Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-25 / nr. 7497
Proletari din toate ţările, uniţi-va! Incirn laşului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7497 Duminică, 25 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA înscrisă la foc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru eliberarea sa naţională şi socială, ziua de 25 octombrie are o adîncă semnificaţie. La această dată, cu 26 de ani în urmă, armata română, luptînd umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleristo-hortyste de pe ultima palmă de pămînt românesc, desăvîrşind eliberarea întregului teritoriu al României de sub jugul fascist. Continuatoare ale glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului, Forţele Armate ale Republicii Socialiste România constituie o realizare de seamă a politicii partidului şi statului nostru, o parte Integrantă a transformărilor revoluţionara, a edificării noii orlnduiri sociale In patria noastră. Problemele armatei, atitudinea sa fată de interesele poporului au constituit în mod constant o preocupare a Partidului Comunist Român încă de la înfiinţarea sa. In timpul ilegalităţii, cînd armata era un instrument al claselor exploatatoare, comuniştii i-au acordat atenţie, reuşind, pe căi diferite, să exercite influenţă asupra ostaşilor, asupra unor cadre militare, pentru a atrage armata de partea luptei forţelor democratice, progresiste. Această activitate a crescut în amploare în anii negri ai dic-4taturii militare fasciste şi al războiului antisovietic în care fusese împinsă ţara — împotriva voinţei poporului — de către tacurile reacţionara burghezom noşiereşti şi Germania hitleristă. Semnificativ este faptul că în perioada războiului au fost trimişi în faţa tribunalelor militare şi curţilor marţiale peste 86 000 de oameni care refuzaseră să lupte pe frontul antisovietic sau să se prezinte la mobilizare. Starea de spirit antihitleristă a soldaţilor şi ofiţerilor s-a manifestat cu putere şi în hotărirea de constituire a diviziilor de voluntari români, cu sprijinul şi pe teritoriul Uniunii Sovietice, în participarea acestor voluntari la războiul contra Germaniei hitleriste. Lupta de eliberare a poporului nostru a fost însufleţită şi favorizată de victoriile strălucite repurtate pe front de Uniunea Sovietică, de amploarea tot mai mare pe care o căpăta lupta popoarelor cotropite de nazişti. Prin contribuţia hotărîtoare adusă la înfrîngerea Germaniei hitleriste, Uniunea Sovietică—care a dus greul războiului şi a dat cele mai mari jertfe pentru salvarea omenirii de robia fascistă — şi-a cîştigat pentru totdeauna stima şi preţuirea popoarelor lumii. In aceste împrejurări internaţionale favorabile, Partidul Comunist Român, în colaborare cu celelalte forţe democratice şi antifasciste, a înfăptuit insurecţia armată. Acest act de importanţă crucială pentru destinele României a dus la răsturnarea dictaturii antonesciene, scoaterea ţării din războiul antisovietic şi alăturarea ei, cu întregul potenţial militar şi economic, la coaliţia antihitleristă, a cărei forţă fundamentală a fost Uniunea Sovietică. Este un merit istoric al Partidului Comunist Român şi un izvor de mîndrie patriotică faptul că întreaga armată română a trecut de partea poporului, întoreînd armele împotriva trupelor hitleriste. Dînd dovadă de neînfricare In faţe duşmanului, unităţile militare, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul larg al populaţiei, au zdrobit, In decurs de numai 8 zile, forţele hitleriste din Capitală, partea centrală, de sud, sud-est şi sud-vest a ţării. în acelaşi timp, desfăşurate pe un front de 1.400 km., trupele române au menţinut un mare cap de pod în Podişul Transilvaniei şi Banat, acoperind astfel trecătorile din Carpaţii Meridionali, ceea ce a avut o importanţă deosebită pentru desfăşurarea ulterioară a operaţiilor militare. împreună cu armata sovietică, armata română a continuat lupta pentru eliberarea părţii de nord-vest a României şi apoi dincolo de hotarele patriei, in Ungaria, Cehoslovacia şi Austria pînă la înfrîngerea definitivă a armatelor fascista şi încheierea victorioasă a războiului în Europa. în întreaga perioadă a războiului a fost angajată în bătălii efective 0 jumătate de milion de oameni. Trupele române au pătruns, prin grele lupte, peste 1 000 de kilometri în dispozitivul inamic, au străbătut 20 (continuare in pag. a 3-a) Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, ieri dimineaţă, la mormintele eroilor români şi sovietici căzuţi în lupta împotriva Germaniei hitleriste, a avut loc la cimitirul Eternitatea din Iaşi solemnitatea depunerii de coroane. Erau de faţă numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile ieşene, militari, membri ai gărzilor patriotice, pionieri, elevi, studenţi. La solemnitate a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au mai luat parte tovarăşii Gheorghe Brehuescu, primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, ing. Victor Clima, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.G.R., preşedintele Consiliului popular municipal, Gheorghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.G., Nicolae Manolache, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintel* Consiliului Judeţean al (continuare In pag.13-a) Colonel Stelian POPESC© comandantul Garnizoanei Iaşi Depuneri de coroane I nmm la cimitirul .Eternitatea" Sii imiHii“ Intre 25—37 octombrie a.c. se desfăşoară In Întreaga fără „Săptămlna economiei", manifestare destinată să cultive In rlndul populaţiei de la oraşe şi sate chibzuinţă şi spiritul de bună gospodărire a veniturilor băneşti personale. Faptul că ultima zi a „Săptăminii economiei* —• 31 octombrie — coincide cu „Ziua mondială a economiei“, evidenţiază acordul ţării noastre cu această măsură adoptată pe plan internaţional în scopul promovării şi dezvoltării spiritului de economie. Devenită o tradiţie în anii edificării României socialiste, „Săptămâna economiei“ nu constituie o simplă succesiune de festivităţi menite să confere reife/ sărbătoresc unor zile din cel mai îmbelşugat anotimp al anului — toamna, ci înseamnă o perioadă de intensificare a muncii de cultivare a spiritului de economie şi chibzuinţă. Datorită creşterii sistematice a veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării continue a nivelului de trai al întregului popor, s-a asigurat baza materială care creează In perma N. AXINTE directorul Direcţiei Judeţene C.E.C. Iaşi (continuare în pag. a 12.1 I I în pag. 2 —3 ■ Cadran săptămînal - Se poate ameliora clima unui oraș sau a unei regiuni ? I -Satiră și umor I fi Mașini utile devenite inutilizabile I._____________| La posturile noastre de televiziune Luni, în jurul orei 17:30, posturile noastre de televiziune vor transmite Indirect de la Casa Albă — Washington, vizita tovarășului Nicolae Ceauşescu. /nnnnnrmiimnmiwwnwwtwgHiwriiMi In EDITURA POLITICA a apărut! mm leaasescD Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 Expuneri invitaţia Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid a sosit la Iaşi prof. dr. docent Ervin Glaser, lactor al G.Q. al P.G.R., care a făcut ctteva expuneri interesante In fata unui public al divtree categorii sociale. Astfel, in fata a numeroşi studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de studii tconomalee a fost ţinută expunerea T,F»#grs*ttî-----tehnico-ştiinţifie, contemporan şi implicaţiile sale asupra vieţii politice Internaţionale*, iar In faţa unui grup de medici care studiază In cadrul Invăţămîntului de partid despre relaţiile internaţional* * .Probleme actuale ale înfăptuirii securităţii europene*. In cursul zilei de len, prof. ca docent Erwin Glaser a vorbit la Casa armatei, In faţa unui însemnat număr de jurişti şi ofiţeri, despre unele probleme de drept Internaţional. încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 — De la trimiţii speciali ! Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării imui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „Pace, justiţie, progres“. La ora 10,45 (ora New Yorkului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.. al P.G.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiunilor Unite. Deschizând şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării şi aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat in continuare aceste documente: Declaraţia solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţiona pentru sporirea rolului şi eficacităţii organizaţiei, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securităţii Internaţionale şi promovarea progresului tuturor popoarelor) Declaraţia privind strategia şi metodele dezvoltării şi lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980); Declaraţia cu privire la principiile relaţiilor prieteneşti şi cooperarea între state; un program de acţiune, sub forma unui document al O.N.U., conţinînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă şi cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului şedinţei festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale globului. Au rostit scurte alocuţiuni Okol Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikachorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Ştefaniedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Naţiunile Unite. Evocind activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite în cei 25 de ani, aspiraţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul, pe care acest for Internaţional îl poate juca In dezvoltarea unor relaţii normale Intre state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens In ce priveşte sporirea în anii următori a eficacităţii O.N.U. Astfel, Ştefan Jedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanţă realizarea universalităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi, în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la O.N.U. ale R.P. Chineze şi admiterea ambelor state germane. El a relevat, de aseimenea, că e necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pa principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, stimei şi avantajului reciproc. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, a pronunţat apoi în faţa Adunării Generale o declaraţie în care a făcut, la început, bilanţul activităţii desfăşurata pînă acum de O.N.U. „Noi ştim cu toţii ceea ce Organizaţia Naţiunilor Unite a realizat şi ceea ce ea n-a ştiut să înfăptuiască", a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ca preocupă de multă vreme omenirea şi cărora acest for internaţional trebuie să le găsească o soluţionare, îndeplinindu-şi astfel misiunea încredinţată de popoare şi înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Naţiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-şi întărească eforturile pentru ca Organizaţia Naţiunilor Unite să devină un instrument eficaea da rezolvare a problemelor urgente ce confruntă lumea contemporană. .Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat şi cit cele 200 de miliarde da dolari cit costă ea în fiecare aa — a declarat U Thant — coustt (continuare In pag. * 4) " Recepţie în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite,, Gheorghe Diaconescu a oferit vineri seara o recepţie în saloanele Misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatorişi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai cercurilor de afaceri,, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie. ÎNTREABĂ: VINE IARNA ŞI CE S-A FĂCUT TOAMNA ? Plouă mărunt. Bate vîntul şi ceafa a învăluit toate satele comunei Schitu-Duca. Vizavi de localul cooperativei agricole, la aria de depănuşat porumb, n-au mai rămas la lucru decit 2—3 cooperatori. Nici la semănatul restanţei de grîu nu s-a putut acţiona pe 23 octombrie. Plecate dimineaţă la Poeni, tractoarele s-au întors la secţie fără nici o realizare în ziua aceea. La sediul cooperativei, stăm de vorbă cu tov. C. Dumitrescu, preşedintele unităţii. Interlocutorul nostru este îngrijorat: — Mai avem de însăminţat 65 hectare cu grîu, 25 hectare cu porumb de tăiat şi 125 hectare recoltă de transportat de la cimp. Dacă nu era ploaia asta, mai făceam noi şi azi ceva ... Este drept că, in unele cazuri, soarta recoltei depinda de capriciile naturii, dar ar fi nejust să spunem că in toamna aceasta, timpul nu a ţinut cu agricultorii. A plouat extrem de puţin şi în general, pînă acum, fiecare zi a fost propice lucrului. Din păcate, la Schitu- Duca nu prea s-a ţinut cont de lucrul acesta, ritmul lucrărilor agricole desfăşurindu-se domol, ca şi cinci n-ar fi existat nici o experienţă de unde să se ştie că toamna vremea favorabilă nu poate ţine până la căderea zăpezii. Mai multă grijă şi preocupare pentru a pune recolta la adăpost de vreme rea erau neapărat necesare, putindu-se evita cu uşurinţă situaţia neplăcută în care se găseşte cooperativa la sfârşitul unui an de muncă: griul de toamnă neinsăminţat in totalitate, porumb în picioare pe cimp, porumb tăiat şi netransportat la aici. In plus, faţă de totalul de 350 hectare porumb pentru boabe, au fost depănuşate circa 180 hectare, din care doar vreo 80 de tone ştiuleţi au fost depozitaţi în pătule, restul fiind un movile acoperiţi cu strujeni. Apreciem că această situaţie de gravă rămânere în urmă cu treburile gospodăreşti puteai evitată dacă la baza activităţii consiliului de conducere ar fi existat, bineînţeles, şi o doză in plus de prevedere, braţe de muncă şi mijloace de transport fiind suficiente in cooperativă. Acum însă orice comentariu este de prisos, singura soluţie de a ieşi din această situaţie fiind folosirea din plin a fiecărui moment bun de lucru, ce se va ivi de acum înainte. Solul nu are umiditate exagerată în profunzime, putindu-se trece la arat şi însăminţat la citeva ore după zvintarea stratului superficial, iar cele peste 60 de atelaje şi două camioane pot executa transportul recoltei de pe cimp chiar şi pe ploaie, dar in mod organizat, sub directa supraveghere a brigadierilor, care să asigur P. COSTIN (continuare in pag. a 3-a) La cooperativa agricolă Schitu — Duca La intrarea în Iași ne întâmpină complexul de construcții al Fabricii de antibiotice Foto. ',VWA,,VWAYAYAYWA%WASVA,AYAY/AVVW.V Vă relatăm despre: CENTRUL TERÎÎORIAl DE CALCUL DE LA IAŞI Nu de mult, printr-o Hotărire a Consiliului de Miniştri, s-a aprobat inființarea la Iaşi a Centrului teritorial de calcul. Pentru informarea cititorilor ziarului, ne-am adresat tovarăşului IOAN ADUMITRESEI, directorul Centrului, care ne-a relatat : Crearea Centrului teritorial de calcul la Iaşi reprezintă una din măsurile practice pentru realizarea sistemului naţional de calcul, obiectiv de seamă stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Recenta consfătuire organizată la C.C. al P.C.R., la care s-au dezbătut sarcinile de viitor în domeniul dezvoltării tehnicii de calcul şi a Informaticei, indicaţiile preţioase date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă un preţios Îndrumar al activităţii noastre. In contextul acestor sarcini, o■biectul activităţii Centrului de calcul 11 constituie prestarea de lucrări cu mijloace mecanizate şi electronice de calcul pentru unităţile din teritoriu şi îndeosebi în întreprinderile de importanţă deosebită pentru economia naţională. Şi acum cineva lucruri despre dotarea cu tehnică de calcul şi despre lucrările ce se pot executa In prezent de către Centrul de calcul. La sediul acestuia, putem executa pe maşini de facturat şi contabilizat Felix FC 75 calculul şi emiterea iadurilor, cit şi unele lucrări de contabilitate, iar pe microcalculatoarele electronice lucrări mai complexe, cu volum mare de Înmulţiri, Împărţiri, combinate cu celelalte operaţii matematice. De asemenea, în cadrul staţiei mecanografice se efectuează prelucrări de date cu un mare volum de adunări şi scăderi, centralizatoare, evidenţa mişcării materialelor, a vânzărilor etc. Dispunem de maşini de birou de mică mecanizare tp Felix CE 30 şi maşini electromecanice cu două operaţii tip „Electromureş" pe care putem să le închiriem unităţilor economice. Totodată, putem executa programe pentru maşinile de la durat şi microcalculatoare. Esenţial este faptul că viteza mare de calcul, diversitatea lucrărilor ce se pot executa, cit şi personalul instruit de care dispunem ne permite să prelucrăm un mare volum de date, la tarife accesibile, cu influenţe şi efecte importante asupra eficienţei activităţii economice a Întreprinderilor. Cât despre perspectiva dezvoltării Centrului teritorial de calcul, vă informăm că fondurile importante de investiţii alocate de stat vor permite ca la sfîrşitul anului viitor centrul să intre în funcţiune, dotat cu calculatoare electronice de mare capacitate, împreună cu constructorul şi proiectantul, avlnd un deosebit 5 sprijin din partea organelor locale de partid şi de stat, ne preocu- *î o dm de crearea condiţiilor necesa- a re realizării In bu- t ne condiţiuni a a- 5 cestui obiectiv. 1 E. Z. £ ■VASWV.'AVW/.YAV.VVVA%WAWA‘.YJ,.*.WW.VA