Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-08 / nr. 7509

FLACĂRĂ IAȘULUI PAGINA 2 * In prezenta conducerii de partid şi de stat, ieri a avut loc Comemorarea a trei decenii de la prăbuşirea Doftanei Mitingul solemn Cuvîntul tovarăşului Emil Bodnaraş ŞT (un««»« din pag. 1) dina legitimă că Partidul Co­munist Român, care va «Orbi­tori In curînd marea sa ani­versare, 50 de ani de existen­ţă, constituie In prezent forţa politică conducătoare a socie­tăţii noastre, cuprinde în rin­­durile sale peste două milioa­ne de membri, este strins unit ideologic şi politic, înconjurat cu dragoste şi stimă de între­gul popor. Poporul nostru este ast­a, pe deplin stăpin pe soarta sa şi m­îndru de realizării* sal* In construcţia în plină desfăşurare a socialismului. Republica So­cialistă România se dezvoltă neabătut către făurirea socie­tăţii socialist* multilaterale, cu un înalt grad al ritmului de creştere. Se dezvoltă susţinut ştiinţa, învăţăşnîntul, ara loc avîntul creaţiei spirituale, el­­ulturiî socialiste, bun comun al poporului. Socialismul a dus naţiunea noastră la o înfloriră enaterială şi spirituală fără pre­cedent, a unit într-o strînsă comunitate de interese, de i­­dealuri şi aspiraţii Întregul po­por, a ridicat pe trepte supe­­rioare unitatea clasei munci­toare, a ţărănimii, a intelec­­, «uaHtăţii. A devenit trainică, de nezdruncinat frăţia dintre po­pporul român şl naţionalităţii* 'conlocuitoare — maghiari, ger­mani, strbi, da alt* naţionali­tăţi, clădită pe bazele solide ale deplinei şi efectivei egali­­tăţi de drept şi de fapt, In creaţia comună pentru binele patriei comune. Sîntem pe deplin convinşi că hcotărîrea cu care Întregul po­por înfăptuieşte linia trasată de ultimul Congres al partidu­lui de dezvoltare In continuare a unei industrii puternice, de ridicare a agriculturii, politica activă de promovare a progre­sului ştiinţific şi tehnic, înfăp­tuirea măsurilor de perfecţio­nare a conducerii economiei de pregătire a cadrelor în pas cu cerinţele şi exigenţele şti­inţei şi practicii actuale, va asigura sporirea neîntreruptă a avuţiei naţionale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilităţi de care dis­punem în slujba prosperităţii naţiunii noastre socialiste. Stimaţi tovarăşi, Statutul internaţional al ţării noastre, in alte vremuri deter­minat de dominaţia capitalului străin sau de capriciile jocului dintre marile puteri imperia­liste, este astăzi statornicit ex­clusiv de orientarea partidului nostru şi de voinţa suverană a poporului strîns unit şi pe deplin solidar cu forţa sa poli­tică conducătoare — Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România este o forţă conştientă şi ac­tivă în cadrul tuturor ţărilor socialiste de care o leagă in­destructibil comunitatea de o­­rînduire şi solidaritatea izvo­­rită din principiile marxism­Cu un sentiment de profun­dă emoţie — a spus tova­răşul Nicolae Guină — ne~am întrunit aici, la locul fos­tei „Bastilii româneşti", pen­tru a evoca pagini din lup­ta neînfricată a comuniştilor şi celorlalţi militanţi pentru cauza libertăţii poporului nos­tru, pentru a cinsti memoria celor care şi-au pierdut viaţa la Doftana, de la a cărei prăbuşire se împlinesc 30 de ani. De-a lungul a pes­te patru decenii, î­­ celulele Doftanei au fost închişi mi­litanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti şi socialiste, tirani răsculaţi împotriva a­­supririi şi împilării, organi­zatori ai detaşamentelor de voluntari români pentru apă­rarea Puterii Sovietice, par­ticipanţi la memorabila grevă generală din octombrie 1920, delegaţi la Congresul d­­ crea­re a Partidului Comunist Ro­mân, conducători ai luptelor muncitoreşti din ianuarie-fe­­bruarie 1933, militanţi ai lup­tei antifasciste, ai mişcărilor democratice, mulţi luptători comunişti din ilegalitate. In sistemul temniţelor din România, Doftana a devenit un simbol al forţei morale de nebiruit a comuniştilor. Este vie amintirea activităţii neîn­trerupte, multilaterale desfă­şurate atunci de organizaţia ilegală de partid pentru edu-leninismului şi ale internaţio­­nalismului proletar. România socialistă este în a­­celaşi timp un membru activ al Întregii comunităţi interna­ţionale de state şi popoare ale lumii. Secretarul general al parti­dului, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recen­tei aniversări jubiliare a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, a ex­primat într-o înaltă ţinută po­ziţia politică actuală a ţării noastre, susţinută cu hotărîre de întregul popor, constantele dezvoltării ei viitoare pe plan internaţional. Egalitate în drepturi, inde­pendenţă, suveranitate, neames­tec în treburile interne, respect şi avantaj reciproc — acestea sînt bazele pe care partidul nostru, România socialistă dez­voltă relaţiile sale de prietenie strînsă şi cooperare cu toate ţările socialiste şi pe toate pla­nurile : politic, economic, mi­litar şi cultural-ştiinţific. In acelaşi timp, România socia­listă, în concepţia «»existenţei paşnice, înţelege să dezvolte relaţii de colaborare cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială. In conducerea operei de edi­ficare a socialismului în Ro­mânia, partidul continuă şi de­­săvirşeşte bogatele tradiţii in­ternaţionaliste ale comuniştilor români, ale clasei noastre mun­citoare. Partidul Comunist Ro­mân militează neobosit pentru întărirea unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti inter­naţionale pe bazele filarxisi­­­leninismului, pentru unirea tu­turor forţelor revoluţionare şi progresiste ale epocii noastre. Constituie o adîncă satisfacţie pentru noi să constatăm că re­laţiile partidului nostru cu ce­lelalte partide comuniste şi muncitoreşti, cu alte partid® şi mişcări revoluţionare şi de­mocratice se dezvoltă şi se a­­dîncesc. Pe această linie, parti­dul nostru este hotărit să ac­ţioneze consecvent şi în viitor, în interesul cauzei progresului umanităţii, al socialismului. Stimaţi tovarăşi, Dind astăzi întreaga cinstire înaintaşilor noştri, faptelor lor vrednice de recunoştinţă, sîn­tem conştienţi că cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei lor este continuarea neabătută a ceea ce am început, pentru necontenita înain­tare a patriei, pentru ridicarea naţiunii noastre socialiste pe noi trepte de civilizaţie şi prosperitate, pentru luminoa­sele perspective pe care le des­chide în faţa României dez­voltarea pe calea socialismu­lui, spre societatea comunistă. Trăiască Partidul Comunist Român! Trăiască Republica Socialistă România! carea şi călirea revoluţionară a membrilor partidului. Com­bativitatea şi optimismul re­voluţionar al comuniştilor din închisoare creşteau ca urmare a legăturilor permanente cu partidul, a solidarităţii prole­tare şi a sprijinului activ ma­­nifestat de masele largi mun­citoare. Nouă, vechilor militant­ revoluţionari, care numărăm mai mulţi ani de luptă şi muncă în rîndurile partidului, ne-a fost dat să avem ferici­rea de a vedea împlinindu-se idealurile pentru care am în­fruntat teroarea ilegalităţii, beciurile siguranţei şi temni­ţele. Este un motiv de pro­fundă mîndrie şi de mare sa­tisfacţie pentru noi toţi fap­tul că, la o jumătate de veac de la înfiinţarea Partidului Co­munist Român, trăim într-o ţară în care se dezvoltă vi­guros societatea socialistă, în care poporul nostru, liber şi stăpin pe destinele sale, se bucură tot mai mult de roa­dele civilizaţiei. Avem în fruntea ţârii un conducător priceput, partidul nostru mar­­xist-feninist, unit printr-o coeziune granitică în jurul conducerii sale încercata şi călite în lupta revoluţionară, în vasta activitate pentru e­­dificarea orânduirii noi pe pămîntul României. Vorbitorul a relevat, în continuare, înalta responsabi­litate cu care conducerea par­tidului înfăptuieşte politica de construire a sorietăţii mo­­deliste multilateral dezvolta­te, asigurînd creşterea puter­nică a forţelor de producţie, progresul industriei, al agri­culturii, al ştiinţei, învăţămîn­­tului şi culturii, ridicarea ne­abătută a standardului de via­ţă al poporului. De asemenea, a exprimat deosebita satisfac­ţie faţă de vasta activitate desfăşurată de partid, de con­ducerea sa, pe plan interna­ţional pentru dezvoltarea re­laţiilor de prietenie şi alianţă cu toate ţările socialiste, pen­tru extinderea relaţiilor Ro­mâniei cu toate statele lu­mii, fără deosebire de orîn­­duire socială, pentru soluţio­narea problemelor internaţio­nale contemporane, activitate prin care se afirmă ca un fac­tor activ al mişcării comu­niste şi muncitoreşti interna­ţionale, al uriaşelor forţe re­voluţionare, antiimperialiste contemporane. Noi, cei mai în vîrstă, a spus tov. N. Gui­ă, avem­ bucuria de a remarca preţui­rea pe care conducerea de partid şi de stat, personal se­cretarul general al partidului. Solemnitatea la care am cinstea să particip în aceste clipe îmi umple sufletul de o puternică emoţie. Este emoţia pe care o încearcă toţi cei prezenţi aici în gîndul de a avea în mijlocul nostru con­ducătorii partidului şi statu­lui, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este emo­ţia şi satisfacţia de a şti că trăim aceste zile minunate ale împlinirii idealurilor no­bile, pentru care au militat cei mai luminat­ fii ai poporu­lui, revoluţionari dîrji şi ne­înfricaţi, căliţi sub flamura Partidului Comunist Român. Pentru noi, cei din gene­raţiile formate după eliberarea ţării, comemorarea evenimen­telor legate de Istoria mişcă­rii muncitoreşti, între care şi a eroismului cu care comuniş­tii închişi la Doftana au în­fruntat regimul detenţiunii şi urgia cutremurului din 1940, înseamnă o vibrantă şi pildui­toare lecţie de istorie, evoca­rea unora dintre cele mai tul­burătoare momente din cro­nica luptelor pentru fericirea poporului. Liberi şi stăpîni pe soarta noastră, ne înălţăm astăzi tot mai sus patria, dînd viaţă po­liticii marxist-leniniste a Parti­dului Comunist Român de edi­ficare a noii orînduiri, afir­­mîndu-ne ca un popor profund devotat cauzei socialis­mului şi păcii, luptător activ pentru triumful ideilor de li­bertate şi progres ale popoare­lor. Aducem cu acest prilej prinosul profundei noastre re­cunoştinţe Partidului Comunist Român — al cărui semicen­tenar II sărbătorim cu cea mai mare dragoste —, militan­ţilor săi, tuturor acelor care d­in Încheierea mitingului, to­varăşul Ilie Coşu a încredinţat conducerea partidului şi statu­lui, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, că oamenii muncii, întreaga populaţie a judeţului Prahova vor munci fără preget, alături de întregul popor, pentru realizarea mă­reţului program de dezvoltare economică şi culturală a pa­triei elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Rim­ân, pentru făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în ţara noastră. In încheiere, puternic, din mii de piepturi, a răsunat .Internaţionala" — imnul de luptă al comuniştilor, al clasei muncitoare. După miting, conducătorii partidului şi statului, împreu­nă cu vechi luptători ai miş­cării muncitoreşti, vizitează secţiile fostei inch­is­ori şi să­lile muzeului. In faţa vizitatorilor »« des­chide o adevărată pagină de eroism legendar din istoria partidului. Din numeroasele exponate se desprinde imagi­nea tăriei de nezdruncinat a comuniştilor, a izvoarelor a­­cestei tării — ataşamentul fa­ţă de partid, faţă de cauza poporului, legăturile trainice de solidaritate care-i uneau pe cei întemniţaţi cu mişcarea revoluţionară din afară, cu masele largi ale poporului. în încheierea vizitei, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU a­e acordă generaţiilor de ac­tivişti formaţi la şcoala aspră a luptei Ueg*]*, consecvent* cu care «sigură Îmbinarea acti­vităţii cadrelor vîrstnice cu cea e cadrelor formei* In «nul socialismului. Fie-ne îngăduit să exprimăm şi cu acest prilej sentimentele noastre de încredere, de sti­mă şi înaltă preţuire tovară­şului Nicolae Ceauşescu, figu­ră strălucită de militant revo­luţionar, a cărui personalitate s-a afirmat încă din anii de­ţinerii sale Ie Doftana, con­ducător comunist Încercat, pa­triot şi Internaţionalist înflă­cărat, care-şi dăruieşte întrea­ga sa existenţă partidului, cla­sei muncitoare, poporului nos­tru, libertăţii patriei, cauzei socialismului şi comunismului. Avem ferma convingere că urmînd neabătut partidul, con­ducerea sa, vom obţine noi victorii în înflorirea scumpei noastre patrii, aducînd prin a­­ceasta cel mai înalt omagiu fiilor poporului român care s-au jertfit pentru cauza li­bertăţii, sporind tot mai mult contribuţia ţării noastre la în­tărirea sistemului socialist mondial, a forţelor păcii şi socialismului, au fost şi ne sunt­em minu­nat exemplu de slujb­ă a idea­lurilor de libertate, progres social şi pact­ele clasei mun­citoare, ale întregului popor. Trecerea în revistă a glo­rioaselor tradiţii de Luptă re­voluţionară din istoria patriei ne însufleţesc şi mai mult pe noi, muncitorii, întregul popor, în activitatea creatoare pen­tru dezvoltarea economică şi culturală a patriei. Omagiul pe care noi, oamenii mun­cii, înţelegem să-l aducem înaintaşilor, generoasei acti­vităţi din trecut a comuniştilor şi celorlalţi militanţi revolu­ţionari este mobilizarea largă a energiilor şi eforturilor noastre constructive pentru în­făptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului, asigurînd progresul vertiginos al forţe­lor de producţie, înflorirea patriei noastre scumpe. Folosind prilejul ce mi s-a oferit de a lua cuvîntul la a­­ceastă emoţionantă adunare, îngăduiţi-mi, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să vă a­­sigur de hotărîrea neclintită a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a tuturor oame­nilor muncii din judeţul Pra­hova, în frunte cu zecile de mii de comunişti, de a con­sacra în continuare întreaga noastră putere de muncă, toa­tă energia şi tot elanul nostru înfăptuirii viitorului plan cin­cinal — program insufleţitor al întregului nostru popor, de a întîmpina cu noi şi însem­nate realizări aniversarea u­­nei jumătăţi de secol de e­­xistenţă glorioasă a stegaru­lui vieţii noastre fericite — Partidul Comunist Român. ★ scris In cartea de onoare: „Am participat cu deosebită emoţie la­ comemorarea a 30 de ani de­ la prăbuşirea Dofta­­nei, prilej de cinstire a glo­rioaselor lupte purtate de Partidul Comunist Român, de clasa muncitoare, de forţele cele mai înaintate ale poporu­lui pentru libertate socială şi naţională, înlăturarea regimu­lui asupritor burghezo-moşie­­resc, construirea orunduirii noi, socialiste în ţara noastră. Evo­carea nobilelor tradiţii revolu­ţionare din trecut ne îmbărbă­tează şi mai mult, atît pe noi, cei care am fost închişi 1* Doftana, cit şi generaţiile mai tinere — în marea operă de propăşire economică şi socia­lă a poporului nostru, de înăl­ţare a edificiului socialismului şi comunismului pe pămîntul României“. Din impresionanta manifes­tare de la Coftana s-a degajat sentimentul profund că lumi­noasele tradiţii de luptă revo­luţionară ale partidului sunt duse azi cu cinste mai depar­te prin măreaţa operă de înăl­ţare socialistă a patriei, că nimic nu e mai frumos şi mai înălţător decit să-ţi închini toate puterile, întreaga viaţă măreţei cauze pentru care mili­tează partidul nostru comunist. Ada GREGORIAN Ion MARGINEANU Victor BIRLADEANU Cuvîntul tovarăşului Nicolae Guină Cuvîntul tovarăşului­­ Andrei Oprea MEŞTEŞUGUL OLĂRITULUI ARTISTIC DIN ZONA IAŞULUI T­radi­ţi­e şi actualitate Strîns legată de necesităţile practice ale vieţii, ceramica s-a dezvoltat adesea sub imperiul îmbinării utilului cu frumosul, în complexul artei, o dată cu poporul şi istoria lui, întocmai ca şi cintecul popular. Din e­­poca îndepărtată a neoliticu­lui strămoşii ne-au lăsat cele­bra ceramică policromă de Cucuteni, iar mai apoi de la geto-daci am moştenit olăria neagră caracterizată prin ex­presivitatea formelor şi suges­­tiva ornamentare prin lustruire­a exteriorului vaselor. Legătu­ra continuă intre ceramica ac­tuală şi cea din epoca veche este demonstrată de existenţa bogată a materialului arheolo­gic şi etnografic aflat pe teri­toriul judeţului Iaşi, ca şi al ţării întregi. La titrgul olarilor­ s­-au a­­dus produsele meşterii de la Lansa, Poiana Deleni şi Schitu Stavnic-Voineşti. Din mărturiile bătrinilor din Lansa, primul o­­lar din timpuri cunoscute a fost Andrei Olaru, care a trăit pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Cinci generaţii ale familiei Olaru au lucrat plnă nu de mult oaie de Lansa ; astăzi se mai află, din 15 meş­teri cîţi erau după al doilea război mondial, 4 olari cu pre­ocupare permanentă pentru a­­cest meşteşug şi care şi-au ex­pus produsele la Iaşi. In ge­neral ceramica de Tansa este smălţuită şi frumos înfiorată, după o tehnică străveche, cu coloranţi ce se obţin din hu­mele găsite în împrejurimi. Tehnicile de ornamentare ca şi motivele realizate sunt moşte­nite de secole şi conferă ori­ginalitate artistică ceramicei de Tansa. „Un vas nu trebuie să semene cu altul“, ne de­clara Ion Olaru. Dintre meşte­rii care lucrează astăzi îi men­ţionăm pe Ion Diaconu, Vasile Cristian, Ion Maftei, Ion Cris­tian care participă şi la „Tira­gul olarilor". In apropierea Delenilor, la Poiana, un sat care s-a dez­voltat după reforma agrară din timpul domniei lui Al. I. Cuza, meşteşugul olăriei negre este legat de calităţile excepţiona­le ale lutului ca şi de intere­sul cumpărătorilor dintr-un spa­ţiu geografic relativ mare pen­tru această ceramică. In cărău­şiile lor cu oale meşterii colin­dă valea Prutului sau trec din sat la sat pînâ dincolo de Bo­toşani sau pină in apropierea laşului. Interesant este faptul că aici s-au Igerat numai oale negre. Fiecare meşter are sen­timentul valorii unui artist. Mo­delarea lutului in vase de o surprinzătoare frumuseţe şi or­namentarea lor în tehnica lui­ „Tîrgul olarilor“ Astăzi, la ora 0, se inaugurează în Piața Halei din Iaşi „Tîrgul olarilor“, organizat sub egida Comi­tetului de cultură fi artă al judeţului Iaşi. Expoziţia cu vânzare, ce va fi deschisă până la 15 noiembrie a.c., are menirea să valorifice tradiţia cera­micii locale din centrele Tansa, Poiana Deleni — Hir­­lău şi Schitu Slavina — Voi­­neşti şi să stimuleze inte­resul cumpărătorilor pentru olăria de autentică valoare artistică, truirii cu piatra, „date-n pia­tră", trădează talentul şi în­­demînarea meşterilor olari de aici. Vasele sînt burduşite : oaie!« de sarmale care se fierb pe jar la nunţi sau în alte o­­cazii, urcioare!«, lăptarele sau chiupurile au în acelaşi timp o siluetă elegantă şi sunt patina­te în culoarea neagră cenuşie a lutului ars. Pe vase se dis­ting motive simple, uşor geo­­metrizate sau linii ondulate în zig-zag, iar ca un procedeu mai nou remarcăm „florile" pictate cu var pe exteriorul va­selor, în special pe oalele în­trebuinţate la sărbătorile tradi­ţionale de primăvară. La Po­iana Deleni mai lucrează as­tăzi şapte olari. In semn de preţuire pentru valoarea artis­tică a creaţiilor lor, meşterii Teodor Nica, Chelaru Vasile şi Andrei Gheorghe sunt laureaţi ai ultimelor două bienale de artă populară naţionale. Cunoscut în tot judeţul mai ales prin cantitatea mare de produse ceramice şi prin nu­mărul mare de olari­­ peste 80 de meşteri lucrează în zîle­­le noastre - centrul de olări. Schitu Stavnic — Voineşti este reprezentat la „Tîrgul olarilor” din Iaşi prin ceramică roşie în variate forme şi cu multiple întrebuinţări : chiupuri, borca­ne, ghivece, lăptare etc. In ultimii ani, în ansamblu, numărul olarilor activi ca şi producţia au scăzut. „Tîrgul o­­larilor" are menirea să stimu­leze activitatea din actualele centre tradiţionale locale pen­tru a împiedica invazia, pe piaţa Iaşului, a unor produse artizanale străine de autenti­cul artistic. In vederea menţinerii forme­lor şi motivelor autentice tra­diţionale, dar mai ales pentru pregătirea unei noi generaţii de olari, la Tansa şi Poiana Deleni au luat fiinţă, încă de anul trecut, două clase de ce­ramică ale şcolii populare de artă din Iaşi. Sub conducerea meşterului Ion Diaconu la Tan­sa şi a profesorului Ioan An­tonică de la Poiana Deleni, se învaţă ce trebuie păstrat şi cum poate fi dusă mai depar­te tradiţia autentică locală. Măsurile stimulative luate în sensul dezvoltării şi valorifică­rii meşteşugului olăriei artisti­ce in centrele amintite trebuie corelate cu sprijinul autorită­ţilor locale şi al forurilor jude­ţene. Considerăm că este ne­cesar ca meşterilor să li se în­lesnească posibilitatea procu­rării materialelor, ca şi a mij­loacelor de transport necesare pentru desfacerea produselor. „Tîrgul olarilor" va deveni o manifestare tradiţională cu profundă rezonanţă cultural-ar­­tistică şi de interes deosebit pentru amatorii de ceramică locală de autentică valoare ar­tistică. Prof. Stelian JUNCU și Victoria SEMENDEAEV muzeograf principal Vedere spre Valea Mălăiești de pe vîrful Omul Dezlegarea jocului apărut în nr. 7506 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Caro — Le­gendă; 2. Epode — Lunari; 8. Comedie — Arad; 4. Ea —­ Iuga — Ama; 5. Sonet — I­­rita; 6. Cg — Povești — C; 9. H — Lire — I — Eni; 8. Ip — Ciraci — Ut; 9. Tipe — Sv — Divă; 10. Aer — V — Epitet; 11. Satiră — Eli; 12. Catren — Setea. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7507 al ziarului nostru HORIZONTAL: 1. Transilva­nia; 2. Regină­­— Ozana; 8. Av — Gastru — S; 4. Ioc — Gilort — A; 5. Al — Go — An—Rid; 6. Nuc — Va — E­­lena; 9. Ţap — Lit — Cam; 8. Vis — Ube — Parc; 9. Botoşani — T — E; 10. Nero — E — Moţi; 11. Călăraşi — Rîs; 13. Pree — Martiri. JOCURI Eugene O’Neill ORIZONTAL: 1. Deţinător al premiilor Nobel şi Pulitzer; s-au împlinit, la 16 octombrie, 82 de ani de la naştere, iar la 27 noiembrie se vor îm­plini 17 ani de la moarte; 2. Barman în piesa „Anna Chris­tie* — Personaj principal din piesa „Din jale se întrupează Electra"; 3. Unul din perso­najele din piesa „Patima de sub ulmi" — „... drum spre Cardiff" — Steve (engl. fone­tic); 4. Navigator portughez, descoperitor al Braziliei — E­­milia în familiei; 5. ... Hou­se, localitate unde s-a stabi­lit O'Neill In 1933 — Fluviu bivocalic — Agricultor; 6. In Rebus I —­ Consoane — Ar­bori, în titlul unei cunoscute piese a lui O’Neill. 7. ... Christopherson, personaj din­­tr-o celebră piesă a lui O' Neill, prezentată în premieră la Vanderbilt Theatru In 1921 — ... Comarnescu, traducă­tor al multor pie­se ale dramatur­gului american; 8. ... Maimon, perso­naj din partea în­­tîi a trilogiei: „Din jale se În­trupează Electra“ — La intrarea In California —­ „Din­colo ... zare"; 9. In zare I — ... In, înţelept din Ciu­­tat, In piesa „Mar­co Milionul" — Stînjenei; 10. O­­raş In care a trăit dramaturgul — . ... si patria lui; 11. „ The Hairy..." (..Maimuţa păroa­să"), piesă jucată la New York în 1922 — Fraţii Hazel şi Peter din trilogia „Din jale se întru­pează Electra" — Sunt: 12. Nume feminin — Piesă jucată pe scena lui Provincetown Players în 1917. VERTICAL: 1. Personaj din­­tr-o tragedie antică, întruchi­pat într-o piesă a lui O’Neill — ... Brant, condamnatul co­răbiei „Vînturi călătoare" din prima parte a trilogiei; 2. U­­zina „Automatica" București — ... Small, personaj din partea a treia a trilogiei, „Sta­fiile" — La revedere; 3. Pic­tor spaniol, născut în patria lui Socrate — Niculae Zam­fir — Personaj din piesa „Din­colo de zare"; 4. Nume fe­minin — „ .. .Milionul” ; 5. New York, oraşul natal al dramaturgului — Lovesc — Departament In Franţa; 6. Alt personaj din „Stafiile" (Small) — Necesar; 7. Una din fiicele dramaturgului, că­sătorită cu celebrul actor de cinema Charlie Chaplin — Bară pentru ... gimnaşti I — Antrenor federal pentru echi­pa de tineret la fotbal; 8. No­ta redacţiei — Locotenent (abr.) — Secrete; 9. Emil I. State — Piesă jucată în 1921 la Frazee Theatre — In su­­fleur !; 10. „Straniul..piesă jucată în 1928 la Theatre Guild; b­. Personaj din piesa „Marco Milionul" — ... şi din comedia „Tinereţe, bat-o vina!" .12. Personajul princi­pal din trilogia „Din jale se întrupează Electra" — ... in­terpretat cu succes de Elena Bartók pe scena Teatrului National din acest oraş. G. IONESCU eshsespskäi In de Radio laşi Programul de neara (d­acicat* brie): 17.00 Buletin de stiri » 17.05 Estrada zilei» 17.30 Cin­tecul care mi-e dragi 18.00 Magazin dumi­nicali 19.00 Radiojurnal I 11.15 Voci care au cucerit lumea­­ Vîrt­gini* Zeani şi Benjamin» Glifli»­­ 19.30 Jurnal literar» 20.00 Pe por*­tativul undelor — melodia pre­ferată» 20.45 Pe-un picior de plai» 21.00 Buletin de ştiri» 21.1­5 Me­­lodii-club — revistă radiofonici de muzică uşoară.; Programul de dimineaţă 'ff fembrie): 6.00 Buletin de ştiri » 6.05 Matineu muzical» 8.30 Emi­­ siune pentru sate » 6.40 Cu cin­­tecul şi jocul pe plaiuri moldo­vene­­ 7.00 Informaţii şi muzicii Televiziune 8.45 Deschiderea emisiunii, Gim­­nastica de dimineaţă» 9.00 Mati­neu duminical pentru copii şi şcolarii 10.00 Viaţa satului» 11.80 Amfiteatru muzical» 12.00 De «tris­tă patriei» 12.30 In reluare, la cererea telespectatorilor." Film ar­tistic : „Golful Paradisului" — producţie a studiourilor engleze^ Selecţiuni din Festivalul de mu­zică uşoară »Gondola de aur“— Veneţia 1970 (ora 14.00) ?A­lină-te dor, alină* (ora 14.30)^ Îşi dau concursul « Maria Bu­­taciu, Viorica Flintaşu, Gh.­ Par­­cul Mihai- Vasilescu şi orches­tra condusă de Nelu Stan» 15.00 Emisiune în limba maghiară» 18.30 Studioul ,N'­ 18.00 Cîn­tare Patriei. Concurs coral in­­terjudeţean. Participă Judeţale Bistriţa—Năsăud, Cluj şi Mureşi 19.20 Desene animate» 19.30 Te­lejurnalul de seară» 20.00 .Ro­mânia în 1.000 da imagini*­* „Un oraş greu încercat — un oraş în plină reconstrucţie­­ Satu Mare“» 20.20 Bun îi vinul ghiurghiuliu. In distribuţie: Mari­cel Anghelescu, Nicolae Branco­­mir, Coca Andronescu, Valeria Gagialov, Ileana Stana Ionescu, Constantin Brezeanu, N. Gr. Bă­â­lănescu, Mircea Constantinescu, Matei Alexandru, Dem. Rădules-.­cu, Dumitru­ Rucăreanu, Dorin D.Ion, Ion Caramitru, Mihail Stan, Val.­ Săndulescu, "Silviu Stănculescu, Marian Hudac, Can­did Stoica, Ion Bog, Nicolae Dinică, Șerban Cantacuzino, I­­rina Bîrlădeanu, Georgeta Cotru­­­ baş, sextetul „Cantabile" şi al­ţii, 22.20 Telejurnalul de noap­­te, 22.35 Duminică sportivă.­ Cinematografe VICTORIA’, orele 10; 14; 17.38, 21: „Departe de lumea dezlăn­ţuită*. REPUBLICA, orele 8.40 ; 11; 14, 10, 18.35, 20.30: „Aurul*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU*, orele 9, 11; 15, 27, 19 , 21: „Impostorii*. Completare: „Student la Iaşi*. ARTA, ora 9, program de filme pentru copii şi tineret, orele 11,15, 15, 17 , 19 , 21: „Petrecerea*, cinemascop: TATARASI, ora 10, program de filme pentru copil şi tineret, o­­rele 18, 18, 20: „Misteriosul X din Cosmos", cinemascop. Com­pletare, „Prieteni de vatră ve­che*. NICOLINA, ora 10, pro­­gram de filme pentru copil şi tineret, orele 16 , 18 , 20 : „O nuntă cum n-a mai fost*. Com­­­pletere, „Regina instrumente­­lor"­ Teatru­ Naţional La ora 17.00, în sala de spec­tacole a Teatrului Naţional, Tea­­trul „Mihai Eminescu“ din Bo­toşani prezintă un spectacol cu piesa „O intimplare cu haz“, da Carlo Goldoni. La ora 20.00, a­­­ celaşi colectiv artistic prezintă piesa : ,Domnul Pintila şi sluga ca Matty­, da B. Brecht. Opera de stat La ora 11.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu baletul »GiselleSunt valabile biletele cu seria R/3. Teatru­ de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa li »Călin Nebunul Filarmonica de stat „Moldova" La ora 11.00, Filarmonica da stat „Moldova“ prezintă un con­cert simfonic. Dirijor: Dieter Nool (R. D. Germană). Solist­­ Silvian Iţicovici — vioară, lau­reat al concursului internaţional „Tibor Varga*. Programul este acelaşi cu al concertului pre­zentat vineri 6 noiembrie. Sunt 24 ore valabile abonamentele cu litera B. Timpul probabil Vreme rece cu cerul variabil. Vor cădea precipitaţii slabe lo­cale mai ales sub formă de la­­poviţă şi ninsoare. Sînt în ge­neral slab din direcţii diferite. Temperatura aerului în scădere mai ales în cursul nopţii, mi­nimele vor fi cuprinse între mi­nus 4 şi plus 1 grad, iar ma­ximele între 2­ şi 6 grade. Cea­ţă locală dimineaţa^ 1

Next