Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-16 / nr. 7463

fLACARA IASULUI PAGINA 2* GHEORGHE DOJA Wobile­r de ţăran! Iobagi, o­­răşeni săraci, români, maghiari şi săcui, sub comanda lui Gheorghe Doja, au dezlănţuit, spre sfirşitul lunii mai a anului 1914, atacul împotriva forţelor armate ale nobilimii. Regiunile maramureşene, crişene şi so­­meşene au fost curăţate de­­nobilime, iar forţele armate re­gale înfrînte lingă Seghedin şi Cenad. Episcopul Nicola® Csaky, unul din comandanţii armatei re­gale, a rămas pe cimpul de luptă. Răscoala a cuprins intreaga Transilvanie. Pentru înăbuşirea ei nobilimea l-a obligat pe re­ge să ceară ajutorul altor şefi de state europene. Cele mai pu­ternice forţe militare ale nobi­lilor s-au concentrat lingă Ti­mişoara, pe care răsculaţii au înconjurat-o. La 15 iulie la a­­jutorul asediaţilor a sosit ar­mata comandată de voievodul Tran­silvaniei Ioan Zapo­­lia. Răsculaţii, prinţi între două focuri, _______ au suferit o grea înfringere. Gheorghe Doja, grav rănit, cu o parte din căpitanii săi, a căzut prizonier. Ziua executării tuturor s-a fixat la 20 iulie. Con­ducătorului răsculaţilor i s-a hotărit moarte înfiorătoare, mai until i s-au deschis vinele şi singele l-au dat fratelui său ca să-l bea, apoi a fost legat pe un scaun de fier înroşit de foc şi i-au aşezat pe cap o coroană încinsă de foc, i-au rupt carnea de pe corp cu cleştii şi au dat-o să fie mân­­cată de căpitanii săi ţinuţi în­fometaţi mai multe zile. Uimit de cele văzute, un cronicar contemporan a notat că in timpul caznelor Gheorghe Do­ja „n-a scos nici un suspin, nici o lacrimă, nici un geamăt*. Rămăşiţele corpului său au fost tăiate in patru părţi ţi expusa la Iiuda, Alba lulia, Oradea şi Timişoara, iar capul la Seghe­­din. Şi ceilalţi conducători ai ţăranilor răsculaţi au suferit a-a­celeaşi chinuri şi o moarte a­­semănătoare. Unul din cei care au asistat la acest odios spec­tacol scrie : „Intr-adevăr a fost o privelişte îngrozitoare şi un fel de a se pedepsi nemaiau­zit... de la care creştinii ar fi trebuit să fie departe şi cu gîndul şi cu privirea*. Prin a­­semenea pedepse grave nobilii au urmărit să-i Intimideze pe răsculaţi şi să nu îndrăznească j A se mai răscula vreodată. Dar războiul răsculaţilor îm­potriva exploatatorilor nu s-a­­terminat cu moartea de martir a lui Gheorghe Doja. Căpita­nii scăpaţi din încercuirea de la Timişoara şi-au regrupat for­ţele in jurul Clujului, unde în ca­să au fost înfrinţi de armata voievodului Transilvaniei. Ulti­ma rezistenţă a răsculaţilor, co­mandaţi de căpitanul maghiar Laurenţiu Mészáros, a fost li­chidată lingă Oradea. Lauren­­ţiu Mészáros, prins, este dus la Cluj, tras in ţeapă şi apoi ars în piaţa oraşului. O parte din răsculaţi, în cete mai mici, au continuat lupta şi in anul 1515. Teroarea dezlănţuită de no­bilime împotriva răsculaţilor a fost necruţătoare. Oricine era bănuit că participase la răscoa­lă putea fi ucis fără milă, ast­fel că zeci de mii de ţărani, orăşeni săraci şi nobili mici au căzut victime răzbunării nobili­mii, care nu s-a mulţumit nu­mai cu otita, ci a urmărit ca pu­terea ei să fie simţită şi de generaţiile viitoare de iobagi. Pentru aceasta nobilii au con­vocat, la 18 octombrie 1514, dieta ţări! — zisă 7,dieta sălba­tecă*. După 33 da zile de dez­bateri dieta a votat o lege In care s-au prevăzut pedepsele pentru cei ce s-ar mai fi răscu­lat vreodată. In articolul 14 al unei legi s-a consemnat că toţi ţăranii care s-au răsculat împotriva stăpînitorilor ar tre­bui condamnaţi la moarte, dar ca «să nu curgă atita singe şi pentru ca să nu dispară toată iobăgimea, fără care no­bilimea n-ar putea trăi», urmau să fie executaţi «numai căpi­tanii, centurionii şi decurtonii ţăranilor". Pentru ca toţi ur­maşii răsculaţilor conduşi de Gheorghe Doja să-şi aducă a­­minte peste veacuri cît de ma­re a fost „crima" săvirşită îm­potriva stăpînitorilor, ţăranii din Translivania au fost decretaţi «iobagi veşnici", rămînlivd le­gaţi veşnic de glie, opriţi de a putea şi folosi vreun fel de arme. Cei care încălcau dispoziţia se pe­­depseau cu tăierea mîinii drepte. Juristul Ştefan Werbăczi a primit din partea dietei sarci­na de a codifica dispoziţiunile am­intite. El a lucrat timp de trei luni şi codul său - des­pre care s-a spus că l-a scris cu fringe de iobag* - apără şi prevede numai drepturile* proprietarilor de pâmînt. Acest cod cunoscut sub denumirea de Tripartitul Iul Werbăczl a repre­zentat baza legală potrivit că­reia nobilimea a supus unei exploatări accentuate şi con­tinue ţărănimea iobagă. Deci, după codul amintit, societatea a fost împărţită In două cate­gorii : o minoritate privilegiată şi mulţimea oropsită, formată din marea majoritate a poporu­lui, ţărănimea iobagă. Aceasta fiind situaţia creată a ţărănimii, nimeni nu trebuie să fie surprins că «a n-a voit să lupte pentru salvarea regatului ameninţat de cotropirea otoma­nă şi este explicabil de ce la Mohaci, in 1526, regele Unga­riei n-a putut alinia împotriva forţelor lui Soliman al ll-lea de­­cît o mină de nobili, pecetluind astfel pentru sute de ani soar­ta regatului maghiar. Chiar dacă rezultatele ime­diate ale războiului din 1514, cu toate sacrificiile miilor de ţărani români, maghiari şi să­­cui şi a conducătorului lor, Gheorghe Doja, au fost negati­ve, ducînd chiar la o întărire temporară a orînduirii feudale, a creşterii puterii, de represiune a nobilimii, totuşi statul feudal a primit lovituri puternice, care l-au zguduit din temelii, iar pu­terea lui economică a slăbit, fiindcă numeroşi ţărani au e­­migrat în Moldova, în ţara Românească şi s-au aşezat în oraşe, îngroşînd rîndurile sără­cimii şi menţinînd astfel o sta­re permanentă de mînie şi ne­mulţumire. Ca încheiere, subliniem că masele de ţărani iobagi ro­mâni, maghiari şi săcui din Transilvania, împreună cu sără­cimea oraşelor, au păstrat şi perpetuat ca un bun de mare preţ amintirea faptelor de ar­me săvîrşite de ei sub condu­cerea lui Gheorghe Doja, iar icoana şi jertfa lui de martir a strălucit vie în inimile celor exploataţi, care au sperat me­reu intr-o eliberare, care însă le-a venit de-abia după august 1944. Prof. dr. N. GRIGORAŞ şef de sector la Institutul de istorie al Academiei, Filiala Iaşi EVOCĂRI Istoria utilajelor prăfuite (urmare din pag. 1) Puie să verificăm dacă nu cum­va ne sunt folositori. Ing. Sanda Balint, din cadrul serviciului mecanic-şef de la Complexul de morărit şi pani­­ficaţie : „Mă surprinde poziţia tovarăşului Ing. D. Bălan, pen­tru că ne-am consultat în acest sens". Ing. D. Bălan : „Pentru mi­ne situaţia este neclară. Ştiu că nu s-au scos contorii din magazie". Spre sfirşitul discuţiei a in­tervenit Ing. Gică Aronovici, me­canicul şef al combinatului, care a conchis : „La noi se munceşte mult pentru lichida­rea stării de Inactivitate a u­­nor utilaje. Am şi rezolvat o bună parte din cazuri*. Nu contestăm afirmaţia me­canicului şef. Am redat ura crim­ei din discuţiile generate de prezenţa noastră în combi­nat, discuţii care atestă cu pri­sosinţă că nu întotdeauna şi toţi cei răspunzători de buna folosire a utilajelor cunosc rea­litatea din fabrici, „Istoria" unor maşini şi instalaţii care zac prin magazii prăfuite de vreme. Cine, dacă nu perso­nalul din cadrul serviciilor me­­canic-şef de la nivelul între­prinderilor sau combinatului trebuie să se intereseze de soarta acestora, să caute so­luţiile cele mal potrivite pentru a te reactiva ! Că nu se face prea mult In acest sens, atft la întreprinde­rile vizate de noi tn aceste consemnări, cît şl la altele, ne-am convins tot la Combi­natul Industriei alimentare. A­­ici se caută nişte rezervoare de mare capacitate, fără să se ştie e­l­­a lista de disponibili­tăţi, existentă la Banca de In­vestiţii, astfel de rezervoare pot fi găsite la întreprinderea de gospodărirea locuinţelor şi lo­calurilor care n-are ce face cu ele. Este necesară o grijă sporită din partea serviciilor mecanic­­şef din Întreprinderi şi combi­nate pentru lichidarea mijloa­celor de producţie scoase din circuitul economic şi, totodată, mai multă atenţie din partea forurilor tutelare In acţiunea de dotare a unitâţlor productive. Pentru că sunt încă multe u­­nităţi In care unele utilaje stau nefolosite Combinatul textil, în­treprinderea „Progresul", Uzina de prelucrare a maselor plasti­ce, I.T.I., I.G.L.L. și altele. Poftiţi la etajul 10 fără... lift împlinesc aproape două luni de cind mi-am mutat familia in blocul R. 3 de locuinţe proprietate perso­nals din str. Republicii nr. 518. Blocul are 10 nivele, este confortabil, iar ca as­pect consider cî nu gre­şesc daci afirm că face parte din cele mai atragfi­­toare blocuri din oraş. Lo­catarii au totuşi un necaz, care s-a făcut bine simţit chiar din primele zile ale mutării lor in bloc. Este vorba de lift, de veşnicul lift — ţinta multor epi­grame, caricaturi sau note satirice. Cu vreo trei săp­­tămini in urmă acestui lift i s-a făcut proba şi, în prima zi, a funcţionat nor­mal. A doua zi însă unul din mecanici l-a blocat tocmai intre etaje, şi blo­cat a rămas pină acum. Dacă ar fi vorba de un i­­mobil obişnuit cu 4 nive­le, treacă-meargă. Dar ca să urci scările pină la eta­jul 7, 9 sau 10, ba încă seara, după o zi de muncă încordată, nu e de loc plă­cut. La etajele din jumăta­tea superioară a blocului locuiesc, de asemenea, şi ciţiva oameni vîrstnici. Se­­înţelege că, pentru ei, ur­catul scărilor pină la ul­timul etaj este cu mult mai anevoios. II invit, deci, pe cei care răspund de bu­na funcţionare a liftului nostru să încerce numai de două ori la rind să urce şi să coboare scările blo­cului nostru. Poate că a­­bia după­ aceea s-ar con­­vinge ci­ ce este de nece­sar locatarilor un ascensor bun. OV. MĂRAŞCANU Iaşi Dacă n-a avut cantaragiul chef... Spre sfirşitul lunii iulie a.c., moara de grîu din oraşul nostru a fost mult solicitată. In una din zile In faţa morii se aflau nu­meroase căruţe Încărcate cu saci în aşteptarea rin­­dului la măcinat. De obi­cei, în asemenea situaţii moara funcţionează perma­nent pină se termină ul­timul bob. Dar în ziua a­­ceea cantaragiul loan Ar­­temie nu avea chef să stea la dispoziţia solicitanţilor. El a lăsat să macine nu­mai ciţiva protejaţi (care sosiseră la moară cu cite două — trei sticle cu vin), apoi a închis moara, lă­­sându-i pe ceilalţi să aş­tepte afară pentru a mă­­cina a doua zi. Dar, fapt curios, deşi u­­şile morii erau bine fere­cate, maşinile au continuat să funcţioneze din plin. Ba chiar toată noaptea. Cum justifică oare cantara­giul combustibilul consu­mat la măcinarea unei cantităţi de grîu albt de mare ? V. ELUPEANU Tg. Frumos N. R. Conducerea I.E.I.L. Paşcani de care aparţine moara din Tg. Frumos a anchetat ca­zul şi a constatat jus­teţea celor semnalata — ne-a confirmat, recent, Direcţia judeţeană de Industrie locală Iaşi. In consecinţă,­­, s-a impu­tat cantaragiului Ioan Artemie suma de 1.178 de lei, adică valoarea ulumului neinregistret aplicindu-i-se totodată şi sancţiunea «mustrare scrisă cu avertisment*. Prins asupra faptului In apropiere de str. Man­ta Roşia există • unitate „Alimentara* in care lu­crează gestionarul Dumitru Condurache. Acesta nu da cumpărătorilor restul de bani complet şi, ceea ce este tot atit de Intolera­bil, vinde produsele cu Lip­să la cîntar sau de gramaj. Ba, mai mult, gestionarul amintit obişnuieşte să con­sume alcool în timpul ser­viciului şi să repeadă cum­părătorii cu cuvinte groso­lane. Mulţi cetăţeni au recla­mat această stare de fapte conducerii O.G.L. „Alimen­tara", dar nu se ia nici o măsură, iar gestionarul continuă să sfideze pur şi simplu cumpărătorii. Se ve­de treaba că este necesa­ră o intervenţie ceva mai viguroasă ca cele de pină acum. VLAD COJOCEA Iaşi N. R. In ziua de 23 iulie a.c. — ne-a comu­nicat Miliţia municipiu­lui Iaşi — gestionarul Dumitru Condurache de la unitatea nr. 54 a O.C.L. „Alimentara" a fost prins asupra fap­­ tului cind vindea produ­se cu lipsă la măsură­toare şi cu suprapreţ. A fost trimis In judecată. Un necaz de 7 ani Locuiesc de 7 ani într-un apartament de la etajul I al imobilului nr. 2 din Pia­ţa Unirii, şi tot de 7 ani necazurile cu acest aparta­ment nd se ţin lanţ. Din cauza înfundării cu regula­ritate a coloanei principale de colectare a apelor mena­jere nu a fost an, din 1963 încoace, în care apartamen­tul să nu-mi fie inundat de cîte 6—7 ori. Pe la sfîr­­şitul lunii iunie a.c., o e­­chipă de instalatori de la I.G.L.L. a desfundat coloa­na şi am primit asigurări categorice de la şeful a­­cesteia că defecţiunea a fost remediată definitiv. U­­şurat de grijă, am plecat apoi din localitate cu toa­tă familia în concediu dar, la reîntoarcere, am găsit apartamentul intr-un hal de necrezut. Apa revărsată a degradat complet parche­tul din toate camerele şi mi-a distrus un covor, iar pereţii umeziţi degajă şi a­­cum un miros insuportabil. M-am prezentat deci la I.G.L.L., în ziua de 7 au­gust, cu o cerere prin ca­re am solicitat înlocuirea parchetului, menţionlnd că pină in prezent am mai suportat încă de două ori cheltuielile unei asemenea lucrări. De atunci am pier­dut multă vreme cu insis­tențele pe la birourile di­feritelor servicii ale aces­tei întreprinderi, dar nici acum nu am certitudinea că se va lua vreo măsură serioasă. Vă spun drept că nu mai sunt dispus să pl­e­tesc remedierea unor de­fecţiuni de care nu sunt cu ceva vinovat. IOAN MECHENIE Iaşi Celor ce-şi torturează familia, pedepse pe măsura faptei (urmare din pag. I) ludrul unui biograf II pune tale de dese momente Infracţionale. De la a nu munci şi pină la a fura asta un drum foarte scurt. In cazul lui Mihai Buruiană şi Costache Amărtutu­, singura cale de a-1 determina la o via­ţă morală a mai rămas doar legea. Şi legea şi-a spus cu­viatul. Cei doi, pentru abate­rile de la normele noastre de conduită, au fost condamnaţi la cite trei luni Închisoare contravenţională. Există, însă, şi o altă cate­gorie de cetăţeni. Faptele lor nu se deosebesc aproape prin nimic de cele ale lui Mihai I.B. şi Costache A. Adlt doar:­­ sunt Încadraţi in cimpul mun­cii, trăiesc intr-un colect­. Aşa stau lucrurile cu Mihai Avăcăriţei, domiciliat In Iaşi, str. Alexandru I. Cuza nr. 13, muncitor la Cooperativa meşte­şugărească .Solidaritatea“). Rolul colectivului In edu­carea membrilor Iul este bine determinat. Nu s-ar putea spu­ne că Mihai A. nu a găsit In colectivul In care munceşte exemple de comportare faţă de familie, de societate, dem­ne de urmat. Din păcate, Insă, el a ales o altă cale. Şi-a ales drumul pe care legile noastre 11 condamnă. Pentru maltratarea copilului şi a so­ţiei, el a fost condamnat la două luni Închisoare contra­venţională. Asemenea fapte degradează, dezonorează nu numai pe cel ce le comit, ci pot crea breşe greu de refăcut în conştiinţa altora, care uneori devin o pradă uşoară tentaţiilor ne­­faste. Societatea este deci o­­bligată să intervină prin toate mijloacele pentru a preintim­­pina şi contracara acţiunea lor nocivă. In această privin­ţă opinia publică, colectivele de muncă sunt factor­ul la ca­re trebuie să se facă cel din­ţii apel. Desigur, nu Întotdea­una pe aceste căi se vor ob­ţine rezultatele scontate, unii neinţeleglnd şi deci perseve­­rlnd In abateri. Dar In cele mai multe cazuri un individ rai poate râmi­ne total indife­­rent la reacţia de dezaproba­re a oamenilor In mijlocul că­rora trăieşte şi munceşte. Clnd judecata colectivităţii se află In ofensivă ei este obligat să bată In retragere. Un fundament mai trainic (urmare din pag. 1) un lan, porţiuni călcate de combine, spice şi mănunchiuri întregi de griu risipite etc. S-ar fi impus ca la cele ară­tate despre mecanizatori în această adunare să fi luat cuvîntul şi şeful secţiei I.M.A., dar acesta a înţeles probabil că e mai bine să lipsească de­cit să se justifice într-o ase­menea adunare. «Cum te gospodăreşti, aşa ai* — spune un proverb bă­­trinesc, dar implicaţiile defici­enţelor existente la C.A.P. U­­ricani depăşesc cadrul local, grevînd în bună măsură şi a­­supra contribuţiei ce trebuie să o aducă această unitate fon­dului central de produse agri­cole. Luînd în dezbatere şi sarci­nile de plan aferente cincina­lului viitor, în perioada căruia trebuie să se realizeze creşteri substanţiale în producţia vege­tală şi zootehnică, o serie de delegaţi ai membrilor coopera­tori printre care P. Ciob­an, C. Doroftei, V. Vrinceanu, Gh. Tro­fin, C. Radu, Vasile Forăscu şi alţii au arătat că lipsa u­­nei atitudini mai hotărîte a consiliului de conducere în problemele vieţii economice şi organizatorice ale cooperativei a dus la obţinerea unor re­zultate nesatisfăcătoare în pro­ducţie, la o atitudine greşită faţă de obligaţiile statutare ale unor membri cooperatori, care, în pofida prevederilor În­scrise în Legea organizării producţiei şi a muncii în a­­gricultură, nu participă cum trebuie la campanii. Observaţiile făcute de vor­bitori în cadrul discuţiilor nu trebuie să constituie piese pentru procesul-verbal. S-au criticat cu tărie lapte ca: inexistenţa şi acum a unui pod peste Bahlui, situaţie care a izolat în mod practic şesul Brătuleni, cu o suprafaţă de peste 300 de hectare diferite culturi, de restul cooperati­vei; atelajele sunt insuficien­te (la brigada Miroslava la 300 de hectare teren sunt a­­fectate numai trei atelaje, iar la ferma de vaci acelaşi nu­măr mic); autodesfiinţarea din structura brigăzilor de cimp a şefilor de echipă; compor­tamentul de neingăduit al res­ponsabililor de atelaje care consideră mijloacele de trans­port ale cooperativei drept bunuri personale; spaţiul in­suficient de cazare al anima­lelor pentru stabulaţie; apor­tul slab al mecanizatorilor care nici la data aceasta nu-şi aveau pregătite complet uti­lajele pentru însămînţări. li­nele deficienţe existente in ce priveşte campania însă­­minţărilor de toamnă (ampla­samentul de la Brătuleni fi­xat pe o suprafaţă de 100 de hectare porumb boabe, a că­rui cultură este complet verde la ora actuală, sămînţa fără buletin roşu etc.) pot consti­tui piedici serioase în calea realizării sarcinilor pe 1971 şi chiar pentru anii următori. Fără îndoială, trebuie luate măsuri urgente şi pe plan lo­cal, dar şi pe plan judeţean, analizarea lipsurilor existente, care frînează serios dezvolta­rea economică a cooperativei a­­gricole din Uricani puţind constitui pentru Direcţia agri­colă şi U.J.C.A.P. un moment capabil să direcţioneze in bună măsură eforturile ce se impun a fi făcute. „Mayerling“ «- C# Înseamnă ,Mayerling“ știe toată lumea, adi­că nu atlt numele unei localităţi la 40 km. sud de Viena, cu­ numele unei drame senti­mentale rămasă oarecum In istoria intimă a familiei imperiale habsbur­­gice. O dramă sentimentală, ter­minată tragic — dar, Înainte de a­­ceasta, combinată cu citeva compli­caţii politice vi­­zind existenţa u­­nui imperiu şi a moştenirii unui a­­tât de important tron — este un excelent subiect de film , nu un su­biect pentru un film de şcoală nouă (niciodată Resnais, Antonio­ni, Skolimowski sau Forman nu s-ar apuca de aşa ceva), dar un su­biect care, bine lucrat în manieră tradiţională, poate face mii de săli pline pe multe me­ridiane. Şi la noi. Şi Terence Young asta a şi făcut. Urmînd exemplul lui Anatole Ut­­vak, regizorul ca­re ecranizase pri­mul această po­veste (In 1936, cu Danielle Darrieux şi Charles Boyer ca protagonişti), el reia subiectul Intr-o montare fas­tuoasă, elegantă şi cu destul gust, fă­ră Insă a ambiţio­na să depăşească sensurile cuminţi şi la lndemîna oricui, ale acestui fragment de isto­rie. Filmul său este fastuos — cum ziceam — maies­tuos şi totuşi mi­nat de banalitate, monoton şi trenant, secvenţe prea lungi (baletul „Gi­selle", balul, sinu­ciderea), lipsa de Hor, răceala care Însoţeşte majori­tatea scenelor la­să impresia că re­gizorul a lucrat fără convingere, fără pasiune, ne­cucerit de subiect, aşa cum rămlnem şi noi. * Sică «semditar» şi cită deosebire intre acest film şi ,Elvira blad­igan" al lui Bo Wider­­berg. Datele sunt aproximativ ace­leaşi în ce-i pri­veşte pe cei doi amanţi fericiţi-ne­­fericiţi. Dar cită fineţe, cită căl­dură, cu­ senti­ment vibrat pu­ternic, şi totuşi­ discret, profund interiorizat, cită via{ă In filmul su­edezului I Terence Young s-a pierdut Insă In decoruri, In interioare şi peisaje — ce-i drept splendide — a scăpat aparatul de filmat asupra acestora, urlind să-l Îndrepte mai scrutător spre e­­roi. De aceea, per­sona­jele lui au uneori aerul unor oameni oarecare, nerăscoliţi de dra­ma lor Închisă, implacabilă, şi o trăiesc rece şi dis­continuu. Young a vrut să evite melodrama, asta e ioane nim­­pede, dar de aici i se trag toate pă­catele : răceala de marmură a Cathe­rinei Deneuve, fronda mimată a lui Omar Sh­ah­il, expedierea şi goli­rea scenelor de drama sentimenta­lă autentică a ce­lor doi amanţi. Mai mult chiar, re­gizorul a vrut să găsească Încă o explicaţie sinuci­derii arhiducelui (pe lingă cea de ordin sentimental): nerealizarea ţelu­rilor politice. Fap­tul nu ar fi de exclus, dar, aşa cum 11 prezintă Terence Young nu-i convingător. Mai adăugăm — tot la defectele u­­nui film cu pre­tenţii — lungimea supărătoare a dia­logurilor (regizorul e şi scenarist şi autor al dialoguri­lor) şi lipsa lui de strălucire şi spon­taneitate. Am vorbit, aşa­dar, numai de do­­iede. Nu trebuie însă să se creadă că avem a face cu un film prost. Nu. Plat şi monoton da, dar nu prost. El se prezintă ca o­­pera unui profesi­onist onest care ştie să facă un lucru cu care să satisfacă o mare gamă de gusturi. El oferă fast iubi­torilor de fast, pei­saj splendid iu­bitorilor de peisaj, romantism celor romantici şi dramă celor care au mai rămas. Interesul publicului e men­ţinut la o tempe­ratură destul de ri­dicată nu numai pentru că toate marile şi dramati­cele poveşti de dragoste au pu­terea aceasta, ci şi pentru că , după experienţele şi ex­perimentele unor şcoli moderne, u­­nele acceptate de public, altele nu — un film­ lucrat în manieră tradi­ţională, care nu­ ne lasă nelămurită nici cea mai mă­runtă secvenţă şi nu ne pune pro­bleme insolubile, un film mizind pr efecte romantice, are toate şansele de succes. Argu­mente la care se mai adaugă irezis­tibil şi „careul de aşi“ al distribuţiei: Catherine Deneuve (Marie Vetsera), Omar Shariif (Ru­dolf), James Ma­son (Franz ■— Jo­séf) şi Ava Gard­ner (împărăteasa). Cum se vede, nu­me celebre, In­dividualităţi de pri­ma mină, care to­tuşi nu reuşesc să închege un tot prea strălucitor. Catherine Deneuve are farmecul puri­tăţii, al unei sen­sibilităţi ieşite din comun, reuşeşte aici să fie gravă şi pe alocuri (spre final) profundă. Dar jumătate din film este ştearsă, rece şi imobilă. Omar Shariif nu trăieşte drama e­­roului său, o par­curge doar. Mă obsedează ideea că dacă Chiriaă din »Noaptea fur­tunoasă“ a Iul Ca­­ragiale ar fi ajuns arhiduce de Aus­tria, cam aşa ar fi arătat. Ava Gardner? Unde e Ava Gardner din „Noaptea Igua­nei“?­ Şi totuşi, frumuseţea ei se impune In clteva scene. Dar e prea puţin. James Ma­son e şi el un oa­recare In rolul Iul Franz-Josef. Şt. D, MCGd­R Acţiune piraterească asupra unui avion al companiei Tarom Un avion­ al companiei a­­eriene române Tarom, plecat în după-amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta Bucureşti —*• Budapes­ta — Praga, a fost deturnat cu 12 minute înaintea ateri­zării la Praga şi silit să se în­drepte spre München. Această acţiune piraterească a fost săvîrşită de un grup de pasageri unguri, îmbarcaţi la Budapesta, care, sub ame­ninţarea armelor, au silit echi­pajul să zboare deasupra teri­toriului Austriei şi R.F. a Ger­maniei şi să aterizeze pe ae­roportul Riem din München. Deşi propria lor viaţă era în pericol, membrii echipajului românesc au acţionat cu calm, au prevenit panica în rîndul pasagerilor şi au asigurat secu­ritatea zborului, ţinînd perma­nent legătura cu punctele de dirijare a navigaţiei din Aus­tria şi R.F. a Germaniei. Autorii acţiunii piratereşti sunt trei bărbaţi însoţiţi de o femeie şi doi copii. La ateri­zarea la München a avionului, la faţa locului au sosit auto­rităţile vest-germane. Poliţia din München a dezarmat şi arestat imediat grupul persoa­nelor din R.P. Ungară care au atentat la securitatea pasage­rilor şi a echipajului avionu­lui românesc. In prezent au loc cercetări, urmînd a fi aplicate prevederile legilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure secu­ritatea zborului avionului, cei 78 de pasageri şi 5 membri ai echipajului s-au reîmbarcat şi au continuat, în cursul nop­ţii, călătoria la Praga, unde au aterizat în bune condiţii. Ulterior, avionul Tarom a efectuat cursa regulată spre Bucureşti, cu pasageri îmbar­caţi la Praga şi Budapesta. Organele de stat româneşti au luat măsurile corespunză­toare pentru desfăşurarea zbo­rurilor, atât pe liniile interne, cît şi pe rutele internaţionale, în cele mai bune condiţii de siguranţă. (Agerpres) JOCURI ORIZONTAL: 1. Pasăre cîn­­tătoare cu cioc mic şi gros­­—Şi alta de munte ce se hră­neşte cu ghindă, alune ; 2. Botgros — Păsările mărăcini­lor ; 3. Pene de lebădă­­ — Păsări din nordul Europei (ca­re petrec iarna la noi), de cu­loare cenuşie şi cu un moţ în creştetul capului; 4. Dropia, de exemplu — Aripă ruptă! ■— Mediu pentru raţe; 5. Pa­săre răpitoare — Petre Scatiu — Coadă de notătită! — Din avicultură ! ; 6. Pasăre ... mu­zicală — Cap de călifar! — Motate de baltă; 7. Pasăre de curte, in comparaţii... me­teorologice — Coadă de pe­lican I ; 8. Ac — Răpitoare cu pene negre —• La telefon ; 9. Pasăre migratoare de baltă, împodobită cu un mănunchi de pene albe, ornamentale — A­­proape acru!; 10. Podoaba lacurilor —• Nume comun la bibilică ?i pelican!­; 11. O bucată mai mare de gheaţă •— Insulă daneză — Cuvînt; 12. Coţofană­­— Corbi (reg.); 13. Părţi din corpul unei pă­sări — Oraş moldovean — Cap tre aceră I ; 14. Un pian PĂSĂRI mai mic — Păsări vînate pen­tru carnea lor gustoasă. VERTICAL: 1. Pitpalaci — Oprire; 2. Rîndunele de ma­re — Puneri pe aceeaşi treap­tă ; 3. Pete! — Pasăre răpi­toare ce se hrăneşte mai mult cu şerpi — Instrument muzi­cal de mari dimensiuni .• 4. Bună pe varză — Pasărea „ci­nefilă* de la Ma­maia; 5. In cum­pănă ! — Notă mu­zicală — Coțofene — Perioade de timpi 6. Bune pen­tru lopătar — Cap de cufundar­e —ț Țesătură groasă de lină — Pene I; 7. Papagal ameri­can — Raiul pă­sărelelor — Veche armă de vînătoa­­re; 8. Anexă la motocicletă — Pă­sări mari de pra­dă ce trăiesc in munţii Americii de sud; 9. Păun... într-o veche Dromader — întîmplare — Ţinut din Ar­deal ; 10. Pasăre de baltă cu pene negre — Negaţie — In­divizi; ii. Singură — Ofiţer turc din tre­cut — Ou cu pui; 12. A povesti — Pasăre cu pene cenuşii ce se hrăneşte mai mult cu seminţe de in; 13. Sitar alicat — Pasăre cîn­­tătoare din colivie; 14. Cap de rindunică! — Privitoare la păsări — Bibilicile din coadă I­ I. BOTEZATU 4­­ S 4- 1­­, 7 & 9*o ft A In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (16 sep­tembrie) 1 17.00 Buletin de ştirtt 17.05 Estrade zilei, 17.30 Actua­litatea economicăI 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară I 18.01­ Drumuri şi popasuri turin­­ice I 18.20 Pe portativul unde­lor, melodie preferatăI 19.00 Re­­diojurnali 19.15 Romanţe Interpre­tate de Elena Pohrib şi Constan­tin Cocrişi 19.30 Actul IV din O­­pera «Othello­ de Verdi­ 30.05 Melodii-clubi 31.00 Buletin de ştirii 21.05 Piese instrumentaler 21.20 Canţonete Interpretate de­­Valentin Teodoriani 21.30 Cărţi, scriitori, opintii 21.45 Valsuri Şi tangouri celebre. Programul de dim­ineată (11 sep­tembrie): 6 00 Buletin de ştiri J 6.05 Matineui muzicali 6.30 Actua­litatea in agricultură 1 6.40 Bucu­ria, mlndră floarai 7.06 Informaţii şi muzică. Televiziune 16.60 Deschiderea emisiunii. Folk­­bal : Dinamo — PAOK Salonic* (Cupa europeană a oraşelor-tîr­­guri). Transmisiune de la eta*­­alonul Dinamo * 17.50 Microavan­­premiera zilei­­ 18.00 Momente­ folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor » 18.30 Cabinetul econo­mic TV. .Asigurarea fi controlul calităţii produselor“ I 19.20 1001 de veri — emisiune pentru cei mici » 19.30 Telejurnalul de sea­ră I 20.00 Concursul şi Festivalul Internaţional .George Enescu‘.­ „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceai­­kovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academia de Operă şi Balet «S. M. Kirov** 1 din Leningrad (actul I) i 20.50 Cronica literară ţ 21.05 „Lacul lebedelor1* de P. I. Ceaikovski (ac­tul al 2-lea) I 22.00 Telejurnalul de noapte » 22.15 „Lacul lebede­lor* de P. I. Ceaikovski (actul al 3-lea) I 23.00 închiderea emisiunii* Cinematografe VICTORIA I .Mayerling*, cine­mascop. Orele: 8.45, 11.35 , 14.40, 17.35, 20.30. REPUBLICA : „Intîl­­nire la vechea moschee“, cine­mascop. Orele : 11, 11, 15, 17* 19, 21. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU*: .Aventurile lui Juan", cinemascop. Orele­­ 9 , 11.15, 14.30, 16.45, 18.55, 21. ARTA: „Stăpin pe situaţie*, o­­rele : 9, 11, 15, 17, 19, 21. GRA­DINA .POMUL VERDE*, „Cei 1000 de ochi ai doctorului Ma­buse*, ora 19.45. TATARASI I .Lupoaica*, cinemascop. Orele : 16, 18, 20. NICOLINA­ ,R. D.*, Orele : 16, 18, 20. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la Clubul arte­lor de la Casa de cultură a ti­neretului şi studenţilor, va pu­tea fi vizionat la televizor ba­letul .Lacul lebedelor* în inter­pretarea Teatrului Acat­emic de Operă şi Balet „S. M. Kirov* Leningrad, prezentat în cadrul Concursului şi Festivalului inter­­naţional „George Enescu“. O.N.T.—Agenţia judeţeană de turism Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi face cunoscut celor intere­saţi că staţiunea Strunga asi­gură condiţii optime pentru odih­nă şi tratament. Costul pe zi, pentru o persoană, este de 30 lei, în care se includ masa, ca­zarea şi tratamentul. Numărul de zile se acordă după preferinţele solicitanţilor. Locurile pot fi ob­ţinute de la Agenţia din Iaşi, precum şi direct în staţiune. Pentru duminică, 20 septembrie, se organizează o excursie la Strunga, cu ocazia întâlnirii fol­clorice interjudeţene. Plecarea din Iaşi se va face în două se­rii : la ora 8 şi la­­ ora 10. Costul excursiei este de 33 lei. înscrie­rile se fac pînă vineri 18 sep­tembrie, în limita locurilor din autocar. La excursia de sfîrşit de săptă­­mînă, pe traseul: Iaşi — Mir­­ceşti — Lacul Roşu — mănăsti­rile Văratec, Agapia, Neamţ, Secu se pot face înscrieri numai pînă joi, 17 septembrie, ora 12. Timpul probabil Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Innorări slabe trecătoare se vor produce local în zona de munte şi nordul Moldovei. Vîn­­tul va sufla slab din sectorul sud-vestic. Temperatura aerului în cr­eştere uşoară, minimele vor oscila între 12 şi 16 grade, iar maximele între 26 și 30 grade.

Next