Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-13 / nr. 7563

Hac­era IAȘULUI PAGINĂ S* Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în întreprinderi industriale din judeţul Prahova formare din pag. » sul tâiocAm adre­ndu-ee cadr­ele» «ie condu. r * In tix'h«aer«sa vizitei do im­r în Întreprinderi indu­stria­­din judeţul Prahova, to- Svarăşul Nicol a© Ceauşe­scu a tevut o discuţie cu membrii se­­taretalriatului Comitetului ju­deţean de partid. In timpul acâreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toa­te întreprinderile industriale, In scopul punerii în valoare a vastei experienţe a colective­lor în realizarea de maşini şi utilaje de înalt randament, competitive pe piaţa mondială care să intre totodată în do­tarea tehnică a întreprinderi­lor româneşti. In felul acesta, se va reduce importul, se vor crea resurse suplimentare pen­tru dezvoltarea în ritm sus­ţinut a economiei naţionale. Pentru realizarea acestei sar­cini de deosebită însemnătate, se impune extinderea coope­rării, atît între uzinele con­structoare de maşini din ca­drul judeţului, precum şi în­tre acestea şi cele din judeţele vecine. Actualul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creştere a industriei constructoare de maşini, prin nivelul calitativ superior al producţiei, solicită din partea cadrelor de specialişti din în­treprinderi, a conducerii mi­nisterului, a organelor locale de partid o mai mare mobi­litate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se re­aliza în raport direct cu ce­rinţele economiei naţionale şi ale partenerilor din străină­tate, trecîndu-se totodată la producerea de instalaţii de mare capacitate şi complexi­tate tehnică. Secretarul general al parti­dului a insistat asupra nece­sităţii unei informări perma­nente a specialiştilor cu tot ce este nou în domeniul con­strucţiilor de maşini, a orga­nizării unui schimb de expe­rienţă pentru extinderea celor mai bune metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploieşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat s-au oprit din nou în centrul ora­şului. Secretarul general al partidului a mulţumit cetăţe­nilor pentru primirea c® i s-a făcut, adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de­ lucru a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, a ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat în unităţi Indus­triale din Sinaia, Cîmpina, Plopeni şi Ploieşti, discuţiile purtate cu numeroşi munci­tori, tehnicieni, ingineri, cu re­prezentanţi ai ministerelor şi organelor locale de partid şi de stat privind sarcinile ac­tuale şi de perspectivă, au scos în evidenţă realismul o­­biectivelor planului pe 1971 şi ale cincinalului, hotărîrea oa­menilor muncii de a le înde­plini, ridicînd pe o treaptă ca­litativ superioară nivelul în­tregii activităţi. Secretarul general al parti­dului s-a interesat îndeaproa­pe de condiţiile de muncă şi viaţă ale oamenilor, s-a sfă­tuit cu ei asupra problemelor concrete ale producţiei. Indicaţiile date şi cu a­­cest prilej ilustrează grija statornică a conducătorului partidului şi statului nostru pentru ca sarcinile însufleţi­­toare stabilite de partid să fie transpuse în viaţă spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Ion MARGINEANU N. POPESCU­­BOGDĂNEŞTI Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU mmmm Invenţii româneşti din Fabrica de rechizite şco­lare şi tehnice din cadrul Com­binatului de exploatare şi in­dustrializare a lemnului din Ti­mişoara a intrat în producţia de serie noua riglă politehni­că şi rigla miniaturală de leu- Bumar, instrumente de calcul concepute şi realizate de in­ginerul timişorean Iosif Hon­­­■ drea. Noile rigle, care întru­nesc caracteristici tehnice şi de calcul superioare celor­ cu­noscute pe plan internaţional, au fost brevetate ca invenţii româneşti, fiind deosebit de­­apreciate de specialiştii. La aceste rechizite tehnice s-a adăugat recent şi noua ri­glă de calcul de formă circu­lară, asimilată, de asemenea, în producţie industrială. Exe­cutată din material plastic şi prevăzută cu aceleaşi gradaţii şi scări de calcul ca şi cele liniare, noua riglă are o utili­tate universală în tehnică şi proiectare, în activitatea ştiin­ţifică şi didactică, în prezent, această întreprindere, care re­alizează rechizite şcolare şi tehnice pentru toate domeniile de producţie şi de învăţămînt din ţară, produce la nivel in­dustrial un număr de şase ti­puri de rigle de calcul şi peste 100 de tipuri de rechizite şco­lare şi de uz tehnic. Diversificarea producţiei fa­bricii este asigurată în conti­nuare prin proiectarea şi rea­lizarea unei noi serii de instru­mente de măsurat şi de calcul, printre care un raportor rapid, un echer cu unghiuri varia­bile, o riglă de reducţie oli două scări şi una pentru to­­£ pografi, o riglă pentru aparate, de desen cu scări multiple etc. (Agerpres) MANIFESTĂRI CONSACRATE CENTENARULUI NAŞTERII LUI NICOLAE IORGA Cu prilejul manifestărilor de­dicate aniversării a o sută de mi de la naşterea lui Nicolae­lo­ga, Comitetul judeţean pen­tru cultură şi artă organizea­ză duminică, 17 taxuari® a.c., ora 11, in sala de festivităţi de la Palatul Culturii, expu­nerea „Nicolae Iorga şi Iaşii", expunere ce va fi însoţită de­­ proiecţii documentare. Va conferenţia prof. Frasin Munteanu-Râmnic, directorul muzeului „N. Iorga“, din Vă­lenii de Munte. Acelaşi conformaţiax va fi ionni, 18 ianuarie, oaspetele Ca­sei de cultură din Hîrlău unde va prezenta expunerea „Nico­­lae Iorga şi ţăranii". x• Concursul La trecutu-ţi mare, mare viitor' »·( Astăzi încep« acţiunea )*• difuzare a buletinelor de par­ticipare la concursul „La trecutu-ţi mare, mare viitor*, concurs organizat în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. La acest concurs, organizat de Comitetul judeţean al U.T.C., pot participa tineri şi vîrstnici din judeţul nostru. Buletinele de concurs se procură de la secretarii comi­tetelor U.T.C. din întreprinderi, instituţii şi comune. Buletinele vor fi completa­te şi expediate pe adresa Co­mitetului judeţean U.T.C. pînă la data de 31 martie 1971. Tragerea la sorţi şi premierile vor avea loc în ziua de 17 aprilie a.c. la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. Se vor acorda premii în :vfl-4* W­ 000 Bft iM» Intîlniri cu brigada ştiinţifică Duminică, în cîteva localităţi din judeţul nostru au avut loc întîlniri ale oamenilor de la sate cu membri ai brigăzii ştiinţifice. Astfel, la Moşna şi Cozmeşti, un grup de intelec­tuali format din jurişti, profe­sori de fizică şi biologie, me­dici, a oferit explicaţii şi răs­punsuri pe diferite teme ştiin­ţifice ca: „Legislaţia muncii în C.A.P.", „Despre zborurile cosmice", „Existenţa vieţii pe alte planete", „Originea omu­lui", „Formarea şi dezvoltarea limbii şi a poporului român", „Probleme de poluarea aeru­lui", „Mijloace de profilaxie a cariei dentare" etc. Cei peste 300 de par­ticipanţi au urmărit­­cu de­osebit interes explicaţiile ofe­rite de colectivul de intelec­tuali. Centrul de culturism îşi reia activitatea închis în perioada vacanţei, centrul de culturism al clubu­lui sportiv municipal îşi reia activitatea. Primele „lecţii" sunt planificate pentru ziua de 15 ianuari®. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Speranţe la... „speranţele" Politehnicii Acum, în general, atmosfera din lumea fotbalului este mai calmă. E vremea recapitulări­lor, a planurilor de viitor. Şi le facem împreună, de data aceasta, cu Ion Marica, antre­norul echipei de tineret-re­­zerve a Politehnicii, încercînd să... despicăm firu-n patru. — Care este caracteristica esenţială a echipei ? — Dorinţa de afirmare, de autodepăşire, în general, ten­dinţa de acumulare sub raport tehnico-tactic. Uneori, însă, aceste preocupări au depăşit (In ce priveşte dorinţa de a­­firmare) unele limite şi de a­­ceea s-au concretizat în joc prin diferite artificii, driblin­guri exagerate etc. Un exem­plu : înaintaşul Iordache, un fin dribleur, cu, un dezvoltat simţ al plasamentului, a ra­tat extraordinar de mult toc­mai pentru că, de obicei, a vrut să facă o fentă In plus. Să fi marcat numai o zecime din ocaziile ce le-a avut și eram astăzi pe locul I. — Și, pentru că afi amintit de locul în clasament, cum a­­preciafi comportarea echipei dv. in prima parte a campio­natului ? — Bună. Și ar fi putut fi chiar foarte bună, atît sub raportul jocului practicat, cît şi al re­zultatelor, dacă n-am­ fi avut­ un start mai slab, motivat de faptul că, prin modificările e­­fectuate în lot, echipei i-a tre­buit o perioadă oarecare de omogenizare. Cu toate aces­tea, locul 5 ocupat (faţă de 10 pe care ni-l propusesem) cu 19 puncte, este cel mai avan­sat din istoria scurtă a acestei formaţii de tineret. Dar, vreau să precizez, nu punctele acu­mulate, nu locul în clasament ne interesează. Cr, în primul rînd, realizarea concepţiei tac­tice de joc, care se confundă cu rea a primei formaţii, menţinerea în formă constantă, pe cît posibil, * tuturor ju­cătorilor, pentru a putea fi oricînd apţi da a PWuUtft A» Ilmaim* — Avefi asigurate schim­buri pentru toate posturile ? — Deocamdată, doar pentru apărare. De exemplu, dacă Hanceliuc, Anton, Sofian şi Costaş au reuşit sau vor pu­tea să facă faţă cerinţelor primei echipe, dintre ceilalţi doar Dănilă (ca extremă stin­gă)­ şi Mărdărescu II (ca „vîrf") pot fi, să spun aşa, titularizaţi. — De ce nu apelaţi la „e­­şaloanele inferioare“ pentru a vă completa lotul ? — Mi-ar trebui, neapărat, o extremă dreaptă. La echipa Fotbal noastră de juniori mari, nu am găsit însă. Sunt înaintaşi foarte buni la juniorii mici (grupa condusă de tov. Traian Iordache) dar îs prea „cruzi" încă pentru a-i putea promo­ — Dar prin județ ! — Aş fi vrut să-l legitimez pe Gherine. Nicolina nu-i dă dezlegare pentru că „trage" la locul I. Apoi mi-ar mai fi utili Toacă de la Penicilina sau Blejuşcă de la C.F.R. Paşcani. Deocamdată, însă, totul e din stare de... dorinţă. — Nu afi amintit insă ni­mic de Andrioaie. Mai este în lot ? — Că e un jucător foarte talentat, o ştie toată lumea. Dar, mai puţini ştiu că, da­torită insuficienţei cu care se pregăteşte la antrenamente, a vieţii nesportive ce-o duce în afara orelor petrecute pe sta­dion, şi-a pierdut, în toamnă, locul în echipa „mare". Dacă nu-şi va revizui comportamen­tul, riscă să şi-l piardă şi pe cel din echipa de tineret. De CUM» Itanisu «ă ţiu u arătat suficient interes în pre­gătire sau nu au perspective de dezvoltare, am propus secţiei scoaterea din lot a 3 jucători. — Ne puteţi­­ face o prefi­gurare a viitorului ? — Greu, oarecum, de anti­cipat în ce priveşte rezultatele pe care le vom obţine. Depin­de nu numai de forma celor 15 jucători (Costaş , Anton,­ Hanceriuc, Chihaia, Sofian, Calmar, Greerosu, Costăches­­cu, Bodan, Duţu, Andrioaie, Ailoaiei, Iordache, Dănilă, Ca­­rataşu) în exclusivitate, ci şi de... pofta de joc a rezervelor formaţiei prime, care, uneori, nu prea pun umărul cînd ne sînt parteneri. Or, atunci, os­cilaţiile în comportare sînt inerente. Mai ales că mai in­tervin şi unii spectatori, care, uitînd menirea principală a „tineretului", vor cu orice preţ să obţinem victoria. Şi dacă nu realizăm acest lucru, încep apostrofările, injuriile şi alte asemenea „încurajări". — Şi totuşi ? — Deocamdată, mă strădu­iesc, în continuare, ca obiecti­vul amintit mai înainte (creş­terea, maturizarea jucătorilor) să fie atins. Desfăşor în a­­cest scop antrenamentele îm­preună cu seniorii şi caut să inoculez echipei o tendinţă de joc eminamente ofensivă. După părerea mea, indiferent de terenul pe care evoluezi, trebuie atacat susţinut, însă nu hazardant. De altfel, din 7 meciuri susţinute în deplasa­re, am cîştigat 4. Şi nu-i puţin lucru. — Putefi să ne da­i un pro­nostic ,privind locul în clasa­ment al echipei de tineret­­rezerve la sfîrşitul returului ? •—■ E surpriza pe care do­resc s-o fac atît adversarilor cît şi suporterilor noştri. Or, o surpriză nu poate fi... a­­nunțată ! •»- Interviu realizat de *■*-' Gh. VASIUÎI In gospodărirea furajelor, jumătăţile de măsură nu sînt admise Revenim asupra unei pro­bleme abordate nu de mult în ziarul nostru, şi anume asupra necesităţii gospodăririi furaje­lor. O readucem în discuţie, deoarece in foarte multe u­­nităţi nu se acţionează cu toa­tă hotărîrea pentru a se le­ga sacul la gură încă de pe acum cînd e plin. însoţiţi de ing. Dumitru Rotaru, de la Di­recţia agricolă, am poposit nu de mult la cooperativa agri­colă din Lungani. La această unitate a fost organizată o în­grăşătorie de tip_______ neret taurin, care, în prezent, est­e populată cu 380 de animale. Ca­pacitatea adăpostu­rilor este mult mai mare şi, după cum ne-a spus tov. Grigoraş, preşe­dintele cooperati­vei agricole, locu­rile „vacante" vor fi în curînd ocu­pate. Efectivului de animale la în­grăşat i se mai a­­daugă animalele de muncă, precum şi circa 4.00­3 de oi. După cum se vede, unitatea de­ţine un sector zootehnic destul de puternic. „V-ajung furajele din stoc pînă la noua recoltă ?" îl întrebăm noi pe preşedinte. „Cu economie, cred că da", ne-a spus dînsul. Preşedintele ne-a explicat că nu e vorba de o economie în sensul administrării unor raţii mici, ci de o gospodărire a nutreţurilor. Am fost de alt­fel martori la trecerea con­centratelor pe cintar, înainte de a lua drumul padocurilor, unde sînt crescuţi puii şi n-am rămas de loc surprinşi cînd preşedintele a repetat o indicaţie mai veche, după cum aveam să aflăm ca de la ma­gazie să nu plece mai multe furaje decît raţia pe o zi. „De ce ?" am zis noi. „Fiindcă în padoc e cald şi s-ar putea ca făina să se încingă", a fost răspunsul. O măsură bună ca şi aceea de a toca şi prepara strujenii înainte de a fi ad­ministraţi în hrana animale­lor. Aceasta este de altfel o practică veche la C.A.P. Lun­gani. Numai că tocătoarea nu funcţionează după un program care să nu permită ivirea go­lurilor in alimentarea bazine­lor cu tocătură. Şi iar între­barea: de ce ? „A fost o nun­tă în sat — ne-a spus tot pre­şedintele — şi a lipsit echipa care deserveşte tocătoarea. Din această cauză astăzi avem un gol in pregătirea acestor fu­raje". Oare nu avea cine să înlocuiască pe cei care au lip­sit motivat sau nemotivat ? ritmului de creştere a anima­lelor. Aminteam de grija care e­­xistă totuşi la conducerea u­­nităţii pentru gospodărirea concentratelor, a grosierelor. Oare fînurile nu trebuie ad­ministrate cu acelaşi simţ gos­podăresc ? In jurul stogurilor am văzut multă risipă după cum tot risipă considerăm că se face şi atunci cînd finul nu se administrează oilor, în grătare. Sînteţi de acord to­varăşi din conducerea C.A.P. Lungani ? Dacă da, astupaţi şi această fisură în gospodărirea furajelor ! Lucruri care merită a fi e­­videnţiate au fost întîlnite şi la C.A.P. Brătuieşti, comuna Strunga. O primă constatare a fost şi aceea că parcul de fu­raje este împrejmuit. Fiecare braţ de nutreţ este drămuit sub directa supraveghere a lui Gheorghe Prigoreanu, to­tul trece pe cîntar şi basculă. După calculele făcute de ing. Ion Moroiu, rezervele de furaje vor ajunge şi aici, pînă la noua recoltă. Tov. Gheorghe Chirilă, preşedintele unităţii, ne-a spus că în fiecare an fu­rajele au fost îndestulătoare. Nu se poate spune insă că raţiile care se administrează celor 326 de taurine şi 730 de ovine sunt cele necesare. Nu, ele sunt modeste şi au fost calculate aşa ca rezerve­le să ajungă. De aceea, re­venim la necesitatea pregăti­rii grosierelor înainte de ad­ministrare pentru a fi mai bi­ne asimilate, la evitarea risi­pei de fînuri pe traseul de la cîntar la iesle. Inclusiv. De circa 10 zile, dacă nu mai de mult, tocătoarea nu mai func­ţionează, din care cauză stru­jenii sunt administraţi întregi animalelor. Nu-i păcat de ba­zinele de beton care au fost construite in grajduri in in­tenţia de a sluji pregătirii fu­rajelor grosiere . Motive din care cauză nu funcţionează tocătoarea au fost găsite foar­te uşor. Bine ar fi fost dacă s-ar fi găsit tot aşa de repe­­pentru punerea ei in funcţiune. Spu­neam că la C.A.P. Brătuieşti fiecare braţ de fin este bine drămuit. Ni­mic nu iese din parcul de furaje fără a trece pe la cîntar. Dar dinco­lo de cîntar ce se întîmplă? Oilor, de exemplu, li se ad­ministrează şi fin, insă finul este dat pe jos. Aţi calcu­lat cît se pierde prin acest proce­deu, tovarăşi din conducerea C.A.P ? Faceţi acest cal­­ibor__cui şi vă veţi con­vinge că nu întîm­­plător au fost date indicaţiile de a se confecţiona grătare în care să se administreze final! La Oţeteni, de bunul mers al treburilor în sectorul zoo­tehnic răspunde „toată lumea" adică toţi cei din conducere. Cel puţin aşa ne-a spus ingi­nerul şef Florin Tesaru. Poa­te că din această cauză per­sistă unele neajunsuri, atît la ferma de vaci de la Oţeteni, cît şi la sectorul de la Hîn­­dreşti, unde pe lingă animale­le de muncă sunt cazate şi viţele şi juninci. Este vorba tot de nepregătirea grosiere­lor, de o furajare neraţională. La ferma de la Oţeteni, stru­jenii sînt tocaţi dar „degeaba mai sînt tocaţi dacă nu-s şi pregătiţi în bazinele existen­te", ne-a spus ing. Dumitru Rotaru. Cît priveşte furajarea tineretului taurin de la Hîn­­dreşti, aceasta este cu totul necorespunzătoare. Cu „beţe" de lucernă treierată, cu stru­­jeni netocaţi nu vor putea fi asigurate vaci bune de lapte. De ce oare conducerea uni­tăţii nu vrea să înţeleagă a­­cest lucru ? E bine ca cei din conduce­rile cooperativelor agricole vi­zate să dovedească mai multă grijă faţă de gospodărirea fu­rajelor, acum cît sacul mai e plin şi totodată să ţină seama şi de felul cum furajele res­pective sînt administrate în hrana animalelor. Aşa proce­dează adevăraţii gospodari. Gheorghe STEJARU Nu puteau fi mobilizaţi alţi ciţiva oameni care să asigure tocarea nutreţurilor ? Intr-un grajd am găsit teslele goale. „Lucru neadmis, mai ales în­­tr-o ingrăşătorie de taurine, unde teslele trebuie să stea mereu pline" a intervenit tov. ing. Dumitru Rotaru. „Un in­cident" — vor spune cei din conducerea cooperativei agri­cole. De acord. Insă asemenea incidente duc la dereglarea de soluţii O practică valoroasă umbrită de unele carenţe Pentru ce au mai fost construite bazinele? Dincolo de cîntar, risipa nu mai e urmărită De ce tocmai animalele tinere sunt lipsite de o furajare raţională? Imagini de pe şantie­rul Complexului intercoo­­peratist pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor de la Tomeşti. Foto : G. PAUL PE ECRANE Din nou Mabuse Studiourile din R. P- a Ger­maniei au recurs la un adevă­rat serial despre dr. Mabuse. Se știe că doctorul Mabuse l-a preocupat pe Fritz Lang (creatorul acestui personaj diabolic) Încă din perioada Ul­mului mut. In 1922, „Doctorul Mabuse jucătorul“ impunea un personaj straniu, asemănător lui Fantômas. In intenţia re­gizorului el voia să fie un sim­bol al depravării la care a­­j­unse­se lumea capitalistă post­belică. Lang reia acest personaj peste 11 ani, in 1933, In „Tes­tamentului dr. Mabuse“, iar in 1960 revine la ei, realizind un nou Ulm — „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse". Sint Urme­­poliţiste in care rafina­­mentul stilistic se împleteşte cu o debordantă inventivitate, ca o imaginaţie puţin stranie. iMng creează suspense-uri chiar din primele scene şi are de- a sâvîrşit o capacitate dg. * tre­ce din unu­l in altul cu abi­litate şi cu un real simţ al necesităţii, un junii lui Ma­buse este creată o întreagă reţea de piste care pot fi greu identificate. Spectatorul e pus astfel să caute, să con­tribuie la clarificarea misteru­lui, clarificare ce are loc trep­tat, prin limpeziri lente, prin reducerea zonei din jurul per­sonajului central pînă la i­­dentificarea lui. Şi abia a­­tunci izbucneşte ciocnirea scurtă, urmărirea şi deznodă-a mintul. După care asistăm la un relaxant happy-end, nece­sar pentru reluarea respiraţiei normale a spectatorului. Intîlnirile cu Fritz Lang au fost întotdeauna plăcute. Mai ales în „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse“ putea fi urmărit un mare maestru în una din ultimele sale creaţii în care se vedea lucrul rali­mat, meşteşugul desăvârşit. Şi iată acum un uram, d­e G raid Reini, care îndrăzneşte să-l continue pe maestru. Să continue adică a investiga şi, într-un fel, a îmbogăţi mitul acestui personaj straniu, ade­vărat geniu al râului. E vor­ba deci de o continuare care se menţine doar în planul te­matic, căci nu poate fi vorba de o continuare a artei desă­vârşite a maestrului. Deşi Reini este un bun meseriaş şi cu­noaşte regulile pretenţiosului gen poliţist, arta lui se men­ţine într-o zonă de modestie care ne este cunoscută din filmele sale anterioare (toate peliculele din seria „Winne­tou“, „Comoara din Lacul de argint“, „O noapte pe Mont Blanc“ şi altele). Şi actorii pe care i-a ales­­s­unt prea puţin ambiţioşi şi prea puţin talen­taţi. Excepţie face doar tex Barker (Como). Filmul se termină deschis. Mabuse este internat intr-un ospiciu. Ne putem deci aştep­ta la continuarea seriei inspi­rate din acest mit. st. p. MÜGÜR 4* In de 24 ore Radio lași Programul de seară (13 ianua­­rie), 17.00 Buletin de știri , Pu­blicitate radio, 17.10 Pe portati­vul undelor, melodia preferată» 17.45 Şantierele cincinalului» 18.00 Personajele operetei, 18.30 Partid, lumină vie , 19.00 Radiojurnal » 19.15 Miniaturi instrumentale » 19.30 O poveste pentru voi, co­pii , 19.40 Pe-un picior de plai» 20.00 Şapte arte : Album de lie­duri » 20.30 Cărţi, scriitori, opi­nii. Tendinţe de inovaţie în li­teratură. Amintiri, amintiri , ro-­ manţe. 15 minute cu orchestra de muzică populară .Doina Ol­teniei" din Craiova» 21.20 Ecran» 21.30 Mari interpreţi de operă : Viorica Cortez-Guguianu şi Ni­colai Gedday Cîntă formaţia de muzică uşoară Shoking Blue. Programul de dimineaţă (14 Ianuarie): 6.00 Buletin de ştiri, 6.05 Radiomatineu : Din muzica popoarelor? 6.30 Actualitatea în agricultură. Melodii din folclorul românesc; 7.00 Carnet turistic, Formaţii de muzică uşoară; In­formaţii utilitare , Muzică uşoară. Televiziune 10.00—11.30 Emisiuni-lecţie pen­tru lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pămîntului, lucrări pentru com­baterea eroziunii solului; 18 00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra *71 — emisiune-concurs de con­strucţii tehnice pentru pionieri şi şcolari. Din cuprins : — Istori­cul aviaţiei româneşti — Ma­cheta zburătoare a avionului I.A.R.—822 — Poşta Ex-Terra , 18.30 Cabinetul economic T. V. Informatica în etapa actuală ; 19.10 Tragerea Pronoexpres; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru copii ; 19.30 Telejurnalul de saa-­ ră; 20.00 Telecinemateca , .Ne­chemat în ţărînă". Premieră pe ţară; 21.30 Voci de pretutindeni. Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sara Davis jr.1; 21.45 Cadran internaţional; 22.30 Gala marilor interpreţi români : Ion Buzea; 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55, 21­ .In ghearele in­vizibile ale doctorului Mabuse“, REPUBLICA, orele 9.15, 11.20 ; 14.15; 16.25, 18.35, 20.45. Ediţia specială a filmului de lung me­traj „Pentru pace şi colaborare internaţională". Film dedicat par­ticipării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialista România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea jubiliară a O.N.U. şi vi­zitei sale în Statele Unite ale Americii. CINEMATOGRAFUL DE ARTA .COPOU", orele 9, 11» 15; 17; 19; 21 : „100 da carabi­ne“, ARTA, orele 9; 11.10, 14.30, 16.40; 18.50; 21 : .Această fe­­meie“, TATARASI, orele 16 , 18» 20 : .Jandarmul se însoară“. NI­COLINA, orele 16; 18; 20: .Au­rul". Opera de stat La ora 19.30, Opera de stat prezintă un spectacol extraordi­nar cu opera .CARMEN". In ro-­­mul principal mezzosoprana Eli­nor Parker (S.U.A.) din filmul­­Sunetul muzicii". Sunt valabile biletele cu seria " Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La clubul artelor, la ora 20.00, va avea loc o expunere însoţită de audiţii muzicale intitulată :Poeţi francezi cîntaţi de: Yves Montand, G. Montero, Juliette Greco". Prezentarea este făcută de lectorul universitar Jean Delaperriere. Seară de filme germane La ora 20.10, în amfiteatrul 1/1 de la Universitatea­­Al. I. Cuza" va avea loc o seară de filme germane. Cu acest prilej vor rula : „Rinul superior" și „Do­kumentar ’68“. Filmele vor fî prezentate d­e lectorul universitar dr. Klaus Steinke. Timpul probabil Vremea în încălzire ușoară cu cerul variabil. Vintul va sufla în general slab din sectorul nor­dic. Temperatura va înregistra o uşoară creştere; minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 5 grade, iar maximele între mi­nus 4 grad® şi plus 2 strade.

Next