Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-16 / nr. 7463
fLACARA IASULUI PAGINA 2* GHEORGHE DOJA Wobiler de ţăran! Iobagi, orăşeni săraci, români, maghiari şi săcui, sub comanda lui Gheorghe Doja, au dezlănţuit, spre sfirşitul lunii mai a anului 1914, atacul împotriva forţelor armate ale nobilimii. Regiunile maramureşene, crişene şi someşene au fost curăţate denobilime, iar forţele armate regale înfrînte lingă Seghedin şi Cenad. Episcopul Nicola® Csaky, unul din comandanţii armatei regale, a rămas pe cimpul de luptă. Răscoala a cuprins intreaga Transilvanie. Pentru înăbuşirea ei nobilimea l-a obligat pe rege să ceară ajutorul altor şefi de state europene. Cele mai puternice forţe militare ale nobililor s-au concentrat lingă Timişoara, pe care răsculaţii au înconjurat-o. La 15 iulie la ajutorul asediaţilor a sosit armata comandată de voievodul Transilvaniei Ioan Zapolia. Răsculaţii, prinţi între două focuri, _______ au suferit o grea înfringere. Gheorghe Doja, grav rănit, cu o parte din căpitanii săi, a căzut prizonier. Ziua executării tuturor s-a fixat la 20 iulie. Conducătorului răsculaţilor i s-a hotărit moarte înfiorătoare, mai until i s-au deschis vinele şi singele l-au dat fratelui său ca să-l bea, apoi a fost legat pe un scaun de fier înroşit de foc şi i-au aşezat pe cap o coroană încinsă de foc, i-au rupt carnea de pe corp cu cleştii şi au dat-o să fie mâncată de căpitanii săi ţinuţi înfometaţi mai multe zile. Uimit de cele văzute, un cronicar contemporan a notat că in timpul caznelor Gheorghe Doja „n-a scos nici un suspin, nici o lacrimă, nici un geamăt*. Rămăşiţele corpului său au fost tăiate in patru părţi ţi expusa la Iiuda, Alba lulia, Oradea şi Timişoara, iar capul la Seghedin. Şi ceilalţi conducători ai ţăranilor răsculaţi au suferit a-aceleaşi chinuri şi o moarte asemănătoare. Unul din cei care au asistat la acest odios spectacol scrie : „Intr-adevăr a fost o privelişte îngrozitoare şi un fel de a se pedepsi nemaiauzit... de la care creştinii ar fi trebuit să fie departe şi cu gîndul şi cu privirea*. Prin asemenea pedepse grave nobilii au urmărit să-i Intimideze pe răsculaţi şi să nu îndrăznească j A se mai răscula vreodată. Dar războiul răsculaţilor împotriva exploatatorilor nu s-aterminat cu moartea de martir a lui Gheorghe Doja. Căpitanii scăpaţi din încercuirea de la Timişoara şi-au regrupat forţele in jurul Clujului, unde în casă au fost înfrinţi de armata voievodului Transilvaniei. Ultima rezistenţă a răsculaţilor, comandaţi de căpitanul maghiar Laurenţiu Mészáros, a fost lichidată lingă Oradea. Laurenţiu Mészáros, prins, este dus la Cluj, tras in ţeapă şi apoi ars în piaţa oraşului. O parte din răsculaţi, în cete mai mici, au continuat lupta şi in anul 1515. Teroarea dezlănţuită de nobilime împotriva răsculaţilor a fost necruţătoare. Oricine era bănuit că participase la răscoală putea fi ucis fără milă, astfel că zeci de mii de ţărani, orăşeni săraci şi nobili mici au căzut victime răzbunării nobilimii, care nu s-a mulţumit numai cu otita, ci a urmărit ca puterea ei să fie simţită şi de generaţiile viitoare de iobagi. Pentru aceasta nobilii au convocat, la 18 octombrie 1514, dieta ţări! — zisă 7,dieta sălbatecă*. După 33 da zile de dezbateri dieta a votat o lege In care s-au prevăzut pedepsele pentru cei ce s-ar mai fi răsculat vreodată. In articolul 14 al unei legi s-a consemnat că toţi ţăranii care s-au răsculat împotriva stăpînitorilor ar trebui condamnaţi la moarte, dar ca «să nu curgă atita singe şi pentru ca să nu dispară toată iobăgimea, fără care nobilimea n-ar putea trăi», urmau să fie executaţi «numai căpitanii, centurionii şi decurtonii ţăranilor". Pentru ca toţi urmaşii răsculaţilor conduşi de Gheorghe Doja să-şi aducă aminte peste veacuri cît de mare a fost „crima" săvirşită împotriva stăpînitorilor, ţăranii din Translivania au fost decretaţi «iobagi veşnici", rămînlivd legaţi veşnic de glie, opriţi de a putea şi folosi vreun fel de arme. Cei care încălcau dispoziţia se pedepseau cu tăierea mîinii drepte. Juristul Ştefan Werbăczi a primit din partea dietei sarcina de a codifica dispoziţiunile amintite. El a lucrat timp de trei luni şi codul său - despre care s-a spus că l-a scris cu fringe de iobag* - apără şi prevede numai drepturile* proprietarilor de pâmînt. Acest cod cunoscut sub denumirea de Tripartitul Iul Werbăczl a reprezentat baza legală potrivit căreia nobilimea a supus unei exploatări accentuate şi continue ţărănimea iobagă. Deci, după codul amintit, societatea a fost împărţită In două categorii : o minoritate privilegiată şi mulţimea oropsită, formată din marea majoritate a poporului, ţărănimea iobagă. Aceasta fiind situaţia creată a ţărănimii, nimeni nu trebuie să fie surprins că «a n-a voit să lupte pentru salvarea regatului ameninţat de cotropirea otomană şi este explicabil de ce la Mohaci, in 1526, regele Ungariei n-a putut alinia împotriva forţelor lui Soliman al ll-lea decît o mină de nobili, pecetluind astfel pentru sute de ani soarta regatului maghiar. Chiar dacă rezultatele imediate ale războiului din 1514, cu toate sacrificiile miilor de ţărani români, maghiari şi săcui şi a conducătorului lor, Gheorghe Doja, au fost negative, ducînd chiar la o întărire temporară a orînduirii feudale, a creşterii puterii, de represiune a nobilimii, totuşi statul feudal a primit lovituri puternice, care l-au zguduit din temelii, iar puterea lui economică a slăbit, fiindcă numeroşi ţărani au emigrat în Moldova, în ţara Românească şi s-au aşezat în oraşe, îngroşînd rîndurile sărăcimii şi menţinînd astfel o stare permanentă de mînie şi nemulţumire. Ca încheiere, subliniem că masele de ţărani iobagi români, maghiari şi săcui din Transilvania, împreună cu sărăcimea oraşelor, au păstrat şi perpetuat ca un bun de mare preţ amintirea faptelor de arme săvîrşite de ei sub conducerea lui Gheorghe Doja, iar icoana şi jertfa lui de martir a strălucit vie în inimile celor exploataţi, care au sperat mereu intr-o eliberare, care însă le-a venit de-abia după august 1944. Prof. dr. N. GRIGORAŞ şef de sector la Institutul de istorie al Academiei, Filiala Iaşi EVOCĂRI Istoria utilajelor prăfuite (urmare din pag. 1) Puie să verificăm dacă nu cumva ne sunt folositori. Ing. Sanda Balint, din cadrul serviciului mecanic-şef de la Complexul de morărit şi panificaţie : „Mă surprinde poziţia tovarăşului Ing. D. Bălan, pentru că ne-am consultat în acest sens". Ing. D. Bălan : „Pentru mine situaţia este neclară. Ştiu că nu s-au scos contorii din magazie". Spre sfirşitul discuţiei a intervenit Ing. Gică Aronovici, mecanicul şef al combinatului, care a conchis : „La noi se munceşte mult pentru lichidarea stării de Inactivitate a unor utilaje. Am şi rezolvat o bună parte din cazuri*. Nu contestăm afirmaţia mecanicului şef. Am redat ura crimei din discuţiile generate de prezenţa noastră în combinat, discuţii care atestă cu prisosinţă că nu întotdeauna şi toţi cei răspunzători de buna folosire a utilajelor cunosc realitatea din fabrici, „Istoria" unor maşini şi instalaţii care zac prin magazii prăfuite de vreme. Cine, dacă nu personalul din cadrul serviciilor mecanic-şef de la nivelul întreprinderilor sau combinatului trebuie să se intereseze de soarta acestora, să caute soluţiile cele mal potrivite pentru a te reactiva ! Că nu se face prea mult In acest sens, atft la întreprinderile vizate de noi tn aceste consemnări, cît şl la altele, ne-am convins tot la Combinatul Industriei alimentare. Aici se caută nişte rezervoare de mare capacitate, fără să se ştie ela lista de disponibilităţi, existentă la Banca de Investiţii, astfel de rezervoare pot fi găsite la întreprinderea de gospodărirea locuinţelor şi localurilor care n-are ce face cu ele. Este necesară o grijă sporită din partea serviciilor mecanicşef din Întreprinderi şi combinate pentru lichidarea mijloacelor de producţie scoase din circuitul economic şi, totodată, mai multă atenţie din partea forurilor tutelare In acţiunea de dotare a unitâţlor productive. Pentru că sunt încă multe unităţi In care unele utilaje stau nefolosite Combinatul textil, întreprinderea „Progresul", Uzina de prelucrare a maselor plastice, I.T.I., I.G.L.L. și altele. Poftiţi la etajul 10 fără... lift împlinesc aproape două luni de cind mi-am mutat familia in blocul R. 3 de locuinţe proprietate personals din str. Republicii nr. 518. Blocul are 10 nivele, este confortabil, iar ca aspect consider cî nu greşesc daci afirm că face parte din cele mai atragfitoare blocuri din oraş. Locatarii au totuşi un necaz, care s-a făcut bine simţit chiar din primele zile ale mutării lor in bloc. Este vorba de lift, de veşnicul lift — ţinta multor epigrame, caricaturi sau note satirice. Cu vreo trei săptămini in urmă acestui lift i s-a făcut proba şi, în prima zi, a funcţionat normal. A doua zi însă unul din mecanici l-a blocat tocmai intre etaje, şi blocat a rămas pină acum. Dacă ar fi vorba de un imobil obişnuit cu 4 nivele, treacă-meargă. Dar ca să urci scările pină la etajul 7, 9 sau 10, ba încă seara, după o zi de muncă încordată, nu e de loc plăcut. La etajele din jumătatea superioară a blocului locuiesc, de asemenea, şi ciţiva oameni vîrstnici. Seînţelege că, pentru ei, urcatul scărilor pină la ultimul etaj este cu mult mai anevoios. II invit, deci, pe cei care răspund de buna funcţionare a liftului nostru să încerce numai de două ori la rind să urce şi să coboare scările blocului nostru. Poate că abia după aceea s-ar convinge ci ce este de necesar locatarilor un ascensor bun. OV. MĂRAŞCANU Iaşi Dacă n-a avut cantaragiul chef... Spre sfirşitul lunii iulie a.c., moara de grîu din oraşul nostru a fost mult solicitată. In una din zile In faţa morii se aflau numeroase căruţe Încărcate cu saci în aşteptarea rindului la măcinat. De obicei, în asemenea situaţii moara funcţionează permanent pină se termină ultimul bob. Dar în ziua aceea cantaragiul loan Artemie nu avea chef să stea la dispoziţia solicitanţilor. El a lăsat să macine numai ciţiva protejaţi (care sosiseră la moară cu cite două — trei sticle cu vin), apoi a închis moara, lăsându-i pe ceilalţi să aştepte afară pentru a măcina a doua zi. Dar, fapt curios, deşi uşile morii erau bine ferecate, maşinile au continuat să funcţioneze din plin. Ba chiar toată noaptea. Cum justifică oare cantaragiul combustibilul consumat la măcinarea unei cantităţi de grîu albt de mare ? V. ELUPEANU Tg. Frumos N. R. Conducerea I.E.I.L. Paşcani de care aparţine moara din Tg. Frumos a anchetat cazul şi a constatat justeţea celor semnalata — ne-a confirmat, recent, Direcţia judeţeană de Industrie locală Iaşi. In consecinţă,, s-a imputat cantaragiului Ioan Artemie suma de 1.178 de lei, adică valoarea ulumului neinregistret aplicindu-i-se totodată şi sancţiunea «mustrare scrisă cu avertisment*. Prins asupra faptului In apropiere de str. Manta Roşia există • unitate „Alimentara* in care lucrează gestionarul Dumitru Condurache. Acesta nu da cumpărătorilor restul de bani complet şi, ceea ce este tot atit de Intolerabil, vinde produsele cu Lipsă la cîntar sau de gramaj. Ba, mai mult, gestionarul amintit obişnuieşte să consume alcool în timpul serviciului şi să repeadă cumpărătorii cu cuvinte grosolane. Mulţi cetăţeni au reclamat această stare de fapte conducerii O.G.L. „Alimentara", dar nu se ia nici o măsură, iar gestionarul continuă să sfideze pur şi simplu cumpărătorii. Se vede treaba că este necesară o intervenţie ceva mai viguroasă ca cele de pină acum. VLAD COJOCEA Iaşi N. R. In ziua de 23 iulie a.c. — ne-a comunicat Miliţia municipiului Iaşi — gestionarul Dumitru Condurache de la unitatea nr. 54 a O.C.L. „Alimentara" a fost prins asupra fap tului cind vindea produse cu lipsă la măsurătoare şi cu suprapreţ. A fost trimis In judecată. Un necaz de 7 ani Locuiesc de 7 ani într-un apartament de la etajul I al imobilului nr. 2 din Piaţa Unirii, şi tot de 7 ani necazurile cu acest apartament nd se ţin lanţ. Din cauza înfundării cu regularitate a coloanei principale de colectare a apelor menajere nu a fost an, din 1963 încoace, în care apartamentul să nu-mi fie inundat de cîte 6—7 ori. Pe la sfîrşitul lunii iunie a.c., o echipă de instalatori de la I.G.L.L. a desfundat coloana şi am primit asigurări categorice de la şeful acesteia că defecţiunea a fost remediată definitiv. Uşurat de grijă, am plecat apoi din localitate cu toată familia în concediu dar, la reîntoarcere, am găsit apartamentul intr-un hal de necrezut. Apa revărsată a degradat complet parchetul din toate camerele şi mi-a distrus un covor, iar pereţii umeziţi degajă şi acum un miros insuportabil. M-am prezentat deci la I.G.L.L., în ziua de 7 august, cu o cerere prin care am solicitat înlocuirea parchetului, menţionlnd că pină in prezent am mai suportat încă de două ori cheltuielile unei asemenea lucrări. De atunci am pierdut multă vreme cu insistențele pe la birourile diferitelor servicii ale acestei întreprinderi, dar nici acum nu am certitudinea că se va lua vreo măsură serioasă. Vă spun drept că nu mai sunt dispus să pletesc remedierea unor defecţiuni de care nu sunt cu ceva vinovat. IOAN MECHENIE Iaşi Celor ce-şi torturează familia, pedepse pe măsura faptei (urmare din pag. I) ludrul unui biograf II pune tale de dese momente Infracţionale. De la a nu munci şi pină la a fura asta un drum foarte scurt. In cazul lui Mihai Buruiană şi Costache Amărtutu, singura cale de a-1 determina la o viaţă morală a mai rămas doar legea. Şi legea şi-a spus cuviatul. Cei doi, pentru abaterile de la normele noastre de conduită, au fost condamnaţi la cite trei luni Închisoare contravenţională. Există, însă, şi o altă categorie de cetăţeni. Faptele lor nu se deosebesc aproape prin nimic de cele ale lui Mihai I.B. şi Costache A. Adlt doar: sunt Încadraţi in cimpul muncii, trăiesc intr-un colect. Aşa stau lucrurile cu Mihai Avăcăriţei, domiciliat In Iaşi, str. Alexandru I. Cuza nr. 13, muncitor la Cooperativa meşteşugărească .Solidaritatea“). Rolul colectivului In educarea membrilor Iul este bine determinat. Nu s-ar putea spune că Mihai A. nu a găsit In colectivul In care munceşte exemple de comportare faţă de familie, de societate, demne de urmat. Din păcate, Insă, el a ales o altă cale. Şi-a ales drumul pe care legile noastre 11 condamnă. Pentru maltratarea copilului şi a soţiei, el a fost condamnat la două luni Închisoare contravenţională. Asemenea fapte degradează, dezonorează nu numai pe cel ce le comit, ci pot crea breşe greu de refăcut în conştiinţa altora, care uneori devin o pradă uşoară tentaţiilor nefaste. Societatea este deci obligată să intervină prin toate mijloacele pentru a preintimpina şi contracara acţiunea lor nocivă. In această privinţă opinia publică, colectivele de muncă sunt factorul la care trebuie să se facă cel dinţii apel. Desigur, nu Întotdeauna pe aceste căi se vor obţine rezultatele scontate, unii neinţeleglnd şi deci perseverlnd In abateri. Dar In cele mai multe cazuri un individ rai poate râmine total indiferent la reacţia de dezaprobare a oamenilor In mijlocul cărora trăieşte şi munceşte. Clnd judecata colectivităţii se află In ofensivă ei este obligat să bată In retragere. Un fundament mai trainic (urmare din pag. 1) un lan, porţiuni călcate de combine, spice şi mănunchiuri întregi de griu risipite etc. S-ar fi impus ca la cele arătate despre mecanizatori în această adunare să fi luat cuvîntul şi şeful secţiei I.M.A., dar acesta a înţeles probabil că e mai bine să lipsească decit să se justifice într-o asemenea adunare. «Cum te gospodăreşti, aşa ai* — spune un proverb bătrinesc, dar implicaţiile deficienţelor existente la C.A.P. Uricani depăşesc cadrul local, grevînd în bună măsură şi asupra contribuţiei ce trebuie să o aducă această unitate fondului central de produse agricole. Luînd în dezbatere şi sarcinile de plan aferente cincinalului viitor, în perioada căruia trebuie să se realizeze creşteri substanţiale în producţia vegetală şi zootehnică, o serie de delegaţi ai membrilor cooperatori printre care P. Cioban, C. Doroftei, V. Vrinceanu, Gh. Trofin, C. Radu, Vasile Forăscu şi alţii au arătat că lipsa unei atitudini mai hotărîte a consiliului de conducere în problemele vieţii economice şi organizatorice ale cooperativei a dus la obţinerea unor rezultate nesatisfăcătoare în producţie, la o atitudine greşită faţă de obligaţiile statutare ale unor membri cooperatori, care, în pofida prevederilor Înscrise în Legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură, nu participă cum trebuie la campanii. Observaţiile făcute de vorbitori în cadrul discuţiilor nu trebuie să constituie piese pentru procesul-verbal. S-au criticat cu tărie lapte ca: inexistenţa şi acum a unui pod peste Bahlui, situaţie care a izolat în mod practic şesul Brătuleni, cu o suprafaţă de peste 300 de hectare diferite culturi, de restul cooperativei; atelajele sunt insuficiente (la brigada Miroslava la 300 de hectare teren sunt afectate numai trei atelaje, iar la ferma de vaci acelaşi număr mic); autodesfiinţarea din structura brigăzilor de cimp a şefilor de echipă; comportamentul de neingăduit al responsabililor de atelaje care consideră mijloacele de transport ale cooperativei drept bunuri personale; spaţiul insuficient de cazare al animalelor pentru stabulaţie; aportul slab al mecanizatorilor care nici la data aceasta nu-şi aveau pregătite complet utilajele pentru însămînţări. linele deficienţe existente in ce priveşte campania însăminţărilor de toamnă (amplasamentul de la Brătuleni fixat pe o suprafaţă de 100 de hectare porumb boabe, a cărui cultură este complet verde la ora actuală, sămînţa fără buletin roşu etc.) pot constitui piedici serioase în calea realizării sarcinilor pe 1971 şi chiar pentru anii următori. Fără îndoială, trebuie luate măsuri urgente şi pe plan local, dar şi pe plan judeţean, analizarea lipsurilor existente, care frînează serios dezvoltarea economică a cooperativei agricole din Uricani puţind constitui pentru Direcţia agricolă şi U.J.C.A.P. un moment capabil să direcţioneze in bună măsură eforturile ce se impun a fi făcute. „Mayerling“ «- C# Înseamnă ,Mayerling“ știe toată lumea, adică nu atlt numele unei localităţi la 40 km. sud de Viena, cu numele unei drame sentimentale rămasă oarecum In istoria intimă a familiei imperiale habsburgice. O dramă sentimentală, terminată tragic — dar, Înainte de aceasta, combinată cu citeva complicaţii politice vizind existenţa unui imperiu şi a moştenirii unui atât de important tron — este un excelent subiect de film , nu un subiect pentru un film de şcoală nouă (niciodată Resnais, Antonioni, Skolimowski sau Forman nu s-ar apuca de aşa ceva), dar un subiect care, bine lucrat în manieră tradiţională, poate face mii de săli pline pe multe meridiane. Şi la noi. Şi Terence Young asta a şi făcut. Urmînd exemplul lui Anatole Utvak, regizorul care ecranizase primul această poveste (In 1936, cu Danielle Darrieux şi Charles Boyer ca protagonişti), el reia subiectul Intr-o montare fastuoasă, elegantă şi cu destul gust, fără Insă a ambiţiona să depăşească sensurile cuminţi şi la lndemîna oricui, ale acestui fragment de istorie. Filmul său este fastuos — cum ziceam — maiestuos şi totuşi minat de banalitate, monoton şi trenant, secvenţe prea lungi (baletul „Giselle", balul, sinuciderea), lipsa de Hor, răceala care Însoţeşte majoritatea scenelor lasă impresia că regizorul a lucrat fără convingere, fără pasiune, necucerit de subiect, aşa cum rămlnem şi noi. * Sică «semditar» şi cită deosebire intre acest film şi ,Elvira bladigan" al lui Bo Widerberg. Datele sunt aproximativ aceleaşi în ce-i priveşte pe cei doi amanţi fericiţi-nefericiţi. Dar cită fineţe, cită căldură, cu sentiment vibrat puternic, şi totuşi discret, profund interiorizat, cită via{ă In filmul suedezului I Terence Young s-a pierdut Insă In decoruri, In interioare şi peisaje — ce-i drept splendide — a scăpat aparatul de filmat asupra acestora, urlind să-l Îndrepte mai scrutător spre eroi. De aceea, personajele lui au uneori aerul unor oameni oarecare, nerăscoliţi de drama lor Închisă, implacabilă, şi o trăiesc rece şi discontinuu. Young a vrut să evite melodrama, asta e ioane nimpede, dar de aici i se trag toate păcatele : răceala de marmură a Catherinei Deneuve, fronda mimată a lui Omar Shahil, expedierea şi golirea scenelor de drama sentimentală autentică a celor doi amanţi. Mai mult chiar, regizorul a vrut să găsească Încă o explicaţie sinuciderii arhiducelui (pe lingă cea de ordin sentimental): nerealizarea ţelurilor politice. Faptul nu ar fi de exclus, dar, aşa cum 11 prezintă Terence Young nu-i convingător. Mai adăugăm — tot la defectele unui film cu pretenţii — lungimea supărătoare a dialogurilor (regizorul e şi scenarist şi autor al dialogurilor) şi lipsa lui de strălucire şi spontaneitate. Am vorbit, aşadar, numai de doiede. Nu trebuie însă să se creadă că avem a face cu un film prost. Nu. Plat şi monoton da, dar nu prost. El se prezintă ca opera unui profesionist onest care ştie să facă un lucru cu care să satisfacă o mare gamă de gusturi. El oferă fast iubitorilor de fast, peisaj splendid iubitorilor de peisaj, romantism celor romantici şi dramă celor care au mai rămas. Interesul publicului e menţinut la o temperatură destul de ridicată nu numai pentru că toate marile şi dramaticele poveşti de dragoste au puterea aceasta, ci şi pentru că , după experienţele şi experimentele unor şcoli moderne, unele acceptate de public, altele nu — un film lucrat în manieră tradiţională, care nu ne lasă nelămurită nici cea mai măruntă secvenţă şi nu ne pune probleme insolubile, un film mizind pr efecte romantice, are toate şansele de succes. Argumente la care se mai adaugă irezistibil şi „careul de aşi“ al distribuţiei: Catherine Deneuve (Marie Vetsera), Omar Shariif (Rudolf), James Mason (Franz ■— Joséf) şi Ava Gardner (împărăteasa). Cum se vede, nume celebre, Individualităţi de prima mină, care totuşi nu reuşesc să închege un tot prea strălucitor. Catherine Deneuve are farmecul purităţii, al unei sensibilităţi ieşite din comun, reuşeşte aici să fie gravă şi pe alocuri (spre final) profundă. Dar jumătate din film este ştearsă, rece şi imobilă. Omar Shariif nu trăieşte drama eroului său, o parcurge doar. Mă obsedează ideea că dacă Chiriaă din »Noaptea furtunoasă“ a Iul Caragiale ar fi ajuns arhiduce de Austria, cam aşa ar fi arătat. Ava Gardner? Unde e Ava Gardner din „Noaptea Iguanei“? Şi totuşi, frumuseţea ei se impune In clteva scene. Dar e prea puţin. James Mason e şi el un oarecare In rolul Iul Franz-Josef. Şt. D, MCGdR Acţiune piraterească asupra unui avion al companiei Tarom Un avion al companiei aeriene române Tarom, plecat în după-amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta Bucureşti —*• Budapesta — Praga, a fost deturnat cu 12 minute înaintea aterizării la Praga şi silit să se îndrepte spre München. Această acţiune piraterească a fost săvîrşită de un grup de pasageri unguri, îmbarcaţi la Budapesta, care, sub ameninţarea armelor, au silit echipajul să zboare deasupra teritoriului Austriei şi R.F. a Germaniei şi să aterizeze pe aeroportul Riem din München. Deşi propria lor viaţă era în pericol, membrii echipajului românesc au acţionat cu calm, au prevenit panica în rîndul pasagerilor şi au asigurat securitatea zborului, ţinînd permanent legătura cu punctele de dirijare a navigaţiei din Austria şi R.F. a Germaniei. Autorii acţiunii piratereşti sunt trei bărbaţi însoţiţi de o femeie şi doi copii. La aterizarea la München a avionului, la faţa locului au sosit autorităţile vest-germane. Poliţia din München a dezarmat şi arestat imediat grupul persoanelor din R.P. Ungară care au atentat la securitatea pasagerilor şi a echipajului avionului românesc. In prezent au loc cercetări, urmînd a fi aplicate prevederile legilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securitatea zborului avionului, cei 78 de pasageri şi 5 membri ai echipajului s-au reîmbarcat şi au continuat, în cursul nopţii, călătoria la Praga, unde au aterizat în bune condiţii. Ulterior, avionul Tarom a efectuat cursa regulată spre Bucureşti, cu pasageri îmbarcaţi la Praga şi Budapesta. Organele de stat româneşti au luat măsurile corespunzătoare pentru desfăşurarea zborurilor, atât pe liniile interne, cît şi pe rutele internaţionale, în cele mai bune condiţii de siguranţă. (Agerpres) JOCURI ORIZONTAL: 1. Pasăre cîntătoare cu cioc mic şi gros—Şi alta de munte ce se hrăneşte cu ghindă, alune ; 2. Botgros — Păsările mărăcinilor ; 3. Pene de lebădă — Păsări din nordul Europei (care petrec iarna la noi), de culoare cenuşie şi cu un moţ în creştetul capului; 4. Dropia, de exemplu — Aripă ruptă! ■— Mediu pentru raţe; 5. Pasăre răpitoare — Petre Scatiu — Coadă de notătită! — Din avicultură ! ; 6. Pasăre ... muzicală — Cap de călifar! — Motate de baltă; 7. Pasăre de curte, in comparaţii... meteorologice — Coadă de pelican I ; 8. Ac — Răpitoare cu pene negre —• La telefon ; 9. Pasăre migratoare de baltă, împodobită cu un mănunchi de pene albe, ornamentale — Aproape acru!; 10. Podoaba lacurilor —• Nume comun la bibilică ?i pelican!; 11. O bucată mai mare de gheaţă •— Insulă daneză — Cuvînt; 12. Coţofană— Corbi (reg.); 13. Părţi din corpul unei păsări — Oraş moldovean — Cap tre aceră I ; 14. Un pian PĂSĂRI mai mic — Păsări vînate pentru carnea lor gustoasă. VERTICAL: 1. Pitpalaci — Oprire; 2. Rîndunele de mare — Puneri pe aceeaşi treaptă ; 3. Pete! — Pasăre răpitoare ce se hrăneşte mai mult cu şerpi — Instrument muzical de mari dimensiuni .• 4. Bună pe varză — Pasărea „cinefilă* de la Mamaia; 5. In cumpănă ! — Notă muzicală — Coțofene — Perioade de timpi 6. Bune pentru lopătar — Cap de cufundare —ț Țesătură groasă de lină — Pene I; 7. Papagal american — Raiul păsărelelor — Veche armă de vînătoare; 8. Anexă la motocicletă — Păsări mari de pradă ce trăiesc in munţii Americii de sud; 9. Păun... într-o veche Dromader — întîmplare — Ţinut din Ardeal ; 10. Pasăre de baltă cu pene negre — Negaţie — Indivizi; ii. Singură — Ofiţer turc din trecut — Ou cu pui; 12. A povesti — Pasăre cu pene cenuşii ce se hrăneşte mai mult cu seminţe de in; 13. Sitar alicat — Pasăre cîntătoare din colivie; 14. Cap de rindunică! — Privitoare la păsări — Bibilicile din coadă I I. BOTEZATU 4 S 4- 1, 7 & 9*o ft A In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (16 septembrie) 1 17.00 Buletin de ştirtt 17.05 Estrade zilei, 17.30 Actualitatea economicăI 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară I 18.01 Drumuri şi popasuri turinice I 18.20 Pe portativul undelor, melodie preferatăI 19.00 Rediojurnali 19.15 Romanţe Interpretate de Elena Pohrib şi Constantin Cocrişi 19.30 Actul IV din Opera «Othello de Verdi 30.05 Melodii-clubi 31.00 Buletin de ştirii 21.05 Piese instrumentaler 21.20 Canţonete Interpretate deValentin Teodoriani 21.30 Cărţi, scriitori, opintii 21.45 Valsuri Şi tangouri celebre. Programul de dimineată (11 septembrie): 6 00 Buletin de ştiri J 6.05 Matineui muzicali 6.30 Actualitatea in agricultură 1 6.40 Bucuria, mlndră floarai 7.06 Informaţii şi muzică. Televiziune 16.60 Deschiderea emisiunii. Folkbal : Dinamo — PAOK Salonic* (Cupa europeană a oraşelor-tîrguri). Transmisiune de la eta*alonul Dinamo * 17.50 Microavanpremiera zilei 18.00 Momente folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor » 18.30 Cabinetul economic TV. .Asigurarea fi controlul calităţii produselor“ I 19.20 1001 de veri — emisiune pentru cei mici » 19.30 Telejurnalul de seară I 20.00 Concursul şi Festivalul Internaţional .George Enescu‘. „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academia de Operă şi Balet «S. M. Kirov** 1 din Leningrad (actul I) i 20.50 Cronica literară ţ 21.05 „Lacul lebedelor1* de P. I. Ceaikovski (actul al 2-lea) I 22.00 Telejurnalul de noapte » 22.15 „Lacul lebedelor* de P. I. Ceaikovski (actul al 3-lea) I 23.00 închiderea emisiunii* Cinematografe VICTORIA I .Mayerling*, cinemascop. Orele: 8.45, 11.35 , 14.40, 17.35, 20.30. REPUBLICA : „Intîlnire la vechea moschee“, cinemascop. Orele : 11, 11, 15, 17* 19, 21. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU*: .Aventurile lui Juan", cinemascop. Orele 9 , 11.15, 14.30, 16.45, 18.55, 21. ARTA: „Stăpin pe situaţie*, orele : 9, 11, 15, 17, 19, 21. GRADINA .POMUL VERDE*, „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse*, ora 19.45. TATARASI I .Lupoaica*, cinemascop. Orele : 16, 18, 20. NICOLINA ,R. D.*, Orele : 16, 18, 20. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la Clubul artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, va putea fi vizionat la televizor baletul .Lacul lebedelor* în interpretarea Teatrului Acatemic de Operă şi Balet „S. M. Kirov* Leningrad, prezentat în cadrul Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu“. O.N.T.—Agenţia judeţeană de turism Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi face cunoscut celor interesaţi că staţiunea Strunga asigură condiţii optime pentru odihnă şi tratament. Costul pe zi, pentru o persoană, este de 30 lei, în care se includ masa, cazarea şi tratamentul. Numărul de zile se acordă după preferinţele solicitanţilor. Locurile pot fi obţinute de la Agenţia din Iaşi, precum şi direct în staţiune. Pentru duminică, 20 septembrie, se organizează o excursie la Strunga, cu ocazia întâlnirii folclorice interjudeţene. Plecarea din Iaşi se va face în două serii : la ora 8 şi la ora 10. Costul excursiei este de 33 lei. înscrierile se fac pînă vineri 18 septembrie, în limita locurilor din autocar. La excursia de sfîrşit de săptămînă, pe traseul: Iaşi — Mirceşti — Lacul Roşu — mănăstirile Văratec, Agapia, Neamţ, Secu se pot face înscrieri numai pînă joi, 17 septembrie, ora 12. Timpul probabil Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Innorări slabe trecătoare se vor produce local în zona de munte şi nordul Moldovei. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-vestic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor oscila între 12 şi 16 grade, iar maximele între 26 și 30 grade.