Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-13 / nr. 7563
Hacera IAȘULUI PAGINĂ S* Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în întreprinderi industriale din judeţul Prahova formare din pag. » sul tâiocAm adrendu-ee cadrele» «ie condu. r * In tix'h«aer«sa vizitei do imr în Întreprinderi industriadin judeţul Prahova, to- Svarăşul Nicol a© Ceauşescu a tevut o discuţie cu membrii setaretalriatului Comitetului judeţean de partid. In timpul acâreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, In scopul punerii în valoare a vastei experienţe a colectivelor în realizarea de maşini şi utilaje de înalt randament, competitive pe piaţa mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor româneşti. In felul acesta, se va reduce importul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susţinut a economiei naţionale. Pentru realizarea acestei sarcini de deosebită însemnătate, se impune extinderea cooperării, atît între uzinele constructoare de maşini din cadrul judeţului, precum şi între acestea şi cele din judeţele vecine. Actualul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creştere a industriei constructoare de maşini, prin nivelul calitativ superior al producţiei, solicită din partea cadrelor de specialişti din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerinţele economiei naţionale şi ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalaţii de mare capacitate şi complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii unei informări permanente a specialiştilor cu tot ce este nou în domeniul construcţiilor de maşini, a organizării unui schimb de experienţă pentru extinderea celor mai bune metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploieşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au oprit din nou în centrul oraşului. Secretarul general al partidului a mulţumit cetăţenilor pentru primirea c® i s-a făcut, adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în unităţi Industriale din Sinaia, Cîmpina, Plopeni şi Ploieşti, discuţiile purtate cu numeroşi muncitori, tehnicieni, ingineri, cu reprezentanţi ai ministerelor şi organelor locale de partid şi de stat privind sarcinile actuale şi de perspectivă, au scos în evidenţă realismul obiectivelor planului pe 1971 şi ale cincinalului, hotărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii activităţi. Secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de condiţiile de muncă şi viaţă ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor concrete ale producţiei. Indicaţiile date şi cu acest prilej ilustrează grija statornică a conducătorului partidului şi statului nostru pentru ca sarcinile însufleţitoare stabilite de partid să fie transpuse în viaţă spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Ion MARGINEANU N. POPESCUBOGDĂNEŞTI Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU mmmm Invenţii româneşti din Fabrica de rechizite şcolare şi tehnice din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Timişoara a intrat în producţia de serie noua riglă politehnică şi rigla miniaturală de leu- Bumar, instrumente de calcul concepute şi realizate de inginerul timişorean Iosif Hon■ drea. Noile rigle, care întrunesc caracteristici tehnice şi de calcul superioare celor cunoscute pe plan internaţional, au fost brevetate ca invenţii româneşti, fiind deosebit deapreciate de specialiştii. La aceste rechizite tehnice s-a adăugat recent şi noua riglă de calcul de formă circulară, asimilată, de asemenea, în producţie industrială. Executată din material plastic şi prevăzută cu aceleaşi gradaţii şi scări de calcul ca şi cele liniare, noua riglă are o utilitate universală în tehnică şi proiectare, în activitatea ştiinţifică şi didactică, în prezent, această întreprindere, care realizează rechizite şcolare şi tehnice pentru toate domeniile de producţie şi de învăţămînt din ţară, produce la nivel industrial un număr de şase tipuri de rigle de calcul şi peste 100 de tipuri de rechizite şcolare şi de uz tehnic. Diversificarea producţiei fabricii este asigurată în continuare prin proiectarea şi realizarea unei noi serii de instrumente de măsurat şi de calcul, printre care un raportor rapid, un echer cu unghiuri variabile, o riglă de reducţie oli două scări şi una pentru to£ pografi, o riglă pentru aparate, de desen cu scări multiple etc. (Agerpres) MANIFESTĂRI CONSACRATE CENTENARULUI NAŞTERII LUI NICOLAE IORGA Cu prilejul manifestărilor dedicate aniversării a o sută de mi de la naşterea lui Nicolaeloga, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă organizează duminică, 17 taxuari® a.c., ora 11, in sala de festivităţi de la Palatul Culturii, expunerea „Nicolae Iorga şi Iaşii", expunere ce va fi însoţită de proiecţii documentare. Va conferenţia prof. Frasin Munteanu-Râmnic, directorul muzeului „N. Iorga“, din Vălenii de Munte. Acelaşi conformaţiax va fi ionni, 18 ianuarie, oaspetele Casei de cultură din Hîrlău unde va prezenta expunerea „Nicolae Iorga şi ţăranii". x• Concursul La trecutu-ţi mare, mare viitor' »·( Astăzi încep« acţiunea )*• difuzare a buletinelor de participare la concursul „La trecutu-ţi mare, mare viitor*, concurs organizat în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. La acest concurs, organizat de Comitetul judeţean al U.T.C., pot participa tineri şi vîrstnici din judeţul nostru. Buletinele de concurs se procură de la secretarii comitetelor U.T.C. din întreprinderi, instituţii şi comune. Buletinele vor fi completate şi expediate pe adresa Comitetului judeţean U.T.C. pînă la data de 31 martie 1971. Tragerea la sorţi şi premierile vor avea loc în ziua de 17 aprilie a.c. la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. Se vor acorda premii în :vfl-4* W 000 Bft iM» Intîlniri cu brigada ştiinţifică Duminică, în cîteva localităţi din judeţul nostru au avut loc întîlniri ale oamenilor de la sate cu membri ai brigăzii ştiinţifice. Astfel, la Moşna şi Cozmeşti, un grup de intelectuali format din jurişti, profesori de fizică şi biologie, medici, a oferit explicaţii şi răspunsuri pe diferite teme ştiinţifice ca: „Legislaţia muncii în C.A.P.", „Despre zborurile cosmice", „Existenţa vieţii pe alte planete", „Originea omului", „Formarea şi dezvoltarea limbii şi a poporului român", „Probleme de poluarea aerului", „Mijloace de profilaxie a cariei dentare" etc. Cei peste 300 de participanţi au urmăritcu deosebit interes explicaţiile oferite de colectivul de intelectuali. Centrul de culturism îşi reia activitatea închis în perioada vacanţei, centrul de culturism al clubului sportiv municipal îşi reia activitatea. Primele „lecţii" sunt planificate pentru ziua de 15 ianuari®. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Speranţe la... „speranţele" Politehnicii Acum, în general, atmosfera din lumea fotbalului este mai calmă. E vremea recapitulărilor, a planurilor de viitor. Şi le facem împreună, de data aceasta, cu Ion Marica, antrenorul echipei de tineret-rezerve a Politehnicii, încercînd să... despicăm firu-n patru. — Care este caracteristica esenţială a echipei ? — Dorinţa de afirmare, de autodepăşire, în general, tendinţa de acumulare sub raport tehnico-tactic. Uneori, însă, aceste preocupări au depăşit (In ce priveşte dorinţa de afirmare) unele limite şi de aceea s-au concretizat în joc prin diferite artificii, driblinguri exagerate etc. Un exemplu : înaintaşul Iordache, un fin dribleur, cu, un dezvoltat simţ al plasamentului, a ratat extraordinar de mult tocmai pentru că, de obicei, a vrut să facă o fentă In plus. Să fi marcat numai o zecime din ocaziile ce le-a avut și eram astăzi pe locul I. — Și, pentru că afi amintit de locul în clasament, cum apreciafi comportarea echipei dv. in prima parte a campionatului ? — Bună. Și ar fi putut fi chiar foarte bună, atît sub raportul jocului practicat, cît şi al rezultatelor, dacă n-am fi avut un start mai slab, motivat de faptul că, prin modificările efectuate în lot, echipei i-a trebuit o perioadă oarecare de omogenizare. Cu toate acestea, locul 5 ocupat (faţă de 10 pe care ni-l propusesem) cu 19 puncte, este cel mai avansat din istoria scurtă a acestei formaţii de tineret. Dar, vreau să precizez, nu punctele acumulate, nu locul în clasament ne interesează. Cr, în primul rînd, realizarea concepţiei tactice de joc, care se confundă cu rea a primei formaţii, menţinerea în formă constantă, pe cît posibil, * tuturor jucătorilor, pentru a putea fi oricînd apţi da a PWuUtft A» Ilmaim* — Avefi asigurate schimburi pentru toate posturile ? — Deocamdată, doar pentru apărare. De exemplu, dacă Hanceliuc, Anton, Sofian şi Costaş au reuşit sau vor putea să facă faţă cerinţelor primei echipe, dintre ceilalţi doar Dănilă (ca extremă stingă) şi Mărdărescu II (ca „vîrf") pot fi, să spun aşa, titularizaţi. — De ce nu apelaţi la „eşaloanele inferioare“ pentru a vă completa lotul ? — Mi-ar trebui, neapărat, o extremă dreaptă. La echipa Fotbal noastră de juniori mari, nu am găsit însă. Sunt înaintaşi foarte buni la juniorii mici (grupa condusă de tov. Traian Iordache) dar îs prea „cruzi" încă pentru a-i putea promo — Dar prin județ ! — Aş fi vrut să-l legitimez pe Gherine. Nicolina nu-i dă dezlegare pentru că „trage" la locul I. Apoi mi-ar mai fi utili Toacă de la Penicilina sau Blejuşcă de la C.F.R. Paşcani. Deocamdată, însă, totul e din stare de... dorinţă. — Nu afi amintit insă nimic de Andrioaie. Mai este în lot ? — Că e un jucător foarte talentat, o ştie toată lumea. Dar, mai puţini ştiu că, datorită insuficienţei cu care se pregăteşte la antrenamente, a vieţii nesportive ce-o duce în afara orelor petrecute pe stadion, şi-a pierdut, în toamnă, locul în echipa „mare". Dacă nu-şi va revizui comportamentul, riscă să şi-l piardă şi pe cel din echipa de tineret. De CUM» Itanisu «ă ţiu u arătat suficient interes în pregătire sau nu au perspective de dezvoltare, am propus secţiei scoaterea din lot a 3 jucători. — Ne puteţi face o prefigurare a viitorului ? — Greu, oarecum, de anticipat în ce priveşte rezultatele pe care le vom obţine. Depinde nu numai de forma celor 15 jucători (Costaş , Anton, Hanceriuc, Chihaia, Sofian, Calmar, Greerosu, Costăchescu, Bodan, Duţu, Andrioaie, Ailoaiei, Iordache, Dănilă, Carataşu) în exclusivitate, ci şi de... pofta de joc a rezervelor formaţiei prime, care, uneori, nu prea pun umărul cînd ne sînt parteneri. Or, atunci, oscilaţiile în comportare sînt inerente. Mai ales că mai intervin şi unii spectatori, care, uitînd menirea principală a „tineretului", vor cu orice preţ să obţinem victoria. Şi dacă nu realizăm acest lucru, încep apostrofările, injuriile şi alte asemenea „încurajări". — Şi totuşi ? — Deocamdată, mă străduiesc, în continuare, ca obiectivul amintit mai înainte (creşterea, maturizarea jucătorilor) să fie atins. Desfăşor în acest scop antrenamentele împreună cu seniorii şi caut să inoculez echipei o tendinţă de joc eminamente ofensivă. După părerea mea, indiferent de terenul pe care evoluezi, trebuie atacat susţinut, însă nu hazardant. De altfel, din 7 meciuri susţinute în deplasare, am cîştigat 4. Şi nu-i puţin lucru. — Putefi să ne dai un pronostic ,privind locul în clasament al echipei de tineretrezerve la sfîrşitul returului ? •—■ E surpriza pe care doresc s-o fac atît adversarilor cît şi suporterilor noştri. Or, o surpriză nu poate fi... anunțată ! •»- Interviu realizat de *■*-' Gh. VASIUÎI In gospodărirea furajelor, jumătăţile de măsură nu sînt admise Revenim asupra unei probleme abordate nu de mult în ziarul nostru, şi anume asupra necesităţii gospodăririi furajelor. O readucem în discuţie, deoarece in foarte multe unităţi nu se acţionează cu toată hotărîrea pentru a se lega sacul la gură încă de pe acum cînd e plin. însoţiţi de ing. Dumitru Rotaru, de la Direcţia agricolă, am poposit nu de mult la cooperativa agricolă din Lungani. La această unitate a fost organizată o îngrăşătorie de tip_______ neret taurin, care, în prezent, este populată cu 380 de animale. Capacitatea adăposturilor este mult mai mare şi, după cum ne-a spus tov. Grigoraş, preşedintele cooperativei agricole, locurile „vacante" vor fi în curînd ocupate. Efectivului de animale la îngrăşat i se mai adaugă animalele de muncă, precum şi circa 4.003 de oi. După cum se vede, unitatea deţine un sector zootehnic destul de puternic. „V-ajung furajele din stoc pînă la noua recoltă ?" îl întrebăm noi pe preşedinte. „Cu economie, cred că da", ne-a spus dînsul. Preşedintele ne-a explicat că nu e vorba de o economie în sensul administrării unor raţii mici, ci de o gospodărire a nutreţurilor. Am fost de altfel martori la trecerea concentratelor pe cintar, înainte de a lua drumul padocurilor, unde sînt crescuţi puii şi n-am rămas de loc surprinşi cînd preşedintele a repetat o indicaţie mai veche, după cum aveam să aflăm ca de la magazie să nu plece mai multe furaje decît raţia pe o zi. „De ce ?" am zis noi. „Fiindcă în padoc e cald şi s-ar putea ca făina să se încingă", a fost răspunsul. O măsură bună ca şi aceea de a toca şi prepara strujenii înainte de a fi administraţi în hrana animalelor. Aceasta este de altfel o practică veche la C.A.P. Lungani. Numai că tocătoarea nu funcţionează după un program care să nu permită ivirea golurilor in alimentarea bazinelor cu tocătură. Şi iar întrebarea: de ce ? „A fost o nuntă în sat — ne-a spus tot preşedintele — şi a lipsit echipa care deserveşte tocătoarea. Din această cauză astăzi avem un gol in pregătirea acestor furaje". Oare nu avea cine să înlocuiască pe cei care au lipsit motivat sau nemotivat ? ritmului de creştere a animalelor. Aminteam de grija care există totuşi la conducerea unităţii pentru gospodărirea concentratelor, a grosierelor. Oare fînurile nu trebuie administrate cu acelaşi simţ gospodăresc ? In jurul stogurilor am văzut multă risipă după cum tot risipă considerăm că se face şi atunci cînd finul nu se administrează oilor, în grătare. Sînteţi de acord tovarăşi din conducerea C.A.P. Lungani ? Dacă da, astupaţi şi această fisură în gospodărirea furajelor ! Lucruri care merită a fi evidenţiate au fost întîlnite şi la C.A.P. Brătuieşti, comuna Strunga. O primă constatare a fost şi aceea că parcul de furaje este împrejmuit. Fiecare braţ de nutreţ este drămuit sub directa supraveghere a lui Gheorghe Prigoreanu, totul trece pe cîntar şi basculă. După calculele făcute de ing. Ion Moroiu, rezervele de furaje vor ajunge şi aici, pînă la noua recoltă. Tov. Gheorghe Chirilă, preşedintele unităţii, ne-a spus că în fiecare an furajele au fost îndestulătoare. Nu se poate spune insă că raţiile care se administrează celor 326 de taurine şi 730 de ovine sunt cele necesare. Nu, ele sunt modeste şi au fost calculate aşa ca rezervele să ajungă. De aceea, revenim la necesitatea pregătirii grosierelor înainte de administrare pentru a fi mai bine asimilate, la evitarea risipei de fînuri pe traseul de la cîntar la iesle. Inclusiv. De circa 10 zile, dacă nu mai de mult, tocătoarea nu mai funcţionează, din care cauză strujenii sunt administraţi întregi animalelor. Nu-i păcat de bazinele de beton care au fost construite in grajduri in intenţia de a sluji pregătirii furajelor grosiere . Motive din care cauză nu funcţionează tocătoarea au fost găsite foarte uşor. Bine ar fi fost dacă s-ar fi găsit tot aşa de repepentru punerea ei in funcţiune. Spuneam că la C.A.P. Brătuieşti fiecare braţ de fin este bine drămuit. Nimic nu iese din parcul de furaje fără a trece pe la cîntar. Dar dincolo de cîntar ce se întîmplă? Oilor, de exemplu, li se administrează şi fin, insă finul este dat pe jos. Aţi calculat cît se pierde prin acest procedeu, tovarăşi din conducerea C.A.P ? Faceţi acest calibor__cui şi vă veţi convinge că nu întîmplător au fost date indicaţiile de a se confecţiona grătare în care să se administreze final! La Oţeteni, de bunul mers al treburilor în sectorul zootehnic răspunde „toată lumea" adică toţi cei din conducere. Cel puţin aşa ne-a spus inginerul şef Florin Tesaru. Poate că din această cauză persistă unele neajunsuri, atît la ferma de vaci de la Oţeteni, cît şi la sectorul de la Hîndreşti, unde pe lingă animalele de muncă sunt cazate şi viţele şi juninci. Este vorba tot de nepregătirea grosierelor, de o furajare neraţională. La ferma de la Oţeteni, strujenii sînt tocaţi dar „degeaba mai sînt tocaţi dacă nu-s şi pregătiţi în bazinele existente", ne-a spus ing. Dumitru Rotaru. Cît priveşte furajarea tineretului taurin de la Hîndreşti, aceasta este cu totul necorespunzătoare. Cu „beţe" de lucernă treierată, cu strujeni netocaţi nu vor putea fi asigurate vaci bune de lapte. De ce oare conducerea unităţii nu vrea să înţeleagă acest lucru ? E bine ca cei din conducerile cooperativelor agricole vizate să dovedească mai multă grijă faţă de gospodărirea furajelor, acum cît sacul mai e plin şi totodată să ţină seama şi de felul cum furajele respective sînt administrate în hrana animalelor. Aşa procedează adevăraţii gospodari. Gheorghe STEJARU Nu puteau fi mobilizaţi alţi ciţiva oameni care să asigure tocarea nutreţurilor ? Intr-un grajd am găsit teslele goale. „Lucru neadmis, mai ales într-o ingrăşătorie de taurine, unde teslele trebuie să stea mereu pline" a intervenit tov. ing. Dumitru Rotaru. „Un incident" — vor spune cei din conducerea cooperativei agricole. De acord. Insă asemenea incidente duc la dereglarea de soluţii O practică valoroasă umbrită de unele carenţe Pentru ce au mai fost construite bazinele? Dincolo de cîntar, risipa nu mai e urmărită De ce tocmai animalele tinere sunt lipsite de o furajare raţională? Imagini de pe şantierul Complexului intercooperatist pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor de la Tomeşti. Foto : G. PAUL PE ECRANE Din nou Mabuse Studiourile din R. P- a Germaniei au recurs la un adevărat serial despre dr. Mabuse. Se știe că doctorul Mabuse l-a preocupat pe Fritz Lang (creatorul acestui personaj diabolic) Încă din perioada Ulmului mut. In 1922, „Doctorul Mabuse jucătorul“ impunea un personaj straniu, asemănător lui Fantômas. In intenţia regizorului el voia să fie un simbol al depravării la care ajunsese lumea capitalistă postbelică. Lang reia acest personaj peste 11 ani, in 1933, In „Testamentului dr. Mabuse“, iar in 1960 revine la ei, realizind un nou Ulm — „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse". Sint Urmepoliţiste in care rafinamentul stilistic se împleteşte cu o debordantă inventivitate, ca o imaginaţie puţin stranie. iMng creează suspense-uri chiar din primele scene şi are de- a sâvîrşit o capacitate dg. * trece din unul in altul cu abilitate şi cu un real simţ al necesităţii, un junii lui Mabuse este creată o întreagă reţea de piste care pot fi greu identificate. Spectatorul e pus astfel să caute, să contribuie la clarificarea misterului, clarificare ce are loc treptat, prin limpeziri lente, prin reducerea zonei din jurul personajului central pînă la identificarea lui. Şi abia atunci izbucneşte ciocnirea scurtă, urmărirea şi deznodă-a mintul. După care asistăm la un relaxant happy-end, necesar pentru reluarea respiraţiei normale a spectatorului. Intîlnirile cu Fritz Lang au fost întotdeauna plăcute. Mai ales în „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse“ putea fi urmărit un mare maestru în una din ultimele sale creaţii în care se vedea lucrul ralimat, meşteşugul desăvârşit. Şi iată acum un uram, de G raid Reini, care îndrăzneşte să-l continue pe maestru. Să continue adică a investiga şi, într-un fel, a îmbogăţi mitul acestui personaj straniu, adevărat geniu al râului. E vorba deci de o continuare care se menţine doar în planul tematic, căci nu poate fi vorba de o continuare a artei desăvârşite a maestrului. Deşi Reini este un bun meseriaş şi cunoaşte regulile pretenţiosului gen poliţist, arta lui se menţine într-o zonă de modestie care ne este cunoscută din filmele sale anterioare (toate peliculele din seria „Winnetou“, „Comoara din Lacul de argint“, „O noapte pe Mont Blanc“ şi altele). Şi actorii pe care i-a alessunt prea puţin ambiţioşi şi prea puţin talentaţi. Excepţie face doar tex Barker (Como). Filmul se termină deschis. Mabuse este internat intr-un ospiciu. Ne putem deci aştepta la continuarea seriei inspirate din acest mit. st. p. MÜGÜR 4* In de 24 ore Radio lași Programul de seară (13 ianuarie), 17.00 Buletin de știri , Publicitate radio, 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată» 17.45 Şantierele cincinalului» 18.00 Personajele operetei, 18.30 Partid, lumină vie , 19.00 Radiojurnal » 19.15 Miniaturi instrumentale » 19.30 O poveste pentru voi, copii , 19.40 Pe-un picior de plai» 20.00 Şapte arte : Album de lieduri » 20.30 Cărţi, scriitori, opinii. Tendinţe de inovaţie în literatură. Amintiri, amintiri , ro- manţe. 15 minute cu orchestra de muzică populară .Doina Olteniei" din Craiova» 21.20 Ecran» 21.30 Mari interpreţi de operă : Viorica Cortez-Guguianu şi Nicolai Gedday Cîntă formaţia de muzică uşoară Shoking Blue. Programul de dimineaţă (14 Ianuarie): 6.00 Buletin de ştiri, 6.05 Radiomatineu : Din muzica popoarelor? 6.30 Actualitatea în agricultură. Melodii din folclorul românesc; 7.00 Carnet turistic, Formaţii de muzică uşoară; Informaţii utilitare , Muzică uşoară. Televiziune 10.00—11.30 Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pămîntului, lucrări pentru combaterea eroziunii solului; 18 00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra *71 — emisiune-concurs de construcţii tehnice pentru pionieri şi şcolari. Din cuprins : — Istoricul aviaţiei româneşti — Macheta zburătoare a avionului I.A.R.—822 — Poşta Ex-Terra , 18.30 Cabinetul economic T. V. Informatica în etapa actuală ; 19.10 Tragerea Pronoexpres; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru copii ; 19.30 Telejurnalul de saa- ră; 20.00 Telecinemateca , .Nechemat în ţărînă". Premieră pe ţară; 21.30 Voci de pretutindeni. Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sara Davis jr.1; 21.45 Cadran internaţional; 22.30 Gala marilor interpreţi români : Ion Buzea; 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55, 21 .In ghearele invizibile ale doctorului Mabuse“, REPUBLICA, orele 9.15, 11.20 ; 14.15; 16.25, 18.35, 20.45. Ediţia specială a filmului de lung metraj „Pentru pace şi colaborare internaţională". Film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialista România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea jubiliară a O.N.U. şi vizitei sale în Statele Unite ale Americii. CINEMATOGRAFUL DE ARTA .COPOU", orele 9, 11» 15; 17; 19; 21 : „100 da carabine“, ARTA, orele 9; 11.10, 14.30, 16.40; 18.50; 21 : .Această femeie“, TATARASI, orele 16 , 18» 20 : .Jandarmul se însoară“. NICOLINA, orele 16; 18; 20: .Aurul". Opera de stat La ora 19.30, Opera de stat prezintă un spectacol extraordinar cu opera .CARMEN". In ro-mul principal mezzosoprana Elinor Parker (S.U.A.) din filmulSunetul muzicii". Sunt valabile biletele cu seria " Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La clubul artelor, la ora 20.00, va avea loc o expunere însoţită de audiţii muzicale intitulată :Poeţi francezi cîntaţi de: Yves Montand, G. Montero, Juliette Greco". Prezentarea este făcută de lectorul universitar Jean Delaperriere. Seară de filme germane La ora 20.10, în amfiteatrul 1/1 de la UniversitateaAl. I. Cuza" va avea loc o seară de filme germane. Cu acest prilej vor rula : „Rinul superior" și „Dokumentar ’68“. Filmele vor fî prezentate de lectorul universitar dr. Klaus Steinke. Timpul probabil Vremea în încălzire ușoară cu cerul variabil. Vintul va sufla în general slab din sectorul nordic. Temperatura va înregistra o uşoară creştere; minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 5 grade, iar maximele între minus 4 grad® şi plus 2 strade.