Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-25 / nr. 7497

Proletari din toate ţările, uniţi-va! Incirn laşului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7497 Duminică, 25 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA înscrisă la foc d­e cinste în croni­ca eroicelor lupte purtate de poporul român pentru eli­berarea sa naţio­nală şi socială, ziua de 25 octombrie are o adîncă semnificaţie. La aceas­tă dată, cu 26 de ani în urmă, armata română, luptînd umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleristo-hor­­tyste de pe ultima palmă de pămînt românesc, desăvîrşind eliberarea întregului teritoriu al României de sub jugul fas­cist. Continuatoare ale glorioase­lor tradiţii de luptă ale po­porului, Forţele Armate ale Re­publicii Socialiste România con­stituie o realizare de seamă a politicii partidului şi statului nostru, o parte Integrantă a transformărilor revoluţionara, a edificării noii orlnduiri sociale In patria noastră. Problemele armatei, atitudi­nea sa fată de interesele po­porului au constituit în mod constant o preocupare a Parti­dului Comunist Român încă de la înfiinţarea sa. In timpul ile­galităţii, cînd armata era un in­strument al claselor exploata­toare, comuniştii i-au acordat atenţie, reuşind, pe căi diferi­te, să exercite influenţă asu­pra ostaşilor, asupra unor cadre militare, pentru a atrage ar­mata de partea luptei forţelor democratice, progresiste. A­­ceastă activitate a crescut în amploare în anii negri ai dic-4­taturii militare fasciste şi al războiului antisovietic în care fusese împinsă ţara — împo­triva voinţei poporului — de către tacurile reacţionara bur­ghez­om noşiereşti şi Germania hitleristă. Semnificativ este faptul că în perioada războiului au fost trimişi în faţa tribunalelor mi­litare şi curţilor marţiale pes­te 86 000 de oameni care re­fuzaseră să lupte pe frontul antisovietic sau să se prezinte la mobilizare. Starea de spirit antihitleristă a soldaţilor şi ofi­ţerilor s-a manifestat cu putere şi în hotărirea de constituire a diviziilor de voluntari ro­mâni, cu sprijinul şi pe teri­toriul Uniunii Sovietice, în participarea acestor voluntari la războiul contra Germaniei hitleriste. Lupta de eliberare a poporu­lui nostru a fost însufleţită şi favorizată de victoriile strălu­cite repurtate pe front de U­­niunea Sovietică, de amploarea tot mai mare pe care o căpăta­­ lupta popoarelor­­ cotropite de na­zişti. Prin contri­buţia hotărîtoare adusă la înfrînge­­­­rea Germaniei hi­tleriste, Uniunea Sovietică—care a dus greul răz­boiului şi a dat cele mai mari jertfe pentru salvarea omeni­rii de robia fascistă — şi-a cîştigat pentru totdeauna stima şi preţuirea popoarelor lumii. In aceste împrejurări inter­naţionale favorabile, Partidul Comunist Român, în colabora­re cu celelalte forţe democra­tice şi antifasciste, a înfăptuit insurecţia armată. Acest act de importanţă crucială pentru destinele României a dus la­ răsturnarea dictaturii antones­­ciene, scoaterea ţării din războ­iul antisovietic şi alăturarea ei, cu întregul potenţial militar şi economic, la coaliţia antihitle­ristă, a cărei forţă fundamenta­lă a fost Uniunea Sovietică. Este un merit istoric al Partidului Comunist Român şi un izvor de mîndrie patriotică faptul că întreaga armată ro­mână a trecut de partea po­porului, întoreînd armele împo­triva trupelor hitleriste. Dînd dovadă de neînfricare In faţe duşmanului, unităţile militare, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul larg al populaţiei, au zdrobit, In decurs de numai 8 zile, for­ţele hitleriste din Capitală, par­tea centrală, de sud, sud-est şi sud-vest a ţării. în acelaşi timp, desfăşurate pe un front de 1.400 km., trupele române au menţinut un mare cap de pod în Podişul Transilvaniei şi Ba­nat, acoperind astfel trecătorile din Carpaţii Meridionali, ceea ce a avut o importanţă deose­bită pentru desfăşurarea ulte­rioară a operaţiilor militare. împreună cu armata sovieti­că, armata română a continuat lupta pentru eliberarea părţii de nord-vest a României şi a­­poi dincolo de hotarele patriei, in Ungaria, Cehoslovacia şi A­­ustria pînă la înfrîngerea de­finitivă a armatelor fascista şi încheierea victorioasă a războ­iului în Europa. în întreaga pe­rioadă a războiului a fost an­gajată în bătălii efective 0 jumătate de milion de oameni. Trupele române au pă­truns, prin grele lupte, peste 1 000 de kilometri în dispozi­tivul inamic, au străbătut 20 (continuare in pag. a 3-a) Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socia­liste România, ieri dimineaţă, la mormintele eroilor români şi sovietici căzuţi în lupta împotriva Germaniei hitleris­te, a avut loc la cimitirul E­­ternitatea din Iaşi solemni­tatea depunerii de coroane. Erau de faţă numeroşi oa­meni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile ieşene, militari, membri ai gărzilor patriotice, pionieri, elevi, stu­denţi. La solemnitate a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au mai luat parte tovarăşii Gheorghe Brehuescu, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, ing. Victor Clima, secretar al Comite­tului judeţean de partid, Ioan Manciuc, prim-secretar al Co­mitetului municipal Iaşi al P.G.R., preşedintele Consiliu­lui popular municipal, Gheor­ghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.G., Nicolae Manolache, membru al biroului Comitetu­lui­ judeţean de partid, preşe­dintel* Consiliului Judeţean al (continuare In pag.1­3-a) Colonel Stelian POPESC© comandantul Garnizoanei Iaşi Depuneri de coroane I­ nmm la cimitirul .Eternitatea" S­ii imiHii“ Intre 25—37 octombrie a.c. se desfăşoară In Întrea­ga fără „Săptămlna econo­miei", manifestare destina­tă să cultive In rlndul populaţiei de la oraşe şi sate chibzuinţă şi spiritul de bună gospodărire a ve­niturilor băneşti personale. Faptul că ultima zi a „Săptăminii economiei* —• 31 octombrie — coincide cu „Ziua mondială a eco­nomiei“, evidenţiază acor­dul ţării noastre cu aceas­tă măsură adoptată pe plan internaţional în scopul promovării şi dez­voltării spiritului de eco­nomie. Devenită o tradiţie în anii edificării României so­cialiste, „Săptămâna econo­miei“ nu constituie o simplă succesiune de festivităţi menite să confere reife/ sărbătoresc unor zile din cel mai îmbelşugat anotimp al anului — toamna, ci înseamnă o perioadă de intensificare a muncii de cultivare a spiritului de economie şi chibzuinţă. Datorită creşterii siste­matice a veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării continue a nivelului de trai al întregului popor, s-a asigurat baza materia­lă care creează In perma­ N. AXINTE directorul Direcţiei Judeţene C.E.C. Iaşi (continuare în pag. a 12.1 I I în pag. 2 —3­­ ■ Cadran săptămînal - Se poate ameliora clima unui oraș sau a unei regiuni ? I -Satiră și umor I fi Mașini utile devenite inutilizabile I._____________| La posturile noastre de televiziune Luni, în jurul orei 17:30, posturile noas­tre de televiziune vor transmite In­direct de la Casa Albă — Washington, vizi­ta tovarășului Nicolae Ceauşescu. /nnnnnrmiimnmiwwnwwtwgHiwriiMi In EDITURA POLITICA a apărut! mm leaasescD Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 Expuneri invitaţia Secţiei de pro­pagandă a Comitetului jude­ţean de partid a sosit la Iaşi prof. dr. docent Ervin Glaser, lactor al G.Q. al P.G.R., care a făcut ctteva expuneri in­­teresante In fata unui public al divtree categorii sociale. Astfel, in fata a numeroşi studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de studii tcono­­malee a fost ţinută expunerea T,F»#grs*ttî-----tehnico-ştii­nţi­fie, contemporan şi implicaţiile sa­le asupra vieţii politice Inter­naţionale*, iar In faţa unui grup de medici care studiază In cadrul Invăţămîntului de partid despre relaţiile inter­naţional* * .Probleme actua­le ale înfăptuirii securităţii europene*. In cursul zilei de len­, prof. ca docent Erwin Glaser a vorbit la Casa armatei, In fa­ţa unui însemnat număr de­ jurişti şi ofiţeri, despre unele probleme de drept Interna­ţional. încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 — De la trimiţii speciali ! Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară con­sacrată celebrării imui sfert de secol de existenţă a Organiza­­ţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a des­făşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „Pace, justiţie, progres“. La ora 10,45 (ora New York­­ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organiza­ţiei Naţiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.­­­. al P.G.R., deputat în Marea A­­dunare Naţională, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diacones­­cu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţio­nale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiunilor Unite. Deschizând şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele­ patru documen­te finale supuse examinării şi aprobării sesiunii jubiliare. A­­dunarea Generală a aprobat in continuare aceste documente: Declaraţia solemnă de reafir­mare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţiona pentru sporirea rolului şi eficacităţii organiza­ţiei, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securităţii Internaţionale şi pro­movarea progresului tuturor po­poarelor) Declaraţia privind strategia şi metodele dezvol­tării şi lansarea celui de-al doi­lea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980); Decla­raţia cu privire la principiile relaţiilor prieteneşti şi coope­rarea între state; un program de acţiune, sub forma unui do­cument al O.N.U., conţinînd o serie de măsuri eficiente pen­tru lichidarea definitivă şi cit mai urgentă a ultimelor vesti­gii ale colonialismului. Potrivit protocolului şedinţei festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zo­ne geografice ale globului. Au rostit scurte alocuţiuni Okol Arikpo, ministrul afacerilor ex­terne al Nigeriei, Sanga Kitti­­kachorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Ştefan­­iedrychowski, ministrul aface­rilor externe al Poloniei, Ma­rio Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Na­ţiunile Unite. Evocind activi­tatea Organizaţiei Naţiunilor Unite în cei 25 de ani, aspi­raţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul, pe­ care acest for Inter­­naţional îl poate juca In dez­voltarea unor relaţii normale Intre state, bazate pe princi­piile Cartei, vorbitorii au ex­primat un larg consens In ce priveşte sporirea în anii urmă­tori a eficacităţii O.N.U. Ast­fel, Ştefan Jedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanţă realizarea universalităţii Organizaţiei Na­ţiunilor Unite şi, în acest sens, restabilirea drepturilor legiti­me la O.N.U. ale R.P. Chineze şi admiterea ambelor state ger­mane. El a relevat, de aseime­­nea, că e necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pa principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, stimei şi avantajului reciproc. Secretarul general al Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, a pronunţat apoi în faţa Adunării Generale o declara­ţie în care a făcut, la început, bilanţul activităţii desfăşurata pînă acum de O.N.U. „Noi ştim cu toţii ceea ce Organizaţia Naţiunilor Unite a realizat şi ceea ce ea n-a ştiut să înfăp­tuiască", a spus U Thant. Vor­bitorul a relevat că există nu­meroase probleme acute ca preocupă de multă vreme ome­nirea şi cărora acest for inter­naţional trebuie să le găsească o soluţionare, îndeplinindu-şi astfel misiunea încredinţată de popoare şi înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Naţiu­nilor Unite. El a apelat la sta­tele membre să-şi întărească eforturile pentru ca Organiza­ţia Naţiunilor Unite să devină un instrument eficaea da re­zolvare a problemelor urgente ce confruntă lumea contem­porană. .Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat şi cit cele 200 de miliarde da dolari cit costă ea în fiecare aa — a declarat U Thant — coustt­ (continuare In pag. * 4­­) " Recepţie în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentan­tul ţării noastre la Naţiunile Unite,, Gheorghe Diaconescu a oferit vineri seara o recep­ţie în saloanele Misiunii per­manente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubi­liară a O.N.U., miniştri ai a­facerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori­­şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai cercurilor de a­­faceri,, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al G.C. al P.C.R., deputat în Marea A­­dunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasado­rul ţării noastre la Washing­ton. Preşedintele Nicolae Ceauşes­­cu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie. ÎNTREABĂ: VINE IARNA ŞI CE S-A FĂCUT TOAMNA ? Plouă mărunt. Bate vîntul şi ceafa a învăluit toate satele comunei Schitu-Duca. Vizavi de localul cooperativei agri­cole, la aria de depănuşat po­rumb, n-au mai rămas la lucru decit 2—3 cooperatori. Nici la semănatul restanţei de grîu nu s-a putut acţiona pe 23 octom­brie. Plecate dimineaţă la Po­­eni, tractoarele s-au întors la secţie fără nici o realizare în ziua aceea. La sediul cooperativei, stăm de vorbă cu tov. C. Dumi­­trescu, preşedintele unităţii. Interlocutorul nostru este în­grijorat: — Mai avem de însăminţat 65 hectare cu grîu, 25 hectare cu porumb de tăiat şi 125 hec­tare recoltă de transportat de la cimp. Dacă nu era ploaia asta, mai făceam noi şi azi ce­va ... Este drept că, in unele cazuri, soarta recoltei depinda de ca­priciile naturii, dar ar fi nejust să spunem că in toamna a­­ceasta, timpul nu a ţinut cu a­­gricultorii. A plouat extrem de puţin şi în general, pînă acum, fiecare zi a fost propice lu­crului. Din păcate, la Schitu- Duca nu prea s-a ţinut cont de lucrul acesta, ritmul lucrărilor agricole desfăşurindu-se do­mol, ca şi cinci n-ar fi existat nici o experienţă de unde să se ştie că toamna vremea fa­vorabilă nu poate ţine până la căderea zăpezii. Mai multă gri­jă şi preocupare pentru a pu­ne recolta la adăpost de vre­me rea erau neapărat necesare, putindu-se evita cu uşurinţă situaţia neplăcută în care se găseşte cooperativa la sfârşitul unui an de muncă: griul de toamnă neinsăminţat in totali­tate, porumb în picioare pe cimp, porumb tăiat şi netrans­portat la aici. In plus, faţă de totalul de 350 hectare po­rumb pentru boabe, au fost depănuşate circa 180 hectare, din care doar vreo 80 de to­ne ştiuleţi au fost depozitaţi în pătule, restul fiind un mo­vile acoperiţi cu strujeni. Apre­ciem că această situaţie de gravă rămânere în urmă cu treburile gospodăreşti puteai­ evitată dacă la baza activi­tăţii consiliului de conducere ar fi existat, bineînţeles, şi o doză in plus de prevedere, bra­ţe de muncă şi mijloace de transport fiind suficiente in co­operativă. Acum însă orice comentariu este de prisos, singura soluţie de a ieşi din această situaţie fiind folosirea din plin a fie­cărui moment bun de lucru, ce se va ivi de acum înainte. So­lul nu are umiditate exagerată în profunzime, putindu-se tre­ce la arat şi însăminţat la ci­­teva ore după zvintarea stra­tului superficial, iar cele pes­te 60 de atelaje şi două cami­oane pot executa transportul recoltei de pe cimp chiar şi pe ploaie, dar in mod organi­zat, sub directa supraveghere a brigadierilor, care să asigur P. COSTIN (continuare in pag. a 3-a) La cooperativa agricolă Schitu — Duca La intrarea în Iași ne întâmpină complexul de construcții al Fabricii de antibiotice Foto. ',VWA,,VWAYAYAYWA%WASVA,AYAY/AVVW.V Vă relatăm despre: CENTRUL TERÎÎORIAl DE CALCUL DE LA IAŞI Nu de mult, printr-o Hotărire a Consiliului de Miniştri, s-a apro­bat inființarea la Iaşi a Centrului teritorial de calcul. Pentru infor­­marea cititorilor ziarului, ne-am adresat tovarăşului IOAN ADUMI­­TRESEI, directorul Centrului, care ne-a relatat : Crearea Centru­lui teritorial de calcul la Iaşi re­prezintă una din măsurile practice pentru realizarea sistemului naţional de calcul, obiectiv de seamă stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Re­centa consfătuire organizată la C.C. al P.C.R., la care s-au dezbătut sar­cinile de viitor în domeniul dezvoltă­rii tehnicii de calcul şi a Infor­maticei, indicaţiile preţioase date de secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, repre­zintă un preţios Îndrumar al acti­vităţii noastre. In contextul a­­cestor sarcini, o­­­■­biectul activităţii Centrului de calcul 11 constituie pres­tarea de lucrări cu mijloace meca­nizate şi electro­nice de calcul pentru unităţile din teritoriu şi îndeosebi în între­prinderile de im­portanţă deosebită pentru economia naţională. Şi acum cineva lucruri despre do­tarea cu tehnică de calcul şi des­pre lucrările ce se pot executa In prezent de către Centrul de calcul. La sediul acestuia, putem executa pe maşini de facturat şi contabilizat Fe­lix FC 75 calculul şi emiterea iadu­rilor, cit şi unele lucrări de conta­bilitate, iar pe microcalculatoare­le electronice lu­crări mai comple­xe, cu volum ma­re de Înmulţiri, Împărţiri, combi­nate cu celelalte operaţii matemati­ce. De asemenea, în cadrul staţiei mecanografice se efectuează prelu­crări de date cu un mare volum de adunări şi scăderi, centra­lizatoare, eviden­ţa mişcării mate­rialelor, a vânză­­rilor etc. Dispunem de maşini de birou de mică mecani­zare tp Felix CE 30 şi maşini elec­tromecanice cu două operaţii tip „Electromureş" pe care putem să le închiriem unităţi­lor economice. Tot­odată, putem exe­cuta programe pentru maşinile de la durat şi micro­calculatoare. Esenţial este faptul că viteza mare de calcul, diversitatea lucră­rilor ce se pot e­­xecuta, cit şi per­sonalul instruit de care dispunem ne permite să prelu­crăm un mare vo­lum de date, la tarife accesibile, cu influenţe şi efecte importante asupra eficienţei activităţii econo­mice a Întreprin­derilor. Cât despre per­spectiva dezvoltă­rii Centrului teri­torial de calcul, vă informăm că fondurile impor­tante de investiţii alocate de stat vor permite ca la sfîrşitul anului vi­itor centrul să intre în funcţiune, dotat cu calcula­toare electronice de mare capacita­te, împreună cu constructorul şi proiectantul, a­­vlnd un deosebit 5 sprijin din partea organelor locale de partid şi de stat, ne preocu- *î o dm de crearea condiţiilor necesa- a re realizării In bu- t ne condiţiuni a a- 5 cestui obiectiv. 1 E. Z. £ ■VASWV.'AVW/.YAV.VVVA%WAWA‘.YJ,.*.WW.VA

Next