Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)

1971-02-23 / nr. 7598

1 . i V i Y Uzina de vagoane Tr. Severin, lîun nou lot de vagoane cisterne. In dezbatere publică Proiectele stemelor judeţului şi municipiului Iaşi .„Semper altius“ —o deviză care se impune Judeţele României socia­liste constituie formaţii noi şi adecvate, cu funcţii şi semnificaţii multiple. Delimi­tate pe baza unor criterii ştiinţifice, în raport cu resur­sele şi perspectivele econo­mice, cu accesul la căile de comunicaţie, cu situarea o­­raşului reşedinţă şi cu aspi­raţiile populaţiei, cum s-a a­­firmat, noile judeţe au asigu­rate cele mai largi posibili­tăţi de dezvoltare multilate­rală. Monografii recent apă­rute reflectă, de asemenea, aceste preocupări ale con­ducerii de partid şi de stat In aceste condiţii, stemele judeţelor şi ale municipiilor vor trebui să redea, în pro­porţii juste, şi elementul tradiţional şi actualitatea. Problema prezintă aspec­te complexe. In trecut steme­le sau simbolurile au fost uneori adoptate formal, sim­plist sau arbitrar. Documen­tarea este necesară, dar ra­ţionalul trebuie să domine în final şi nu nostalgicul sau romanticul. Pentru oraşul şi judeţul Iaşi, în trecut s-au utilizat steme cu caracter in parte imaginar şi ca atare nu vor mai putea fi reintroduse. Oraşul Iaşi are o existen­ţă efectivă de peste jumă­tate de mileniu, ca şi jude­ţul (ţinutul) şi datorită pozi­ţiei şi funcţiei şi-a asigurat un rol dominant începînd din secolul al XVII-lea. In numeroase relatări ale călă­torilor străini, Iaşul este re­prezentat şi elogiat. Sigiliul comunităţii oraşu­lui Iaşi, executat rudimentar, cunoscut din material docu­mentar de după anul 1600, avea un simbol animalier in­cert şi în exergă o coroană domnească. Ţinutul (judeţul) Iaşi, cu o extindere mult mai mare, avea în secolul al XVIII-lea calul ca stemă. In faza actuală, cînd Iaşul este cunoscut pe plan mondial ca un centru de cultură şi ştiinţă, calul poate fi menţinut ca element heraldic pe un mic scut pe plan inferior, acordindu-se, astfel, şi tradiţiei istorice im­portanţa cuvenită, dar ele­mentul primordial şi de prim plan nu poate fi decit facla. Spicul de gin şi strugure­le, redînd, de asemenea, vechi tradiţii, atestate docu­mentar şi constituind simbo­luri ale unor resurse şi ale unor preocupări ştiinţifice actuale, trebuie să fie, de a­­semenea, prezente ca ele­mente de încadrare. In aceste condiţii, în mod logic, şi stema oraşului Iaşi include facla, alături de alte simboluri de tradiţie is­torică. La această concluzie se ajunge şi în baza compa­raţiei cu stemele unor oraşe vechi şi evoluate (Cluj etc.). Se impune însă ca deviza „semper altius”, (tot mai sus) de pe sigiliul Societăţii de Medici şi Naturalişti, din 1833, sa fie inclusă în stema oraşului Iaşi. D. CIUREA şeful secţiei de Istorie, Institutul „A. D. Xenopol“ Iaşi Unele detalii de cromatică Ca multe alte locuitoare ale oraşului nostru, am citit cu atenţie proiectele steme­lor judeţului şi municipiului Iaşi. Exprimîndu-mi adeziunea totală la conţinutul elemen­telor care simbolizează tra­diţiile istorice şi realitatea contemporană ale judeţului şi municipiului laşi, ţin să subliniez, totodată, un deta­liu ce nu mi se pare de loc potrivit în cromatica acestor steme. Şi pentru a fi cît mai explicită, voi cita cîteva rîn­­duri din „Proiectul stemei ju­deţului laşi", publicat în zi­arul „Flacăra laşului“ din 19 februarie a.c. : „Simbolurile agriculturii şi viticulturii, fi­gurate, de asemenea, în ne­gru, pe fondul argintiu al scutului mare, îmbrăcind la­teral elementele centrale, dominante, ce reprezintă tre­cutul şi prezentul, sugerează continuitatea în timp a aces­tor ramuri în economia jude­ţului nostru". Am subliniat anume cuvintele „în negru" pentru că aceste cuvinte mi-au reţinut atenţia. Consider că negrul nu poa­te simboliza în nici un caz adevărata culoare a bogăţi­ilor judeţului nostru repre­zentate în spicul de grîu şi în viţa de vie. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre cu­loarea neagră a stelei cu cinci raze dintre coarnele bourului din „Proiectul ste­mei municipiului laşi". (Mai adaug că desenul capului de bour ar trebui corectat întru­­cîtva, astfel ca acesta să re­prezinte cu ceva mai multă expresivitate adevăratul sim­bol al figurii). Fără îndoială că atît timp cît stemele sînt reprezentate in culorile alb şi negru, ulti­ma culoare nu poate fi, lo­gic, evitată. In celălalt caz însă propun să fie înlocuit negrul din simbolurile agri­culturii şi viticulturii din „Pro­iectul de stemă al judeţului Iaşi" cu o culoare apropiată de realitate, şi, anume, cu un ruginiu puţin închis. O a­­semenea culoare nu afectea­ză cu nimic ansamblul este­tic al stemei ci, dimpotrivă, aduce o notă deosebită de contrast cu argintiul luminos al scutului şi o integrare ar­monioasă în cromatica celor­lalte elemente, mai ales, cu roşul scutului mic. Propun, de asemenea, să fie schimbată culoarea neagră a stelei cu cinci raze dintre coarnele bourului, cu un albastru a­­semănător fondului părţii a patra din dreapta-jos a scu­tului din „Proiectul de stemă a municipiului Iaşi", asigurin­­du-se astfel în mai mare mă­sură simetria culorii pe una din diagonalele ansamblu­lui. Ana VASILESCU educatoare IAȘI O judicioasă gospodărire (urmare din pag. şi cutii fructuoase, s-a făcut un preţios schimb de experienţă, propunîndu-se totodată şi mă­suri care să ducă la o mai bună gospodărire a fondului forestier. Vorbind despre modul da organizare a muncii la Ocolul silvic Paşcani, tag. Elena Ni­­colae a subliniat sarcinile im­portante ce revin corpului de tehnicieni care, în campaniile de împăduriri şi punere în valoare a materialului lemnos îndeosebi, trebuie să-şi desfă­şoare activitatea numai pe te­ren. Planificînd judicios sar­cinile fiecărui salariat, apoi urmărind pe teren felul de transpunere a lor în viaţă, noi am reuşit — a spus vorbitoa­rea — să devansăm reali­zarea unor obiective impor­tante de plan ce aveau sca­denţe de execuţie mult mai îndepărtate. Faptul că numai în două săptămîni de lucru a fost împădurită în cadrul o­­colului nostru o suprafaţă de 108 hectare de teren consti­tuie în acest sens un exemplu concludent. Abordînd problema ampla­sării masei lemnoase ce ur­mează a fi valorificată după plan din unele perimetre fo­restiere, ing. M. Popa, şeful Ocolului silvic Ciurea, a ară­tat că orie® deficienţă la ora­ganizarea şi supravegherea a­cestei acţiuni poate să se sol­deze cu prejudicii mari eco­nomice, avînd implicaţii gra­ve şi asupra procesului de re­generare a pădurii. In acest sens, activitatea tehnică tre­buie armonizată mai bine cu unele măsuri administrative, de pază şi protecţie, a pădurii, pentru a se evita distrugerile de arbori şi arboret care aduc atîtea pagube fondului silvic. Referindu-se la sarcinile complexe ce stau în faţa sil­vicultură, ing. I. Amariel, şe­ful Ocolului silvic Bîrnova, a arătat adunării generale că lucrătorii acestui ocol acordă atenţia cuvenită şi acţiunii de sprijinire a cooperativelor a­­gricole de producţie, cărora, în limitele legale, le-au fost puse la dispoziţie o serie de materiale şi furaje pentru sec­toarele zootehnice, din resur­sele secundare ale pădurii. Discutînd despre plantările de arbori în aliniamente, al că­­ror rol este şi înfrumuseţarea peisajului din sate şi de pe şosele vorbitorul a propus ca după executarea lucrărilor a­­cestea să fie preluate pentru întreţinere şi protecţie, în mod voluntar de către organizaţiile de tineret de la sate. Pe marginea activităţii des­făşurată pe anul 1970 şi în­deosebi cu privire la sarcini­le ce revin lucrătorilor din silvicultură pe anul acesta, au făcut interesante referiri şi tags Mircea Mihăilescu de la O­colul silvic Iaşi, tehnicienii C. Nechita şi Ion Oprea de la ocoalele silvice Hîrlău şi Staeşti, Vasile Cantea, şeful sectorului apicol, ca şi briga­dierul Ştefan Duhănică. Cu a­­cest prilej, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe pri­vind valorificarea rezervelor anexe, sortarea puieţilor des­tinaţi plantărilor, nivelul în­că ridicat al stării infracţio­nale şi contravenţionale, in­suficienta legătură cu terenul a unor tehnicieni. Participanţii la adunare au luat atitudine critică împotriva acestor lacu­ne, menţionînd că Indicato­rii de plan pe acest an, mult mai mobilizatori faţă de pe­rioadele anterioare, nu pot fi realizaţi şi depăşiţi decît în condiţile îmbunătăţirii sub­stanţiale a procesului de pro­ducţie. Apreciind realizările obţi­nute până acum de silvicul­torii ieşeni ca o contribuţie însemnată adusă procesului de dezvoltare economică a judeţului, tovarăşul Ilie Do­­dea, membru al biroului Co­mitetului judeţean de partid, prezent la adunare, a reco­mandat conducerii Inspecto­ratului silvic, întregului colec­tiv de salariaţi, luarea celor mai bune măsuri care să ducă la realizarea exemplară a sar­cinilor de plan aferente sec­torului silvic care trebuie va­lori feats in acest scop. r Cadru favorabil desfăşurării unei tot mai eficiente munci de partid (urmate din pag- 1) ţinute la plenarele C.C. al P.C.R. din decembrie trecut şi februa­rie a.c. Există în acest sens create toa­ta condiţiile : tovarăşii aleşi in organele de conducere ale organizaţiilor de partid sunt, în general, unii dintre cei mai des­toinici comunişti, bine pregătiţi politic şi profesional, oameni cu alese trăsături moral-cetăţeneşti, cu pasiune şi spirit de răspunde­re pentru munca organizaţiei . ______— _ — —j. _ i„i x JmmXvIIa «4a upiuujzc wi vjuuim­­iic «­alegeri, caracterizindu-se prin­­tr-o multilaterală şi sporită e­­xigenţă în abordarea probleme­lor muncii de partid, au adoptat hotărîri cuprinzînd obiective şi modalităţi concrete de perfec­ţionare a muncii organizaţiei , după cum, în marea majorita­te a unităţilor, sarcinile din a­­cest an — primul din actualul cincinal - sunt bine cunoscute, oamenii muncii fiind deja an­gajaţi în îndeplinirea lor. Esen­ţial este ca pretutindeni să se procedeze cu consecvenţă la studierea atentă şi promovarea a tot ceea ce s-a dovedit va­loros în desfăşurarea muncii de partid şi, concomitent, să se e­­limine cu mai multă hotărire neajunsurile. Trebuie avut perma­nent în vedere faptul că munca de partid este, prin excelenţă, o muncă cu oamenii. Aşa cum sublinia recent secretarul gene­ral al partidului nostru, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU: „In toate eforturile care le facem, hotărîtor este omul­­ şi de el trebuie să ne preocupăm în mod deosebit". De aceea, problema bunei pregătiri a cadrelor, a se­lecţionării şi promovării lor tre­buie să ocupe un loc principal la nivelul fiecărei organizaţii de partid. Plenara Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., care a avut loc în urmă cu aproape trei luni, analizînd munca organelor şi organizaţiilor de partid pentru selecţionarea, creşterea, promo­varea şi educarea cadrelor, a pus in evidenţă, pe lingă unele rezultate meritorii obţinute pe linia pregătirii şi promovării ca­drelor şi o seamă de carenţe pentru înlăturarea cărora orga­nele şi organizaţiile de partid vor trebui să acţioneze cu toa­tă fermitatea. In ce priveşte activitatea de pregătire propriu-zisă a cadre­lor — indiferent de locul în care acestea îşi desfăşoară activita­tea şi de răspunderea ce-o de­ţin în procesul muncii , aceasta trebuie să constituie o preocu­pare de maximă importanţă pen­tru organele şi organizaţiile de partid. „Trăind numai cu ceea ce­ am învăţat in trecut - sublinia­zc recenta plenară a Comitetului Central tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU - nu putem con­duce societatea. Pentru a con­duce cu succes construcţia so­cialistă şi comunistă trebuie să învăţăm continuu". Hotărirea cu privire la perfecţionarea pre­gătirii cadrelor de partid, de stat şi ale organizaţiilor de ma­să în problemele conducerii ac­tivităţii economice şi sociale şi aprobarea de către plenara Co­mitetului Central a proiectului legii privind perfecţionarea con­­tinuă a pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile so­cialiste de stat sunt de natură să conducă, realmente, la ridi­carea nivelului de pregătire teh­nică şi profesională, a nivelului ideologic, politic şi cultural al tuturor activiştilor de partid şi de stat, al tuturor oamenilor muncii. Pe această linie se în­scrie şi planul de măsuri adop­tat de plenara Comitetului jude­ţean de partid, din decembrie trecut, care prevede, între alte­le, obligativitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a co­mitetelor de direcţie şi consili­ilor de administraţie de a ana­liza periodic modul în care se aplică hotărîrile organelor supe­rioare de partid şi de stat cu privire la pregătirea cadrelor, folosirea raţională a specialişti­lor, calificarea, policalificarea şi reciclarea forţei de muncă. Fi­reşte, aceste măsuri vor fi com­pletate cu o seamă de alte sar­cini ce decurg din recentele hotărîri ale conducerii partidu­lui. Se impune, în altă ordine de idei, a fi întărit controlul de partid, la toate nivelele, asu­pra modului în care se aplică principiile politicii de cadre a partidului, luîndu-se măsuri ca­re să împiedice promovarea în diverse munci a nonvalorilor, a elementelor carieriste, incompe­tente sau a celor care au ma­nifestări reprobabile in familie şi societate. Purtînd răspunderea pentru modul în care se desfăşoară ac­tivitatea în unitatea unde lu­crează, comuniştii sînt chemaţi să se ocupe nemijlocit de re­zolvarea tuturor problemelor privitoare la organizarea muncii de partid şi profesionale, ei în­şişi situîndu-se în fruntea în­trecerii ce se desfăşoară la fie­care loc de muncă. Aceasta re­clamă din partea comitetelor şi birourilor organizaţiilor de partid adoptarea unui stil mo­bil de muncă, concentrarea for­ţelor atît in investigarea reali­tăţii şi descifrarea cauzelor fe­nomenelor cît şi în adoptarea celor mai bune măsuri care sâ determine soluţionarea opera­tivă a neajunsurilor constatate. O cerinţă expresă a condu­cerii eficiente a activităţii so­cial-economice o constituie con­trolul îndeplinirii măsurilor şi hotăririlor adoptate. Şi acesta nu trebuie făcut oricum. Numai un control sistematic, profund, multilateral şi competent per­mite aprecierea lucidă şi rea­listă a stadiului de realizare a obiectivelor propuse, desluşirea în timp util a neajunsurilor şi greutăţilor şi stabilirea în con­secinţă a celor mai bune deci­zii politice şi organizatorice. Am ţinut să mă refer din nou la acest principiu al muncii de partid deoarece, aşa cum reiese şi din cele relatate mai sus, or­ganele şi organizaţiile noastre de partid, de la toate nivelele, dispun acum de o seamă de programe proprii de activităţi, întocmite fie pe baza hotărîri­­lor organelor ierarhic superioare, fie în lumina unor programe na­ţionale ori a hotăririlor organe­lor locale de partid- Aceasta impune împletirea eforturilor de organizare temeinică a muncii pentru popularizare şi cunoaşte­re a hotăririlor, a planurilor de macuri că eforturile de control şi îndrumare - surse de bază orle perfecţionării continue a municii de partid la toate veri­gile şi în toate domeniile. Cincinalul pe care l-am în­ceput de curînd se preconizează a fi cincinalul calităţii. Realiza­rea acestui atribut, pe care con­ducerea partidului îi cere să-l îndeplinească cincinalul actual, constituie o sarcină nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid. Pentru că, la urma ur­melor, criteriul de apreciere a întregii munci de partid îl re­prezintă rezultatele obţinute în viaţa economică şi social-cul­­turală. Comitetul judeţean de partid apreciază că instruirea noilor organe de partid - activitate ce se va continua sistematic - e­­laborarea unor judicioase pla­nuri de măsuri, inclusiv a celor adoptate de adunările de ale­geri, ca şi munca de îndrumare şi control pe care şi Comitetul judeţean, prin membrii şi ac­tivul său salariat şi obştesc, o va desfăşura cu şi mai multă perseverenţă, vor contribui la realizarea cu succes a sarcini­lor ce revin judeţului Iaşi şi ca­re decurg din Directivele Con­gresului al X-lea al P.C.R. şi documentele ulterioare ale con­ducerii partidului privind obiec­tivele actualului cincinal, în ge­neral dezvoltarea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Restul unui elev Dan Hutuim, elev în Clasa a Vl-a la Liceul „D. Can­­temir", a găsit In ziua de 18 februarie, în faţa magazi­nului alimentar de la Podu-Roş, o sumă de bani (cîteva sute de lei). Fără să stea pe ginduri, s-a îndreptat spre agentul de circulaţie care se afla în apropiere şi i-a în­­minat banii, explicîndu-i si unde i-a găsit. Am tinut să remarcăm gestul acestui băiat, un gest frumos care-i face cinste. Celui care a pierdut banii nu-i rămîne decit să se prezinte la Biroul circulaţiei, din str. N. Gane nr. 7, pen­tru a intra în posesia lor. Chestiune de pontaj Deşi ştia că a lucrat efectiv, încărcătorul Ion Bîrsan de la secţia salubritate a I.G.M. s-a trezit penalizat la salariu. Degeaba s-a zbătut omul să-şi capete drepturile, salariatul de la pontaj îl omisese. Şi cu asta basta. Numai că o astfel de situaţie nu putea rămâne neclar­icată. Tri­­miţând sesizarea adresată redacţiei, directorul I.G.M. ne răspunde că s-au luat măsuri pentru compensarea timpu­lui lucrat. De asemenea, a fost sancţionat salariatul de­semnat cu întocmirea pontajului la încărcători. Una a căutat şi alta a găsit După ce a golit romul dintr-o sticlă de jumătate de litru, Gheorghe V. Hreapcă din comuna Golăeşti a destupat-o pe a doua. Dar cînd s-o ducă la gură, i s-a părut că cei­lalţi consumatori din bufet 11 priveau „chioriş". Conside­­rîndu-se jignit, el a început să caute cearta cu luminarea. Şi cum nimeni nu-i dădea atenţie, Gh. V. H. s-a înfuriat Începînd să împartă orbeşte lovituri de pumni în dreapta şi stingă. Scandalul s-a încheiat pe banca acuz­aţilor unde huliganul a fost condamnat la un an şi şase luni închi­soare. Ca să vezi ! Ce-a căutat şi ce-a găsit! In scopul întocmirii u­­nei monografii conduce­rea ÎNTREPRINDERII de TRANSPORTURI IAŞI, stra­da Uzinei nr. 12, face un călduros apel la amabilita­tea posesorilor de docu­mente cu trecutul întreprin­derii (fotografii, schiţe, ac­te etc) să­­ le pună la dis­poziţie, sub formă de îm­prumut. Mulţumind anticipat, con­ducerea I.T.I. se angajează să restituie, neintirziat şi în aceeaşi stare, toate pie­sele documentare ce­­ s-au împrumutat. Talaj şi rumeguş rezultat din prelucrarea cherestelei vinde unităţilor socialiste Cooperativa de mobilă şi tapiţe­rie Iaşi strada Bradului nr.5 — trei sudori (tăietori metale) angajează de urgenţă ÎNTREPRINDEREA PENTRU COLECTAREA METALELOR IAŞI Condiţii de angajare con­form H.C.M. 914/1968. Doritorii se pot prezenta la sediul unităţii din strada Păcurari nr. 25, la serviciul personal. — un tehnician viti­cultor cu practică în viticultură — un tehnician spe­cializat în culturi de câmp irigate angajează C.A.P. BIVOLARI, JUDEŢUL IAŞI încheierea de asigu­rări de bunuri și per­soane constituie o mă­sură de prevedere de­terminată de grija deo­sebită pentru familie, pentru cei dragi. Adresați-vă cu încre­dere organelor ADAS, care vă pot oferi asi­gurarea ce o doriți. FLACĂRA IAȘULUI PAGINĂ 3 FABRICA DE ANTIBIOTICE IAŞI angajează de urgenţă muncitori în specialităţile: — rectificatori ■ ■ cazangii / maistru electroenergetic C­ONCURS pentru ocuparea unui post de maistru principal exploatare şi întreţinere instalaţii termo­chimice organizează la 1 aprilie 1971 C.E.T. Iaşi în ziua de 5 martie 1971, ora 15:45, la sediul O. C. L. „Metalo-chimice“ Iaşi, str. Ştefan cel Mare nr 2 bis, etaj ii, se vor vinde prin licitaţie publică un număr de 17 autoturisme. Caracteristicile şi preţul de înce­pere al licitaţiei, precum şi adresele la care pot fi văzute autoturismele sunt afişate la O. C. L. „Metalo­­chimice“ Iaşi. Participanţii la licitaţie trebuie să prezinte recipisa C.E.G în contul O. C. L. „Metalo­­chimice“ Iaşi, pentru suma de 10% din va­loarea autoturismului pentru care participă la licitaţie (cumpărare). Uzina mecanică „Nicolina“ Iași angajează de urgență­­ 15 strungari în fier Solicitanții se vor adresa la serviciul personal al uzinei, strada 13 decembrie nr. 54. Mica publicitate Schimburi de locuință Ofer apartament două camere pentru apartament 2—3 camere, Aleea Roze­lor 8, scara B, apart. 9, Iași ,­ ofer apartament două camere, bloc Piața Unirii, pentru garsonieră centru, încălzire centrală. Telefon 31784. Ofer apartament două camere, dependințe, casă naționalizată, singur curte, loc garaj, pentru similar bloc, etaj 1­2, Piaţa Uni­rii, Copou. Telefon 72694. Ofer apartament 3 came­re bloc, centru Piatra Neamț, pentru apartament Iași. Telefon 11726. Piatra Neamţ, după ora 16. Ofer apartament bloc, 3 camere confort I, pentru 3 camere, dependinţe, casă naţionalizată. Telefon 16554. Lecţii, meditaţii Studenţi, medităm mate­matică şi engleză clasele V—X. Telefon 16587. închirieri Pentru amatori serioşi închiriez cameră mobilată — bloc Piaţa Unirii. Plata anticipată. Telefon 16077. Oferim teren florărie, apă în curte. Strada Ar­meană 22. Relaţii duminică diminea­ţă. Pierderi Pierdut la 22 februarie, ceas de mină, în penulti­ma staţie autobuz 27 (Ta­­taraşi). Aducătorului re­compensă, Branişte Emil, strada Vasile Lupu 122, bloc B 6, scara C, etaj 4, apart. 2. Pierdut legitimaţie elibe­rată de Fabrica de tricotaje „Moldova" pe numele Ma­­chedon Constantin. O de­clar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Uzina metalurgică Iaşi, pe numele Zaharia Nică. O declar nulă. Pierdut la cinema „Vic­toria" in ziua de 19 fe­bruarie, un sul cu cursuri. Aducătorului recompensă. Strada Ciurchi 19. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Ţesătura" pe nume­le Stratulat Ileana. O de­clar nulă. Diverse Agapia Georgescu, croi­toreasă la Fabrica de con­fecţii Iaşi, aduc mulţumiri domnului dr. Arghir Aurel, pentru devotamentul, com­petenţa şi spiritul de lar­gă umanitate cu care m-a tratat şi îngrijit în clinica a IlI-a medicală Iaşi. Ecaterina Bistriceanu, ma­mă, Elena şi Aurel Matin­eu, soră şi cumnat, mulţu­mesc călduros întregului colectiv şi conducerii Uzi­­nii metalurgice pentru spri­jinul material şi spiritual acordat familiei defunctului BISTRICEANU CONSTANTIN Decese Adine îndureraţi, soţul, mama, surorile, fraţii, cum­naţii şi nepoţii anunţă în­cetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a nepreţuitei lor soţii, fiică, soră şi cumnată BUCHIR PARASCHIVA 39 ani. Corpul neînsufleţit este depus la biserica Banu. înmormântarea va avea loc miercuri, 24 februarie, ora 14, la cimitirul Eterni­tatea. Adine îndureraţi, Ale­xandrina, soţie, Gheorghe, fiu, Georgeta, fiică, şi fa­miliile Oştinaru, Bart şi Iftimie anunţă încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a nepreţui­tului lor soţ, tată şi bunic COSTACHE LUCACHE pensionar C.F.R. 79 ani. Corpul neînsufleţit este depus la biserica cimitiru­lui Eternitatea, înmormân­tarea, astăzi, 23 februarie, ora 14. Familiile îndurerate Zam­fir şi Chiorescu anunţă în­cetarea din viaţă a celui ce a fost soţ, părinte şi bunic. ZAMFIR IOAN 57 ani, înmormântarea are loc In ziua de 24 februarie, ora 14, la cimitirul Eternitatea, Cortegiul va porni din strada Rufeni 16. Familia îndurerată anun­ţă încetarea din viaţă a scumpului lor soţ, tată şi bunic PÎRVK­ IOAN pensionar — 70 ani. înmormântarea are loc astăzi, 23 februarie, ora 14, la cimitirul Sf. Treime. Cor­tegiul funebru va pleca de la biserica Sf. Treime din strada Păcurari.

Next