Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-18 / nr. 7491
I LA COOPERATIVELE flG ilCOLE DIN BIVOLARI, ŞIPOTE $1 CHIŞ€ft«Elfl Activitatea pe cîmp creşte în intensitate Deşi lucrările agricole de sezon s-au mai împuţinat, participarea la muncă la cooperativele agricole din Bivolari, Şipote şi Chişcăreni este mai intensă ca în toiul campaniei. Tov. Constantin Şalaru, preşedintele C.A.P.ului Bivolari, şi ing. şef Gheorghe Hristea ne-au spus că pînă la încheierea ultimei lucrări de sezon cooperatorii n-au timp de răgaz. Interesîndu-ne de stadiul lucrărilor de sezon am aflat că, aici, la Bivolari, tăiatul tulpinilor de porumb a fost încheiat de mult pe întreaga suprafaţă de 1.200 de hectare, fapt care a dat posibilitatea ca aproape toate forţele cooperatorilor să fie îndreptate la depăinşat. — Pînă acum, preciza preşedintele, a fost depănuşată recolta de pe 520 de hectare. Floarea-soarelui a ocupat şi ea 600 de hectare, dar de mult a fost treierată. Cele 910 tone de seminţe, cite au rezultat, au fost predate deja la baza de recepţie. Mergind pe tarlale am văzut la treierişul solei şi lucernei concentrate cîteva combine. Treierişul acestor culturi era pe terminate, cum pe terminate se aflau şi însămînţările. I-am rugat pe interlocutorii noştri să ne spună ce a stat la baza bunelor rezultate obţinute în muncă. — Permanent am avut o bună participare la muncă, ne-a spus C. Şalaru, participare însoţită de multă hărnicie. Astăzi, la depănuşatul porumbului se află peste 1.000 de ţărani cooperatori. Depănuşatul se executa atit direct pe cîmp, la glugi, cît şi la ariile special amenajate. Mijloacele de transport nu stăteau o clipă. Atelajele, de exemplu, cărau ştiuieţii la pătule. Iar autocamioanele transportau la baza de recepţie porumb în contul contractului. Cantităţile cuvenite pentru muncile pe care ni le-au prestat mecanizatorii la cultura porumbului au fost achitate, a ţinut să ne spună inginerul şef Gheorghe Hristea. Şi în timp ce mijloacele de transport erau antrenate la căratul recoltei şi majoritatea cooperatorilor la depă- I ■ Mii de cooperatori la strînsul ultimelor culturi ■ Floarea-soare- I lui a fost treierată și predată I la bazele de recepţie ■ Depă- I nusatul porumbului in stadiu avansat a Preocupare deosebită pentru achitarea obligaţiilor I contractuale Iinişat, două echipe continuau, una însilozatul tulpinilor de porumb de pe care au fost culeşi ştiuieţii, în amestec cu o tavă de lucernă, iar alta pescuitul. Pînă acum au fost înstilozate aproape 2.000 de tone de diferite furaje, iar pescarii au valorificat 22 de tone de peşte. In ziua vizitei noastre Ştefan Veleşcu, împreună cu Vasile şi Gheorghe Anghel, Mihai Rusu, Mihai Hustuc, Constantin I. D. Rusu, Vladimir Petrişor, Gheorghe Plugaru, Motohai Sava şi Ilie Toader începuseră pescuitul unui alt iaz. La cooperativa agricolă din Şipote, ne-am întilnit cu aceeaşi participare intensă la muncă. Vasile Nemesniciuc, preşedintele unităţii, şi inginerul şef Ion Paleu ne au spus că via a fost culeasă, floarea-soarelui, de pe cele 688 de hectare, treierată şi dusă în bază şi că acum, pe primul plan, a rămas recoltatul porumbului, lucrare la care participă aproape toţi cooperatorii. „ In prezent, avem în glugi recolta de pe 1.150 de hectare din 1.200 de hectare care au fost ocupate cu porumb, ne-a spus inginerul şef. Din ce s-a recoltat, mai bine de jumătate este depănuşat, iar 500 de hectare eliberate de recoltă şi semănate cu grîu. Pe lingă grija existentă pentru terminarea cit mai repede a lucrărilor agricole de sezon, consiliul de conducere, îndrumat de organizaţia de partid, s-a ocupat îndeaproape de achitarea obligaţiunilor contractuale. In ultima vreme au fost duse la bazele de recepţie şi expediate către depozitele I.L.F., 1.034 de tone de floarea-soarelui, 350 de tone de ceapă, 160 de tone de morcov, 200 de tone de varză, precum şi 300 de tone de porumb. Se continuă cu livratul porumbului şi al legumelor. La cealaltă cooperativă agricolă din comună, şi anume la Chişcăreni, aveam să aflăm şi să ne convingem că strlusul culturilor se desfăşoară in acelaşi ritm. Şi aici floarea-soarelui a ocupat o însemnată suprafaţă. E vorba de aproape 600 de hectare. Recoltatul acestei culturi a fost terminat, autocamioanele transported acum la baza de recepţie ultimele cantităţi de seminţe rezultate de la treieriş.— Am încheiat şi recoltatul porumbului de pe cele 720 de hectare, ne-a spus tov. Bacov, preşedintele cooperativei agricole, din care mai bine de un sfert a şi fost depănuşat. Şi aici atelajele erau concentrate la eliberarea terenului, iar autocamioanele la transportul produselor contractate cu statul. Tov. Gheorghe Sănăuţeanu, secretarul comitetului comunal de partid, cu care am stat de vorbă, a ţinut să scoată în evidenţă aceeaşi preocupare care există la consiliul de conducere de la C.A.P. Chişcăreni pentru achitarea obligaţiilor contractuale ca şi la consiliul de conducere al C.A.P. Şipote. De exemplu, au fost predate 30 de tone de carton, contractul fiind îndeplinit, întreaga producţie de floarea-soarelui, precum şi 460 de tone de sfeclă şi 165 de tone de porumb. Se predă în continuare porumb, precum şi sfeclă de zahăr, pe măsură ce se recoltează. Dar, dacă unitatea stă bine cu recoltatul nu acelaşi lucru putem spune despre stadiul în care se află însămînţările. Pînă la 15 octombrie a c. nu se semănase nici jumătate din suprafaţa planificată. — Este adevărat, ne-a spus ing. Gheorghe Mihail, sintem rămaşi in urmă cu însămînţărire. Asta însă din cauză că însămînţăm griul, cu excepţia a 48 de hectare, numai după culturile tîrzii. în prezent, avem tot terenul ce urmează să-l mai semănăm, eliberat şi în bună parte pregătit. In circa 5 zile încheiem şi noi semănatul. Fără îndoială că rezultatele bune obţinute de cooperativele agricole amintite la strînsul culturilor de toamnă se datoreşte unei intense participări , muncă, particinare care nul numai că n' a fost stabilă ci prin măsurile luate, a cunoscut in ultimul timp o vizibilă amplificare. Gheorghe STEJARU Și ce frumos ar fi fost... (urmare din pag. 1) străduia să-l scoată un relief permanent (e drept că, din cmd In cînd, ni se arăta și ceafa solistului - cu toată grija ca să nu auzim prea bine ce cîntă). Asta ca să nu mai vorbim de Hazul jalnic al momentelor vesele, de caraghioslîcul unor „evocări“ ce se voiau nostalgice, de Insistenţa intr-o desuletudine îngropată de mult. Şi cit de frumos ar fi fost dacă totul era pregătit din timp, cu concursul mai multor scriitori ieşeni, al unor autori ce-au reuşit la noi şi pe tărîmul atît de controversat al satirei şi umorului ! De ce să emitem din Iaşi, pentru cîteva milioane de telespectatori — un public uriaş şi pretenţios - ceva răsuflat şi sălciu ? Iaşul e mai viu decit orbind, a trăit prefaceri impresionante, se bucură de prezenţa sub acoperişurile sale a unor talente remarcabile. Ce moment izbutit ar fi fost dacă trei-patru actori ar fi redat cîteva din epigramele scînteietoare schimbate la recentul festival de poezie şi unde George Lesnea se dovedeşte neu tinăr ? De ce n-au fost solicitaţi Andrieş, Oprea, Iacoban să ne dea cîteva scenete ? Pentru pregătirea unui spectacol de teatru ce vede lumina rampei de zece-douăzeci de ori, munceşte cu Înverşunare adesea o armată de oameni. Iar clnd e vorba să ne vadă cinci milioane de oameni, din ţara Întreagă, improvizăm stîngaci, neinspirat, Inădim, cîrpim, nedumerim pe cei ce ne văd. Şi, din păcate, nu din vina noastră. Căci Iaşul, în materie de varietăţi de estradă, poate mult, mult mai mult decit am văzut duminica trecută. Calitatea superioară (urmare din pag. l) care datorită măsurilor organizatorice luate în ultima vreme a ridicat procentul muncii în acord față de trimestrul întîi. Din analiza îndeplinirii normelor rezultă că depășirea lor este posibilă numai pe seama unui efort al muncitorului — ridicarea calificării profesionale şi o mai bună organizare a lucrului care, laolaltă, asigură creşterea efectivă a producţiei prin creşterea productivităţii muncii. De aici şi sarcina ce revine unităţilor noastre de a se ocupa în permanenţă de ridicarea continuă a pregătirii profesionale. Noul sistem de salarizare prevede şi alte elemente noi, în măsură să determine ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei economice şi a îmbunătăţirii calităţii transporturilor. Printre aceste elemente cităm: acordarea de premii pentru realizări deosebite în cursul anului şi gratificaţii la sfîrşitul anului. Premierea salariaţilor, potrivit acestor prevederi, se asigură, in condiţiile realizării indicatorilor anuali sub formă de gratificaţii care pot merge pînă la 3 salarii tarifare, sporind interesul colectivelor de muncă pentru a stărui ca rezultatele bune obţinute în cursul anului să se confirme şi prin bilanţul contabil anual. Această prevedere va imprima o corelare mai strînsă între realizarea indicatorilor cantitativi, calitativi şi constituirea fondurilor dfT'sîTfîTTTTă'f ~ materialăT' Indeplinindu-și indicatorii de calitate și cantitate pe semestrul I 1970, întreprinderea noastră a fost în măsură să-şi constituie fondul de premiere, acordînd salariaţilor cu merite deosebite premii în valoare de peste 130.000 lei. O măsură eficientă de întărire a disciplinei, de reducere simţitoare a fluctuaţiilor şi de creştere a diferenţierii cîştigurilor în funcţie de experienţa în muncă, o constituie introducerea sporului de vechime. In perioada celor trei trimestre unitatea noastră a plătit drept spor de vechime suma de 589.000 lei, cu influenţă pozitivă nu numai asupra ciştigurilor individuale, ci şi asupra stopării fluctuaţiei. Astfel numărul salariaţilor plecaţi din întreprindere în 9 luni din acest an se ridică la 137, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cînd s-a înregistrat un număr de 427 plecări. De asemenea, noul sistem de salarizare împleteşte foarte strîns cîştigul ridicat, cu întărirea spiritului de răspundere în muncă, permiţînd astfel folosirea lui ca mijloc eficient în activitatea educativă. Acordînd importanţa cuvenită acestei caracteristici a noului sistem de salarizare, conducerile autobazelor, organizaţiile de partid şi de sindicat au desfăşurat o intensă muncă politico-educativă pentru întărirea disciplinei. Ca un rezultat bun obţinut în această direcţie putem arăta că numărul orelor absentate de salariaţi în trimestrul III 1970, comparativ cu trimestrul I 1970, a scăzut cu 12 la sută. Dacă noul sistem de salarizare permite să se cîştige mai mult, el sancţionează în acelaşi timp, cu severitate, abaterile, care influenţează negativ îndeplinirea planului. Unităţile noastre au folosit aceste prevederi legale faţă de acei salariaţi certaţi cu disciplina, care nu şi-au dus la îndeplinire sarcinile şi obligaţiile de serviciu ce le reveneau. Astfel pînă la 1 octombrie s-au aplicat în acest an penalizări-reduceri din salar în valoare de 135.000 de lei. Comitetul de direcţie este hotărît să-şi perfecţioneze stilul de conducere, să folosească în mod cît mai eficient prevederile noului sistem de salarizare pentru ca întregul colectiv al întreprinderii să obţină noi şi importante realizări economice. mm Iarăşi despre călătoria cu tramvaiele şi autobuzele (urmate din pag. 1) Iată ce ne-a scris, ca o completare, şi muncitoarea Olimpia Cimpoianu din aceeaşi fabrică. „... Deoarece locuiesc departe de întreprindere merg zilnic cu un autobuz de pe traseul 10. Prefer autobuzele de pe acest traseu, pentru că cele care circulă spre Bircium sunt atit de aglomerate cu salariaţi de la IPROFIL „Mobila“, Staţia C.F.It. Socola, Antrepozitul frigorific etc., incit nici nu mă pot urca măcar in vreunul. Uneori, prind autobuzul 10 de cum ajung in staţie. De cele mai multe ori insă îl aştept cîte 30-40 de minute, ba chiarşi mai mult. De aceea plec dimineaţa cu cite o oră înainte deprogram, iar dupâ-amiazâ aştept aproape o altă oră, la poarta fabricii, sosirea autobuzului. In afară de acestea vă rog să meri luaţi notă că, în aceeaşi situaţie, se mai găsesc şi alte salţiriate şi nu numai din fabrica noastră de confecţii, ci şi dela I.C.R.T.I. Vara, faptul nu prea are cine ştie ce însemnătate. Dar ce mă voi face la iarnă ? Nu mai ştiu ...“. Ar fi păcat să nu folosim prilejul pentru a desprinde din scrisori şi alte asemenea exemple. De pildă, a feroviarului Vasile Mandachi de la Staţia C.F.R. Socola care ne scrie despre timpul pierdut în aşteptarea autobuzelor de pe traseul 29. Sau a locuitorului loan Mircea din la$$, Şoseaua Bucium nr. 52, care a consemnat momentul din ziua de 29 septembrie a.c., ora 7,05, cînd in staţia „Poşta Bucium" s-au adunat nu mai puţin de 4 autobuze (cu numerele, 464, 405, 392 şi 1121) de pe traseul Păcurari-Bucium. Să ne oprim însă aici şi iată ce socotim că trebuie de adăugat : Ar fi greşit să se susţină că la I.T.I. nu există preocupare şi că nu se fac eforturi pentru ameliorarea transportului în comun. Şi totuşi, de timp îndelungat persistă aceleaşi neajunsuri (circulaţie defectuoasă şi supraaglomerare în autovehicule) care nemulţumesc călătorii şi le aduc destule necazuri. Care să fie cauza? Nu cumva eforturile ce se depun nu sunt orientate spre direcţiile în care sunt necesare? Sau poate că măsurile stabilite nu se înfăptuiesc cu consecvenţă pînă la capăt ? Anunţăm cu profund regret încetarea din Viaţă. In seara zilei de 15 octombrie 1970, fiul Sălceanu Gr. Vasile, născut la 10 decembrie 1908. El a îndeplinit timp îndelungat diferite sarcini în cadrul aparatului de partid şi de stat. Pentru activitatea depusă a fost decorat cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Corpul neînsufleţit este depus la locuinţa sa din str. Flamura Roşie nr. 6. Inmormîntarea va avea loc astăzi, 18 octombrie, ora 14, la cimitirul Eternitatea. Un grup de tovarăși I SPORT Fotbal, divizia A In urma unui arbitr Steaua — Politehnica 3-2 (1-2) (Prin telefon de la trimisul nostru speciali. Datorită unei scăpări din vederea oficialilor, ,Steaua" a jucat tot timpul cu 12 oameni în teren, cel de al 12- lea stelist avîmd nu numai ghete cu crampoane, ci și fluier. Raportul de forţe, cît se poate de clar pe gazon, s-a reflectat absolut deformat pe tabela de marcaj. Toţi cei care au fost ieri prezenţi în tribunele stadionului „23 August" din Bucureşti au putut remarca de la bun început superioritatea netă a echipei ieşene. Cum , necum, acesta este adevărul adevărat. Eu unul mărturisesc cinstit că nu Înţeleg în ce mod a izbutit Gil Mărdărescu să schimbe într-atît echipa, „Politehnica", avînd personalitate, vigoare, clarviziune şi toate celelalte. Dacă acest antrenor nu exista s-ar fi cuvenit, fără îndoială, inventat. Minuni în vremea noastră nu ştiu a se mai face —dar, iată că Mărdărescu dovedeşte contrariul, „minunea de la Copou" aparţinîndu-i în cea mai mare măsură. Echipa este alta. Fiecare jucător are aplomb, fiecare ştie cum să se încadreze în acel mecanism complicat denumit echipă, fiecare capătă încredere în forţele proprii şi, automat, îndrăzneală, cutezanţă. Dar, iată că a apărut unul ca Nicollae Cursaru din Ploieşti. Rar mi-a fost dat să văd un arbitraj atît de viabil părtinitor, atît de vizibil incorect. Dar să ne referim la joc. Chiar un min. 6 al meciului, portarul Iordache degajează în ... pieptul unui adversar, de acolo mingea va ajunge la Vigu. Un şut de loc neinspirat, portarul, ieșean este surprins, nu poate interveni și... 1-0 pentru „Steaua”. Vor urma minute de consistentă dominare ieșeană (Cuperman şi Moldoveanu creează buna ocazii), pînă cînd, în min. 14, o minge este „lucrată“ extrem de abil de către studenţi, ajungînd, în cele din urmă, in bara porţii lui Suciu. Goliac va fi în continuare pe fază, şutind de aproape în gol: 1—1. In acelaşi minut (14) se produce autoaccidentarea lui Stoicescu. Minutul 43 aduce al doilea gol al ieşenilor: Cuperman recîştigă mingea la centrul terenului, face o cursă irezistibilă, deşi faultat, şutează pe lingă Suciu : 2—1. Repriza a doua începe calm, deoarece ieşenii se simt mulţumiţi de rezultat, iar gazdele, în zi proastă (Pantea a jucat de nota 4, SătmăreanU de cel mult 5...) nu izbutesc decît rareori să se apropie de careul advers. In ultimă Instanţă, jucătorii militari schimbă tactica, abandonînd ţesăturile meticuloase de pase în favoarea deschiderilor riscante îri adîncime. Cu toate acestea, scorul rămîne neschimbat. Motiv pentru care fluierul nichelat al omului de la centru anunţă deschiderea „Festivalului Cursaru”. Al 12-lea jucător bucureştean aduce egalarea, în min. 78, cînd va fluiera prompt, decis şi autoritar... patru paşi la portarul Iordache (cum i-o fi numărat, greu de spus, deoarece se afla şi cu spatele şi... în celălalt capăt al terenului!!). După ce se va executa lovitura liberă din careu şi după ce se vor fi consemnat cîteva faze lipsite de importanţă, mingea trimisă de Iordănescu vă ajunge la 2 (doi) jucători de la „Steaua" aflaţi într-un ofsaid mai limpede decît lumina zilei. Reflex, întreaga masă a presei strigă „ofsaaid!1" (Pentru întîia dată i-am văzut absolut de acord şi pe Fănuş Neagu, C. Firănescu, I. Bocioacă, Cristian Mântu, Iftimie Ionescu, Ion Chirilă, Gh. Atanasiu, şi elfi vor mai fi fost). Totuşi, Tătara şutează în plasă, protestele rămîn proteste şi golul... gol. Minutele următoare aduc I o oarecare îndîrjire în joc, atît ieşenii cît şi bucureştenii I ratînd bune ocazii de a mar- * ca : Iordănescu (min. 85) drib- I lează totul, inclusiv portarul ■ şi şutează... alături, Lupulescu imitîndu-l în min. 89. Steaua va izbuti să marcheze golul I victoriei în min. 92 (!!), cu largul concurs al aceluiaşi galanton Gursaru . Iordănescu, împinge cu ambele mîini adversarul direct, şi, după un brînci ca la rugbi, marchează, aducînd echipei sale „victoria“ de carton, ruşinoasă şi, în felul ei, revoltătoare. Nu putem încheia această succintă cronică (al cărei loc s-ar fi cuvenit să fie mai degrabă, la o rubrică gen „Fapt divers" ori „Aflăm de la Militia Capitalei“), fără a menţiona că, în pofida arbitrajului de carnaval prestat de onorabilul Nie, Gursaru. Ieşenii ar fi putut cîştiga dacă nu făceau motoarele începînd cu min. 60 şi dacă ar fi renunţat la artificiile gratuite din repriza a II-a. Cei mai buni: lanul, Romila, Cuperman. Slab, neaşteptat de slab (a rezistat doar o repriză) Incze. Au jucat echipele : „STEAUA“: Suciu, Sătmăreanu, Hălmăgeanu, Ciugariu, Vigu, Naum (Dumitriu III), Ștefănescu, Pântea, Tătara, Iordănescu, Manea. „POLITEHNICA* : Iordache, Romila, Ianul, Stoicescu (Alecu), Pall, Goliac, Marica, Incze, Cuperman, Lupulescu, Moldoveanu. # Mircea Radu I IACOBAN I * 1 Rezultatele chintară: Steagul Broşu Braşov II. T. Arad I 0—0; I. C. Argeşul Piteşti — Dinamo Bucureşti 1—1 (1—0). . Au marcat Roşu (min. 35) şi, I respectiv, Sălcealu (min. 74). 8 II im?LACARA IAȘULUI PAGINA 3 Grupul şcolar comercial Iaşi anunţi EXAMEN DE ADMITERE la şcoala de specializare postliceală pentru „conducători de unităţi comerciale“ Se primesc numai absolvenţi ai Liceului economic cu sau fără examen de bacalaureat. înscrierile se fac la Grupul şcolar comercial Iaşi, str. Max Wexler nr. 9, pînă în preziua examenului. Examenul începe pe data de 21 octombrie 1970 ora 9 și constă în: — Limba română scris şi oral — Economie politică oral Informaţii suplimentare se primesc la sediul şcolii — un maistru in specialitatea centrale, staţii şi reţele electrice — un maistru in specialitatea cazangerie şi sudură — patru maiştri in specialitatea prelucrarea metalelor prin aşchiere angajează prin concurs Uzina mecanică „Nicolina" Iaşi Concursul va avea loc în ziua de 26 octombrie 1970, la ora 8 dimineaţa. Cererile pentru concurs se primesc pînă în ziua de 25 octombrie, ora 15, la serviciul personal. Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de H.C.M. 1061/1959. - un şef serviciu administrativ - un merceolog principal in alimentaţie publică angajează de urgenţă T.A.P. L. Iaşi Solicitanţii pot obţine relaţii suplimentare direct la biroul personal sau prin telefon 11252. Concurs excepţional Pronoexpres La 25 octombrie a.c., l.OTO-PRONOSPORT organizează un concurs excepţional Pronoexpres. La acest concurs se atribuie în număr NELIMITAT autoturisme „DACIA 1300“ şi „FIAT 850". Tot în număr NELIMITAT Se mai acordă excursii la Paris cu avionul (durata Circa 8 zile) și excursii în U.R.S.S., partea sudică — pe ruta Moscova, Baku, Erevan, Tbilisi, Suhumi, Soci, Odesa (durata circa 19 zile). Se mai pot cîştiga premii în numerar de valoare variabilă şi premii fixe în bani. Se vor efectua 5 extrageri de cite 8 numere din 45. In total vor fi extrase 40 de numere. Reţineţi. Cu biletele de 15 lei Varianta, participaţi la toate extragerile cu şanse mari de cîştig. Procuraţi-vă din vreme biletele. ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor este sîmbătă, 24 octombrie a.c. Teatrul de păpuşi Iaşi anunţă un concurs pentru ocuparea unor posturi de actriţe şi actori. Concursul va avea loc la 15 noiembrie a.c. ora 9, la sediul teatrului, strada Ştefan cel Mare 60, telefon 12434. Cei interesaţi se pot înscrie la concurs pînă la data de 5 noiembrie 1970. V ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ APA, CANAL, GAZE, BĂI IAŞI anunţă Întreruperea furnizării gazului metan, In ziua de 18 octombrie 1970 între orele 13—17, la blocurile de locuinţe cuprinse Intre Podul de Piatră şi cvartalul Primăverii Inclusiv. Consumatorii sunt rugaţi să nu aştepte sosirea gazului metan cu robineţii "deschişi. Examinarea PENTRU autorizarea ELECTRICIENILOR din judeţele Iaşi şi Vaslui va avea loc, la 5 noiembrie 1971, la sediul I.R.E. IAŞL, înscrierile se fac cu începere din 26 octombrie 1970. Examinările se fac după : — Normativ, pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice pînă la 1000 V — — I — 7 — 68, şi — Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice 1968. In conformitate cu Regulamentul de utilizare a energiei electrice aprobat prin HCM 2763/968, toate autorizaţiile vechi obţinute în baza prevederilor HCM 316/1956 se anulează. * Întreprinderea „Proletarul“ Iaşi anunţă pe cei interesaţi că în strada Dimitrov nr.82 funcţionează un atelier de reparat aragaze. Programul de funcţionare 8-13 şi 17-20. Mica publicitate Vînd maşină tricotat. Şoseaua Păcurari nr. 2,_____ Vindem dormitor, sufragerie, televizor, maşină cusut, obiecte casnice. Şoseaua Naţională 182, scara A, etaj I, ap. 4 şi Dimitrie Cantemir, scara B, etaj 1, ap. 7. Vînd „Pobeda". Şoseaua Arcului 10, vizibilă, zilnic, orele 16—18._______________ Vind casă liberă, strada Calafat 2, cartier Crucea Roşie, Iaşi. Vînd stupi albine-sistematici. Aporcăriţei Vasile, comuna Mironeasa, satul Urşita. SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ Ofer două garsoniere confort I, Vasile Lupu, bloc A3, etaj 8, ap. 6, tronson 1, pentru apartament 3 camere confort I. Ofer apartament două camere, Cuza Vodă 2, etaj II, apart. IV, pentru apartament bloc contor I,11. Ofer garsonieră Vaslui pentru similar Iași. Telefon 12471 Iași, după ora 18. ■US. Pierdut legitimație eliberată de întreprinderea de produse ceramice pe numele Moroi Parapon. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de U.F.S. pe numele Sava Pletea. O declar nulă. Pierdut decizie de pensie pe numele Borcila Neculai. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de Fabrica de ulei pe numele Buzdugan Costache. O declar nulă. Pierdut carte de muncă eliberată de Uzina mecanică „Nicolina" pe numele Puiu Gheorghe. O declar nulă. Pierdut în faţă Teatrului o cutie cu Scule şi piese auto. Recompensă deosebită. Telefon 11228. Pierdut legitimaţie eliberată de Uzina mecanică „Nicotină" pe numele Morara Traian. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de „Ţesătura“ pe numele Ursu Maria. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de şantierul 2 construcţii pe numele Cucu Vasile. O declar nulă !i Pierdut legitimaţie eliberată de Fabrica de tricotaje „Moldova" pe numele atei Elena. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de „Ţesătura" pe numele Croitorui Natalia. O declar nulă. Pierdut legitimaţiile eliberate de Fabrica de antibiotice pe numele Văsiliu Elena şi Vasiliu Laurenţiu. Le declarăm nule. Pierdut legitimaţie eliberată de Fabrica „Ţesătura" Iaşi pe numele Danilov Anton. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de Ţesătoria de mătase Iaşi pe numele Ilalaşcă Eugen. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de Fabrica de tricotaje „Moldova" Iaşi pe numele Cojinovschi Ana. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de Fabrica de ulei pe numele Vieru Gheorghe. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de Uzina de mase plastice laşi pe numele Burduja Magdalena. O declar nulă. Pierdut legitimaţie eliberată de Uzina de mase plastice laşi pe numele Colibaba Ioan. O declar nulă. DIVERSE Jitaru Nicolae mulţumesc pentru îngrijire prof. dr. Negoiţă, doctorilor Berneagă şi Georgescu, Spitalulaşi. Colectivul Bibliotecii centrale universitare adresează calde felicitări tovarăşului Pitic Arcadie, şeful legătoriei noastre, care a împlinit zilele acestea 60 de anii de Viaţă şi 40 de ani de muncă în bibliotecă. Ii urăm din inimă, cu toții, pe această cale, multă sănătate şi fericire.