sticlă, după un travaliu relativ scurt, se năşteau primele cantităţi din miraculoasa „lină de aur”. Pe platforma industrială ieşeană o nouă unitate economică, viguros pion al industriei chimice româneşti, primea botezul intrării In funcţiune. Uzina de fibre sintetice se conecta astfel, cu 6 luni mai devreme, In circuitul economic. , A trecut mai bine de un an, răstimp In care oamenii de aici s-au străduit să Înnobileze cu valenţe de prestigiu proaspăta marcă Înregistrată la organismele internaţionale de specialitate de la Haga — TEROM. Şi, Intr-adevăr, marca s-a dovedit un ideal mesager al competenţei şi Ingeniozităţii, priceperii şi hărniciei poporului nostru. Dar laurii victoriei n-au amefit pe oamenii uriaşelor retorte din moderna uzină. Le-au vitalizat şi mai mult energiile. Conştienţi că palmaresul obţinut pe frontul bătăliei economice se cere In permanenţă îmbogăţit, rînd pe rind, ei au urcat noi trepte pe scara optimului economic. In luna mai 1970 uzina raporta Îndeplinirea prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială, iar mai tirziu, In iulie, presa anunţa atingerea parametrilor tehnico-economici proiectaţi cu 9 luni Înainte de vremea stabilită. Şi, păstrlnd tradiţia, după primul semestru găsim TEROMUL tot In fruntea clasamentului Întrecerii socialiste. Sunt împliniri şi reuşite rodite din voinţa şi tenacitatea unor oameni. Săminţa a găsit un teren a cărui fertilitate se întreţine permanent prin consumuri sporite de materie cenuşie. „Tot ce am realizat , ne spunea chimistul Ion Staicu, directorul general al uzinei , datorăm oamenilor care şi-au legat numele lor de al Teromului. Bineînţeles nu trebuie să neglijăm nici nivelul tehnic ridicat al Instalaţiilor”. Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag a 5-a) wwvwwvwAV rtvvwVww.wwwwwrfvwvvvvvww» v • Noi aşezari miniere în nordul Moldovei In ultimii ani, In nordul Moldovei au început să prindă contur noi aşezări miniere, apărute o dată cu punerea în valoare a zăcămintelor miniere descoperite în această parte a ţării. La Broşteni şi Ostra se ridică adevărate orăşele muncitoreşti. Proiectele elaborate de arhitecţi prevăd Intr-o primă etapă construirea a 1.500 apartamente. Până acum au fost date In folosinţă circa 400 apartamente la Broşteni şi 350 la Ostra. De asemenea, a intrat în funcţiune sistemul de alimentare cu apă din zona Broşteni şi tot aici se află In curs de execuţie un mare complex comercial. In viitorul apropiat, noile centre miniere vor dispune de policlinici, case de cultură, spaţii de şcolarizare şi alte obiective de interes social. Ca urmare a deschiderii noii exploatări miniere din localitatea Fundul Moldovii, o mare amploare urbanistică cunoaşte în prezent şi oraşul Câmpulung. (Agerpres) galaţi a fost lansat la apă un nou cargou maritim La Galaţi a primit botezul apei un nou cargou maritim de mărfuri generale, cu un deplasament de 4.500 tone, destinat exportului. Aceasta este cea de-a 7-a lansare înregistrată de la începutul anului la şantierul gălăţean. Evenimentul a coincis cu un moment emoţionant: maistrul Dumitru Cazacu, cel care a dat semnalul lansării, şi-a luat rămas bun de la tovarăşii săi de muncă urmînd ca de aici înainte să se bucure de o binemeritată odihnă. Treclnd acum în rindul pensionarilor, după o rodnică activitate desfăşurată de-a lungul a peste trei decenii, Dumitru Cazacu, acest om care şi-a consacrat viaţa construcţiilor navale, a înscris în dreptul numelui său nenumărate aprecieri din partea conducerii şantierului. Acum acest destoinic maistru a predat „ştafeta" foştilor săi elevi (Agerpres) iMUua jrauiiLa uc jjiuuuoc latiak uni xq^jl. roto : AUKIAIN I II I I I Proletari din toate tarile,uni în pag. 2-3-4-5 . In hotelurile din Iași Ospitalitatea nu și-a găsit încă locul cuvenit . Viața culturală ■ Faptele — expresia conștiinței ■ Reportaj pe glob ■ Din activitatea consiliilor populare Insurecţia armată din August 1944, etapă hotăritoare a luptei antifasciste a poporului român Insurecţia antifascistă din August 1944, operă a maselor populare din ţara noastră, a tuturor forţelor revoluţionare, patriotice şi democratice naţionale a deschis poporului român calea spre realizarea năzuinţelor sale seculare de libertate naţională, independenţă, progres economic şi social. Partidul Comunist Român a văzut perspectiva eliberării ţării de fascism în unirea tuturor forţelor naţionale care se pronunţau şi se manifestau în această direcţie. După dezlănţuirea de către Germania nazistă a războiului antisovietic, război în care poporul român a fost împins împotriva voinţei sale, Partidul Comunist Român şi-a precizat cu claritate poziţia intr-un manifest public, a definit sarcinile imediate ale clasei muncitoare în cadrul luptei generale antifasciste a poporului român. In anii premergători celui de-al doilea război mondial, cînd Independenţa şi libertatea poporului român deveniseră tot mai ameninţate, activitatea P. C. R. şi a mişcării noastre muncitoreşti a căpătat o amploare deosebită. Sub conducerea partidului, clasa muncitoare, celelalte forţe democratice au activat cu fermitate pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva organizaţiilor fasciste, încă din primii ani ai Instaurării hitlerismului in Germania, P.C.R., înţelegînd pericolul ce-l reprezenta fascismul german pentru libertatea şi pacea popoarelor din Europa, a adoptat o poziţie realistă, plină de răspundere şi pentru destinele poporului român. „Noi comuniştii - se arăta în apelul C.C. al P.C.R. din 1 noiembrie 1935 - suntem gata să apărăm cu arma în mină independenţa României dacă ţara noastră ar fi silită să ducă un război naţional de apărare contra imperialismului fascist". In cadrul lucrărilor plenarei lărgite a C. C. al P.C.R. din august 1936 au fost indicate căile de organizare a rezistenţei poporului român împotriva unui eventual atac din partea fascismului german, prin măsuri de ordin politic, economic, social şi militar, pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării şi a armatei române. Apropiindu-se tot mai mult de mase, îmbogăţindu-şi experienţa, îmbinind metodele ilegale de luptă cu cele legale şi semilegale, P.C.R. a creat şi îndrumat, pe linia platformei sale, numeroase organizaţii legale, asociaţii, ligi, comitete care activau pentru satisfacerea celor mai diferite revendicări ce interesau diverse pături sociale. El a militat neabătut pentru unitatea de acţiune a forţelor democratice, patriotice şi progresiste, pentru democraţie, independenţă şi suveranitate naţională. Clasa muncitoare a fost principala forţă socială în lupta pentru apărarea libertăţilor democratice, ameninţate de măsurile dinainte şi din timpul dictaturii regale, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii ţării, împotriva primejdiei fasciste şi a tendinţelor agresive ale Germaniei hitleriste. Acţiunile clasei muncitoare au avut o puternică influenţă în rindurile ţărănimii, intelectualităţii progresiste şi ale altor pături muncitoare care - în adunări şi mari demonstraţii de masă - îşi manifestau tot mai activ voinţa de a asigura dezvoltarea ţării pe calea democraţiei, păcii şi progresului social. Pe baza experienţei cîştigate în luptele anterioare, partidul şi-a lărgit contactele cu diverse organizaţii şi grupări democratice, cu un mare număr de personalităţi politice şi patriotice ca dr. Petru Groza, Dem Dobrescu, intelectuali cu mare autoritate şi influenţă ca M. Sadoveanu, G. Enescu, N. D. Cocea şi mulţi alţii, a editat numeroase organe de presă legale şi ilegale, a influenţat, prin colaborarea ziariştilor comunişti, ■numeroase ziare centrale şi locale. In pofida condiţiilor deosebit de grele în care activa, impuse de ilegalizare şi persecuţie, de propaganda anticomunistă, linia de luptă a partidului comunist, pe baza L. EȘANU (continuare in pag. a 2-a) WhoCe ^ \ In pagina a 6-a ■ MOSCOVA încheierea tratativelor sovieto-vest-germane ■ ORIENTUL APROPIAT R. A. U. și Israel au acceptat propunerea de încetare a focului itt . ■ ■ ■ ■ ■ Ieri la Iaşi a avut loc Festivitatea deschiderii prestigiosului muzeu „Casa Dosoftei“ Patrimoniul muzeistic al municipiului şi judeţului Iaşi s-a îmbogăţit cu un nou monument de prestigiu, mărturie a unui trecut glorios. Este vorba despre clădirea cu ziduri de piatră, din Piaţa Palatului Culturii, care păstrează tradiţia arhitecturii româneşti, cu specific moldovenesc, cunoscută sub numele: „Casa Dosoftei", în amintirea luminatuluicărturar care a tipărit, cu iscusiţi meşteri tipografi, nemuritoare opere, autentice mărturii ale spiritului creator al poporului. Aici, la „Casa Dosoftei” s-a organizat, prin grija organelor locale de partid şi de stat, a Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, secţia de literatură română veche, cu unice şi valoroase documente scrise şi tipărite pe teritoriul Moldovei, inestimabile comori ale literaturii româneşti. Ieri, 7 august, ora 12, a avut loc deschiderea festivă a secţiei de literatură română veche, organizată în prestigiosul muzeu „Casa Dosoftei". La festivitatea prilejuită de acest eveniment a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au fost de faţă tovarăşii Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Manciuc, primsecretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, secretari ai Comitetului municipal de partid, vicepreşedinţi ai consiliilor populare judeţean şi municipal, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă. Au fost prezenţi numeroşi oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă a participat tovarăşul Radu Florescu, director adjunct. După cuvîntul de deschidere rostit de către tovarăşul Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, profesorul Ion Arhip, evocînd activitatea de introducere a tiparului în Moldova, de creare a literaturii noastre vechi, a spus : „Colectivul Muzeului de literatură a Moldovei vine astăzi in faţa dumneavoastră, cetăţeni ai oraşului Iaşi, pentru a trece un examen greu. Peste cîteva minute, veţi avea prilejul de a vizita muzeul ce s-a organizat în Casa Dosoftei, unde s-a adunat un tezaur de mare preţ, mindrie a spiritului creator al harnicului şi talentatului nostru popor. După vizionare, ne veţi da calificativul ce veţi crede că-l merităm. Vă mărturisim sincer că trăim clipe emoţionante, deoarece, ceea ce s-a adunat între aceste ziduri este o parte din munca noastră, destul de grea şi dificilă. Nu au fost puţine cazurile cînd, colindînd prin satele şi oraşele patriei zile Întregi, am scos la lumină multecomori rare. Ni s-a umplut sufletul de mindrie patriotică cînd am constatat cu cită grijă şi-a păstrat poporul nostru aceste opere de preţ ce reprezintă nobilul său suflet. Muzeul ce se deschide azi e un pios omagiu adus Iaşului, oraşul din care a ţîşnit un izvor cu unde clare din care au sorbit cu nesaţ moldovenii, muntenii, ardelenii, toţi cei care de la Rim se trag. Şi sorbind această apă vie, s-au trezit unul în braţele altuia cîntînd un cintec ce-l simţim în inimi de secole! „Hai să dăm mină cu mină, Celcu inima română”. Istoria acestui lăcaş de cultură românească trebuie căutată cu secole în urmă. Menirea lui a fost aceea de a adăposti teascuri de sub care au ieşit la lumină slova sfîntă a „scripturilor române“. Aici în puţinele ceasuri de răgaz, meşteri tipografi anonimi au așezat cu migală de bijutieri, „dupre" voia luminatului cărturar Dosoftei, litere, chenare, ornamente stringînd în pagini adevărate comori, mărturii autentice ale spiritului creator al poporului nostru. După ce vremurile negre s-au abătut asupra Moldovei și care au risipit sau au mis- Al. MONTEORW (continuare in pag. a 2-a) Exteriorul muzeului. La C. A. P.-urile Popeşti şi Sineşti „Epave“ în marea spicelor de aur ■ „Cimitirul“ de maşini din curtea secţiei ■ Făcea umbră şefului de secţie şurub au ■ Pe aria de care răspundea primarul ■ încetat activitatea ■ Au prevăzut culturi n-au sămînţă In cursul zilei de 6 august am fost oaspeţii cooperatorilor şi mecanizatorilor din comunele Popeşti şi Sineşti. Am dorit să recunoaştem mai îndeaproape activitatea pentru strîngerea grabnică a recoltei, pentru efectuarea arăturilor şi însămînţarea culturilor succe-I sive. Ce-am putea spune despre felul cum se munceşte la Popeşti ? Că există oameni harnici, dar că rezultatele din actuala campanie nu-s la nivelul hărniciei lor — fiindcă pregătirea superficială a parcului de maşini şi tractoare antrenat la seceriş, arat şi semănat a început să-şi spună cuvîntul. La cooperativa agricolă din Popeşti, cele 12 combine au fost împărţite în două grupe care au fost dirijate, una la brigăzile din Hărpăşeşti, alta la cele din Popeşti. Noi am vizitat punctul de lucru al grupei de la Popeşti de lingă sediul cooperativei agricole. Drumul ne-a dus prin incinta secţiei I.M.A. unde ne-a fost dat să vedem o combină defectă cu tractorul care a deservit-o, 3 baletiere în aceeaşi situaţie şi două tractoare demontate. Mai cad maşinile, nimeni nu spune, dar nici aşa! La distanţe de circa 200 de metri de secţie, în marea spicelor de aur, vedem alte două „epave” argintii. Două combine îşi încetaseră activitatea din motive tehnice. Lingă una, şefulsecţiei, Gheorghe Ciocoiu, împreună cu tractoristul depuneau eforturi vizibile pentru a pune maşina în stare de funcţionare cit mai repede, lucru ce s-a şi întîmplat. „Acum mă duc la cealaltă combină", ne-a spus şeful de secţie. Era grăbit şi avea de ce. Stăteau combinele şi în jurul lor numeroase atelaje şi cooperatori repartizaţi să transporte griul la magazie. Dacă ar fi fost prezent aici un factor cu muncă de răspundere de la nivelul comunei sau al C.A.P.-ului poate că ar fi dirijat o parte din atelaje la căratul snopilor de grîu aşezaţi în clăi la cîteva sute de metri de locul combinelor. Şi cum nu se afla, atelajele şi oamenii stăteau. Am văzut în centru un duble, dar preajma şefului de secţie un om îmbrăcat curat care se învîrtea de colo-colo fără rost. S-a recomandat : „Mă numesc Gheorghe Moise şi sunt tehnician cu reparaţiile la I.M.A. Podu Iloaiei. Am fost repartizat aici să ajut secţia în campanie”. „Vă pricepeţi să reparaţi combinele, baletierele, tractoarele ?“, întrebăm noi. „Cum să nu. De 20 de ani numai cu aşa ceva mă ocup”. „Atunci de ce nu daţi o mină de ajutor tractoriştilor, in mod practic, punind mina pe o cheie sau ciocan ?“. „Se pricep Gheorghe STEJARU (continuare in pag a 5-a)