Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-08 / nr. 7431

X X ANDI mi Nr. 7431 SlNBAIA 8 apoDsi 1970 6 PAGINI 30 BANI Sibiliiiu­ Popa 7 luni In industria judeţului 89,5 milioane lei producţie suplimentară In Intimpinarea După primele 7 Faţă de aceeaşi celei de a XXVI-a luni ale anului, perioadă a anului aniversări a eu­be- producţia globală trecut, producţia rării patriei noas- Industrială a fost tre, colectivele de realizată in pro­muncă din Indus- porţie de 102,1 la tria Judeţului nos- suta, ceea ce re­tru înscriu în cro- priintă depâşirea inca .realizărilor succese de presti- prevederilor cu gin. 89,5 milioane lei. globală a crescut cu 13,7 la sută, iar din sporul Înregis­trat, 66,4 la sută se datorează creş­terii productivită­ţii muncii Profunda maturitate a tinereţii A­prilie 1969. Început de primăvară. Unde­va, in inima unor ha­le plămădite din be­ton şi sticlă, după un travaliu relativ scurt, se năşteau primele cantităţi din miraculoasa „lină de aur”. Pe platforma industri­ală ieşeană o nouă unita­te economică, viguros pion al industriei chimice româ­neşti, primea botezul intră­rii In funcţiune. Uzina de fibre sintetice se conecta astfel, cu 6 luni mai de­vreme, In circuitul econo­mic. , A trecut mai bine de un an, răstimp In care oamenii de aici s-au străduit să Înnobileze cu valenţe de prestigiu proaspăta marcă Înregistrată la organismele internaţionale de specialita­te de la Haga — TEROM. Şi, Intr-adevăr, marca s-a dovedit un ideal mesager al competenţei şi Ingenio­zităţii, priceperii şi hărni­ciei poporului nostru. Dar laurii victoriei n-au amefit pe oamenii uriaşelor retorte din moderna uzină. Le-au vitalizat şi mai mult energiile. Conştienţi că pal­maresul obţinut pe frontul bătăliei economice se cere In permanenţă îmbogăţit, rînd pe rind, ei au urcat noi trepte pe scara optimu­lui economic. In luna mai 1970 uzina raporta Îndepli­nirea prevederilor planului cincinal la producţia globa­lă industrială, iar mai tir­­ziu, In iulie, presa anunţa atingerea parametrilor teh­­nico-economici proiectaţi cu 9 luni Înainte de vremea stabilită. Şi, păstrlnd tradi­ţia, după primul semestru găsim TEROMUL tot In frun­tea clasamentului Întrecerii socialiste. Sunt împliniri şi reuşite ro­dite din voinţa şi tenacitatea unor oameni. Săminţa a gă­sit un teren a cărui fertilita­te se întreţine permanent prin consumuri sporite de mate­rie cenuşie. „Tot ce am re­alizat , ne spunea chimis­tul Ion Staicu, directorul general al uzinei , dato­răm oamenilor care şi-au legat numele lor de al Te­­romului. Bineînţeles nu tre­buie să neglijăm nici nive­lul tehnic ridicat al Instala­ţiilor”. Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag a 5-a) wwvwwvwAV rtvvwVww.wwwwwrfvwvvvvvww» v • Noi aşezari miniere în nordul Moldovei In ultimii ani, In nordul Mol­dovei au început să prindă contur noi aşezări miniere, a­­părute o dată cu punerea în valoare a zăcămintelor miniere descoperite în această parte a ţării. La Broşteni şi Ostra se ridică adevărate orăşele mun­citoreşti. Proiectele elaborate de arhitecţi prevăd Intr-o pri­mă etapă construirea a 1.500 apartamente. Până acum au fost date In folosinţă circa 400 a­­partamente la Broşteni şi 350 la Ostra. De asemenea, a in­trat în funcţiune sistemul de alimentare cu apă din zona Broşteni şi tot aici se află In curs de execuţie un mare com­plex comercial. In viitorul a­­propiat, noile centre miniere vor dispune de policlinici, ca­se de cultură, spaţii de şco­larizare şi alte obiective de in­teres social. Ca urmare a deschiderii noii exploatări miniere din localita­tea Fundul Moldovii, o mare amploare urbanistică cunoaşte în prezent şi oraşul Câmpu­­lung. (Agerpres) galaţi a fost lansat la apă un nou cargou maritim La Galaţi a primit botezul apei un nou cargou maritim de mărfuri generale, cu un deplasament de 4.500 tone, des­tinat exportului. Aceasta este cea de-a 7-a lansare înregis­trată de la începutul anului la şantierul gălăţean. Evenimentul a coincis cu un moment emoţionant: maistrul Dumitru Cazacu, cel care a dat semnalul lansării, şi-a luat rămas bun de la tovarăşii săi de muncă urmînd ca de aici înainte să se bucure de o bine­meritată odihnă. Treclnd acum în rindul pensionarilor, după o rodnică activitate desfăşu­rată de-a lungul a peste trei decenii, Dumitru Cazacu, a­­cest om care şi-a consacrat viaţa construcţiilor navale, a înscris în dreptul numelui său nenumărate aprecieri din par­tea conducerii şantierului. A­­cum acest destoinic maistru a predat „ştafeta" foştilor săi elevi (Agerpres) iMUua jrauiiL­a uc jjiuuuoc latiak­ uni xq^jl. roto : AUKIAIN I I­I I I I Proletari din toate tarile,­uni în pag. 2-3-4-5 . In hotelurile din Iași Ospitalitatea nu și-a găsit încă locul cuvenit . Viața culturală ■ Faptele — expresia conștiinței ■ Reportaj pe glob ■ Din activitatea consiliilor populare Insurecţia armată din August 1944, etapă hotăritoare a luptei antifasciste a poporului român Insurecţia antifascistă din Au­gust 1944, operă a maselor populare din ţara noastră, a tuturor forţelor revoluţionare, patriotice şi democratice naţio­nale a deschis poporului român calea spre realizarea năzuinţe­lor sale seculare de libertate naţională, independenţă, pro­gres economic şi social. Partidul Comunist Român a văzut perspectiva eliberării ţă­rii de fascism în unirea tutu­ror forţelor naţionale care se pronunţau şi se manifestau în această direcţie. După dezlăn­ţuirea de către Germania na­zistă a războiului antisovietic, război în care poporul român a fost împins împotriva voinţei sale, Partidul Comunist Român şi-a precizat cu claritate pozi­ţia intr-un manifest public, a definit sarcinile imediate ale clasei muncitoare în cadrul luptei generale antifasciste a poporului român. In anii premergători celui de-al doilea război mondial, cînd Independenţa şi liberta­tea poporului român devenise­ră tot mai ameninţate, activi­tatea P. C. R. şi a mişcării noastre muncitoreşti a căpătat o amploare deosebită. Sub conducerea partidului, clasa muncitoare, celelalte forţe de­mocratice au activat cu fermi­tate pentru apărarea dreptu­rilor şi libertăţilor democrati­ce, împotriva organizaţiilor fasciste, încă din primii ani ai Instaurării hitlerismului in Ger­mania, P.C.R., înţelegînd peri­colul ce-l reprezenta fascismul german pentru libertatea şi pacea popoarelor din Europa, a adoptat o poziţie realistă, plină de răspundere şi pentru destinele poporului român. „Noi comuniştii - se arăta în apelul C.C. al P.C.R. din 1 noiembrie 1935 - suntem­ gata să apărăm cu arma în mină independenţa României dacă ţara noastră ar fi silită să ducă un război naţional de a­­părare contra imperialismului fascist". In cadrul lucrărilor plenarei lărgite a C. C. al P.C.R. din august 1936 au fost indicate căile de organizare a rezistenţei poporului român împotriva unui eventual atac din partea fascismului german, prin măsuri de ordin politic, economic, social şi militar, pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării şi a armatei române. Apropiindu-se tot mai mult de mase, îmbogăţindu-şi ex­perienţa, îmbinind metodele i­­legale de luptă cu cele legale şi semilegale, P.C.R. a creat şi îndrumat, pe linia platfor­mei sale, numeroase organi­zaţii legale, asociaţii, ligi, co­mitete care activau pentru sa­tisfacerea celor mai diferite re­vendicări ce interesau diver­se pături sociale. El a militat neabătut pentru unitatea de acţiune a forţelor democratice, patriotice şi progresiste, pentru democraţie, independenţă şi suveranitate naţională. Clasa muncitoare a fost principala forţă socială în lupta pentru apărarea libertăţilor democra­tice, ameninţate de măsurile dinainte şi din timpul dictatu­rii regale, pentru apărarea in­dependenţei şi suveranităţii ţă­rii, împotriva primejdiei fascis­te şi a tendinţelor agresive ale Germaniei hitleriste. Ac­ţiunile clasei muncitoare au a­­vut o puternică influenţă în rindurile ţărănimii, intelectuali­tăţii progresiste şi ale altor pături muncitoare care - în a­­dunări şi mari demonstraţii de masă - îşi manifestau tot mai activ voinţa de a asigura dez­voltarea ţării pe calea demo­craţiei, păcii şi progresului so­cial. Pe baza experienţei cîş­­tigate în luptele anterioare, partidul şi-a lărgit contactele cu diverse organizaţii şi gru­pări democratice, cu un mare număr de personalităţi politi­ce şi patriotice ca dr. Petru Groza, Dem Dobrescu, intelec­tuali cu mare autoritate şi in­fluenţă ca M. Sadoveanu, G. Enescu, N. D. Cocea şi mulţi alţii, a editat numeroase or­gane de presă legale şi ile­gale, a influenţat, prin cola­borarea ziariştilor comunişti, ■numeroase ziare centrale şi lo­cale. In pofida condiţiilor deose­bit de grele în care activa, impuse de ilegalizare şi per­secuţie, de propaganda anti­comunistă, linia de luptă a partidului comunist, pe baza L. EȘANU (continuare in pag. a 2-a) WhoCe ^ \ In pagina a 6-a ■ MOSCOVA încheierea tratativelor sovieto-­vest-germane ■ ORIENTUL APROPIAT R. A. U. și Israel au acceptat propunerea de încetare a focului itt . ■ ■ ■ ■ ■ Ieri la Iaşi a avut loc Festivitatea deschiderii prestigiosului muzeu „Casa Dosoftei“ Patrimoniul muzeistic al mu­nicipiului şi judeţului Iaşi s-a îmbogăţit cu un nou monument de prestigiu, mărturie a unui trecut glorios. Este vorba des­pre clădirea cu ziduri de pia­tră, din Piaţa Palatului Cultu­rii, care păstrează tradiţia ar­hitecturii româneşti, cu speci­fic moldovenesc, cunoscută sub numele: „Casa Dosoftei", în amintirea luminatului­­căr­turar care a tipărit, cu iscusiţi meşteri tipografi, nemuritoare opere, autentice mărturii ale spiritului creator al poporului. Aici, la „Casa Dosoftei” s-a organizat, prin grija organelor locale de partid şi de stat, a Comitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, secţia de literatu­ră română veche, cu unice şi valoroase documente scrise şi tipărite pe teritoriul Moldovei, inestimabile comori ale litera­turii româneşti. Ieri, 7 august, ora 12, a a­­vut loc deschiderea festivă a secţiei de literatură română veche, organizată în prestigio­sul muzeu „Casa Dosoftei". La festivitatea prilejuită de acest eveniment a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, mem­bru supleant al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au fost de faţă tovarăşii Alexandru Dumitrache, secre­tar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Manciuc, prim­­secretar al Comitetului muni­cipal de partid, preşedintele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, membri ai biroului Comitetu­lui judeţean de partid, secre­tari ai Comitetului municipal de partid, vicepreşedinţi ai consiliilor populare judeţean şi municipal, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă. Au fost prezenţi numeroşi oameni de ştiinţă, cultură şi artă, zia­rişti. Din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă a participat tovarăşul Radu Flo­­rescu, director adjunct. După cuvîntul de deschide­re rostit de către tovarăşul Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pen­tru cultură şi artă, profesorul Ion Arhip, evocînd activitatea de introducere a tiparului în Moldova, de creare a literatu­rii noastre vechi, a spus : „Colectivul Muzeului de lite­ratură a Moldovei vine astăzi in faţa dumneavoastră, cetă­ţeni ai oraşului Iaşi, pentru a trece un examen greu. Peste cîteva minute, veţi avea pri­lejul de a vizita muzeul ce s-a organizat în Casa Dosoftei, unde s-a adunat un tezaur de mare preţ, mindrie a spiritului creator al harnicului şi talen­tatului nostru popor. După vizionare, ne veţi da calificativul ce veţi crede că-l merităm. Vă mărturisim sincer că trăim clipe emoţionante, de­oarece, ceea ce s-a adunat în­tre aceste ziduri este o parte din munca noastră, destul de grea şi dificilă. Nu au fost pu­ţine cazurile cînd, colindînd prin satele şi oraşele patriei zile Întregi, am scos la lumi­nă multe­­comori rare. Ni s-a umplut sufletul de mindrie pa­triotică cînd am constatat cu cită grijă şi-a păstrat poporul nostru aceste opere de preţ ce reprezintă nobilul său suflet. Muzeul ce se deschide azi e un pios omagiu adus Iaşului, oraşul din care a ţîşnit un iz­vor cu unde clare din care au sorbit cu nesaţ moldovenii, muntenii, ardelenii, toţi cei ca­re de la Rim se trag. Şi sor­bind această apă vie, s-au trezit unul în braţele altuia cîntînd un cintec ce-l simţim în inimi de secole! „Hai să dăm mină cu mină,­­ Cel­­cu inima română”. Istoria acestui lăcaş de cul­tură românească trebuie cău­tată cu secole în urmă. Meni­rea lui a fost aceea de a adă­posti teascuri de sub care au ieşit la lumină slova sfîntă a „scripturilor române“. Aici în puţinele ceasuri de răgaz, meşteri tipografi ano­nimi au așezat cu migală de bijutieri, „dupre" voia lumina­tului cărturar Dosoftei, litere, chenare, ornamente stringînd în pagini adevărate comori, mărturii autentice ale spiritu­lui creator al poporului nostru. După ce vremurile negre s-au abătut asupra Moldovei și care au risipit sau au mis- Al. MONTEORW (continuare in pag. a 2-a) Exteriorul muzeului. La C. A. P.-urile Popeşti şi Sin­eşti „Epave“ în marea spicelor de aur ■ „Cimitirul“ de maşini din curtea secţiei ■ Făcea umbră şefului de secţie şurub au ■ Pe aria de care răspundea primarul ■ încetat activitatea ■ Au prevăzut culturi n-au sămînţă In cursul zilei de 6 august am fost oaspeţii cooperatorilor şi mecanizatorilor din comu­nele Popeşti şi Sineşti. Am dorit să re­cunoaştem mai în­deaproape activitatea pentru strîngerea grabnică a recoltei, pentru efectuarea arăturilor şi însămînţarea culturilor succe-I sive. Ce-am putea spune des­pre felul cum se munceşte la Popeşti ? Că există oameni­­ harnici, dar că rezultatele din­­ actuala campanie nu-s la ni­velul hărniciei lor — fiindcă pregătirea superficială a par­cului de maşini şi tractoare antrenat la seceriş, arat şi se­mănat a început să-şi spună cuvîntul. La cooperativa agri­colă din Popeşti, cele 12 com­bine au fost împărţite în două grupe care au fost dirijate, u­­na la brigăzile din Hărpăşeşti, alta la cele din Popeşti. Noi am vizitat punctul de lucru al grupei de la Popeşti de lingă sediul cooperativei agricole. Drumul ne-a dus prin incinta secţiei I.M.A. unde ne-a fost dat să vedem o combină de­fectă cu tractorul care a de­servit-o, 3 baletiere în aceeaşi situaţie şi două tractoare de­montate. Mai cad maşinile, nimeni nu spune, dar nici a­­şa! La distanţe de circa 200 de metri de secţie, în marea spicelor de aur, vedem alte două „epave” argintii. Două combine îşi încetaseră activi­tatea din motive tehnice. Lin­gă una, şeful­­secţiei, Gheorghe Ciocoiu, împreună cu tracto­ristul depuneau eforturi vizi­bile pentru a pune maşina în stare de funcţionare cit mai repede, lucru ce s-a şi întîm­­plat. „Acum mă duc la cealal­tă combină", ne-a spus şeful de secţie. Era grăbit şi avea de ce. Stăteau combinele şi în jurul lor numeroase atelaje şi co­operatori repartizaţi să trans­porte griul la magazie. Dacă ar fi fost prezent aici un fac­tor cu muncă de răspundere de la nivelul comunei sau al C.A.P.-ului poate că ar fi diri­jat o parte din atelaje la că­ratul snopilor de grîu aşezaţi în clăi la cîteva sute de me­tri de locul combinelor. Şi cum nu se afla, atelajele şi oamenii stăteau. Am văzut în centru un duble, dar preajma şefului de secţie un om îmbrăcat curat care se în­­vîrtea de colo-colo fără rost. S-a recomandat : „Mă numesc Gheorghe Moise şi sunt tehni­cian cu reparaţiile la I.M.A. Podu­ Iloaiei. Am fost reparti­zat aici să ajut secţia în cam­panie”. „Vă pricepeţi să repa­raţi combinele, baletierele, tractoarele ?“, întrebăm noi. „Cum să nu. De 20 de ani nu­mai cu aşa ceva mă ocup”. „Atunci de ce nu daţi o mină de ajutor tractoriştilor, in mod practic, punind mina pe o cheie sau ciocan ?“. „Se pricep Gheorghe STEJARU (continuare in pag a 5-a)

Next