Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-27 / nr. 7473
flacăra lASmi PAYINA MD--Terra, «ia Mu “Coborirea lină pe suprafaţa Lunei a staţiei automate sovietice „Luna-16", recoltarea unor mostre de roca lunar» ţi decolarea spre Pămint deschid o nouă etapa în explorarea Universului« declară acad. G. Petrov, directorul Institutului de Cercetări cosmice al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. Un succes strălucitor, o realizare fundamentală în astronautică cu implicaţii majore în principate directoare ale programelor spaţiale, astfel se poate caracteriza performanţa staţiei automate sovietice „Luna 16“. Pornită la 12 septembrie a.c. de pe cosmodrontul Baikonur, ultima treaptă a rachetei puftătăar® d presează pe o orbită provizorie îrt jurul Fămîntului. Ulterior, urs mntjstfls' d« dt? «im»* tu| «i, ÎWJSSÎ* corftatt«ieit de pe Ftmint la momentul oportun, o înscrie pe traiectoria spre Lână. La 13 septembrie stația lunară se desprinde de «cărăuşul" ei şi se lasă atrasă fri mrejele grav staţional» ale Serenei. La 17 septembrie motorul de serviciu intră in funcţiune, fruncază mişcarea şi plasează staţia pe o orbită circumlunară, la 110 km distanţă de satelitul nostru natural. Manevre ulterioare, efectuate pe 18 şi 19 septembrie, transformă orbita din cerc în elipsă, avînd periseleniu la numai 18 km de suprafaţa astrului nopţii. La 20 septembrie se pune în funcţiune motorul staţiei in vederea aselenizării line în regiunea, denumită ironic, cu 858 de ani in urmă de astronomii italieni F. Grimaldi şi G. Riccoli, Marea Fertilităţii. Timp de 26 de ore şi 25 de minute staţia a realizat un complex de operaţii tehnologice, constind in măsurarea unghiului de înclinaţie a „LuneHG* faţă de verticala locului. Verificarea funcţionării diferitelor aparate şi agregate etc. Apoi s-a trecut la operaţia principală, aceea a «sstragstîi uftPf estnîKertriH» de rocă selenară şi incapsu- Iftuta. Iar într-un cofitainer opedaT ACeiE luccii S fi înfăptuit cu ajutorul' arad burghiu electric, care avea posibilitatea de a-şi schimba poziţia în plan vertical şi orizontal şi de a fora pina la o adincime de 35 cm. în solul selenar. La 21 septembrie partea superioară a staţiei dotată cu motor propriu a luat startul, plasîndu-se pe o orbită balistică ce avea s-o aducâ spre Pămint, iar partea inferioară a râmas pe Lună cu misiunea de a efectua şi transmite in continuare măsurători asupra temperaturii şi radiaţiilor. In fine, la 24 septembrie ora 8:26 (ora Moscovei) s-a încheiat „premiera" cosmică, aparatul purtător de rocă selenară atrizind in aceeaşi zonă de unde a plecat. Această spectaculoasă „croazieră" cosmică arată sub maimulte aspecte o mai mare perfecţiune tehnică faţă de precedentele („Apollo"), intrucit toate operaţiunile au fost comandate şi executate automat, dirijate la distanţă, de la staţiile terestre. Cu ajutorul microundelor mina omului s-a întins la aproape 400.000 km şi a forat in scoarţa Luni». Acest fapt coriştiiu7.«- 9 «Blitfif* s*vă lucită. © experienţă in.solita a ştiinţei şi tafrireii' veuietâ’« in decutsemit Cmmosufm. Intr-un timp foarte scurt s-a trecut la automatizarea completa a navigaţiei pe traseul terra — Selena. Avem acum dovada că roboţii pot îndeplini un program complet de wvestiţiere nu numai a lunii, ci şi a altor planete, dintre sar» primele visate sunt Mqrt» şi Venu». Succesul „voiejurii** „Lunată" confirmă existenţa unor modalităţi pe care le aduc aparatele automate in incursiunile cosmice. Automatizarea navigaţiei extraterestre aduce două mari avantaje : economicitatea, un astfel de zbor fiind de 20-50 ori mai ieftin, şi un grad sporit de securitate. Ofiterită naturii sirte o instalaţie automată poate rezista pe Lună câteva milioane de ani pină se va transforma în praf selenar şi al Ceastl feste iOruişi ăn avantaj. Deci, luna este foarte primitoare pentru automate, dar iuospitalieră prezenţei umane. Atunci excludem orai die pe Lună şi apelăm numai la ajutorul automatelor, al roboţilor ? Iată ce răspunde la această întrebare academicianul G. Petrov r. «Nu încape nici o îndoială că la viitoarele cercetări asupra Lunei și a planetelor din sistemul Solar ver? lua parte SpedPUşti fu e wriSS 'caWtcere — geologi, fitScfen?, fasei*gi r—.că*' vor hiB P9 Ser. Par in arwumee etapa operatele automate prezintă unele avantaje. Ele pot transporta mai multe aparate ştiinţifice decit navele cu ediipqj la bord, in care cosmonauţii şi risteimii menit să le asigure existenţa in navă ocupă un volum mare. Cheltuielile pentru construcţia aparatelor autoroate sunt şi elemai mici, condiţie foarte importantă pentru cercetarea cosmică, întrucît Cunoaşterea legilor fundamentale ale Structurii şi evoluţiei sistemului solar impun compararea datelor obţinute in diferite zone ale sistemului, prin urmare e nevoie şi de un număr mare de lansări de aparate cosmice». Este de aşteptat ca pe calea deschisă de „Luna-16" să pornească şi alte staţii automate de sondaj, fie in diverte regiuni ale suprafeţei selenare, fie in explorarea altor planete, unde activitatea omului este încă imposibilă. In stadiu actual al tehnicii rachetelor nu se pot planifica încă zboruri ale omului spre Jupiter sau Saturn, deoarece un astfel de zbor ar dura cîţiva ani, iar rezervele de hrană pentru oameni ar reprezenta sute de tone. Viitorul va arăta odată cprsete staţiilor automate sovietice pe diferite itinererii Pămînt «-- Lună vor preceda sau nu obiectivul principal al programului spaţial sovietic, staţia orbitală circumfVrOăii u tj'&nviu ftxrrtvw • Traian VIDRAŞCU asist uni*. Ştiinţa pentru toţi In clişeu: Aparatul de pe staţia automată „Huna 16" care s-a reîntors pe pămînt. Cetatea Corvineștilor din Hunedoara. Foto : M. D. Medicul vă sfatuieşte J. CHIRVASE — Iaşi: Boala Bechterew — Merle Strumpel este denumită fn practica medicală mai ales spondilartrită anchilopoetică. Ea se manifestă printr-un reumatism Cronic deformant al coloanei vertebrale care ajunge la anchiloză. Boala începe prin dureri în partea inferioară a coloanei şi progresează cu timpul în sus încît mişcările şirii spinării se limitează. Poate apare o cifoză (gheb); în stadii avansate mişcările coloanei sînt foarte reduse. Ne întrebaţi apoi de tratamentul balnear. Incontestabil balneoterapia ameliorează durerea făcînd posibile mişcările bolnavului. Se obţin unele rezultate Ih Herculane, dar ni se par mai potrivite băile Felix şi Victoria (9 Mai) de lingă Oradea. ROTARU NECULAI — Iaşi: Aşa cum ne descrieţi semnele bolii dumneavoastră se pare că suferiţi de o supurase pulmonară cronică. Faptul că la o radîoscopîe pulmonară nu s-a găsitaproape nimic* nu exclude total posibilitatea existenței unei bronșectazii, adică a unei lărgirî a canalului prin care aerul intră și iese din plămînî. Lărgirea bronhilor face posibilă cu timpul și infectarea lor. In această situaţie bolnavul tuşeşte şi scuipă, mai ales dimineaţa. V-am recomanda însă să consultaţi un medic Internist la policlinică căruia să-i povestiţi în amănunt evoluţia suferinţei dumnneavoastre. fist© posibil să fie necesară internarea dv. într-un spital pentru a se face mai multe investigaţii şi să se poată preciza diagnosticul şi tratamentul necesar. CALCIU M. — Iaşi: tlidrazida în doze terapeutice nu este toxică. Este adevărat că există sensibilităţi individuale, dar în general dozele toxice se situează între 1—2 grame pe zi, adică 2°— 40 tablets. Intoxicaţiile cu hidrandă încep cu o fază scurtă de tulburări digestive în careconstant sunt greţuri şi vărsături. Se instalează apoi alte simptome ca: cefalee (dureri de cap), ameţeli, anxietate, apatie, febră. Dacă doza ingerată este mai mare Sa poate instala destul de rapid comă. Pe fondul comei apar uneori convulsii. Subliniem încă o dată că la marea majoritate a bolnavilor care necesită un tratament împotriva tuberculozei, hidrazida, în asociaţie cu alte medicamente, este bine tolerată. Cei intoxicaţi în adevăratul înţeles al acestei situaţii au ilgerat doze mari peste cele utile — cel puţin peste 50 de tablete. Nu există un antidot specific. Se folosesc în afară de măsuri generale, cu rezultate mulțumitoare, Intra altele, doze mari de vitamină S.6 şi B.12. Tratamentul intoxicaţiei cu hidrazidă trebuia făcut de urgenţă şi numai în condiţiile «pitatului. Bl. — Paşcani: SatuTelsStul este o boală profesională — mai rar accidentală — datorită intoxicaţiei cronica cu plumb. Specifică în trecut muncitorilor tipografi, în prezent ea apare îndeosebi la meseriaşii care lucrează cu oxizi de plumb în industria (îndeosebi meşteşugărească) ceramicii. S-a găsit saturnism şi la unele persoane care au păstrat alimente în oale smălţuite defectuos de unii meşteşugari de ocazie. Boala se manifestă cu gingivită şi mai ales cu colici abdominale. De asemenea, bolnavii fac anemii uneori importante. Este utilă urmărirea periodică a muncitorilor care lucrează cu oxizi de plumb şi tratamentul imediat a acelor găsiţi bolnavi. Tratamentul actual se face în spital şi există medicamente eficiente ca de exemplu edetamina. M. BLUM doctor în ştiinţe medicale Hobby primejdios Strede .Ontile, 14 vlieUf de 48 d* ent, prJAihiil unei vila bogate dffi PflSzí Hé* BrflpffC din Roma,, avea, în afara ce- Lori&fie îndatoriri ala sale, sarcina să ducă zilnic de mîncare leopardului Camilo şi să-l cureţe cuşca de pe terasa vilei. Familia care locuieşte aici cheltuieşte zilnic tăpp de lire pentru paznic şi 12.000 de lire pentru întreţinerea leopardului. Intr-o dimineaţă, Gentile a intrat în cuşca lui Camilo, fără să observe că acesta stătea culcat într-un colt întunecos. Fiara s-a repezit la pazîrfr ?i l-a sftrist îîitr-o Clină. In afară de leopard, în vilă se mai aflau şerpi şi dos pui de lei. Sute de pantera tigri şi alte fiare trăiesc in vilele altor bogătaşi din Roma. Acest „hobby" primejdios nu este Interzis de lege. Locuitorii Romei se pot consola numei cu faptul că anterităţile comunale interzic cu strictețe creșterea găinilor în perifceriul OrașUlUi... JOCURI DULCIURI ORIZONTAL: 1. Maeștrii femei — Afirmare; 2. Bomboane — ... de lămîie, portocale sau trandafir; 3. Prăjitură — In culoare I ; 4. Literă grecească — Pronume posesiv — Produsul lor stă I baza unor dulciuri; 5. Organ al unei nave constituit dintr-o placă în formă de pană, cere se poate roti în jurul unui ax — Preparat dulce din fructe ! 8. Cămăşi rustice — Dacă e dulce,... mult aduce ! 7. La baza preparării dulciurilor — Toc golf) 8. Mac pe marginii — Aici se coc majoritatea prăjiturilor — Iarbă braziliană ! 9. De circulaţie şi de la... inimă (pl.) — In acadele!) 10. Dă bir cu fugiţii — în Mexic, coace turtele de porumb) 11. început de enciclopedie! — Substanţă sintetică, folosită şi la unele prăjituri. VERTICAL: 1. Produs alimentar obţinut prin eliminarea zerului din laptele închegat cu cheag -Fructa dulci, produsul unui arbore exotic tropical, din familia palmierilor; 2. Vorbe, nu tocmai dulci .— și aici se fac reclame pentru dulciuri ) 3. Prăjitura care ne place (mase.) — Tănase Sanda; 4. In... abecedarul ... gospodinei — Produs apicol folosit la mai multe prăjituri; 5. A treia persoană la... bucătărie — Prăjitura prăjiturilor; 6. A uni componentele... pentru a reuși o prăjitură bună (tehn.) I — ... Călugărească, cunoscută regiune viticolă (neart.); 7. Animal nordic — în jocuri I — La savarină I; 8. Se spune că o bună gospodină este o., lîngă casa omului I (pl.) — Poftă de a mînca dulciuri, de exemplu; 9. Ca... frişca (mase.) — Se servește pe lîngă dulciuri; 10. Preparat făcut din fructe sau flori, fierte In sirop de zahăr— Radu Neculau; 11. Gustul castravetelui murat — După atîtea dulciuri, se cuvine și o asemenea delicatesă, alături de o ţigară. Cuvinte rare: CAA. Mina BURSUC 416 4- S 6 7 6 9 JpM La izvoarele Amazonului In a patra etapă a domnul său prin „lumea dispărută“, WALTER BONATTI (aflat de data aceasta In Peru) a escaladat crestele inghatia ale Anzilor Raura pentru a găsi lacul din care se desprind primele firicele de apă ce formează marele Amazon- Cind între conchistadorii anticului imperiu al incaşilor s-a răsplndit zvonul existentei fabulosului Eldorado în estul Anzilor, noul guvernator Francisco Pizarco a organizat o mare expediţie în fruntea căreia l-a pus pe fratele sau Gonpalo. Caravana era formată din vreo 200 de oameni ■— care pe jos, care călare, au ieşit din Quito, actuala capitală a Ecuadorului, In ziua de Crăciun a anului 1539. In timpul marşului, Pizarro a adunat aproape 4 ani de radios, înarmaţi cu securi şi tesace, care duceau cu şi turme de porci şi oi pentru aprovizionarea trupei, truimpinind dificultăţi de tot feluile la ciocnirile cu triburi de radios, zăpezile şi frigurile din Cordilieri şi pînă la cutremure, mult prea timvonte pentru gustul europenilor caravana a pătruns în pădure, dar asta le-a adus in cale dificultăţi şi mai mari şi i-a obligat să încetinească sensibil marşul. Oamenii îşi deschideau drum, servindu-se de securi; cursul rîului Coca îi călăuzea şi, cînd proviziile s-au terminat, doar rădăcinile şi ierburile le mai astîmpărau foamea. Mulţi dintre indioşii dintre spanioli şi-au pierdut viaţa în hăţişurile pădurii ecuatoriale. Dar, dintr-o dată, în faţa exploratorilor s-a ivit o mare cascadă. După ce au depăşit bubuitul asurzitor al apelor care se aplineau în hăuri, Gonzalo Pizarro a ordonat construirea unei brigantine pentru a-şi mişea continua drumul pe ape. Brigantina lui Pizarro a fost prima ambarcaţiune care a brăzdat apele Amazonului şi afluenţilor lui. Intr-o bună zi, cîţiva Indios au povestit că la numai citeva zile de marş depărtare de tabără s-ar găsi „nâncare din belşug, aur şi tot ceea ce căutau expediţionarii". Pizarro a oprit caravana şi a trimis înainte o patrulă sub comanda lui Francisco de Orellana pentru a căuta alimente şi a găsi drumul mai departe. Orellana a plecat cu brigantina, însoţit de 57 de soldaţi. Se scurseseră deja doi ani de la plecarea din Quito şi încă se părea că vor mai trece mulţi alţii înainte de sfârşitul drumului. Patru zile după plecarea lor, ambarcaţiiunea s-a ciocnit de un trunchi care plutea in deriva şi, deteriorată, s-a Împotmolit pe ţărm. O dată reparată avaria, drumul a continuat timp de aproape un an, înainte de a se ajunge la gurile Amazonului. In tot iicest timp, mica expediţie a fost nevoită să înfrunte pericole şi aventuri de toate soiurile, dar mai ales atacurile neîntrerupte ale triburilor de indios care ţicneau chid te aşteptai mai puţin din desişul pădurii. In timpul uneia dintre ultimele lupte, conchistadorii au avut impresia că erau atacaţi de indias, de femei, cărora le-au dat numele de „amazoane", de unde ar veni şi numele fluviului. In realitate, asaltatorii nu erau femei, ci bărbaţi cu plete lungi. S-a spus apoi că numele Amazon ar deriva dintr-un cuvint Indigen compus din „ama" (a rupe) şi „zonas“ (luntre). Cuvîntul astfel creat ar semnifica „ruperea luntre!“, aluzie la violentele atacuri cărora au trebuit să Ie facă faţă conchistadorii. Sigur este însă că Orellana a denumit fiul pe care a navigat cu numele Maranon. Istoria povestește că, atunci cînd l-a întrebat pe pilotul brigantinei dacă se află aproape de gurile rlului, acesta ar fi răspuns «4 „Singurul lUS/u Pb cgrp-J știe este ca se afin intr-o smmu (hăţiş) 4in cere dmr infim* piatea U mai popie descurca“. „Nu martine — ar fi răspuns Orellana —•:« Mmarion“. Conducătorul exprediţiei vedea că se afla nu într-o situaţie dificilă, ci intr-un veritabil haos. Maranón, Orellana, Santa Maria del Mar Dulce, Salimoes — tot atîtea nume ale unui singur fluviu. Dar peste ani s-a transmis numele de Amazon. Marele fluviu s-a format din unirea ilarilor Maranón (lung de 1.350 km) și Ucayali (2.738 km). Pornind de la considerabila diferenţă de lungime dintre cele două ape, s-au iscat controverse asupra localizării izvoarelor fluviului cu cel mai mare debit din lume. Voi pomeni patru opinii formulate la perioade de timp diferite. In 1707, călugărul Samuel Fritz socotește riul Maranón drept izvor al Amazonului. Un alt iezuit, călugărul Girbol, socotește că, dimpotrivă, Ucayali este izvorul marelui fluviu, bazindu-se pe faptul că are o lungime mai mare și că la izvoare este mult mai larg. In 1743, matematicianul francez Charles Marie de la Condamine, recunoscînd că Ucayali este mai lat, acordă prioritate Maranchului pentru că este mai adine şi are mai mulţi afluenţi. După 1869, cercetătorul italian Antonio Raimondi, realizind un calcul matematic asupra debitului de apă şi un examen chimic al sărurilor din gfluenţi, a ajuns şi el la concluzia ci mi Maranón are un debit superior. Problema părea astfel rezolvată, dar imediat s-a ivit o alta: unde izvorăşte riul Maranón ? Exploratorul Bertrand Flornpy i-a situat izvoarele in lacul Lauricocha, în timp ce italianul Raimondi le-a stabilit 30 km mai la sud, mai precis în lacul Ninococha, la poalele lui Gerro Yarupa. Ideea de a găsi izvoarele Amazonului mă fascina Incă de prin 1961, clnd am escaladat cîteva culmi ale lanțului Hpayhuash. Clnd, din punct de vedere material,impiedul a devenit realizabil, am părăsit Italia şi mi-am început călătoria spre crestele de gheaţă ale Anzilor. Aveam de glfid şi urmez cursul fluviului de la izvoare, prin văile încurcate şi misterioase pe care triburile de indias 11 denumesc „şarpele de aur“, plină la tăceau. Am ajuns la Ogart. La poalele munţilor, însoţit fiind de Mario Allegri, un compatriot, şi de peruvianul Arturo Soriano. Oyon este o tipică aşezare andină, cu case de argilă cocoţate la 3.600 m înălţime. Este frig şi culmile se ascund parcă în viforniţă. In dimineaţa următoare teleguţa în care călătorim ameninţă să se împotmolească în zăpadă, înainte de a ajunge la mina de argint de la Raura, unde se termină de altfel şi drumul de munte. Mergem mai departe pe Jos, efortul este istovitor, dar, trei ore mai tîrziu, clnd înaintea noastră se deschide scoica lacului Ninococha, ne simţim pe deplin răsplătiţi. Peretele de gheaţă din faţa noastră este impunător şi îmi încintă ochiul cu strălucirea lui, dar mai mult mă impresionează micul pîrîu, care coboară nesigur din lac şi care este destinat să ducă pînă la ocean, pe lungimea a 6.000 km, 18 la sută din apele transportate de toate rîurile din lume. Un eutern care leagă muntele de ocean, ducind cu sine 12.860 milioane litri de apă pe secundă ! Pe creste gerul este Îngheţat, dar soarele, reflectat de calota de zăpadă, produce o reverberaţie atlt de puternică Incit peste noapte statem scuturaţi de febră şi ne trezim cu arsuri pe faţă. Ceva asemănător nu mi s-a mai întimplat niciodată in 20 de ani de alpinism. In zorii zilei următoare, ne despărţim. Soriano coboară pe un versant al . Anzilor spre Lima, .eu şi Allegri, pe celălalt versant, urmăm rlul sălbatic pînă ajunge navigabil. In echipamentul pengre-l rămi cu noi avem şi o barcă pneumatică şi două lopeţi.. Pe di» spaţiu de 20 km, pină la Lauricgcha — avansăm între zăpada crestelor şi suliţele de legile soarelui. Scăpaţi de păvlrnişul muntelui, ne trezim în pompa, străbătlnd potecile jalonate doar de prăpăstiile adînci care ne pîndesc paşii. Nu ştiu dapă asta se cheamă întlmplare, dar exact la căderea nopţii Intlmpinam cele mai primejdioase momente. La Qumila, fiul ni se pare navigabil. In uimirea băştinaşilor care erau de faţâ umflăm barca şi ne avintăm vitejeşte pe apă. Primii kilometri nu ne-au adus decît încîntarea unui mijloc de transport lesnicios, dar apoi zguduirile devin tot mai frecvente şi mai ameninţătoare. La Culquish debarcăm pentru a nu ne trezi în apele care se prăvălesc cu furie peste pietre. De aici, pe o lungime de aproape un km, apa dispare devorată parcă de rîpi şi stînci. O astfel de surpriză şi toate dificultăţile de pînă acum m-au făcut să înţeleg de ce „şarpele de aur“ nu a fost explorat în toată lungimea sa. Pînă să ajungem pe cursul liniştit al marelui fluviu am mai petrecut încă două zile obositoare şi pline de nelinişte. Intre torenţi şi vîrtejuri cu sentimentul acut că sint în voia sorţii. Trei naufragii şi tot alitea contacte cu apa îngheţată, în care ne-am pierdut toate alimentele .• cam aşa ar suna bilanţul acestor două zile. Dar iată-ne pe Amazon, în imensitatea apelor fără sfîrşit. Plutim spre ocean, iar zilele din munţi sînt o amintire c ei mai îndepărtată, acum cînd visul vieţii ţi s-a împlinit. Oceanul ne intîmpină cu vuietul talazurilor care ne vesteşte că aventurile noastre în „lumea dispărută“ s-au Încheiat aici, pe nisipul plajelor Atlanticului. De aici Începe lumea noastră. Începe civilizația. : : ~ ĂSIirsk) Elefanţi bolnavi Elefanţii care trăiesc în parcurile naţionale din estul Africii suferă de ateroscleroză. Zoologii studiază în prezent cauza îmbolnăvirii, cu grit mai mult cu cît în sfab de libertate uriaşele pachiderme nu suferă de această boală. AUTUMNALE Unui pensionar I.adevărat că toamna bea, Dar prea vor toţi să-l enerveze, Zicînd că trage la măsea, Cînd moşul trage ... la proteze ! Celui care ţine ,,regim“ Ştiu că bei lapte, c-ai jurat. Chiar cind ţi-a ars fierea pe ruguri Şi-un doctor bun a constatat: Duduie eşti ... ameţitoare ! struguri ! Unei dudui Că-s cherchelit în toamna asta, Nu poţi să-mi faci vreo imputare ; E că te-am cunoscut şi basta : Dudue eşti ... ameţitoare! Autoepigramă V-am ameţit cu epigrame Şi-mi fac meschina socoteală, Că nimeni n-o să mă C-am scos şi eu ... de-o ameţeală ! Paul Vlanga DONICU reclame. 0*% In de 24 ore Radio lași Programul de seara (27 septembre) 17.00 Buletin de știrii 17.05 Estrada allei 17.30 Cintecul care mi-e dragi 18.00 Magazia duminicali 19.00 Radiojurnal, 19.15 Voci care au cucerit lumea. Leopi tyne Price și Giuseppe di Stefano în opera .Tosca“ de Puccinii 19.30 Jurnal Uterari 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferaţii 20.45 Pe-un picior denial)! 21.00 Buletin de ştiri) 21.05 Melodii-club, Programat de dimineaţa (28 saptembriejt 6.00 Buletin de ştiri 1. 6.05 Matineu muzical) 6.30 Emisiune pentru sate 1 6.40 Cu cîn-. tactil »1 Jjwul pe plauri moldovene) 7-00 Informaţii Sl musiclj Televiziune 0.00 Deschiderea emisienîi (ic diniceat*- Matineu duminical peatru copii. ^Băiatul din banca a doua* — piesă de Alecu Popovici* Interpretează un colectiv al'T&a-: trului î^eţiona! din Cluj j ^0-00 Viaţa satului | 11.15 In reluare la, cererea telespectatorilor: Dialog muzical Anda Călugăreanu Therese Steinmetz) 12.00 De stra% patriei} 12.30 Emisiune Iti limba maghiară} 13.30 Fotbal şi C.F.R- Timişoara — Dinamo Bucur$*M»4iLS9 închiderea emisiuni! de dimineaţă} 17.25 Deschiderea emisiuni! de după-amiază» 17-30 PotBal: Ungaria — Austria (repriza a Il-a). Transmisiune directă de la Budapesta) 19.20 „Pol «ub poala Măgurii* — program susţinut de Ansamblul folcloric* al judeţului Sălaj, 18.45 Campio-; natul balcanic de baschet mas- culin. Bulgaria — Iugoslavia (roi priza a H-a). Transmisiune de la Sala sporturilor Floreasca, 19.20 Desene animates „Turnirul11 19-30 Telejurnalul de seară. Lucrările agricole de toamnă — ediţie specială, 20.00 .Doi bărbaţi şi un munte3 (Reportaj), 20.20 Film artistic .Simon şi Laura" 21-40 Tele-ritmuri — emisiune muzical^ coregrafică» 22.35 Telejurnalul del noapte, 23.15 închiderea emisiunii* Cinematografe VICTORIA: „Dragoste și viteză“. Completare : „Los Zafiros", orele: 9, 11.15, 14.15, 16.30, 18.45, 21. REPUBLICA: „Pan Wolodyilowski“, ambele serii. Completarea :300 de ani de la naștere^ tel Rembrandt*, orele : 8,45, 12, 16.45, 20.00., CINEMATOGRAFUL „COPOU" : „Misteriosul ^ din Cosmos*. Completarea „Prieteni din Vatra veche“, orele : 9, 14, 17, 19, 19, 21. ARTA: ^Program de filme pentru copil și tineret, ora 9. „Vinătorul de căprioare". Completare: „Iarna In Cehoslovacia“, orele: 11 , 15 , 17, 19, 21. TA.* TARASI: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Fredy şi cîntecul preriei“. Completare: „Regenerarea", orele: 16, 18, 20.; NICOLINA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Mai periculoase decît bărbaţii“, cinemascop, orele: 10, 18, 20., Casa de cultură a sindicatelor La ora 10,00, în cadrul ciclului „Traista cu poveşti“, va avea loc concursul pentru cei mai buni povestitori cu tema „Cum ne-am petrecut vacanţa mare“. La ora 18.00, micro ose,rata cansantă. O.N.T. —Agenţia judeţeană de turism Iaşi Pentru petrecerea revelionului 1971, în străinătate, Agenţia judeţeană de turism Iaşi organiczează următoarele excursii: Berlin — Potsdam — Leipzig — Dresda la data de 29 decembrie a.c. — 9 ianuarie 1971— București— Budapesta — Estergom — 29 decembrie a.c. — 3 ianuarie 1971 București — Budapesta — București, 27 decembrie a.c. — 2 ianuarie; Budapesta — Praga —Bratislava, 28 decembrie a.c. — 4 ianuarie 1971; Budapesta—Praga — Karlovy-Vary — Brno — Bratis-lava, 27 decembrie a.c.—5 ianuarie* 1971; Chişinău— Odesa, 27 decembrie a.c. — 3 ianuarie 1971; Kiev — Leningrad — Moscova, 27 deecembrie a.c. — 4 ianuarie 1971 ; Varşovia — Cernăuţi, 29 decembrie a.c. — 6 ianuarie 1971. înscrierile se fac cu cel puţin 60 de zile înainte de plecare. La înscriere se achită 23 la sută din costul excursiei. Timpul probabil Vreme rece cu cerul variabil pînă la acoperit. Local se vor semnala ploi slabe temporare. Vîntul va sufla slab. Temperatura aerului se menţine staţionară ,• minimele vor fi cuprinse între 3 şi 8 preid£, ier taftxiţţţjjj ipirje2 şi 17 gradsj