Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-08 / nr. 7509
FLACĂRĂ IAȘULUI PAGINA 2 * In prezenta conducerii de partid şi de stat, ieri a avut loc Comemorarea a trei decenii de la prăbuşirea Doftanei Mitingul solemn Cuvîntul tovarăşului Emil Bodnaraş ŞT (un««»« din pag. 1) dina legitimă că Partidul Comunist Român, care va «Orbitori In curînd marea sa aniversare, 50 de ani de existenţă, constituie In prezent forţa politică conducătoare a societăţii noastre, cuprinde în rindurile sale peste două milioane de membri, este strins unit ideologic şi politic, înconjurat cu dragoste şi stimă de întregul popor. Poporul nostru este asta, pe deplin stăpin pe soarta sa şi mîndru de realizării* sal* In construcţia în plină desfăşurare a socialismului. Republica Socialistă România se dezvoltă neabătut către făurirea societăţii socialist* multilaterale, cu un înalt grad al ritmului de creştere. Se dezvoltă susţinut ştiinţa, învăţăşnîntul, ara loc avîntul creaţiei spirituale, elulturiî socialiste, bun comun al poporului. Socialismul a dus naţiunea noastră la o înfloriră enaterială şi spirituală fără precedent, a unit într-o strînsă comunitate de interese, de idealuri şi aspiraţii Întregul popor, a ridicat pe trepte superioare unitatea clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelec, «uaHtăţii. A devenit trainică, de nezdruncinat frăţia dintre popporul român şl naţionalităţii* 'conlocuitoare — maghiari, germani, strbi, da alt* naţionalităţi, clădită pe bazele solide ale deplinei şi efectivei egalităţi de drept şi de fapt, In creaţia comună pentru binele patriei comune. Sîntem pe deplin convinşi că hcotărîrea cu care Întregul popor înfăptuieşte linia trasată de ultimul Congres al partidului de dezvoltare In continuare a unei industrii puternice, de ridicare a agriculturii, politica activă de promovare a progresului ştiinţific şi tehnic, înfăptuirea măsurilor de perfecţionare a conducerii economiei de pregătire a cadrelor în pas cu cerinţele şi exigenţele ştiinţei şi practicii actuale, va asigura sporirea neîntreruptă a avuţiei naţionale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilităţi de care dispunem în slujba prosperităţii naţiunii noastre socialiste. Stimaţi tovarăşi, Statutul internaţional al ţării noastre, in alte vremuri determinat de dominaţia capitalului străin sau de capriciile jocului dintre marile puteri imperialiste, este astăzi statornicit exclusiv de orientarea partidului nostru şi de voinţa suverană a poporului strîns unit şi pe deplin solidar cu forţa sa politică conducătoare — Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România este o forţă conştientă şi activă în cadrul tuturor ţărilor socialiste de care o leagă indestructibil comunitatea de orînduire şi solidaritatea izvorită din principiile marxismCu un sentiment de profundă emoţie — a spus tovarăşul Nicolae Guină — ne~am întrunit aici, la locul fostei „Bastilii româneşti", pentru a evoca pagini din lupta neînfricată a comuniştilor şi celorlalţi militanţi pentru cauza libertăţii poporului nostru, pentru a cinsti memoria celor care şi-au pierdut viaţa la Doftana, de la a cărei prăbuşire se împlinesc 30 de ani. De-a lungul a peste patru decenii, î celulele Doftanei au fost închişi militanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti şi socialiste, tirani răsculaţi împotriva asupririi şi împilării, organizatori ai detaşamentelor de voluntari români pentru apărarea Puterii Sovietice, participanţi la memorabila grevă generală din octombrie 1920, delegaţi la Congresul d creare a Partidului Comunist Român, conducători ai luptelor muncitoreşti din ianuarie-februarie 1933, militanţi ai luptei antifasciste, ai mişcărilor democratice, mulţi luptători comunişti din ilegalitate. In sistemul temniţelor din România, Doftana a devenit un simbol al forţei morale de nebiruit a comuniştilor. Este vie amintirea activităţii neîntrerupte, multilaterale desfăşurate atunci de organizaţia ilegală de partid pentru edu-leninismului şi ale internaţionalismului proletar. România socialistă este în acelaşi timp un membru activ al Întregii comunităţi internaţionale de state şi popoare ale lumii. Secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recentei aniversări jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a exprimat într-o înaltă ţinută poziţia politică actuală a ţării noastre, susţinută cu hotărîre de întregul popor, constantele dezvoltării ei viitoare pe plan internaţional. Egalitate în drepturi, independenţă, suveranitate, neamestec în treburile interne, respect şi avantaj reciproc — acestea sînt bazele pe care partidul nostru, România socialistă dezvoltă relaţiile sale de prietenie strînsă şi cooperare cu toate ţările socialiste şi pe toate planurile : politic, economic, militar şi cultural-ştiinţific. In acelaşi timp, România socialistă, în concepţia «»existenţei paşnice, înţelege să dezvolte relaţii de colaborare cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială. In conducerea operei de edificare a socialismului în România, partidul continuă şi desăvirşeşte bogatele tradiţii internaţionaliste ale comuniştilor români, ale clasei noastre muncitoare. Partidul Comunist Român militează neobosit pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale pe bazele filarxisileninismului, pentru unirea tuturor forţelor revoluţionare şi progresiste ale epocii noastre. Constituie o adîncă satisfacţie pentru noi să constatăm că relaţiile partidului nostru cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, cu alte partid® şi mişcări revoluţionare şi democratice se dezvoltă şi se adîncesc. Pe această linie, partidul nostru este hotărit să acţioneze consecvent şi în viitor, în interesul cauzei progresului umanităţii, al socialismului. Stimaţi tovarăşi, Dind astăzi întreaga cinstire înaintaşilor noştri, faptelor lor vrednice de recunoştinţă, sîntem conştienţi că cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei lor este continuarea neabătută a ceea ce am început, pentru necontenita înaintare a patriei, pentru ridicarea naţiunii noastre socialiste pe noi trepte de civilizaţie şi prosperitate, pentru luminoasele perspective pe care le deschide în faţa României dezvoltarea pe calea socialismului, spre societatea comunistă. Trăiască Partidul Comunist Român! Trăiască Republica Socialistă România! carea şi călirea revoluţionară a membrilor partidului. Combativitatea şi optimismul revoluţionar al comuniştilor din închisoare creşteau ca urmare a legăturilor permanente cu partidul, a solidarităţii proletare şi a sprijinului activ manifestat de masele largi muncitoare. Nouă, vechilor militant revoluţionari, care numărăm mai mulţi ani de luptă şi muncă în rîndurile partidului, ne-a fost dat să avem fericirea de a vedea împlinindu-se idealurile pentru care am înfruntat teroarea ilegalităţii, beciurile siguranţei şi temniţele. Este un motiv de profundă mîndrie şi de mare satisfacţie pentru noi toţi faptul că, la o jumătate de veac de la înfiinţarea Partidului Comunist Român, trăim într-o ţară în care se dezvoltă viguros societatea socialistă, în care poporul nostru, liber şi stăpin pe destinele sale, se bucură tot mai mult de roadele civilizaţiei. Avem în fruntea ţârii un conducător priceput, partidul nostru marxist-feninist, unit printr-o coeziune granitică în jurul conducerii sale încercata şi călite în lupta revoluţionară, în vasta activitate pentru edificarea orânduirii noi pe pămîntul României. Vorbitorul a relevat, în continuare, înalta responsabilitate cu care conducerea partidului înfăptuieşte politica de construire a sorietăţii modeliste multilateral dezvoltate, asigurînd creşterea puternică a forţelor de producţie, progresul industriei, al agriculturii, al ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, ridicarea neabătută a standardului de viaţă al poporului. De asemenea, a exprimat deosebita satisfacţie faţă de vasta activitate desfăşurată de partid, de conducerea sa, pe plan internaţional pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi alianţă cu toate ţările socialiste, pentru extinderea relaţiilor României cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru soluţionarea problemelor internaţionale contemporane, activitate prin care se afirmă ca un factor activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al uriaşelor forţe revoluţionare, antiimperialiste contemporane. Noi, cei mai în vîrstă, a spus tov. N. Guiă, avem bucuria de a remarca preţuirea pe care conducerea de partid şi de stat, personal secretarul general al partidului. Solemnitatea la care am cinstea să particip în aceste clipe îmi umple sufletul de o puternică emoţie. Este emoţia pe care o încearcă toţi cei prezenţi aici în gîndul de a avea în mijlocul nostru conducătorii partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este emoţia şi satisfacţia de a şti că trăim aceste zile minunate ale împlinirii idealurilor nobile, pentru care au militat cei mai luminat fii ai poporului, revoluţionari dîrji şi neînfricaţi, căliţi sub flamura Partidului Comunist Român. Pentru noi, cei din generaţiile formate după eliberarea ţării, comemorarea evenimentelor legate de Istoria mişcării muncitoreşti, între care şi a eroismului cu care comuniştii închişi la Doftana au înfruntat regimul detenţiunii şi urgia cutremurului din 1940, înseamnă o vibrantă şi pilduitoare lecţie de istorie, evocarea unora dintre cele mai tulburătoare momente din cronica luptelor pentru fericirea poporului. Liberi şi stăpîni pe soarta noastră, ne înălţăm astăzi tot mai sus patria, dînd viaţă politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român de edificare a noii orînduiri, afirmîndu-ne ca un popor profund devotat cauzei socialismului şi păcii, luptător activ pentru triumful ideilor de libertate şi progres ale popoarelor. Aducem cu acest prilej prinosul profundei noastre recunoştinţe Partidului Comunist Român — al cărui semicentenar II sărbătorim cu cea mai mare dragoste —, militanţilor săi, tuturor acelor care din Încheierea mitingului, tovarăşul Ilie Coşu a încredinţat conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, că oamenii muncii, întreaga populaţie a judeţului Prahova vor munci fără preget, alături de întregul popor, pentru realizarea măreţului program de dezvoltare economică şi culturală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Rimân, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. In încheiere, puternic, din mii de piepturi, a răsunat .Internaţionala" — imnul de luptă al comuniştilor, al clasei muncitoare. După miting, conducătorii partidului şi statului, împreună cu vechi luptători ai mişcării muncitoreşti, vizitează secţiile fostei inchisori şi sălile muzeului. In faţa vizitatorilor »« deschide o adevărată pagină de eroism legendar din istoria partidului. Din numeroasele exponate se desprinde imaginea tăriei de nezdruncinat a comuniştilor, a izvoarelor acestei tării — ataşamentul faţă de partid, faţă de cauza poporului, legăturile trainice de solidaritate care-i uneau pe cei întemniţaţi cu mişcarea revoluţionară din afară, cu masele largi ale poporului. în încheierea vizitei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ae acordă generaţiilor de activişti formaţi la şcoala aspră a luptei Ueg*]*, consecvent* cu care «sigură Îmbinarea activităţii cadrelor vîrstnice cu cea e cadrelor formei* In «nul socialismului. Fie-ne îngăduit să exprimăm şi cu acest prilej sentimentele noastre de încredere, de stimă şi înaltă preţuire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, figură strălucită de militant revoluţionar, a cărui personalitate s-a afirmat încă din anii deţinerii sale Ie Doftana, conducător comunist Încercat, patriot şi Internaţionalist înflăcărat, care-şi dăruieşte întreaga sa existenţă partidului, clasei muncitoare, poporului nostru, libertăţii patriei, cauzei socialismului şi comunismului. Avem ferma convingere că urmînd neabătut partidul, conducerea sa, vom obţine noi victorii în înflorirea scumpei noastre patrii, aducînd prin aceasta cel mai înalt omagiu fiilor poporului român care s-au jertfit pentru cauza libertăţii, sporind tot mai mult contribuţia ţării noastre la întărirea sistemului socialist mondial, a forţelor păcii şi socialismului, au fost şi ne suntem minunat exemplu de slujbă a idealurilor de libertate, progres social şi pactele clasei muncitoare, ale întregului popor. Trecerea în revistă a glorioaselor tradiţii de Luptă revoluţionară din istoria patriei ne însufleţesc şi mai mult pe noi, muncitorii, întregul popor, în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economică şi culturală a patriei. Omagiul pe care noi, oamenii muncii, înţelegem să-l aducem înaintaşilor, generoasei activităţi din trecut a comuniştilor şi celorlalţi militanţi revoluţionari este mobilizarea largă a energiilor şi eforturilor noastre constructive pentru înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului, asigurînd progresul vertiginos al forţelor de producţie, înflorirea patriei noastre scumpe. Folosind prilejul ce mi s-a oferit de a lua cuvîntul la această emoţionantă adunare, îngăduiţi-mi, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să vă asigur de hotărîrea neclintită a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Prahova, în frunte cu zecile de mii de comunişti, de a consacra în continuare întreaga noastră putere de muncă, toată energia şi tot elanul nostru înfăptuirii viitorului plan cincinal — program insufleţitor al întregului nostru popor, de a întîmpina cu noi şi însemnate realizări aniversarea unei jumătăţi de secol de existenţă glorioasă a stegarului vieţii noastre fericite — Partidul Comunist Român. ★ scris In cartea de onoare: „Am participat cu deosebită emoţie la comemorarea a 30 de ani de la prăbuşirea Doftanei, prilej de cinstire a glorioaselor lupte purtate de Partidul Comunist Român, de clasa muncitoare, de forţele cele mai înaintate ale poporului pentru libertate socială şi naţională, înlăturarea regimului asupritor burghezo-moşieresc, construirea orunduirii noi, socialiste în ţara noastră. Evocarea nobilelor tradiţii revoluţionare din trecut ne îmbărbătează şi mai mult, atît pe noi, cei care am fost închişi 1* Doftana, cit şi generaţiile mai tinere — în marea operă de propăşire economică şi socială a poporului nostru, de înălţare a edificiului socialismului şi comunismului pe pămîntul României“. Din impresionanta manifestare de la Coftana s-a degajat sentimentul profund că luminoasele tradiţii de luptă revoluţionară ale partidului sunt duse azi cu cinste mai departe prin măreaţa operă de înălţare socialistă a patriei, că nimic nu e mai frumos şi mai înălţător decit să-ţi închini toate puterile, întreaga viaţă măreţei cauze pentru care militează partidul nostru comunist. Ada GREGORIAN Ion MARGINEANU Victor BIRLADEANU Cuvîntul tovarăşului Nicolae Guină Cuvîntul tovarăşului Andrei Oprea MEŞTEŞUGUL OLĂRITULUI ARTISTIC DIN ZONA IAŞULUI Tradiţie şi actualitate Strîns legată de necesităţile practice ale vieţii, ceramica s-a dezvoltat adesea sub imperiul îmbinării utilului cu frumosul, în complexul artei, o dată cu poporul şi istoria lui, întocmai ca şi cintecul popular. Din epoca îndepărtată a neoliticului strămoşii ne-au lăsat celebra ceramică policromă de Cucuteni, iar mai apoi de la geto-daci am moştenit olăria neagră caracterizată prin expresivitatea formelor şi sugestiva ornamentare prin lustruirea exteriorului vaselor. Legătura continuă intre ceramica actuală şi cea din epoca veche este demonstrată de existenţa bogată a materialului arheologic şi etnografic aflat pe teritoriul judeţului Iaşi, ca şi al ţării întregi. La titrgul olarilor s-au adus produsele meşterii de la Lansa, Poiana Deleni şi Schitu Stavnic-Voineşti. Din mărturiile bătrinilor din Lansa, primul olar din timpuri cunoscute a fost Andrei Olaru, care a trăit pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Cinci generaţii ale familiei Olaru au lucrat plnă nu de mult oaie de Lansa ; astăzi se mai află, din 15 meşteri cîţi erau după al doilea război mondial, 4 olari cu preocupare permanentă pentru acest meşteşug şi care şi-au expus produsele la Iaşi. In general ceramica de Tansa este smălţuită şi frumos înfiorată, după o tehnică străveche, cu coloranţi ce se obţin din humele găsite în împrejurimi. Tehnicile de ornamentare ca şi motivele realizate sunt moştenite de secole şi conferă originalitate artistică ceramicei de Tansa. „Un vas nu trebuie să semene cu altul“, ne declara Ion Olaru. Dintre meşterii care lucrează astăzi îi menţionăm pe Ion Diaconu, Vasile Cristian, Ion Maftei, Ion Cristian care participă şi la „Tiragul olarilor". In apropierea Delenilor, la Poiana, un sat care s-a dezvoltat după reforma agrară din timpul domniei lui Al. I. Cuza, meşteşugul olăriei negre este legat de calităţile excepţionale ale lutului ca şi de interesul cumpărătorilor dintr-un spaţiu geografic relativ mare pentru această ceramică. In cărăuşiile lor cu oale meşterii colindă valea Prutului sau trec din sat la sat pînâ dincolo de Botoşani sau pină in apropierea laşului. Interesant este faptul că aici s-au Igerat numai oale negre. Fiecare meşter are sentimentul valorii unui artist. Modelarea lutului in vase de o surprinzătoare frumuseţe şi ornamentarea lor în tehnica lui „Tîrgul olarilor“ Astăzi, la ora 0, se inaugurează în Piața Halei din Iaşi „Tîrgul olarilor“, organizat sub egida Comitetului de cultură fi artă al judeţului Iaşi. Expoziţia cu vânzare, ce va fi deschisă până la 15 noiembrie a.c., are menirea să valorifice tradiţia ceramicii locale din centrele Tansa, Poiana Deleni — Hirlău şi Schitu Slavina — Voineşti şi să stimuleze interesul cumpărătorilor pentru olăria de autentică valoare artistică, truirii cu piatra, „date-n piatră", trădează talentul şi îndemînarea meşterilor olari de aici. Vasele sînt burduşite : oaie!« de sarmale care se fierb pe jar la nunţi sau în alte ocazii, urcioare!«, lăptarele sau chiupurile au în acelaşi timp o siluetă elegantă şi sunt patinate în culoarea neagră cenuşie a lutului ars. Pe vase se disting motive simple, uşor geometrizate sau linii ondulate în zig-zag, iar ca un procedeu mai nou remarcăm „florile" pictate cu var pe exteriorul vaselor, în special pe oalele întrebuinţate la sărbătorile tradiţionale de primăvară. La Poiana Deleni mai lucrează astăzi şapte olari. In semn de preţuire pentru valoarea artistică a creaţiilor lor, meşterii Teodor Nica, Chelaru Vasile şi Andrei Gheorghe sunt laureaţi ai ultimelor două bienale de artă populară naţionale. Cunoscut în tot judeţul mai ales prin cantitatea mare de produse ceramice şi prin numărul mare de olari peste 80 de meşteri lucrează în zîlele noastre - centrul de olări. Schitu Stavnic — Voineşti este reprezentat la „Tîrgul olarilor” din Iaşi prin ceramică roşie în variate forme şi cu multiple întrebuinţări : chiupuri, borcane, ghivece, lăptare etc. In ultimii ani, în ansamblu, numărul olarilor activi ca şi producţia au scăzut. „Tîrgul olarilor" are menirea să stimuleze activitatea din actualele centre tradiţionale locale pentru a împiedica invazia, pe piaţa Iaşului, a unor produse artizanale străine de autenticul artistic. In vederea menţinerii formelor şi motivelor autentice tradiţionale, dar mai ales pentru pregătirea unei noi generaţii de olari, la Tansa şi Poiana Deleni au luat fiinţă, încă de anul trecut, două clase de ceramică ale şcolii populare de artă din Iaşi. Sub conducerea meşterului Ion Diaconu la Tansa şi a profesorului Ioan Antonică de la Poiana Deleni, se învaţă ce trebuie păstrat şi cum poate fi dusă mai departe tradiţia autentică locală. Măsurile stimulative luate în sensul dezvoltării şi valorificării meşteşugului olăriei artistice in centrele amintite trebuie corelate cu sprijinul autorităţilor locale şi al forurilor judeţene. Considerăm că este necesar ca meşterilor să li se înlesnească posibilitatea procurării materialelor, ca şi a mijloacelor de transport necesare pentru desfacerea produselor. „Tîrgul olarilor" va deveni o manifestare tradiţională cu profundă rezonanţă cultural-artistică şi de interes deosebit pentru amatorii de ceramică locală de autentică valoare artistică. Prof. Stelian JUNCU și Victoria SEMENDEAEV muzeograf principal Vedere spre Valea Mălăiești de pe vîrful Omul Dezlegarea jocului apărut în nr. 7506 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Caro — Legendă; 2. Epode — Lunari; 8. Comedie — Arad; 4. Ea — Iuga — Ama; 5. Sonet — Irita; 6. Cg — Povești — C; 9. H — Lire — I — Eni; 8. Ip — Ciraci — Ut; 9. Tipe — Sv — Divă; 10. Aer — V — Epitet; 11. Satiră — Eli; 12. Catren — Setea. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7507 al ziarului nostru HORIZONTAL: 1. Transilvania; 2. Regină— Ozana; 8. Av — Gastru — S; 4. Ioc — Gilort — A; 5. Al — Go — An—Rid; 6. Nuc — Va — Elena; 9. Ţap — Lit — Cam; 8. Vis — Ube — Parc; 9. Botoşani — T — E; 10. Nero — E — Moţi; 11. Călăraşi — Rîs; 13. Pree — Martiri. JOCURI Eugene O’Neill ORIZONTAL: 1. Deţinător al premiilor Nobel şi Pulitzer; s-au împlinit, la 16 octombrie, 82 de ani de la naştere, iar la 27 noiembrie se vor împlini 17 ani de la moarte; 2. Barman în piesa „Anna Christie* — Personaj principal din piesa „Din jale se întrupează Electra"; 3. Unul din personajele din piesa „Patima de sub ulmi" — „... drum spre Cardiff" — Steve (engl. fonetic); 4. Navigator portughez, descoperitor al Braziliei — Emilia în familiei; 5. ... House, localitate unde s-a stabilit O'Neill In 1933 — Fluviu bivocalic — Agricultor; 6. In Rebus I — Consoane — Arbori, în titlul unei cunoscute piese a lui O’Neill. 7. ... Christopherson, personaj dintr-o celebră piesă a lui O' Neill, prezentată în premieră la Vanderbilt Theatru In 1921 — ... Comarnescu, traducător al multor piese ale dramaturgului american; 8. ... Maimon, personaj din partea întîi a trilogiei: „Din jale se Întrupează Electra“ — La intrarea In California — „Dincolo ... zare"; 9. In zare I — ... In, înţelept din Ciutat, In piesa „Marco Milionul" — Stînjenei; 10. Oraş In care a trăit dramaturgul — . ... si patria lui; 11. „ The Hairy..." (..Maimuţa păroasă"), piesă jucată la New York în 1922 — Fraţii Hazel şi Peter din trilogia „Din jale se întrupează Electra" — Sunt: 12. Nume feminin — Piesă jucată pe scena lui Provincetown Players în 1917. VERTICAL: 1. Personaj dintr-o tragedie antică, întruchipat într-o piesă a lui O’Neill — ... Brant, condamnatul corăbiei „Vînturi călătoare" din prima parte a trilogiei; 2. Uzina „Automatica" București — ... Small, personaj din partea a treia a trilogiei, „Stafiile" — La revedere; 3. Pictor spaniol, născut în patria lui Socrate — Niculae Zamfir — Personaj din piesa „Dincolo de zare"; 4. Nume feminin — „ .. .Milionul” ; 5. New York, oraşul natal al dramaturgului — Lovesc — Departament In Franţa; 6. Alt personaj din „Stafiile" (Small) — Necesar; 7. Una din fiicele dramaturgului, căsătorită cu celebrul actor de cinema Charlie Chaplin — Bară pentru ... gimnaşti I — Antrenor federal pentru echipa de tineret la fotbal; 8. Nota redacţiei — Locotenent (abr.) — Secrete; 9. Emil I. State — Piesă jucată în 1921 la Frazee Theatre — In sufleur !; 10. „Straniul..piesă jucată în 1928 la Theatre Guild; b. Personaj din piesa „Marco Milionul" — ... şi din comedia „Tinereţe, bat-o vina!" .12. Personajul principal din trilogia „Din jale se întrupează Electra" — ... interpretat cu succes de Elena Bartók pe scena Teatrului National din acest oraş. G. IONESCU eshsespskäi In de Radio laşi Programul de neara (dacicat* brie): 17.00 Buletin de stiri » 17.05 Estrada zilei» 17.30 Cintecul care mi-e dragi 18.00 Magazin duminicali 19.00 Radiojurnal I 11.15 Voci care au cucerit lumea Vîrtgini* Zeani şi Benjamin» Glifli» 19.30 Jurnal literar» 20.00 Pe por*tativul undelor — melodia preferată» 20.45 Pe-un picior de plai» 21.00 Buletin de ştiri» 21.15 Melodii-club — revistă radiofonici de muzică uşoară.; Programul de dimineaţă 'ff fembrie): 6.00 Buletin de ştiri » 6.05 Matineu muzical» 8.30 Emi siune pentru sate » 6.40 Cu cintecul şi jocul pe plaiuri moldovene 7.00 Informaţii şi muzicii Televiziune 8.45 Deschiderea emisiunii, Gimnastica de dimineaţă» 9.00 Matineu duminical pentru copii şi şcolarii 10.00 Viaţa satului» 11.80 Amfiteatru muzical» 12.00 De «tristă patriei» 12.30 In reluare, la cererea telespectatorilor." Film artistic : „Golful Paradisului" — producţie a studiourilor engleze^ Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară »Gondola de aur“— Veneţia 1970 (ora 14.00) ?Alină-te dor, alină* (ora 14.30)^ Îşi dau concursul « Maria Butaciu, Viorica Flintaşu, Gh. Parcul Mihai- Vasilescu şi orchestra condusă de Nelu Stan» 15.00 Emisiune în limba maghiară» 18.30 Studioul ,N' 18.00 Cîntare Patriei. Concurs coral interjudeţean. Participă Judeţale Bistriţa—Năsăud, Cluj şi Mureşi 19.20 Desene animate» 19.30 Telejurnalul de seară» 20.00 .România în 1.000 da imagini** „Un oraş greu încercat — un oraş în plină reconstrucţie Satu Mare“» 20.20 Bun îi vinul ghiurghiuliu. In distribuţie: Maricel Anghelescu, Nicolae Brancomir, Coca Andronescu, Valeria Gagialov, Ileana Stana Ionescu, Constantin Brezeanu, N. Gr. Băâlănescu, Mircea Constantinescu, Matei Alexandru, Dem. Rădules-.cu, Dumitru Rucăreanu, Dorin D.Ion, Ion Caramitru, Mihail Stan, Val. Săndulescu, "Silviu Stănculescu, Marian Hudac, Candid Stoica, Ion Bog, Nicolae Dinică, Șerban Cantacuzino, Irina Bîrlădeanu, Georgeta Cotru baş, sextetul „Cantabile" şi alţii, 22.20 Telejurnalul de noapte, 22.35 Duminică sportivă. Cinematografe VICTORIA’, orele 10; 14; 17.38, 21: „Departe de lumea dezlănţuită*. REPUBLICA, orele 8.40 ; 11; 14, 10, 18.35, 20.30: „Aurul*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU*, orele 9, 11; 15, 27, 19 , 21: „Impostorii*. Completare: „Student la Iaşi*. ARTA, ora 9, program de filme pentru copii şi tineret, orele 11,15, 15, 17 , 19 , 21: „Petrecerea*, cinemascop: TATARASI, ora 10, program de filme pentru copil şi tineret, orele 18, 18, 20: „Misteriosul X din Cosmos", cinemascop. Completare, „Prieteni de vatră veche*. NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copil şi tineret, orele 16 , 18 , 20 : „O nuntă cum n-a mai fost*. Completere, „Regina instrumentelor" Teatru Naţional La ora 17.00, în sala de spectacole a Teatrului Naţional, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani prezintă un spectacol cu piesa „O intimplare cu haz“, da Carlo Goldoni. La ora 20.00, a celaşi colectiv artistic prezintă piesa : ,Domnul Pintila şi sluga ca Matty, da B. Brecht. Opera de stat La ora 11.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu baletul »GiselleSunt valabile biletele cu seria R/3. Teatru de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa li »Călin Nebunul Filarmonica de stat „Moldova" La ora 11.00, Filarmonica da stat „Moldova“ prezintă un concert simfonic. Dirijor: Dieter Nool (R. D. Germană). Solist Silvian Iţicovici — vioară, laureat al concursului internaţional „Tibor Varga*. Programul este acelaşi cu al concertului prezentat vineri 6 noiembrie. Sunt 24 ore valabile abonamentele cu litera B. Timpul probabil Vreme rece cu cerul variabil. Vor cădea precipitaţii slabe locale mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Sînt în general slab din direcţii diferite. Temperatura aerului în scădere mai ales în cursul nopţii, minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 1 grad, iar maximele între 2 şi 6 grade. Ceaţă locală dimineaţa^ 1