Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-27 / nr. 7473

flacăra lASmi PAYINA MD--Terra, «ia Mu “Coborirea lină pe suprafaţa Lunei a sta­ţiei automate sovietice „Luna-16", recoltarea unor mostre de roca lunar» ţi decolarea spre Pămint deschid o nouă etapa în explo­rarea Universului« de­clară acad. G. Petrov, directorul Institutului de Cercetări cosmice al Academiei de ştiin­ţe a U.R.S.S. Un succes străluci­tor, o realizare funda­mentală în astronau­­tică cu implicaţii ma­jore în principate di­rectoare ale progra­melor spaţiale, astfel se poate caracteriza performanţa staţiei au­tomate sovietice „Lu­­na­ 16“. Pornită la 12 sep­tembrie a.c. de pe cosmodrontul Baikonur, ultima treaptă a ra­chetei puftătăar® d presează pe o orbită provizorie îrt jurul Fă­­mîntului. Ulterior, urs mntjstfls' d« dt? «im»* tu| «i, ÎWJSSÎ* corftatt­­«ieit de pe Ft­m­int la momentul oportun, o înscrie pe traiectoria spre Lână. La 13 sep­tembrie stația lunară se desprinde de «că­răuşul" ei şi se lasă atrasă fri mrejele gra­­v staţional» ale Serenei. La 17 septembrie mo­torul de serviciu in­tră in funcţiune, fru­­ncază mişcarea şi pla­sează staţia pe o or­bită circumlunară, la 110 km distanţă de satelitul nostru natu­ral. Manevre ulterioa­re, efectuate pe 18 şi 19 septembrie, transfor­mă orbita din­ cerc în elipsă, avînd perisele­­niu la numai 18 km de suprafaţa astrului nopţii. La 20 septem­brie se pune în func­ţiune motorul staţiei in vederea aseleniză­rii line în regiunea, denumită ironic­, cu 858 de ani in urmă de as­tronomii italieni F. Gri­maldi şi G. Ricc­oli, Marea Fertilităţii. Timp de 26 de ore şi 25 de­ minute staţia a realizat un complex de operaţii tehnologi­­ce, constind in măsu­rarea unghiului de în­clinaţie a „LuneHG* faţă de verticala lo­cului. Verificarea func­ţionării diferitelor a­­parate şi agregate etc. Apoi s-a trecut la operaţia principală, aceea a «sstragstîi u­­ftPf estnîKertriH» de ro­că selenară şi incapsu- Iftuta. Iar într-un cofitainer opedaT A­­CeiE luccii S­ fi înfăp­tuit cu ajutorul' arad burghiu electric, care avea posibilitatea de a-şi schimba poziţia în plan vertical şi ori­zontal şi de a fora pina la o adincime de 35 cm. în solul selenar. La 21 sep­tembrie partea supe­rioară a staţiei do­tată cu motor propriu a luat startul, plasîn­­du-se pe o orbită ba­listică ce avea s-o a­­ducâ spre Pămint, iar partea inferioară a râ­mas pe Lună cu mi­siunea de a efectua şi transmite in conti­nuare măsurători asu­pra temperaturii şi radiaţiilor. In fine, la 24 septembrie ora 8:26 (ora Moscovei) s-a în­cheiat „premiera" cos­mică, aparatul purtă­tor de rocă selenară at­rizind in aceeaşi zonă de unde­ a ple­cat. Această spectaculoa­să „croazieră" cosmi­că arată sub mai­­mul­te aspecte o mai ma­re perfecţiune tehnică faţă de precedentele („Apollo"), intrucit toa­te operaţiunile au fost comandate şi executa­te automat, dirijate la distanţă, de la staţiile terestre. Cu ajutorul microundelor mina o­­mului s-a întins la a­­proape 400.000 km şi a forat in scoarţa Lu­ni». Acest fapt corişti­iu7.«- 9 «Blitfif* s*vă lucită. © experienţă i­­n.solita a ştiinţei şi tafrireii' veuietâ’« in de­­cutsemit Cm­mosufm. Intr-un timp foarte scurt s-a trecut la au­tomatizarea completa a navigaţiei pe trase­ul terra — Selena. Avem acum dovada că roboţii pot îndepli­ni un program com­plet de wvestiţiere nu numai a lunii, ci şi a altor planete, din­tre sar» primele visa­te sunt Mqrt» şi Ve­nu». Succesul „voie­­jurii** „Lunată" con­firmă existenţa unor modalităţi pe ca­re le aduc aparatele automate in incursiu­nile cosmice. Automatizarea navi­­gaţiei extraterestre a­duce două mari avan­taje : economicitatea, un astfel de zbor fiind de 20-50 ori mai ief­tin, şi un grad sporit de securitate. Ofiteri­tă naturii sirte o in­stalaţie automată poa­te rezista pe Lună câ­­teva milioane de ani pină se va transforma în praf selenar şi a­­l Ceastl feste iOruişi ăn avantaj. Deci, luna este foarte primitoare pentru automate, dar iuospitalieră prezenţei umane. Atunci exclu­dem or­ai die pe Lu­nă şi apelăm numai la ajutorul automatelor, al roboţilor ? Iată ce răspunde la această întrebare academicia­nul G. Petrov r. «Nu încape nici o îndoială că la viitoarele cer­cetări asupra Lunei și a planetelor din sis­temul So­lar ver? lua parte SpedPUşti fu e wriSS 'caWtcere — geologi, fitScfen?, fase­­i*gi r—.­­că*' vor hiB P9 Ser. Par in arwumee etapa ope­ratele automate pre­zintă unele avantaje. Ele pot transporta mai multe aparate ştiinţifice decit nave­le cu ediipqj la bord, in care cosmonauţii şi risteimii menit să le a­­sigure existenţa in na­vă ocupă un volum mare. Cheltuielile pen­tru construcţia apara­telor autoroate sunt şi ele­­mai mici, condiţie foarte importantă pen­tru cercetarea cosmi­că, întrucît Cunoaşte­rea legilor fundamen­tale ale Structurii şi evoluţiei sistemului so­lar impun compararea datelor obţinute in di­ferite zone ale siste­mului, prin urmare e nevoie şi de un nu­măr mare de lansări de aparate cosmice». Este de aşteptat ca pe calea deschisă de „Luna-16" să porneas­că şi alte staţii au­tomate de sondaj, fie in diverte regiuni ale suprafeţei selenare, fie in explorarea altor pla­nete, unde activitatea omului este încă impo­sibilă. In stadiu­ ac­tual al tehnicii rache­telor nu se pot plani­fica încă zboruri ale omului spre Jupiter sau Saturn, deoarece un astfel de zbor ar dura cîţiva ani, iar re­zervele de hrană pen­tru oameni ar repre­zenta sute de tone. Viitorul va arăta odată cprsete staţiilor automate sovietice pe diferite itinererii Pă­mînt «-- Lună vor pre­ceda sau nu obiectivul principal al programu­lui spaţial sovietic, staţia orbitală circum­fVrOăii u tj'&nviu ftxrrtvw • Traian VIDRAŞCU asist uni*. Ştiinţa pentru toţi In clişeu: Aparatul de pe staţia automa­tă „Huna 16" care s-a reîntors pe pămînt. Cetatea Corvineștilor din Hunedoara. Foto : M. D. Medicul vă sf­atu­ieşte J. CHIRVASE — Iaşi: Boala Bechterew — Merle Strumpel este denumită fn­ practica medicală mai ales spondilartrită anchilopoetică. Ea se manifestă printr-un reu­matism Cronic deformant al coloanei vertebrale care ajun­ge la anchiloză. Boala începe prin dureri în partea inferi­oară a coloanei şi progresea­ză cu timpul în sus încît miş­cările şirii spinării se limitea­ză. Poate apare o cifoză (gheb); în stadii avansate miş­cările coloanei sînt foarte re­duse. Ne întrebaţi apoi de tratamentul balnear. Incontes­tabil balneoterapia ameliorea­ză durerea făcînd posibile miş­cările bolnavului. Se obţin u­­nele rezultate Ih Herculane, dar ni se par mai potrivite băile Felix şi Victoria (9 Mai) de lingă Oradea. ROTARU NECULAI — Iaşi: Aşa cum ne descrieţi sem­nele bolii dumneavoastră se pare că suferiţi de o supu­rase pulmonară cronică. Fap­tul că la o radîoscopîe pulmo­nară nu s-a găsit­­aproape nimic* nu exclude total posi­bilitatea existenței unei bron­­șectazii, adică a unei lărgirî a canalului prin care aerul intră și iese din plăm­înî. Lărgirea bronhilor face posibilă cu timpul și infectarea lor. In a­­ceastă situaţie bolnavul tuşeş­te şi scuipă, mai ales dimi­neaţa. V-am recomanda însă să consultaţi un medic Inter­nist la policlinică căruia să-i povestiţi în amănunt evoluţia suferinţei dumnneavoastre. fist© posibil să fie necesară inter­narea dv. într-un spital pen­tru a se face mai multe in­vestigaţii şi să se poată pre­ciza diagnosticul şi tratamen­tul necesar. CALCIU M. — Iaşi: tlidrazida în doze terapeuti­ce nu este toxică. Este ade­vărat că există sensibilităţi in­dividuale, dar în general do­zele toxice se situează între 1—2 grame pe zi, adică 2°— 40 tablets. Intoxicaţiile cu hi­dran­dă încep cu o fază scur­tă de tulburări digestive în care­­constant sunt greţuri şi vărsături. Se instalează apoi alte simptome ca: cefalee (du­reri de cap), ameţeli, anxieta­te, apatie, febră. Dacă doza ingerată este mai mare Sa poa­te instala destul de rapid co­mă. Pe fondul comei apar u­­neori convulsii. Subliniem încă o dată că la marea majoritate a bolnavilor care necesită un tratament împotriva tuberculo­zei, hidrazida, în asociaţie cu alte medicamente, este bine tolerată. Cei intoxicaţi în a­­devăratul înţeles al acestei si­tuaţii au i­lgerat doze mari peste cele utile — cel puţin peste 50 de tablete. Nu exis­tă un antidot specific. Se fo­losesc în afară de măsuri ge­nerale, cu rezultate mulțumi­toare, Intra altele, doze mari de vitamină S.6 şi B.12. Tra­tamentul intoxicaţiei cu hidra­­zidă trebuia făcut de urgen­ţă şi numai în condiţiile «pi­­tatului. Bl. — Paşcani: SatuTelsStul este o boală profesională — mai rar acci­dentală — datorită intoxica­ţiei cronica cu plumb. Speci­fică în trecut muncitorilor ti­pografi, în prezent ea apare îndeosebi la meseriaşii care lucrează cu oxizi de plumb în industria (îndeosebi meşteşu­gărească) ceramicii. S-a gă­sit saturnism şi la unele per­soane care au păstrat alimen­te în oale smălţuite defectuos de unii meşteşugari de ocazie. Boala se manifestă cu gingivi­­tă şi mai ales cu colici abdo­minale. De asemenea, bolnavii fac anemii uneori importante. Este utilă urmărirea periodi­că a muncitorilor care lucrea­ză cu oxizi de plumb şi tra­tamentul imediat a acelor gă­siţi bolnavi. Tratamentul ac­tual se face în spital şi există medicamente eficiente ca de exemplu edetamina. M. BLUM doctor în ştiinţe medicale Hobby primejdios Stred­e .Ontile, 14 vlieUf de 48 d* ent, prJAihiil un­ei vila bogate dffi PflSzí Hé* BrflpffC din Roma,, avea, în afara ce- Lori&fie îndatoriri ala sale, sarcina să ducă zilnic de mîn­­car­e leopardului Camilo şi să-l cureţe cuşca de pe terasa vilei. Familia care locuieşte aici cheltuieşte zilnic t­ăpp de lire pentru paznic şi 12.000 de lire pentru întreţinerea leo­pardului. Intr-o dimineaţă, Gentile a intrat în cuşca lui Camilo, fără să observe că acesta stătea culcat într-un colt în­­tunecos. Fiara s-a repezit la pazîrfr ?i l-a sft­rist îîitr-o Cli­nă. In afară de leopard, în vilă se mai aflau şerpi şi dos pui de lei. Sute de pantera tigri şi alte fiare trăiesc in vilele altor bogătaşi din Ro­ma. Acest „hobby" primej­dios nu este Interzis de lege. Locuitorii Romei se pot con­sola numei cu faptul că ante­­rităţile comunale interzic cu strictețe creșterea găinilor în perifceriul OrașUl­Ui... JOCURI DULCIURI ORIZONTAL: 1.­ Maeștrii femei —­ Afirmare; 2. Bom­boane — ... de lămîie, porto­cale sau trandafir­­; 3. Prăji­tură — In culoare I ; 4. Literă grecească — Pronume posesiv — Produsul lor stă I baza unor dulciuri; 5. Organ al u­­nei nave constituit dintr-o placă în formă de pană, cere se poate roti în jurul unui ax —­ Preparat dulce din fructe ! 8. Cămăşi rustice — Dacă e dulce,... mult aduce ! 7. La baza preparării dulciurilor — Toc golf) 8. Mac pe marginii — Aici se coc majoritatea prăjiturilor — Iarbă brazilia­nă ! 9. De circulaţie şi de la... inimă (pl.) — In acadele!) 10. Dă bir cu fugiţii — în Mexic, coace turtele de po­rumb) 11. început de enciclo­pedie! — Substanţă sintetică, folosită şi la u­nele prăjituri. VERTICAL: 1. Produs alimentar obţinut prin eli­minarea zerului din laptele înche­gat cu cheag -­­Fructa dulci, pro­dusul unui arbore exotic tropical, din familia palmierilor; 2. Vorbe, nu toc­mai dulci .— și aici se fac recla­me pentru dul­ciuri ) 3. Prăjitu­ra care ne place (mase.) — Tănase Sanda; 4. In... abe­cedarul ... gospo­dinei — Produs a­picol folosit la mai multe prăji­turi; 5. A treia persoană la... bu­cătărie — Prăjitura prăjiturilor; 6. A uni componentele... pen­tru a reuși o prăjitură bună (tehn.) I — ... Călugărească, cunoscută regiune viticolă (neart.); 7. Animal nordic — în jocuri I — La savarină I; 8. Se spune că o bună gospo­dină este o., lîngă casa omu­­lui I (pl.) — Poftă de a mînca dulciuri, de exemplu; 9. Ca... frişca (mase.) — Se servește pe lîngă dulciuri; 10. Prepa­rat făcut din fructe sau flori, fierte In sirop de zahăr­­— Radu Neculau; 11. Gustul cas­­travetelui murat — După atî­tea dulciuri, se cuvine și o asemenea delicatesă, alături de o ţigară. Cuvinte rare: CAA. Mina BURSUC 4­1­6 4- S 6 7 6 9 JpM La izvoarele Amazonului In a patra etapă a domnul său prin „lumea dis­părută“, WALTER BONATTI (aflat de data aceasta In Peru) a escaladat crestele inghat­ia ale Anzilor Raura pentru a găsi lacul din care se desprind primele firi­cele de apă ce formează marele Amazon- Cind între conchistadorii an­ticului imperiu al incaşilor s-a răsplndit zvonul existentei fa­­bulosului Eldorado în estul Anzilor, noul guvernator Fran­cisco Pizarco a organizat o mare expediţie în fruntea că­reia l-a pus pe fratele sau Gonpalo. Caravana era for­mată din vreo 200 de oameni ■— care pe jos, care călare, au ieşit din Quito, actuala ca­pitală a Ecuadorului, In ziua de Crăciun a anului 1539. In timpul marşului, Pizarro a adunat aproape 4 ani de ra­dios, înarmaţi cu securi şi te­­sace, care duceau cu şi turme de porci şi oi p­entru aprovi­zionarea trupei, truimpinind dificultăţi de tot felui­­­­le la ciocnirile cu triburi de ra­dios, zăpezile şi frigurile din Cordilieri şi pînă la cutre­mure, mult prea timvonte pentru gustul europenilor caravana a pătruns în pădu­re, dar asta le-a adus in cale dificultăţi şi mai mari şi i-a obligat să încetinească sen­sibil marşul. Oamenii îşi des­chideau drum, servindu-se de securi; cursul rîului Coca îi călăuzea şi, cînd proviziile s-au terminat, doar rădăcinile şi ierburile le mai astîm­părau foamea. Mulţi dintre indioş­ii dintre spanioli şi-au pierdut viaţa în hăţişurile pădurii e­­cuatoriale. Dar, dintr-o dată, în faţa exploratorilor s-a ivit o mare cascadă. După ce au depăşit bubuitul asurzitor al apelor care se aplineau în hăuri, Gonzalo Pizarro a or­donat construirea unei brigan­tine pentru a-şi mişea conti­nua drumul pe ape. Brigantina lui Pizarro a fost prima am­barcaţiune care a brăzdat a­­pele Amazonului şi afluenţilor lui. Intr-o bună zi, cîţiva Indios au povestit că la numai cite­­va zile de marş depărtare de tabără s-ar găsi „nâncare din belşug, aur şi tot ceea ce cău­tau expediţionarii". Pizarro a oprit caravana şi a trimis îna­inte o patrulă sub comanda lui Francisco de Orellana pentru a căuta alimente şi a găsi drumul mai departe. Orellana a plecat cu brigantina, însoţit de 57 de soldaţi. Se scurse­seră deja doi ani de la ple­carea din Quito şi încă se părea că vor mai trece mulţi alţii înainte de sfârşitul dru­mului. Patru zile după ple­carea lor, ambarcaţiiunea s-a ciocnit de un trunchi care plu­tea in d­eriva şi, deteriorată, s-a Împotmolit pe ţărm. O dată reparată avaria, drumul a continuat timp de aproape un an, înainte de a se ajunge la gurile Amazonului. In tot ii­cest timp, mica expediţie a fost nevoită să înfrunte peri­cole şi aventuri de toate so­iurile, dar mai ales atacurile neîntrerupte ale triburilor de indios care ţicneau chid te aş­teptai mai puţin din desişul pădurii. In timpul uneia dintre ulti­mele lupte, conchistadorii au avut impresia că erau atacaţi de indias, de femei, cărora le-au dat numele de „amazoa­ne", de unde ar veni şi nu­­mele fluviului. In realitate, a­­saltatorii nu erau femei, ci bărbaţi cu plete lungi. S-a spus apoi că numele Amazon ar deriva dintr-un cuvint Indigen compus din „ama" (a rupe) şi „zonas“ (luntre). Cuvîntul ast­fel creat ar semnifica „rupe­rea luntre!“, aluzie la violen­tele atacuri cărora au trebuit să Ie facă faţă conchistadorii. Sigur este însă că Orellana a denumit fiul pe care a navigat cu numele Maranon. Istoria povestește că, atunci cînd l-a întrebat pe pilotul brigantinei dacă se află aproape de gurile rlului, acesta ar fi răspuns «4 „Singurul lUS/u Pb cgrp-J știe este ca se afin intr-o smmu (hăţiş) 4in cere dmr infim* piatea U mai popie descurca“. „Nu martine — ar fi răspuns Orellana —­­•:« Mm­arion“. C­on­­ducătorul e­xprediţiei vedea că se afla nu într-o situaţie difi­­cilă, ci intr-un veritabil haos. Maranón, Orellana, Santa Ma­ria del Mar Dulce, Salimoes — tot atîtea nume ale unui singur fluviu. Dar peste ani s-a transmis numele de Ama­zon. Marele fluviu s-a format din unirea ilarilor Maranón (lung de 1.350 km) și Ucayali (2.738 km). Pornind d­e la considera­bila diferenţă de lungime din­tre cele două ape, s-au iscat controverse asupra localizării izvoarelor fluviului cu cel mai mare debit din lume. Voi po­meni patru opinii formulate la perioade de timp diferite. In 1707, călugărul Samuel Fritz socotește riul Maranón drept izvor al Amazonului. Un alt iezuit, călugărul Girbol, soco­tește că, dimpotrivă, Ucayali este izvorul marelui fluviu, bazindu-se pe faptul că are o lungime mai mare și că la iz­voare este mult mai larg. In 1743, matematicianul francez Charles Marie de la Condami­­ne, recunoscînd că Ucayali este mai lat, acordă prioritate Maranchului pentru că este mai adine şi are mai mulţi afluenţi. După 1869, cercetăto­rul italian Antonio Raimondi, realizind un calcul matematic asupra debitului de apă şi un examen chimic al sărurilor din gfluenţi, a ajuns şi el la concluzia ci mi Maranón are un debit superior. Proble­ma părea astfel rezolvată, dar imediat s-a ivit o alta: unde izvorăşte riul Maranón ? Ex­ploratorul Bertrand Flornpy i-a situat izvoarele in lacul Lau­­ricocha, în timp ce italianul Raimondi le-a stabilit 30 km mai la sud, mai precis în la­cul Ninococha, la poalele lui Gerro Yarupa. Ideea de a găsi izvoarele Amazonului mă fascina Incă de prin 1961, clnd am escala­dat cîteva culmi ale lanțului Hpayhuash. Clnd, din punct de vedere material,i­mpied­ul a devenit realizabil, am pă­răsit Italia şi mi-am început călătoria spre crestele de ghea­ţă ale Anzilor. Aveam de glfid şi urmez cursul fluviului de la izvoare, prin văile încurca­te şi misterioase pe care tri­burile de indias 11 denumesc „şarpele de aur“, plină la tă­ceau. Am ajuns la Ogart. La poalele munţilor, însoţit fiind de Mario Allegri, un compa­triot, şi de peruvianul Arturo Soriano. Oyon este o tipică a­­şezare andină, cu case de ar­gilă cocoţate la 3.600 m înăl­ţime. Este frig şi culmile se ascund parcă în viforniţă. In dimineaţa următoare teleguţa în care călătorim ameninţă să se împotmolească în zăpadă, înainte de a ajunge la mina de argint de la Raura, unde se termină de altfel şi drumul de munte. Mergem mai departe pe Jos, efortul este istovitor, dar, trei ore mai tîrziu, clnd înaintea noastră se deschide scoica lacului Ninococha, ne simţim pe deplin răsplătiţi. Peretele de gheaţă din faţa noastră este impunător şi îmi încintă ochiul cu strălucirea lui, dar mai mult mă impresio­nează micul pîrîu, care coboa­ră nesigur din lac şi care este destinat să ducă pînă la o­­cean, pe lungimea a 6.000 km, 18 la sută din apele transpor­tate de toate rîurile din lume. Un eutern care leagă muntele de ocean, ducind cu sine 12.860 milioane litri de apă pe secundă ! Pe creste gerul este Îngheţat, dar soarele, re­­flectat de calota de zăpadă, produce o reverberaţie atlt de puternică Incit peste noapte statem scuturaţi de febră şi ne trezim cu arsuri pe faţă. Ceva asemănător nu mi s-a mai întimplat niciodată in 20 de ani de alpinism. In zorii zilei următoare, ne despărţim. Soriano coboară pe un versant al . Anzilor spre Lima, .eu şi Allegri, pe celă­lalt versant, urmăm rlul săl­batic pînă ajunge navigabil. In echipamentul pe­ngre-l rămi cu noi avem şi o barcă pneumatică şi două lopeţi.. Pe di» spaţiu de 20 km, pină la Lauricgcha — avansăm între zăpada crestelor şi suliţele de leg­ile soarelui. Scăpaţi de păvlrnişul muntelui, ne trezim în pompa, străbătlnd potecile jalonate doar de prăpăstiile a­­dînci care ne pîndesc paşii. Nu ştiu dapă asta se cheamă întlmplare, dar exact la căde­rea nopţii Intlmpinam cele mai primejdioase momente. La Qu­m­­ila, fiul ni se pare navigabil. In uimirea băştina­şilor care erau de faţâ umflăm barca şi ne avintăm vitejeşte pe apă. Primii kilometri nu ne-au adus decît încîntarea unui mijloc de transport les­nicios, dar apoi zguduirile de­vin tot ma­i frecvente şi mai ameninţătoare. La Culquish de­barcăm pentru a nu ne trezi în apele care se prăvălesc cu furie peste pietre. De aici, pe o lungime de aproape un km, apa dispare devorată parcă de rîpi şi stînci. O astfel de sur­priză şi toate dificultăţile de pînă acum m-au făcut să în­ţeleg de ce „şarpele de aur“ nu a fost explorat în toată lungimea sa. Pînă să ajungem pe cursul liniştit al marelui fluviu am mai petrecut încă două zile obositoare şi pline de nelinişte. Intre torenţi şi vîrtejuri cu sentimentul acut că sint în voia sorţii. Trei nau­­fragii şi tot alitea contacte cu apa îngheţată, în care ne-am pierdut toate alimentele .• cam aşa ar suna bilanţul acestor două zile. Dar iată-ne pe Amazon, în imensitatea apelor fără sfîrşit. Plutim spre ocean, iar zilele din munţi sînt o amintire c ei mai îndepărtată, acum cînd visul vieţii ţi s-a împlinit. O­­ceanul ne intîmpină cu vu­ietul talazurilor care ne ves­teşte că aventurile noastre în „lumea dispărută“ s-au Înche­iat aici, pe nisipul plajelor Atlanticului. De aici Începe lu­mea noastră. Începe civiliza­ția.­­ : : ~ ĂSIirsk­) Elefanţi bolnavi Elefanţii care trăiesc în parcurile naţionale din estul Africii suferă de ateroscleroză. Zoologii studiază în prezent cauza îmbolnăvirii, cu grit mai mult cu cît în sfab­ de liber­tate uriaşele pachiderme nu suferă de această boală. AUTUMNALE Unui pensionar I.adevărat că toamna bea, Dar prea vor toţi să-l enerveze, Zicînd că trage la măsea, Cînd moşul trage ... la proteze ! Celui care ţine ,,regim“ Ştiu că bei lapte, c-ai jurat. Chiar cind ţi-a ars fierea pe ruguri Şi-un doctor bun a constatat: Duduie eşti ... ameţitoare ! struguri ! Unei dudui Că-s cherchelit în toamna as­ta, Nu poţi să-mi faci vreo imputare ; E că te-am cunoscut şi basta : Dudue eşti ... ameţitoare! Autoepigramă V-am ameţit cu epigrame Şi-mi fac meschina socoteală, Că nimeni n-o să mă C-am scos şi eu ... de-o ameţeală ! Paul Vlanga DONICU reclame. 0*% In de 24 ore Radio lași Programul de seara (27 septem­­bre)­ 17.00 Buletin de știrii 17.05 Estrada allei­ 17.30 Cintecul care mi-e dragi 18.00 Magazia dumi­nicali 19.00 Radiojurnal, 19.15 Voci care au cucerit lumea­. Leop­i tyne Price și Giuseppe di Ste­fano în opera .Tosca“ de Pucci­nii 19.30 Jurnal Uterari 20.00 Pe portativul undelor, melodia pre­feraţii 20.45 Pe-un picior denial)! 21.00 Buletin de ştiri) 21.05 Me­­lodii-club, Programat de dimineaţa (28 sap­­tembriejt 6.00 Buletin de ştiri 1. 6.05 Matineu muzical) 6.30 Emi­siune pentru sate 1 6.40 Cu cîn-. tactil »1 Jjwul pe plauri moldo­vene) 7-00 Informaţii Sl musiclj Televiziune 0.00 Deschiderea emisi­enîi (ic diniceat*- Matineu duminical pea­­tru copii. ^Băiatul din banca a­ doua* — piesă de Alecu Popovici* Interpretează un colectiv al'T&a-: trului î^eţiona! din Cluj j ^0-00 Viaţa satului | 11.15 In reluare la, cererea telespectatorilor: Dialog­ muzical Anda Călugăreanu Therese Steinmetz) 12.00 De stra% patriei} 12.30 Emisiune Iti limba maghiară} 13.30 Fotbal şi C.F.R- Timişoara — Dinamo Bucu­­r$*M»­4iLS9 închiderea emisiuni! de dimineaţă} 17.25 Deschiderea emisiuni! de după-amiază» 17-30 PotBal: Ungaria — Austria (re­priza a Il-a). Transmisiune di­rectă de la Budapesta) 19.20 „Pol «ub poala Măgurii* — program susţinut de Ansamblul folcloric* al judeţului Sălaj, 18.45 Campio-; natul balcanic de baschet mas-­ cu­lin. Bulgaria — Iugoslavia (roi priza a H-a). Transmisiune de la Sala sporturilor Floreasca, 19.20 Desene animates „Turnirul11­ 19-30 Telejurnalul de seară. Lucrările agricole de toamnă — ediţie spe­cială, 20.00 .Doi bărbaţi şi un munte3 (Reportaj), 20.20 Film ar­tistic­­ .Simon şi Laura"­­ 21-40 Tele-ritmuri — emisiune muzical^ coregrafică» 22.35 Telejurnalul del noapte, 23.15 închiderea emisiu­nii* Cinematografe VICTORIA: „Dragoste și vite­­ză“. Completare : „Los Za­firos", orele: 9, 11.15, 14.15, 16.30, 18.45, 21. REPUBLICA: „Pan Wolodyi­lowski“, ambele serii. Comple­tarea :300 de ani de la naștere^ tel Rembrandt*, orele : 8,45, 12, 16.45, 20.00., CINEMATOGRAFUL „COPOU" : „Misteriosul ^ din Cosmos*. Completare­a „Prie­teni din Vatra veche“, orele : 9, 14, 17, 19, 19, 21. ARTA: ^Program de filme pentru copil și tineret, ora 9. „Vi­­nătorul de căprioare". Com­pletare: „Iarna In Cehoslovacia“, orele: 11 , 15 , 17, 19, 21. TA.* TARASI: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Fredy şi cîntecul preriei“. Completare:­ „Regenerarea", orele: 16, 18, 20.; NICOLINA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Mai periculoase decît bărbaţii“, cinemascop, orele: 10, 18, 20., Casa de cultură a sindicatelor La ora 10,00, în cadrul ciclului­ „Traista cu poveşti“, va avea loc concursul pentru cei mai buni povestitori cu tema „Cum ne-am petrecut vacanţa mare“. La ora 18.00, micro o­se,rata can­­santă. O.N.T. —Agenţia judeţeană de turism Iaşi Pentru petrecerea revelionului 1971, în străinătate, Agenţia ju­­deţeană de turism Iaşi organic­zează următoarele excursii: Ber­lin — Potsdam — Leipzig — Dresda la data de 29 decembrie a.c. — 9 ianuarie 1971— București­­— Budapesta — Estergom — 29 decembrie a.c. — 3 ianuarie 1971­­ București — Budapesta — Bucu­rești, 27 decembrie a.c. — 2 ia­nuarie; Budapesta — Praga —Bra­tislava, 28 decembrie a.c. — 4 ianuarie 1971; Budapesta—Praga —­ Karlovy-Vary — Brno — Bratis-­­lava, 27 decembrie a.c.—5 ianuarie* 1971; Chişinău­­— Odesa, 27 decem­brie a.c. — 3 ianuarie 1971; Kiev —­ Leningrad — Moscova, 27 de­e­cembrie a.c. — 4 ianuarie 1971 ; Varşovia — Cernăuţi, 29 decem­brie a.c. — 6 ianuarie 1971. înscrierile se fac cu cel puţin 60 de zile înainte de plecare. La înscriere se achită 23 la sută din costul excursiei. Timpul probabil Vreme rece cu cerul variabil pînă la acoperit. Local se vor semnala ploi slabe temporare. Vîn­­tul va sufla slab. Temperatura aerului se menţine staţionară ,• minimele vor fi cuprinse între 3 şi 8 preid£, ier taftxiţţţjjj ipirje­­2 şi 17 gradsj

Next