Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-18 / nr. 7491

I LA COOPERATIVELE flG ilCOLE DIN BIVOLARI, ŞIPOTE $1 CHIŞ€ft«Elfl Activitatea pe cîmp creşte în intensitate Deşi lucrările agricole de sezon s-au mai împuţinat, participarea la muncă la cooperativele agricole din Bi­volari, Şipote şi Chişcăreni este mai intensă ca în toiul campaniei. Tov. Constantin Şalaru, preşedintele C.A.P.­­ului Bivolari, şi ing. şef Gheorghe Hristea ne-au spus că pînă la încheierea ultimei lucrări de sezon cooperatorii n-au timp de răgaz. Interesîndu-ne de stadiul lucrărilor de sezon am aflat că, aici, la Bivolari, tăiatul tulpinilor de porumb a fost încheiat de mult pe întreaga suprafaţă de 1.200 de hectare, fapt care a dat posibilitatea ca aproa­pe toate forţele cooperatorilor să fie îndreptate la de­­păinşat. — Pînă acum, preciza preşedintele, a fost depănuşată recolta de pe 520 de hectare. Floarea-soarelui a ocupat şi ea 600 de hectare, dar de mult a fost treierată. Cele 910 tone de seminţe, cite au rezultat, au fost predate deja la baza de recepţie. Mer­­gind pe tarlale am văzut la treierişul solei şi lucernei concentrate cîteva combine. Treierişul acestor culturi era pe terminate, cum pe terminate se aflau şi însămînţările. I-am rugat pe interlocutorii noştri să ne spună ce a stat la baza bunelor rezultate obţinute în muncă. — Permanent am avut o bună participare la muncă, ne-a spus C. Şalaru, participare însoţită de multă hărni­cie. Astăzi, la depănuşatul porumbului se află peste 1.000 de ţărani cooperatori. Depănuşatul se executa atit direct pe cîmp, la glugi, cît şi la ariile special amenajate. Mijloacele de transport nu stăteau o clipă. Atelajele, de exemplu, cărau ştiuieţii la pătule. Iar autocamioanele transportau la baza de re­cepţie porumb în contul contractului.­­ Cantităţile cuvenite pentru muncile pe care ni le-au prestat mecanizatorii la cultura porumbului au fost achi­tate, a ţinut să ne spună inginerul şef Gheorghe Hristea. Şi în timp ce mijloacele de transport erau antrenate la căratul recoltei şi majoritatea cooperatorilor la depă- I ■ Mii de cooperatori la strînsul ultimelor culturi ■ Floarea-soare- I lui a fost treierată și predată I la bazele de recepţie ■ Depă- I nusatul porumbului in stadiu avansat a Preocupare deosebi­tă pentru achitarea obligaţiilor I contractuale I­i­nişat, două echipe continuau, una însilozatul tulpinilor de porumb de pe care au fost culeşi ştiuieţii, în amestec cu o tavă de lucernă, iar alta pescuitul. Pînă acum au fost înstilozate aproape 2.000 de tone de diferite furaje, iar pescarii au valorificat 22 de tone de peşte. In ziua vizi­tei noastre Ştefan Veleşcu, împreună cu Vasile şi Gheor­ghe Anghel, Mihai Rusu, Mihai Hustuc, Constantin I. D. Rusu, Vladimir Petrişor, Gheorghe Plugaru, Mo­to­hai Sava şi Ilie Toader începuseră pescuitul unui alt iaz. La cooperativa agricolă din Şipote, ne-am întilnit cu aceeaşi participare intensă la muncă. Vasile Nemesniciuc, preşedintele unităţii, şi inginerul şef Ion Paleu ne au spus că via a fost culeasă, floarea-soarelui, de pe cele 688 de hectare, treierată şi dusă în bază şi că acum, pe primul plan, a rămas recoltatul porumbului, lucrare la care par­ticipă aproape toţi cooperatorii. „ In prezent, avem în glugi recolta de pe 1.150 de hectare din 1.200 de hectare care au fost ocupate cu po­rumb, ne-a spus inginerul şef. Din ce s-a recoltat, mai bine de jumătate este depănuşat, iar 500 de hectare eli­berate de recoltă şi semănate cu grîu. Pe lingă grija existentă pentru terminarea cit mai repede a lucrărilor agricole de sezon, consiliul de con­ducere, îndrumat de organizaţia de partid, s-a ocupat în­deaproape de achitarea obligaţiunilor contractuale. In ul­tima vreme au fost duse la bazele de recepţie şi expedia­te către depozitele I.L.F., 1.034 de tone de floarea-soare­lui, 350 de tone de ceapă, 160 de tone de morcov, 200 de tone de varză, precum şi 300 de tone de porumb. Se con­tinuă cu livratul porumbului şi al legumelor. La cealaltă cooperativă agricolă din comună, şi anu­me la Chişcăreni, aveam să aflăm şi să ne convingem că strlusul culturilor se desfăşoară in acelaşi ritm. Şi aici floarea-soarelui a ocupat o însemnată suprafaţă. E vorba de aproape 600 de hectare. Recoltatul acestei cul­turi a fost terminat, autocamioanele transported acum la baza de recepţie ultimele cantităţi de seminţe rezultate de la treieriş.­— Am încheiat şi recoltatul porumbului de pe cele 720 de hectare, ne-a spus tov. Bac­ov, preşedintele coo­perativei agricole, din care mai bine de un sfert a şi fost depănuşat. Şi aici atelajele erau concentrate la eliberarea tere­nului, iar autocamioanele la transportul produselor con­tractate cu statul. Tov. Gheorghe Sănăuţeanu, secretarul comitetului comunal de partid, cu care am stat de vorbă, a ţinut să scoată în evidenţă aceeaşi preocupare care e­­xistă la consiliul de conducere de la C.A.P. Chişcăreni pentru achitarea obligaţiilor contractuale ca şi la consi­liul de conducere al C.A.P. Şipote. De exemplu, au fost predate 30 de tone de carton­, contractul fiind îndeplinit, întreaga producţie de floarea-soarelui, precum şi 460 de tone de sfeclă şi 165 de tone de porumb. Se predă în continuare porumb, precum şi sfeclă de zahăr, pe măsură ce se recoltează. Dar, dacă unitatea stă bine cu recoltatul nu acelaşi lucru putem spune despre stadiul în care se află însă­­mînţările. Pînă la 15 octombrie a c. nu se semănase nici jumătate din suprafaţa planificată. — Este adevărat, ne-a spus ing. Gheorghe Mihail, sintem­ rămaşi in urmă cu însămînţărire. Asta însă din cauză că însămînţăm griul, cu excepţia a 48 de hectare, numai după culturile tîrzii. în prezent, avem tot terenul ce urmează să-l mai semănăm, eliberat şi în bună parte pregătit. In circa 5 zile încheiem şi noi semănatul. Fără îndoială că rezultatele bune obţinute de coope­rativele agricole amintite la strînsul culturilor de toamnă se datoreşte unei intense participări , muncă, particina­­re care nul numai că n' a fost stabilă ci prin măsurile luate, a cunoscut in ultimul timp o vizibilă amplificare. Gheorghe STEJARU Și ce frumos ar fi fost... (u­rmare din pag. 1) străduia să-l scoată un relief permanent (e drept că, din cmd In cînd, ni se arăta și ceafa solistului - cu toată gri­ja ca să nu auzim prea bine ce cîntă). Asta ca să nu mai vorbim de Hazul jalnic al momentelor vesele, de caraghioslîcul unor „evocări“ ce se voiau nostalgice, de Insistenţa intr-o desuletudine îngropată de mult. Şi cit de frumos ar fi fost dacă totul era pre­gătit din timp, cu concursul mai multor scriitori ieşeni, al unor autori ce-au reuşit la noi şi pe tărîmul atît de con­troversat al satirei şi umorului ! De ce să emitem din Iaşi, pentru cîteva milioane de telespectatori — un public uriaş şi pretenţios - ceva răsuflat şi sălciu ? Iaşul e mai viu decit orb­ind, a trăit prefaceri impresionante, se bucură de pre­zenţa sub acoperişurile sale a unor talente remarcabile. Ce moment izbutit ar fi fost dacă trei-patru actori ar fi redat cîteva din epigramele scînteietoare schimbate la recentul festival de poezie şi unde George Lesnea se dovedeşte n­eu tinăr ? De ce n-au fost solicitaţi Andrieş, Oprea, Iacoban să ne dea cîteva scenete ? Pentru pregătirea unui spectacol de teatru ce vede lumina rampei de zece-douăzeci de ori, munceşte cu Înverşunare adesea o armată de oameni. Iar clnd e vorba să ne vadă cinci milioane de oameni, din ţara În­treagă, improvizăm stîngaci, neinspirat, Inădim, cîrpim, ne­dumerim pe cei ce ne văd. Şi, din păcate, nu din vina noastră. Căci Iaşul, în materie de varietăţi de estradă, poa­te mult, mult mai mult decit am văzut duminica trecută. Calitatea superioară (urmare din pag. l) care datorită măsurilor orga­nizatorice luate în ultima vre­me a ridicat procentul muncii în acord față de trimestrul întîi. Din analiza îndeplinirii nor­melor rezultă că depășirea lor este posibilă numai pe seama unui efort al muncitorului — ridicarea calificării profesiona­le şi o mai bună organizare a lucrului care, laolaltă, asi­gură creşterea efectivă a pro­ducţiei prin creşterea produc­tivităţii muncii. De aici şi sar­cina ce revine unităţilor noas­tre de a se ocupa în perma­nenţă de ridicarea continuă a pregătirii profesionale. Noul sistem de salarizare prevede şi alte elemente noi, în măsură să determine ridi­carea pe o treaptă superioară a eficienţei economice şi a îmbunătăţirii calităţii transpor­­turilor. Printre aceste elemen­te cităm: acordarea de pre­mii pentru realizări deosebite în cursul anului şi gratificaţii la sfîrşitul anului. Premierea salariaţilor, potrivit acestor prevederi, se asigură, in con­diţiile realizării indicatorilor anuali sub formă de gratifi­caţii care pot merge pînă la 3 salarii tarifare, sporind in­teresul colectivelor de muncă pentru a stărui ca rezultatele bune obţinute în cursul anu­lui să se confirme şi prin bi­lanţul contabil anual. Această prevedere va imprima o core­lare mai strînsă între reali­zarea indicatorilor cantitativi, calitativi şi constituirea fon­durilor dfT'sîTfîTTTTă'f ~ materialăT' Indeplinindu-și indicatorii de calitate și cantitate pe semes­trul I 1970, întreprinderea noastră a fost în măsură să-şi constituie fondul de premiere, acordînd salariaţilor cu merite deosebite premii în valoare de peste 130.000 lei. O măsură eficientă de întă­rire a disciplinei, de redu­cere simţitoare a fluctuaţiilor şi de creştere a diferenţierii cîştigurilor în funcţie de ex­perienţa în muncă, o consti­tuie introducerea sporului de vechime. In perioada celor trei trimestre unitatea noastră a plătit drept spor de vechime suma de 589.000 lei, cu influ­enţă pozitivă nu numai asupra ciştigurilor individuale, ci şi asupra stopării fluctuaţiei. Ast­fel numărul salariaţilor plecaţi din întreprindere în 9 luni din acest an se ridică la 137, faţă de perioada corespunză­toare a anului trecut cînd s-a înregistrat un număr de 427 plecări. De asemenea, noul sistem de salarizare împleteşte foarte strîns cîştigul ridicat, cu în­tărirea spiritului de răspun­dere în muncă, permiţînd ast­fel folosirea lui ca mijloc e­­ficient în activitatea educati­vă. Acordînd importanţa cu­venită acestei caracteristici a noului sistem de salarizare, conducerile autobazelor, orga­nizaţiile de partid şi de sin­dicat au desfăşurat o intensă muncă politico-educativă pen­tru întărirea disciplinei. Ca un rezultat bun obţinut în această direcţie putem arăta că numărul orelor absentate de salariaţi în trimestrul III 1970, comparativ cu trimestrul I 1970, a scăzut cu 12 la sută. Dacă noul sistem de salarizare permite să se cîştige mai mult, el sancţionează în acelaşi timp, cu severitate, abaterile, care influenţează negativ îndepli­nirea planului. Unităţile noas­tre au folosit aceste prevederi legale faţă de acei salariaţi certaţi cu disciplina, care nu şi-au dus la îndeplinire sarci­nile şi obligaţiile de serviciu ce le reveneau. Astfel pînă la 1 octombrie s-au aplicat în acest an penalizări-reduceri din salar în valoare de 135.000 de lei. Comitetul de direcţie este hotărît să-şi perfecţioneze sti­lul de conducere, să foloseas­că în mod cît mai eficient prevederile noului sistem de salarizare pentru ca întregul colectiv al întreprinderii să obţină noi şi importante rea­lizări economice. mm Iarăşi despre­­ călătoria cu tramvaiele şi autobuzele (urmate din pag. 1) Iată ce ne-a scris, ca o com­pletare, şi muncitoarea Olimpia Cimpoianu din aceeaşi fabri­că. „... Deoarece locuiesc de­parte de întreprindere merg zil­nic cu un autobuz de pe tra­seul 10. Prefer autobuzele de pe acest traseu, pentru că cele ca­re circulă spre Bircium sunt atit de aglomerate cu salariaţi de la IPROFIL „Mobila“, Staţia C.F.It. Socola, Antrepozitul frigorific etc., incit nici nu mă pot urca măcar in vreunul. Uneori, prind autobuzul 10 de cum ajung in staţie. De cele mai multe ori insă îl aştept cîte 30-40 de mi­nute, ba chiar­­şi mai mult. De aceea plec dimineaţa cu cite o oră înainte de­­program, iar du­­pâ-amiazâ aştept aproape o altă oră, la poarta fabricii, sosirea autobuzului. In afară de aces­tea vă rog să meri luaţi notă că, în aceeaşi situa­ţie, se mai gă­sesc şi alte salţiriate şi nu nu­mai din fabrica noastră de con­fecţii, ci şi de­­la I.C.R.T.I. Vara, faptul nu prea are cine ştie ce însemnătate. Dar ce mă voi face la iarnă ? Nu mai ştiu ...“. Ar fi păcat să nu folosim pri­lejul pentru a desprinde din scrisori şi alte asemenea exem­ple. De pildă, a feroviarului Va­sile Mandachi de la Staţia C.F.R. Socola care ne scrie despre timpul pierdut în aşteptarea au­tobuzelor de pe traseul 29. Sau a locuitorului loan Mircea din la$$, Şoseaua Bucium nr. 52, ca­re a consemnat momentul din ziua de 29 septembrie a.c., ora 7,05, cînd in staţia „Poşta Bu­cium" s-au adunat nu mai pu­ţin de 4 autobuze (cu numerele, 464, 405, 392 şi 1121) de pe traseul Păcurari-Bucium. Să ne oprim însă aici şi iată ce so­cotim că trebuie de adăugat : Ar fi greşit să se susţină că la I­­.T.I. nu există preocupare şi că­­ nu se fac eforturi pentru ame­liorarea transportului în comun. Şi totuşi, de timp îndelungat persistă aceleaşi neajunsuri (cir­culaţie defectuoasă şi supraaglo­merare în autovehicule) care ne­mulţumesc călătorii şi le aduc destule necazuri. Care să fie cauza? Nu cumva eforturile ce se depun nu sunt orientate spre direcţiile în care sunt necesare? Sau poate că măsurile stabi­lite nu se înfăptuiesc cu con­secvenţă pînă la capăt ? Anunţăm cu profund regret încetarea din Viaţă. In seara zilei de 15 octombrie 1970, fiul Sălceanu Gr. Vasile, născut la 10 decembrie 1908. El a îndeplinit timp îndelungat di­ferite sarcini în cadrul apa­ratului de partid şi de stat. Pentru activitatea depusă a fost decorat cu ordine şi me­dalii ale Republicii Socialiste România. Corpul neînsufleţit este de­pus la locuinţa sa din str. Flamura Roşie nr. 6. Inmormîntarea va avea loc astăzi, 18 octombrie, ora 14, la cimitirul Eternitatea. Un grup de tovarăși I SPORT Fotbal, divizia A In urma unui arbitr Steaua — Politehnica 3-2 (1-2) (Prin telefon de la trimisul nostru speciali. Datorită unei scăpări din vedere­a oficialilor, ,Steaua" a jucat tot timpul cu 12 oa­meni în teren, cel de al 12- lea stelist avîmd nu numai ghete cu crampoane, ci și flu­ier. Raportul de forţe, cît se poate de clar pe gazon, s-a reflectat absolut deformat pe tabela de marcaj. Toţi cei ca­re au fost ieri prezenţi în tri­bunele stadionului „23 Au­gust" din Bucureşti au putut remarca de la bun început su­perioritatea netă a echipei ie­şene. Cum , necum, acesta este adevărul adevărat. Eu u­­nul mărturisesc cinstit că nu Înţeleg în ce mod a izbutit Gil Mărdărescu să schimbe în­­tr-atît echipa, „Politehnica", avînd personalitate, vigoare, clarviziune şi toate celelalte. Dacă acest antrenor nu exista s-ar fi cuvenit, fără îndoială, inventat. Minuni în vremea noastră nu ştiu a se mai face —dar, iată că Mărdărescu do­vedeşte contrariul, „minunea de la Copou" aparţinîndu-i în cea mai mare măsură. Echipa este alta. Fiecare jucător are aplomb,­­ fiecare ştie cum să se încadreze în acel mecanism complicat denumit echipă, fie­care capătă încredere în for­ţele proprii şi, automat, în­drăzneală, cutezanţă. Dar, iată că a apărut unul ca Nicollae Cursaru din Plo­ieşti. Rar mi-a fost dat să văd un arbitraj atît de viabil păr­tinitor, atît de vizibil incorect. Dar să ne referim la joc. Chiar un min. 6 al meciului, portarul Iordache degajează în ... piep­tul unui adversar, de acolo mingea va ajunge la Vigu. Un şut de loc neinspirat, portarul, ieșean este surprins, nu poate interveni și... 1-0 pentru „Steaua”. Vor urma minute de consistentă dominare ieșeană (Cuperman şi Moldoveanu cre­ează buna ocazii), pînă cînd, în min. 14, o minge este „lu­crată“ extrem de abil de că­tre studenţi, ajungînd, în cele din urmă, in bara porţii lui Suciu. Goliac va fi în conti­nuare pe fază, şutind de a­­proape în gol: 1—1. In ace­laşi minut (14) se produce auto­­accidentarea lui Stoicescu. Minutul 43 aduce al doilea gol al ieşenilor: Cuperman recîştigă mingea la centrul terenului, face o cursă irezis­tibilă, deşi faultat, şutează pe lingă Suciu : 2—1. Repriza a doua începe calm, deoarece ieşenii se simt mul­ţumiţi de rezultat, iar gaz­dele, în zi proastă (Pantea a jucat de nota 4, SătmăreanU de cel mult 5...) nu izbutesc decît rareori să se apropie de careul advers. In ultimă Instanţă, jucătorii militari schimbă tactica, abandonînd ţe­săturile meticuloase de pase în favoarea deschiderilor ris­cante îri adîncime. Cu toate acestea, scorul rămîne ne­schimbat. Motiv pentru care fluierul nichelat al omului de la centru anunţă deschiderea „Festivalului Cursaru”. Al 12-lea jucător bucureştean a­­duce egala­rea, în min. 78, cînd va fluiera prompt, decis şi autoritar... patru paşi la portarul Iordache (cum i-o fi numărat, greu de spus, deoa­rece se afla şi cu spatele şi... în celălalt capăt al terenu­lui!!). După ce se va executa lovitura liberă din careu şi după ce se vor fi consemnat cîteva faze lipsite de impor­tanţă, mingea trimisă de Ior­­dănescu vă ajunge la 2 (doi) jucători de la „Steaua" aflaţi într-un ofsaid mai limpede de­cît lumina zilei. Reflex, în­treaga masă a presei strigă „ofsaaid!1" (Pentru întîia dată i-am văzut absolu­t de acord şi pe Fănuş Neagu, C. Firă­­nescu, I. Bocioacă, Cristian Mântu, Iftimie Ionescu, Ion Chirilă, Gh. Atanasiu, şi elfi vor mai fi fost). Totuşi, Tă­tara şutează în plasă, protes­tele rămîn proteste şi golul... gol. Minutele următoare aduc I o oarecare îndîrjire în joc,­­ atît ieşenii cît şi bucureştenii I ratînd bune ocazii de a mar- * ca : Iordănescu (min. 85) drib- I lează totul, inclusiv portarul ■ şi şutează... alături, Lupulescu imitîndu-l în min. 89. Steaua va izbuti să marcheze golul I victoriei în min. 92 (!!), cu­­ largul concurs al aceluiaşi galanton Gursaru . Iordănescu, împinge cu ambele mîini ad­versarul direct, şi, după un brînci ca la rugbi, marchează, aducînd echipei sale „victoria“ de carton, ruşinoasă şi, în felul ei, revoltătoare. Nu pu­tem încheia această succintă cronică (al cărei loc s-ar fi cuvenit să fie mai degrabă, la o rubrică gen „Fapt divers" ori „Aflăm de la Militia Ca­pitalei“), fără a menţiona că, în pofida arbitrajului de car­naval prestat de onorabilul Nie, Gursaru. Ieşenii ar fi pu­tut cîştiga dacă nu făceau motoarele începînd cu min. 60 şi dacă ar fi renunţat la ar­tificiile gratuite din repriza a II-a. Cei mai buni: lanul, Ro­­mila, Cuperman. Slab, neaş­teptat de slab (a rezistat doar o repriză) Incze. Au jucat echipele : „STEAUA“: Suciu, Sătmă­reanu, Hălmăgeanu, Ciugariu, Vigu, Naum (Dumitriu III), Ștefănescu, Pântea, Tătara, Ior­­dănescu, Manea. „POLITEHNICA* : Iordache, Romila, Ianul, Stoicescu (A­­lecu), Pa­ll, Goliac, Marica, Incze, Cuperman, Lupulescu, Moldoveanu. # Mircea Radu I IACOBAN I * 1 Rezultatele chin­tară: Steagul B­roşu Braşov II. T. Arad I 0—0; I. C. Argeşul Piteşti —­­ Dinamo Bucureşti 1—1 (1—0). . Au marcat Roşu (min. 35) şi, I respectiv, Sălceal­u (min. 74). 8 I­I im?LACARA IAȘULUI PAGINA 3 Grupul şcolar comercial Iaşi anunţi EXAMEN DE ADMITERE la şcoala de specializare postliceală pentru „conducători de unităţi comerciale“ Se primesc numai absolvenţi ai Liceului economic cu sau fără examen de bacalaureat. înscrierile se fac la Grupul şcolar comercial Iaşi, str. Max Wexler nr. 9, pînă în pre­ziua examenului. Examenul începe pe data de 21 octombrie 1970 ora 9 și constă în: — Limba română scris şi oral — Economie politică oral Informaţii suplimentare se primesc la sediul şcolii — un maistru in specialitatea centrale, staţii şi reţele electrice — un maistru in specialitatea cazangerie şi sudură — patru maiştri in specialitatea prelucrarea metalelor prin aşchiere angajează prin concurs Uzina mecanică „Nicolina" Iaşi Concursul va avea loc în ziua de 26 octombrie 1970, la ora 8 dimineaţa. Cererile pentru concurs se primesc pînă în ziua de 25 octombrie, ora 15, la serviciul personal. Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de H.C.M. 1061/1959. - un şef serviciu administrativ - un merceolog principal in alimentaţie publică angajează de urgenţă T.A.P. L. Iaşi Solicitanţii pot obţine relaţii su­plimentare direct la biroul personal sau prin telefon 11252. Concurs excepţional Pronoexpres La 25 octombrie a.c., l.OTO-PRONOSPORT organizează un concurs excepţional Pronoexpres. La acest concurs se atribuie în număr NELIMITAT au­toturisme „DACIA 1300“ şi „FIAT 850". Tot în număr NELIMITAT Se mai acordă excursii la Paris cu avionul (durata Circa 8 zile) și excursii în U.R.S.S., partea sudică — pe ruta Moscova, Baku, Erevan, Tbilisi, Suhumi, Soci, Odesa (durata circa 19 zile). Se mai pot cîştiga premii în numerar de valoare va­riabilă şi premii fixe în bani. Se vor efectua 5 extrageri de cite 8 numere din 45. In total vor fi extrase 40 de numere. Reţineţi. Cu biletele de 15 lei Varianta, participaţi la toate extragerile cu şanse mari de cîştig. Procuraţi-vă din vreme biletele. ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor este sîmbătă, 24 octombrie a.c. Teatrul de păpuşi Iaşi anunţă un concurs pentru ocuparea unor posturi de actriţe şi actori. Concursul va avea loc la 15 noiembrie a.c. ora 9, la sediul teatrului, strada Ştefan cel Mare 60, telefon 12434. Cei interesaţi se pot înscrie la concurs pînă la data de 5 noiembrie 1970. V ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ APA, CANAL, GAZE, BĂI IAŞI anunţă Întreruperea fur­nizării gazului metan, In ziua de 18 octombrie 1970 între orele 13—17, la blo­curile de locuinţe cuprinse Intre Podul de Piatră şi cvartalul Primăverii Inclu­siv. Consumatorii sunt rugaţi să nu aştepte sosirea gazu­lui metan cu robineţii "des­chişi. Examinarea PENTRU autoriza­rea ELECTRICIENI­LOR din judeţele Iaşi şi Vaslui va av­ea loc, la 5 noiembrie 1971­, la sediul I.R.E. IAŞL, înscrierile se fac cu începere din 26 oc­tombrie 1970. Examinările se fac după : — Normativ, pentru proiectarea şi executa­rea instalaţiilor electri­ce pînă la 1000 V — — I — 7 — 68, şi — Regulamentul pen­tru furnizarea şi uti­lizarea energiei elec­trice 1968. In conformitate cu Regulamentul de utili­zare a energiei electri­ce aprobat prin HCM 2763/968, toate autori­zaţiile vechi obţinute în baza prevederilor HCM 316/1956 se a­­nulează. * Întreprinderea „Proletarul“ Iaşi anunţă pe cei intere­saţi că în strada Dimitrov nr.82 func­ţionează un atelier de reparat aragaze. Programul de funcţi­onare 8-13 şi 17-20. Mica publicitate Vînd maşină tricotat. Şo­­seaua Păcurari nr. 2,_____ Vindem dormitor, sufra­gerie, televizor, maşină cu­sut, obiecte casnice. Şosea­ua Naţională 182, scara A, etaj I, ap. 4 şi Dimitrie Cantemir­­, scara B, etaj 1, ap. 7. Vînd „Pobeda". Şoseaua Arcului 10, vizibilă, zilnic, orele 16—18._______________ Vind casă liberă, strada Calafat 2, cartier Crucea Roşie, Iaşi. Vînd stupi albine-siste­­matici. Aporcăriţei Vasile, comuna Mironeasa, satul Urşita. SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ Ofer două garsoniere confort I, Vasile Lupu, bloc A3, etaj 8, ap. 6, tron­son 1, pentru apartament 3 camere confort I. Ofer apartament două camere, Cuza Vodă 2, e­­taj II, apart. IV, pentru a­­partament bloc contor I,1­1. Ofer garsonieră Vaslui pentru similar Iași. Telefon 12471 Iași, după ora 18. ■US. Pierdut legitimație elibe­rată de întreprinderea de produse ceramice pe nume­le Moroi Parapon. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de U.F.S. pe numele Sava Pletea. O declar nulă. Pierdut decizie de pensie pe numele Borcila Neculai. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Fabrica de ulei pe num­ele Buzdugan Costache. O declar nulă. Pierdut carte de muncă eliberată de Uzina mecani­că „Nicolina" pe numele Puiu Gheorghe. O declar nulă. Pierdut în faţă Teatrului o cutie cu Scule şi piese auto. Recompensă deose­bită. Telefon 11228. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Uzina mecanică „Nicotină" pe numele Mo­rara Traian. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de „Ţesătura“ pe nu­mele Ursu Maria. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de şantierul 2 con­strucţii pe numele Cucu Vasile. O declar nulă !i Pierdut legitimaţie elibe­rată de Fabrica de tricota­je „Moldova" pe numele atei Elena. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de „Ţesătura" pe nu­mele Croitorui Natalia. O declar nulă. Pierdut legitimaţiile eli­berate de Fabrica de anti­biotice pe numele Văsiliu Elena şi Vasiliu Laurenţiu. Le declarăm nule. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Fabrica „Ţesătura" Iaşi pe numele Danilov An­ton. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Ţesătoria de mă­tase Iaşi pe numele Ilalaş­­că Eugen. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Fabrica de tricota­je „Moldova" Iaşi pe nu­mele Cojinovschi Ana. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Fabrica de ulei pe numele Vieru Gheorghe. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Uzina de mase plastice laşi pe numele Bur­­duja Magdalena. O declar nulă. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Uzina de mase plastice laşi pe numele Co­­libaba Ioan. O declar nulă. DIVERSE Jitaru Nicolae mulţu­mesc pentru îngrijire prof. dr. Negoiţă, doctorilor Ber­­neagă şi Georgescu­, Spi­talul­­­­aşi. Colectivul Bibliotecii centrale universitare a­­dresează calde felicitări tovarăşului Pitic Arcadie, şeful legătoriei noastre, ca­re a împlinit zilele aces­tea 60 de anii de Viaţă şi 40 de ani de muncă în bi­bliotecă. Ii urăm din ini­mă, cu toții, pe această cale, multă sănătate şi fe­ricire.

Next