Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)

1971-02-26 / nr. 7601

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2* La fiecare loc de muncă, un exigent autocontrol (urmare din pag. 1) cuvântul au arătat cauzele neajunsurilor ce se mai manifestă, au criticat aspru neglijențele din unele compartimente ale uzinei care, în ultima analiză, au afectat uneori calitatea produselor finite, și au formulat totodată şi propuneri de îmbunătăţire a muncii. — Propun comitetului de direcţie — a spus tovarăşul Gh. Dubinciuc, operator chimist la secţia filare, să analizeze cu multă atenţie modul de Încheiere a contractelor cu partenerii noştri, pentru a evita situaţia actuală cînc schimbările instalaţiilor de la un sortiment la altul se fac foarte des, fără nici un fel de pregătire. Printr-o programare miai judicioasă a producţiei pe diferitesortimente, printr-o cunoaştere temeinică a acestei programări de către muncitori, s-ar diminua gradul de uzură al filierelor, consumurile specifice şi volumul deşeurilor, timpul de staţionare al instalaţiilor s-ar scurta simţitor, iar calitatea produselor s-ar îmbunătăţi. — Trebuie să se procure mai multe aparate de măsură şi control — a spus tovarăşul I. Rachieru, maistru la secţia fire. Suntem conştienţi că s-ar evita multe defecţiuni ale produselor, dacă ar fi dotaţi cu tensiometre, de pildă, nu numai maiştrii, ci şi şefii de echipă sau chiar muncitorii din unele compartimente. — Pentru a întări controlul asupra produselor noastre —a spus printre altele, tovarăşul Cornel Munteanu, maistru la secţia policondensare, propun ca în cadrul serviciului C.T.C. să existe salariaţi răspunzători numai de controlul produselor destinate exportului. — După părerea mea ,* releva tovarăşul George Zamfir, maistru la secţia fire — ar trebui întărit controlul de calitate la ieşirea produselor din secţia filare, înainte de a ajunge la secţia etilare. Controlorii de calitate să nu fie nişte „inspectori", ci să urmărească permanent şi cu multă competenţă modul în care se respectă parametrii calităţii-Numărul mare de vorbitori care au abordat problema calităţii, precum şi competenţa de care au dat dovadă, ne îndreptăţesc să afirmăm că aici, la tînăra Uzină de fibre sintetice, nu de mult intrată în circuitul economic, este bine amoorat spiritul de răspundere al întregului colectiv pentru bunul mers al producţiei, iar forţa democraţiei muncitoreşti este în plină acţiune, îşi spune cuvîntul. Şi pe bună dreptate colectivul uzinei pune pe prim plan calitatea produselor. Toate uşile se deschid în faţa unor produse de calitate ireproşabilă. Nici un partener intern sau extern, oricât de exigent ar fi, nu poate refuza o marfă ce ascunde în ea hărnicie, ingeniozitate şi competenţă, un factor determinant al competitivităţii fiind calitatea. In munca de prospectare atentă a pieţei s-a confirmat nu o dată acest lucru. Întrunită la puţine zile de la Plenara G. G. al P.C.R., precum şi de la supunerea spre dezbatere publică a proiectului de lege cu privire la activitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România, precum şi a proiectului de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la U.F.S. s-a desfăşurat sub semnul adeziunii totale la hotărîrile partidului şi statului, a voinţei ferme de a le transpune în viaţă. Faptul că vorbitorii au analizat problemele ce privesc atît propria uzină cit şi ansamblul economiei naţionale, atestă că oamenii muncii participă activ, cu abnegaţie, cu întreaga lor energie creatoare la înfăptuirea politicii partidului. Tovarăşii Stoica Şuleu, operator chimist la secţia de policondensare, ing. Dan Mîhăescu, şeful secţiei policondensare, ing. Vasile Lupu, şeful secţiei fibră, chimistul Costică Moisa, şeful serviciului de cercetări, Viorica Boghici, laborantă, Gheorghe Moldoveanu, strungar la atelierul mecanic, ing. Spiridon Iacob, adjunct al şefului serviciului energetic, ing. Vasile Tistu, director tehnic, Doina Baicu, laborantă G.T.C., Petru Mocanu, directorul Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale, şi ing. Mitre Stănescu, director tehnic în centrala industrială de fibre chimice Săvineşti, au dezbătut în intervenţiile lor problemele ce vizau aprovizionarea tehnico-materială, disciplina în producţie, colaborarea cu alte întreprinderi din ţară, asimilarea de noi piese de schimb şi a altor materiale sau găsirea de înlocuitori din producţia indigenă pentru diminuarea importurilor, mişcarea de inovaţii şi raţionalizări, cercetarea uzinală, organizarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor, situaţia economico-financiară, precum şi alefeote majore de mare actul taie în viaţa uzinei. Uzina fiind în plină dezvoltare, etapa a III-a desfăşurindu-se într-unr ritm alert, unii vorbitori, printre care şi ing. Radu Drăgănescu, şeful serviciului de investiţii, s-au referit la măsurile ce se inspun în vederea respectării graficelor de execuţie, a termenelor planificate pentru intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. După ce a relevat unele aspecte privind asigurarea cu documentaţie tehnică şi cu utilaje, ing. R. Drăgănescu a criticat stilul de lucru al centralei industriale de fibre chimice de la Săvineşti care abia la 20 februarie a.c, a majorat planul de investiţii pe luna în curs cu 11 milioane de lei, deşi se cunoştea imposibilitatea realizării lui. Peste 80 la sută din salariaţii uzinei sunt tineri, media de vîrstă în această unitate fiind de 24 de ani. Despre preocupările tinerilor din uzină, cit şi despre sarcinile ce revin organizaţiei de tineret, acţiunile pe care trebuie să le întreprindă, a vorbit ing. Laurenţiu Mazilu, locţiitorul secretarului comitetului U. T. C. Printre altele vorbitorul a relevat faptul că organizaţia de tineret din uzină este antrenată în rezolvarea tuturor problemelor care vizează atât activitatea de producţie, cit şi viaţa tinerilor. Totodată, secretarul comitetului U.T.G. a propus ca tinerii să fie mai bine reprezentaţi numeric în comitetul de direcţie, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale tuturor salariaţilor a fost inclusă, de asemenea, pe agenda dezbaterilor din adunarea generală. Organizarea mai bună a transportului în comun, în special în zona industrială, practiparea unui comerţ cvilizat în unităţile comerciale din municipiul nostru, construirea unor cămine şi creşe pentru copiii salariaţilor din uzină, repartizarea unui număr sporit de apartamente, sînt citeva din aceste probleme. Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a însărcinat comitetul de direcţie să reanalizeze angajamentul asumat de uzină în întrecerea socialistă pe acest an în vederea majorării lui. In încheierea discuţiilor asupra dării de seamă a comitatului de direcţie a luat cuvierul tovarăişul Miu Dobrescu. După ce a felicitat colectivul uzinei pentru succesele dobîndite şi a apreciat înaltul nivel al dezbaterilor din cadrul adunării generale, tovarăşul Miu Dobrescu s-a referit la unele măsuri pentru lichidarea neajunsurilor, pentru continua îmbunătăţire a activităţii în producţie, cit şi a condiţiilor de milţică şi de viaţă ale salariaţilor. Vorbitorul a insistat în special ,asupra sarcinilor ce revint comitetului de direcţie, cotatului de partid, pentru re-ozarea ireproşabilă a prevederilor planului de producţie, mai ales la export, a planului devestiţii pe anul 1971 şi a angajamentelor in întrecerea socialistă. 1. Defragarea jocului apărut în ne. 7591 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Bolliac — Cea ! 2. Enescu — Oraș; 3. Luna — Talent; 4. D — A — Ton — Ațe ; 5. Imun — R — Sta r ; 6. Ci — Uz — Staţi; 7. Eminescu — As ; 8. Aist — Lr Dt — C; 9. Nc — Anotimp I 10. Uap — Nicolau. . . 1. 1 ■.juhi .mu. SPORT VOLEI, DIVA Surprize în turneul de la Bucureşti Penicilina a învins cu dificultate (Prin telefon, de pe trimisul nostru special) De ieri, sala „Floreasca" din Capitală găzduieşte prima parte a turneului care înlocuieşte ultimele 8 etape ale returului campionatului feminin de volei. Ca şi cu alte prilejuri similare, în tribune se aflau puţini spectatori. Absenţagaleriilor" a permis echipelor să abordeze meciurile de pe poziţii aproximativ egale, urmînd să-şi spună cuvîntul puterea de luptă şi pregătirea tehnico-tactică. Şi, la aceste capitole, s-au dovedit a fi superioare Universitatea Cluj (3—2 cu Universitatea Timișoara!), Farul (3—2 cu C.P.R.), Ceahlăul (3—2 cu I.E.F.S. —■ mare surpriză!), C.S.M. Sibiu (3—2 cu Universitatea Craiova) și Penicilina (3—0 cu Medicina). în meciul cu Medicina, Penicilina a trecut prin mari emoţii. Ieşencele au început în maniera obişnuită, cîştigînd setul I cu 15—5. Apoi, bucureştencele, cu Zaharescu, Gabriela Popa, Sudacevschi şi... Doina Ivănescu în mare formă, au jucat deosebit de bine fiind la un pas de a cîştiga seturile al II-lea şi al lll-lea (în acesta din urmă au condus chiar cu 14—13). De fiecare dată însă, voleibalistele Penicilinei s-au regăsit, reuşind să cîştige în „prelungiri", cu 18—16 şi, respectiv, 16—14! Astăzi, Penicilina va întîlni pe Universitatea Cluj. La ora cinci transmitem, se dispută meciul Dinamo—Rapid. Dinamovistele au cîștigat primele două seturi, Gh. VASILI© Fotbal (6AIR© 25 (Agprpres). Echipa de fotbal Politehnice, Iaşi a întâlnit la Cairo selecţionata olimpică a Republicii Arabe Unite în faţa căreia a pierdut cu scorul de 0—1 (0—0), după un joc de o bună factură tehnică. Fotbaliştii ieșeni au dominat insistent în ultima jumătate de oră, dar în ciuda ocaziilor avute nu au reuşit să egaleze. Astăzi, Politehnica Iaşi va susţine revanşa cu echipa Sporting Club pe care săptămâna trecută a învins-o cu 2-0. INTERESELE CETĂŢEANULUI ŞI RĂSPUNDEREA CELOR SOLICITAŢI O iniţiativă lăudabilă H in ■ m Bi« fe nh-Miiam înlocuirea unor piese la «aparatele de radio-televizoare aflate if) reparaţie creează dificultăţi tehnicienilor. Şi aceasta pentru că nu găsesc de cele mai multe ori piesele de schimb necesare. Tehnicienii Constantin Ştefan şi C-tin Drăjneanu din cadrul Cooperativei „Prestaţiunea", au reuşit să recondiţioneze o serie de piese pe plan local. Printre acestea amintim rebobinarea transformatorilor de ieşire sunet şi cadre pentru televizoare, transformatori reţea, ieşire sunet pentru aparate radio. In acest mod se asigură piese de schimb, iar preţul de cost al reparaţiei scade substanţial. Merită totodată de reţinut faptul că in cadrul atelierelor cooperativei s-au conceput, cu bune rezultate, o maşină electrică de bobinat fii o PIMA pentru confecţionarea diferitelor modele de carcase din prospan de 1,5 mm. Iniţiativa celor doi tehnicieni duce la o bună aprovizionare a atelierelor de reparaţii radio-televizoare cu unele piese deficitare. După acoperirea necesarului de piese pentru atelierele respective, se va trece la producţia de mică serie a unor asemenea piese mult căutăta în unităţile comerciale de desfacere. . .. " ‘ - ■ ~ - ■ ■ ■ ■ ■ ■ • ..v -;•■■ Să respectăm patrulele şcolare de circulaţie! Pe linia siguranţei circulaţiei, noi acordăm o atenţie deosebită şi micilor pietoni. In 8£9£t scop au luat fiinţă patrulele şcolare de circulaţie, înenite să asigure circulaţia şi traversarea străzilor de către micii pietoni cind ies de la şcoală sau cînd se duc la şcoală. Şi, pentru ca aceste patrule să fie distincte acolo iţade-şi desfăşoară activitatea, ei au cheltuit sume importanţi pentru confecţionarea costumelor şi a celorlalte accesorii necesare. Cine nu a văzut un mic „miliţiant- agent de circulaţie" ? Ei asigură viaţa colegilor, prietenilor sau fraţilor săi. Din păcate, activitatea lor este nesocotită chiar de unii adulţi, care-i jignesc pe membrii patrulelor şcolare de circulaţie. Sperăm că opinia oamenilor corecţi îi va pune la respect. Prnt. adj. Al. SMARANDA I. M. J. IAŞI Modernizarea Spitalului din Tg. Frumos Recent, s-au încheiat lucrările de reparaţii şi modernizări a Spitalului din oraşul Tg. Frumos. Clădirii lor celor trei secţii — chirurgie, boli contagioase şi maternitate — care au fost supuse unor ample lucrări de reconstrucţia— s-a înlocuit acoperişul, s-au montat pardoseli interioare şi li s-a instalat încălzirea centrală, lucrare care continuă şi la celelalte clădiri ale spitalului. Paralel cu aceste lucrări, s-au făcut şi o serie de dotări noi, cerute de spitalizarea în cele mai bune condiţiuni a pacienţilor. La secţia de boli contagioase s-a făcut o mai bună compartimentare a spaţiului în funcţie de afecţiuni şi necesităţile de tratament. La maternitate şi chirurgie s au făcut instalaţii de oxigenare pentru fiecare salon sau rezervă, dotări şi la sala de naşteri, sala de operaţie ca şi la grupul social. mm DE CE A FOST REVOCAT PRIMARUL COMUNEI BRAEŞTI tensare din parcă s-o împartă, de data aceasta, cu altcineva şi daca i-ar fi putut cu cit mai mulţi. O derulare a filmului faptelor de care s-au făcut vinovaţi salariaţii primăriei din Brăeşti, în frunte cu primarul, este foarte greu de făcut. Vom încerca totuşi să prezentăm, dispersat, citeva dintre faptele lor degradante pentru care au primit oprobriul comunei întregi. .. .Inconjurindu-se, cu bunăştiinţă, de funcţionari slab pregătiţi profesional şi necinstiţi, cărora le-a dat mină liberă, Mihai Amăriuţei a facilitat comiterea unor grave încălcări ale legii, delapidări şi abateri de la disciplina financiară. Un singur exemplu este edificator. Un element fără pregătire corespunzătoare, încadrat pe postul de contabil, fără avizul organului judeţean de resort, este preferat în locul unei tinere absolvente a Liceului economic, repartizată pentru acest post in comuna Brăești. Urmarea , cheltuirea creditelor de la buget nu s-a făcut în mod judicios și, în foarte multe cazuri, s-a realizat cu încălcarea disciplinei financiare. S-au cheltuit bani direct din încasări, fără ca aceştia să fi fost evidenţiaţi prin casă, iar suma de 1.847 de lei, ridicată de la poştă in lunile august-septembrie 1970, şi pentru care nu s-a eliberat chitanţă, a fost folosită pentru unele plăţi abia la începutul anului curent. Agentul încasator, Constantin Timofte, lipsit de orice fel de control din partea primarului (în chiar ziua vizitei noastre la Brăeşti, nu se ştia practic unde este, el nesosind la consiliul popular nici pînă la sfîrşitul zilei), munceşte cind vrea şi cum poate. Aceasta explică, între altele, şi faptul că nu s-a urmărit realizarea ritmică a veniturilor la bugetul comunal, anul financiar 1970 încheindu-se cu 943 de restanţieri avînd un debit de 45.404 lei. Liberalismul ce se întronase aici, lipsa de disciplină şi mai ales de control din partea primarului, atmosfera de toleranţă neprincipială creată in jurul său au permis unor elemente necinstite să atenteze la bunul statului şi al unor persoane particulare. Fostul secretar al comitetului executiv, Ion Rău, de pildă, a procedat la falsificarea unei chitanţe prin care şi-a însuşit o sumă de bani şi tot el şi-a însuşit, prin fals, la eliberarea certificatelor de producător, suma de peste 2.000 de lei. Dincolo însă de faptul că astfel de potlogării s-au săvîrşit sub ochii nepăsători ai primarului, el însuşi s-a făcut vinovat de încălcări flagrante ale cinstei şi corectitudinii. Să ilustrăm această din urmă afirmaţie prin ceea ce tînărul Constantin Talabă, om de serviciu la comitetul executiv, spunea cu indignare in cadrul sesiunii consiliului popular comunal : „In toamna anului 1969, am fost spus de primarul nostru să semnez pe un stat de plată pentru primirea sumei de 725 de lei. Banii insă nu i-am primit. Mi s-a explicat că sint destinați executării unor chirpici necesari construirii dispensarului comunal. Cu surprindere insă am aflat că acei bani au stat in buzunarul primarului pină in luna februarie a.c. cind, acesta, aflindu-se in cercetări, a binevoit să-i verse in contul C.A.P.-ului, de unde împrumutase chirpici necesari construcţiei. Este, cred eu, vorba de un act de necinste" şi,a încheiat tînărul cuvîntul. Incercind să-şi scuze fapta, Mihai Amăriuţei a recunoscut că procedeul, deşi n-a fost legal, a fost oportun, şi că el s-a petrecut... în văzul secretarului, al agentului încasator şi al altor funcţionari. Ca şi cum una înseamnă legalitate şi altceva este oportunitatea sau mai exact spus, după opiniile exprimate de M.A., măsurile ce s-ar lua în asemenea condiţii ar putea să încalce legea. Nimic mai greşit ! In orânduirea noastră socialistă legalitatea nu este ruptă de oportunitate şi nici Invers. Abaterea primarului in acest iaz de la lege, atitudinile de necinste de care a făcut, şi în alte rinduri, dovadă (a raportat, voit, la judeţ cifre ireale cu privire la îndeplinirea planului la contribuţie în muncă, spre a crea o imagine trandafirie asupra stărilor de lucruri; a dispus executarea cu prioritate a unor lucrări de electrificări în favoarea rudelor sale, în ciuda faptului că acestea erau în urma altor cetăţeni la achitarea debitelor pentru astfel de lucrări ş.a.) au influenţat, fireşte, negativ pe subalterni care n-au pregetat in a-şi depăşi şeful in astfel de fapte odioase atit pe planul consecinţelor profesionale cit şi ale celor sociale. Nu spunem nici o noutate afirmînd că în societatea noastră, conştiinţa profesională de înaltă ţinută etică şi civică a omului înaintat se manifestă intr-o permanentă autoexigenţă şi in atitudinea intransigentă faţă de unele fenomene negative. Ceea ce la Mihai Amăriuţei nu poate fi vorba. Sfidînd orice îndrumare şi ajutor din partea organelor de control, lucrind după propriile-i legi, el n-a catadixit, luni la şir, să-şi însuşească şi să aplice prevederile Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, ce şi alte altor acte normative de altfel. Şi aici se cuvin amintite citeva din lipsurile în care, cu încăpăţînare, a persistat. Au fost astfel ţinute, cu mari intermitenţe, analizele aşa-zise săptămînal de urmărire a realizării sarcinilor şi de stabilire a problemelor de rezolvat în perioada următoare. In soluţionarea problemelor operative, curente, primarul n-a consultat membrii biroului permanent, in întreg anul 1970 neavind loc nici o dezbatere in acest cadru. Comisiile permanente ca şi deputaţii, in general, n-au fost solicitaţi să sprijine acţiunile de masă, de larg interes cetăţenesc. Acest stil defectuos de muncă s-a repercutat in obţinerea unor rezultate nesatisfăcatoare atit in domeniul economic (planul de contractări de la populaţie a fost realizat în proporţii infime, cu mult sub posibilităţile reale ale comunei : aprovizionarea şi deservirea prin cooperaţia de consum este departe de a corespunde cerinţelor îndreptăţite ale cumpărătorilor) cit şi pe planul activităţilor gospodăreşti (străzi nealiniate, poduri stricate, şanţuri nedesfundate etc.). Indiscutabil, şi în comuna Brăeşti s-au înfăptuit, în ultimii ani, o seamă de obiective de interes obştesc, s-a introdus electrificarea, au fost construite noi localuri de şcoală, se află în stadiu de finisaj o modernă construcţie destinată dispensarului medical. Dar, aşa cum, pe drept cuvînt, au subliniat în plenara comitetului comunal de partid comuniştii Constantin Pavel, Neculai Păduraru şi alţii - toate acestea s-au realizat cu ajutorul organelor judeţene şi cu concursul larg al maselor de cetăţeni. Şi apoi, aşa cum au opinat cei mai mulţi săteni, între ceea ce s-a înfăptuit şi ceea ce trebuia şi se putea, realmente, înfăptui spre binele şi folosul obştei din Brăeşti, este o mare distanţă. Inecînd însă orice iniţiativă, indiferent din partea cui ar fi venit, acţionînd de unul singur, introducînd în tot ceea ce făcea arbitrariul şi abuzurile, Mihai Amăriuţei şi-a atras, in mod inevitabil, oprobriul obştei. „Sub oblăduirea primarului, hoţii şi chiulangii şi-au făcut de cap - ne-a spus cu indignare comunista Maria Scrimiciuc, preşedinta comitetului comunal al femeilor. Ceea ce s-a petrecut la Brăeşti constituie o mare pată pentru noi toţi“. După cum apreciem ca fiind deosebit de înţeleaptă şi remarca făcută în sesiune de deputatul Emil Ciobotaru, ţăran cooperator. „I s-a reproşat primarului că n-a fost destul de ferm şi exigent faţă de ceilalţi funcţionari. Dar cum ar fi făcut-o cind acest lucru nu şi l-a impus mai intii lui. Este o ruşine să avem un asemenea primar“. * Pentru faptele degradante de care s-au făcut vinovaţi Mihai Amăriuţei şi Ion Rău, plenara comitetului comunal de partid a hotărît excluderea acestora din rîndurile membrilor comitetului, iar sesiunea consiliului popular comunal a revocat, prin votul secret al deputaţilor, pe primarul comunei, Mihai Amăriuţei. Ion Rău a fost destituit din funcţie şi trimis în faţa organelor de justiţie. De asemenea, i s-a desfăcut contractul de muncă contabilului, iar pentru agentul încasator ca şi pentru fostul primar continuă, la comună, controlul de fond. După cum se vede, atitudinile și faptele păgubitoare intereselor obștei se plătesc scump. MI SESIZAT. S-AU LUAT MASUR Capsulele pentru autosifon Gheorghe Timofte, I. G. Mîrza şi alţi cetăţeni din Paşcani ne-au sesizat că multe capsule pentru autosifon, cumpărate din diverse unităţi, erau goale. Mulţumind tuturor celor care au sesizat asemenea defecţiuni conducerea Întreprinderii de industrie locală „Proletarul“, explicited cauzele, indică şi măsurile luate. Astfel, s-au înlocuit garniturile la aproape 80 la sută din stocul existent. După o staţionare de 48 de ore a capsulelor încărcate se face o nouă selecţie, după care sunt puse în vânzare. Se precizează totodată că lucrătorii care servesc populaţia cu capsule pentru autosifon au obligaţia de a desface cutia In fata clientului. In cazul cind se găseşte vreuna goală, se schimbă imediat. Vinovaţii au fost sancţionaţi Comportarea reprobabilă faţă de cumpărători a lucrătorilor magazinului nr. 31 al C.L.F., a făcut subiectul scrisorii tovarăşului Puiu Hristache, întreprinderea de legume şi fructe, cercetând cele sesizate, a luat măsuri de sancţionare a celor vinovaţi. I s-a imputat contravaloarea abonamentului Tovarăşul Mihai Romaşcanu, din Iaşi, şos. Naţională 122, ne-a scris că nu primeşte cu regularitate abonamentul la ziarul preferat. Oodul municipal P.T.c ne comunică: factorul poştal a fost sancţionat cu imputarea contravalorii uinut abonament pentru luna martie a.c. Abonatului i s-a trimis răspuns și chitanța nr. 574511. A In de Radio Iaşi Programul de seară (26 februuarie) 17.00 Buletin de ştiri Publicitate radio I 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată I 17.45 Preocupări cotidiene I 18.00 De la muzica uşoară la Jazz I 18.30 Prezenţe româneşti pe glob I 18.50 Cîntare României socialiste I 19.00 Radiojurnal I 19.15 Cincinalul 1966—1970, la ora bilanţului I 19.30 Orizonturi | Manifestări consacrate semiceatenarului Partidului Comunist Român I 19.45 Din creaţia corală românească I 20.00 Şapte arte ! Serile muzicale ale studioului » Muzică contemporană românească I 20.30 Pagini literare | Eroi comunişti oglindiţi In literatura noastră actuală | 20.45 Serile muzicale ale studioului (conţinu-* are) | De la caffe-concert la . . . music-hall. Programul de dimineaţă (27 februarie) | 6.00 Buletin de ştiri * 6.05 Radiomatineu — informaţii utile şi muzică | 6.30 Actualitatea în agricultură I Radiomatineu (continuare) | 7.00 Sport I Radiomatineu (continuare) | 7.30 Microemisiune pentru pietoni şi automobilişti I Radiomatineu (continuare). Televiziune 10.00—11.00 Emisiune-lecţie pentru lucrătorii din agricultură Ingrăşarea taurinelor 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoală ; Matematica, • clasa a XH-a ; Algoritmul lui Euclid. Mijloace moderne în procesul de învăţămînt. Transmisie de la expoziţia „Tehnologia instruirii“ 18.00 Căminul 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba individuală masculină» 19.10 Tragerea LOTO » 19.20 1001 de seri —, emisiune pentru cei mici » 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 România'71. Azi — Judeţul Sibiu 20.00 Film artistic : .Domnul Pipelet". Comedie cinematografică, producţie a studiourilor franceze ; 21.45 Handbal masculin, Seau,azi Partizan. Bjelovar (semifinala Cupei campionilor europeni). Transmisiune de la Sala Floreasca. Repriza a 2-a ; 22.15 Dinamica societăţii româneşti. Exigenţe ale perfecţionării democraţiei ; 22.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9j 11.10; 14 30, 16.40; 18.50? 21: .Ursul și păpuşa" I REPUBLICA, orele 9.15 ! 16 ; 19.40 : „Ceaikovski" (eprean panoramic), ambele serii. COPOU, oreîe 9 . 11 » 15 , 17 I 19 I 21 : .Această femeie*. ARTA, orele 8 , 11.40 , 15 , 17.45 , 20.30 : .Căpitanul Florican". TATARAȘI, orele 16, 18. 20 : „Tiffany memorandum'', cinemascop NICOLINA, orele 16 , 18 . 20 : „Moli Flanders". Filarmonica de stat „Moldova La ora 20.00 concert simfonia. Dirijori George Vipţila. Sofist Evelio Tiales — vioară (Cuba). In program : Diamandi Gheciu — „Pe Bucegi" (prima audiţie) Beethoven — Concert pentru vioară şi orchestră 1 Brahma -i Simfonia I. Sînt valabile abonamentele cu litera D. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul noros pînă la temporar acoperit. Local, se vor semnala precipitaţii slabe temporare. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări temporare din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului ușor variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade și plus 1 grad, iar maximele între 3 și 7 grade. 24 ore /# Căi întortocheate de aprovizionare şi repartizare a produselor Am remarcat cu toţii, vizitind unităţile comerciale situate în centru şi în diferite adiere ale oraşului, un luare deosebit de important : o mai bună aprovizionare în comparaţie cu anii precedenţi. De la începutul acestui an şi pînă in prezent, magazinele cu profil alimentar au pus la dispoziţia cumpărătorilor cantităţi hauexuriate din cele mai diverse produse. Din informaţiile primate de la conducerea O.G.L. „Alimentara" şi din constatările făcuta, rezultă că silit condiţii pentru ca şi în lunile următoare să se asigure populaţiei o aprovizionare corespunzătoare, atît cantitativ cit şi pe sortimente. După cum se ştie insă, gospodina este interesată în egală măsură şi de ceea ce găseşte un magazin, dar şi de timpul pe care trebuie să-l piardă zilnic pentru procurarea articolelor de cerere curentă. Ca urmare, situaţia se schimbă atunci când in loc să-şi facă cumpărăturile la magazinele din imediata apropiere a domiciliului ai, trebuie să se depinse»« la *11« unităţi comerciale mai îndepărtate. Timpul cîştigat sau pierdut pentru efectuarea târguielilor este legat direct de modul in care întreprinderile şi organizaţiile comerciale repartizează pe teritoriul oraşului fondul de marfă ce-l au la dispoziţie. Am făcut cu citeva zile in urmă un raid prin unele magazine cu profil alimentar cu scopul de a cunoaşte modul concret de aprovizionare şi de repartizare a cantităţilor de mărfuri. In centrul oraşului funcţionează mai multe unităţi comerciale, lupte dispun în permanenta de uri larg sortiment de conserve de legume, de fructe, de carne, de peşte şi alte produse alimentare. Este de fapt rezultatul concret al muncii lucrătorilor din magazine și al serviciului comercial din cadrul O.C.L. „Alimentara". Dar spre regretul nostru, nu am putut face în toate locurile asemenea constatări. Și după cum vom vedea mai jos cauzele nu pot fi puse decît pe seama lipsei de operativitate în aprovizionarea unităţilor şi a repartiţiei neuniforme a produselor pe diferite magazine. Am întîlnit cazuri cind mărfurile sosesc cu întirziere sau se aduc în cantităţi insuficiente, ca de exemplu la magazinul cu autoservire nr. 60, str. Cuza Vodă. Deşi era la două ore de la deschiderea magazinului, la raionul de produse lactate nu se mai găsea decît o cantitate foarte mică de brînză de vaci. De asemenea, din spusele tov. Veronica Hendres, responsabila magazinului, a rezultat şi faptul că unele produse lactate (ca de exemplu iaurtul), sosesc de regulă la ora 9, ceea ce este foarte tîrziu. In alte magazine, cumpărătorii nu sînt scutiţi de injustificabilul „nu avem". Iată, de pildă, un dialog consemnat la „Alimentara" nr. 9, str. Anastasie Panu : „Mazăre conservată, aveţi?", „Nu", „Margarina, aveţi? „Nu", „Arpacas, aveţi?!'. „Nu". La întrebările noastre, responsabila magazinului, tov. Maria Morăraşu, ne-a spus : „Am întocmit note de comandă pentru sortimentele respective, însă au trecut mai mult de zece zile şi nu am primit nici măcar un răspuns. De altfel, nu e pentru prima dată cînd mărfurile solicitate prin comerizi nu sînt onorate". Situaţia aceasta este nejustificată, deoarece la magazinul „Alimentara" nr. 1, str. Gh. Dimitrov, şi la alte magazine, am întîlnit produsele de mai sus în cantităţi suficiente. Asemenea anomalii am întîlnit şi la magazinul alimentar nr. 2, din str. 30 Decembrie. In această unitate la raionul mezeluri-brînzeturi, vînzătoarea stătea cu mîinile încrucișate. De fapt nici nu mai avea ce vinde cumpărătorilor (și era doar ora... 18). In frigider erau doar cîteva pachetele de unt. In schimb la această unitate am găsit în cantităţi suficiente lichiorurile de 1/2, 1/4 etc. şi alte băuturi spirtoase, pe cînd la alte magazine vizitate lipseau, şi încă de mult timp. Să ne referim la un alt aspect — acela de emitere a notelor de comandă dacă eta responsabilii BîMagazia«^| La toate unitățile vizitate am întîlnit un mod deosebit de transmitere a comenzilor. La unele magazine responsabilii fac comenzi prin telefon la O.C.L. „Alimentara", serviciului comercial și apoi de aici urmează alte comenzi către depozitul I.C.R.A. sau alte unități. Ni se pare că acest sistem întortocheat şi chiar birocratic ar trebui înlăturat, prin emiterea de comenzi ferme care trebuie întocmite înainte cu o săptămînă de către responsabilii de magazin împreună cu merceologii voiajori. Credem că ar fi o cale mai directă între depozitele cu ridicata şi unităţile de desfacere cu amănuntul şi, totodată, merceologii ar cunoaşte mai bine mărfurile ce lipsesc din unităţile alimentare. In situaţia actuală, ne întrebăm care sînt atribuţiile merceologilor voiajori ? Să fie oare locul lor în birouri, în aşteptarea comenzilor la telefon, sau a vînzătorilor trimişi de responsabili cu notele de comandă (de pe o zi pe alta) la birourile „Aliment«f1’ ! Se poate deci găsi o altă explicaţie, în afara neglijenţei, la proasta repartizare a fondului de marfă ? Nu. Din discuţia purtată cu tov. Nicolae Melniciuc, director comercial la O.C.L. „Alimentara", a rezultat că, chiar în această perioadă, se lucrează la o redistribuire a unor produse ca de exemplu dulceţuri, compoturi etc., care există în cantităţi suficiente la unele unităţi pe cînd la altele lipsesc, deşi cererea din partea cumpărătorilor este mare. De ce s-a ajuns la o asemenea situaţie, care au fost factorii ce au stat la baza repartizării produselor respective ? Este necesar, credem, să se studieze mai ştiinţific modul de repartizare al mărfurilor, să se elimine empirismul actual în studiul cererii şi al ofertei. Exemplele la care ne-am referit sînt, credem, suficiente pentru a ilustra modul defectuos de repartizare a mărfurilor cgre, subliniem încă o dată, se găsesc în cantităţi suficiente în reţeaua comercială. ŞCHIOPI? V y i v r