Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-08 / nr. 7636
Promoţia 1971 ■■ în faţa bacalaureatului in curind, elevi din ultimul an de studii al Invâţâmintului liceal termină cursurile şcolare. Absolvenţii urmeasâ apoi să se pregătească Individual şi sâ participe facultativ la consultaţiile organisete de conducerile liceelor la obiectele prevăzute pentru examenul de bacalaureat In momentul de faţă, pregătirile pentru bacalaureat ţi, implicit, pentru admitere, sunt in plină desfăşurare. In mod firesc, centrul de greutate cade pe studiul Individual. Dar pentru a veni in sprijinul virtualilor absolvenţi, In vederea prezentării cit mai onorabile la examene, toate liceele din Iaşi au organizat, in afara orelor de curs, consultaţii şi meditaţii. Ele sunt planificate, de regulă, cie patru ore pe săptămână, două ore bemeie lucrătoare şi alte două duminica dimineaţă. Din discuţiile purtate cu profesori şi elevi au reieşit şi unele aspecte concrete, de conţinut, ale acestei pregătiri, »la obiectele mai dificile sau au un volum mare de cunoştinţe - literatura română, matematica, fizica - ne spunea tov. prof. Ana Olah, de la Ucedl „Al. I. Cura" - lecţiile suplimentare au început, la noi, din luna octombrie. Orarul de pregătire cuprinde lecţii recapitulative, de sinteză asupra principalelor teme din programele examenului de bacalaureat şi ale concursului de admitere în învăţământul superior, lucrări de laborator şi activităţi practice”. .In acest an, pentru prima dată, se va susţine la liceele de specialitate o probă practică, urmărind verificarea modului în care absolvenţii şi-au format priceperi şi deprinderi de lucru, precum şi felului cum reuşesc să aplice în practică. In viaţă cunoştinţele teoretice de specialitate, arată tov. prof. Gh. Ceanga, de la liceul economic. După un scurt răstimp de nedumeriri, căutări şi tatonări, create şi din cauza îrrtîrzierii cu care a venit această necesară dispoziţie, colectivul didactic al şcolii a şi pornit şi stabilirea temelor probelor practice care trebuie cunoscute din vreme de candidaţi". Examenul de bacalaureat este un important mijloc de verificai® a nivelului de pregătire al absolvenţilor şi a capacităţii actora de a aplica în practică cunoştinţele acumulate in timpul studiilor. Din păcate, lucrurile nu par a fi orientate ferm, peste tot către asigurarea unei eficienţe reale a examenului. Dintr-un exerciţiu al maturităţii de gîndire al tinerilor, al priceperii de sinteză şi generalizare şi al posibilităţilor lor de a interpreta în mod ştiinţific fenomenele naturii, evenimentele social-politice, apare la literara ş.a., unei® ar® da pregătire devin nişte lecţii de transmitere de cunoştinţe şi chestiuni nesemnificativa ori deja ştiute de elevi, ceea ce le fac plicticoase, neinteresante. Elevii se plîng ca uneori se apeleazâ prea mult la memorie, la dictări amănunţite detemei şi lecţii carear putea să cadă la examen”, In detrimentul acelor cunoştinţe utile pentru viaţă. In asemenea situaţii, în loc ca tinerii să arate ce priceperi posedă In aplicarea practica a cunoştinţelor predate în liceu, în ultimă instanţă care este nivelul conştiinţei iar socialiste, ei sunt instruiţi, pentru a salva o situaţie de moment, să înveţe şi să reproducă cvazimecanic cunoştinţe achiziţionate în grabă din recitirea manualelor sau a notiţelor sau in cadrul orelor de pregătire. „Prin intermediul unui dopaj intelectual — explica prof. Mihai Constandache de la Liceul „C. Negruzzi" - realizat cu ajutorul unor meditatori externi, uni adolescenţi siliţi de părinţi caută să-şi asigure reuşita la examene ori la diferite concursuri. Se impune, dimpotrivă, un dialog permanent Intre profesor şi elev, In tot cursul anului, nu numai In Împrejurări festiva sau de altă natură". Se poate constata, de asemenea, că nu toate conducerile liceelor au planificat, minuţios, munca de pregătire a bacalaureatului, disciplină cu disciplină, temă cu temă, oră cu oră, unele dintre aceste ore efectuîndu-se întîmplător şi grăbit. Totodată nu s-au luat măsuri operative şi practice, pretutindeni, pentru cuprinderea în programul de pregătire şi a elevilor din penultimul an de studii, aşa cum recomandă Instrucţiunile Ministerului invăţămîtttului. La unele licee de specialitate, fixarea tematicii pentru probele practice nu a început încă, cu toate că se apropie data scadenței (15 aprilie), dată cînd temele, supuse aprobării consiliilor profesorale, trebuia să fie comunicate cel mai tirziu elevilor. Cu atlt mai mult cu cît aceste probe practice trebuie însoţita de o documentaţie tehnică, care solicită mult volum de muncă şi timp din partea elevilor, iar la unele specialităţi se cere chiar întocmirea unui proiect. In perioada care a mai rămas pina la examen, inclusiv in timpul vacanţei de primăvară, se pot iniţia întîlniri între viitorii absolvenţi şi cadre din învăţăminte superior, întîlniri săptămînale în cadrul cercurilor pe materii, în scopul ajutorului acordat în pregătirea pentru examene. Inspectoratul şcolar ar trebui să faciliteze colaborarea dintre licee şi cadrele din învăţăminte superior, coordonird asemenea acţiuni pe baza unui grafic alcătuit p® criterii judicioase. Ce va fi după bacalaureaţi şi-au pus cu seriozitate şi răspundere această întrebare nu numai elevii, părinţii, ei şi fie,care profesor? Ciţi dintre absolvenţii promoţiei anului 1971 sunt realmente pregătiţi sa se integreze, cu succes, şi imediat, într-o muncă productivă în viaţa socială ? Care dintre actualii elevi ai claselor terminale vor candida pentru învaţămintul superior, pentru cel tehnic postliceal ? Câţi dintre ei au reuşit să-şi contureze şi să-şi cunoască viitoarea meserie. Idealul viitor? Şi care riscă să rămână candidaţi perpetui la studenţie sau să-şi rateze tinereţea într-o existenţă ,vegetativă, domestică? Problemelor concrete ale orientării şcolare şi profesionale II se acordă, practic, pe alocuri o atenţie secundară, deşi adevăratele rezultate ale bacalaureatului sunt certificate de integrare postşcolară şi profesională a elevilor. Unele iniţiative ale Liceului pedagogic ,Vâsli* lupu”, «ie liceelor »M. Sadoveanu* sau „V. Alecsandri" se cer generalizate. Merită consemnate în acest sens şi cursurile pregătitoare organizate de secţia arhitectura a Facultăţii ieşene de construcţii pentru candidaţii prezumtivi la această facultate. O acţiune care, considerăm, ar putea fi extinsă. O plăcută atmosferă laborioasă, o relaţie strinsă, o bună înţelegere între profesori şi elevi, în general, există. Numeroase fapte dovedesc înalta responsabilitate, devotamentul şi dăruirea ce caracterizează şcoala noastră, pe profesorii ei, tineretul studios. Insinted bacalaureatului şi a admiterii, profesor şi elevi trebuie sa acţioneze printr-o pregătire temeinică şi atentă ca în faţa unor probe serioase, exigente, hotâritoare pentru viitorul drum al celor ce le susţin. Val. C. NESTIAN ■ Examen al conştiinţei şi al maturităţii intelectuale ■ Pregătire şi „pregătire" apar după bacalaureat? Duminică, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi a avut loc un spectacol prezentat de elevii Şcolii generale nr. 23 din Iaşi. In clişeu , moment din montajul literar-muzical „Te slăvim in veci, partid iubit11. Activitate bună şi chiar foarte bună (urmare din pag. 1) floarea-soarelui şi la cartofi însăminţatul şi plantatul nu fuseseră încft declanşate. —e ce nu continuaţi semănatul borceagului, de ce nu semănaţi sfecla de zahăr, doar aveţi suficiente forţe la dispoziţie ? întrebăm noi. — imediat facem şi treaba asta, ne răspunde inginerul şef. Numai să văd semănătoarea de aici e şi funcţionează cum trebuie şi luăm măsuri să semănăm şi borceag şi sfeclă de zahăr. Nici vtei, nici directorul S.M.A.-ului n-am putut înţelege de ce atîta amânare. La sediul secţiei de mecanizare ne tntîlnim cu tractoriştii Constantin Rochiţa şi Constantin Vasiloaia. Tovarăşul Inginer Radu Coc», directorul S.M.A.-ului, o întreabă: — Vă sînt tesptearel;« defecte 7 — Nu, i se spundfo. N-avem la ce lucra. — Nu se poate, intervine inginerul şef Ion Moroiu. Vă găsim imediat de lucru. Dumneata dti-te fa cutare loc, dumneata In cutare loc... De unde am desprins concluzia ca la Brătuieşti există o slabă organizare a muncii de care se fac răspunzătoare conducerile cooperativei agricole şi secţiei de mecanizare. Şi cînd te gîndeşti că în alte campanii agricole acestea au dovedit contrariul, te întrebi : de ce atîta delăsare ?. .Noi le punem la dispoziţie tot ce au nevoie, ne ocupăm ca tractoarele şi maşinile agricole să funcţioneze cum trebuie, precizează directorul S.M.A.ţ ului, dar planificarea, ordinea urgenţelor. Cînd să se înceapă semănatul intră in competenţa dumnealor". Ne-am convins că râmînerile în urmă se datorau numai şi numai felului defiectuos de organizare a muncii. Alte motive nu existau. Ne-am dat seama de lucrul acesta o dată mai mult cînd am trecut hotarul Brătuleştilor, pe ogoarele cooperativei agricole Oţeleni. La ferma de la Hîndreşti se continua cu semănatul sfeclei de zahăr, cu plantatul cartofilor, se pregătea terenul pentru floareasoarelui. Cînd s-o fi început lucrul aici ? Martori oculari aveau să ne mărturisească că la ora şase tractoarele erau pe cîmp. Directorul S.M.A.-ului controlează la fiecare popas pe care-l facem, la locul de muncă al mecanizatorilor, calitatea lucrărilor efectuate. Retribuirea muncii noastre, ne spune dînsul, se face şi în raport cu producţiile pe care le vom obţine. De aceea, atît noi, cei din conducerea S.M.A.ului, cît şi mecanizatorii dovedesc multă exigenţă faţă de calitatea lucrărilor. Pe o tarla s-a cărat gunoi nefermentat, astfel că polidiscurile n-au reuşit să-l încorporeze cum trebuie în sol. Mecanizatorii n-au acceptat să semene această tarla pînă n-a fost din nou arată şi pregătită cum trebuie, la Oţeleni, ca şi la Strunga, intensă activitate. La sediul secţiei de mecanizare Constantin Carp, şeful acesteia, punea la punct semănătorile pentru floareasoarelui. Peste un ceas, după cum ne-a spus el şi după cum ne-a confirmat şi inginerul Florin Tesaru, urma să înceapă şi semănatul florii-soarelui. Preocuparea pentru folosirea din plin a timpului bun de lucru era evidentă atît la conducerea cooperativei agricole cît și la mecanizatori. Dovada cea mai bună o constituiau faptele : se semăna din plin, se plantau cartofii, se pornise în muncă dis-de-dimineaţă. ★ In afara celor arătate, brigada noastră a ajuns la concluzia că conducerea S.M.A. Strunga va trebui să stea mai mult in cooperativele agricole unde se constată anumite lipsuri în organizarea muncii şi să nu plece de acolo pînă la remedierea lor, fiindcă, în rest, tractoarele şi maşinile funcţionau bine, iar mecanizatorii şi ţăranii cooperatori erau dornici de treabă. Uzina de preparare şi brichetare a cărbunelui (Soroeţii, Jud. Hunedoara. qpgi W......H....- ’ ' ■% X Partidul şi clasa muncitoare (urmata din pag. 1) de organizare şi disciplină în rîndurile ţărănimii, la stimularea preocupărilor pentru progresul tehnic şi cultural în mediul rural. Progresele rapide ale ştiinţei ţi tehnicii, modernizarea neîntreruptă a producţiei imprimă trăsături noi clasei muncitoare, ilustrate de necesitatea însuşirii temeinice a unor cunoştinţe ştiinţifice din cela mai variate domenii, contribuind la atenuarea deosebirilor dintre munca fizică şi munca intelectuală, la sporirea ponderii activităţii intelectuale in cadrul procesului de producere a bunurilor materiale. Acţiunea de mari proporţii de ridicare a nivelului de cultură al muncitorilor, lărgirea orizontului ştiinţific şi îmbogăţirea experienţei lor pe tarim social-politic contribuie activ la dezvoltarea în rîndul clasei muncitoare, ca şi a celorlalţi oameni ai muncii, o conştiinţăi socialiste. Acest proces se reflectă în profilul politic-cultural, spiritual şi moral al maselor, în participarea lor mereu inai activă şi responsabilă la conducerea treburilor obşteşti. O dată cu aceasta s-a închegat şî se consolidează unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului. Cimentarea coezimii societăţii noastre este rezultatul firesc al exercitării rolului conducător de către clasa muncitoare, în frunte cu partidul ei comunist, al activităţii desfăşurate pe toate planurile Vieţii economice, sociai-politice şi editorale de muncitori, ţărani, intelectuali şi Cetelaite categorii sociale. O premisă a acestei unităţi o constituie soluţionarea marxist-leninistă a problemei naţionale, realizarea deplinei egalităţi sociale a celor ce muncesc. Forţa socială conducătoare fiind clasa muncitoare în frunte cu partidul ei, interesele acesteia nu pot fi despărţite de interesele întregii naţiuni; ele se manifestă organic, graţie faptului că în naţiunea socialistă nu sunt clase antagoniste. Avangardă a societăţii noastre contemporane, clasa muncitoare şi-a dovedit din plin spiritul activ, angajarea socială, priceperea de a conduce complexul proces de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, hotârîrea de a munci neobosit pentru progresul necontenit şi rapid al României socialiste. În extinderea continuă a democraţiei socialiste îşi află împlinirea idealurilor de libertate, egalitate şi echitate socială pentru care au militat cei mai buni fii ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor. Democraţia socialistă îngăduie manifestarea nestînjenita a celorlalte categorii de oameni ai muncii, participarea lor nu numai la elaborarea politicii statului ci şi la aplicarea ei, a obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării întregii societăţi. „S-a lărgit şi perfecţionat democraţia socialista care - aşa cum se ştie - constituie un proces continuu, se spune în Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din februarie a. c. Ceea ce am realizat pînă acum în această direcţie nu poate fi considerat ca o limită maximă ci, dimpotrivă, ca o etapă care a deschis drumul spre perfecţionarea şi lărgirea continuă a formelor de participare a poporului la conducerea întregii societăţi". Fireşte, toate acestea nu estompează orientarea de clasă a evoluţiei sociale, Ci, dimpotrivă, mobilizează sub cele rfiai diferite forme Întregul popor la înfăptuirea politicii clasei muncitoare. De asemenea, aceasta nu însemnează o reducere a rolului conducător al clasei muncitoare, ci exercitarea lui în condiţii noi, specifice unei societăţi socialiste. . Situîndu-se de-a lungul deceniilor în fruntea luptei forţelor sociale înaintate ale poporului nostru, muncitorimea s-a ridicat la înălţimea misiunii sale istorice, s-a identificat cu interesele cele mai adinei, fundamentale ale poporului, îndeplinind astfel o operă patriotică de cea mai pură expresie. In acelaşi timp, clasa muncitoare întruchipează în cel mai incit grad spiritul de solidaritate cu celelalte popoare în lupta lor pentru libertate şi progres. Rolul pe care îl îndeplineşte astăzi clasa muncitoare în cadrul naţiunii noastre socialiste este rezultatul firesc al luptelor încununate de succes pentru eliberarea socială şi naţională, pentru ridicarea României pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului. Exercitarea de către ele ca muncitoare a rolului social conducător este o garanţie a orientării consecvente a capacităţilor şi eforturilor întregului nostru popor în direcţia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru realizarea neabătută a industrializării socialiste, a modernizării agriculturii, dezvoltarea neîntreruptă a ştiinţei şi culturii, perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii, adîncirea democraţiei şi consolidarea orînduirii socialiste. ■ CĂRȚI — CARTI S ' 5 ' '' !, ." ' " ' .A" Lucr«flu Pitrejcanu, si teiUfinfC fu filozofia românească" Desfășurată pe fondul săt- WStflrtWi semicentbimarwhti partidului, acţiunea tie reedivare « Intrărilor lui L. Pătrăşcanu se încarcă cu un plus de semnificaţie. Se redă, partidului, poporului, intr-un cadru purtind însemnele marii sărbători, opera aceluia l care secretarul general il P.C.R., tovarăşul Niarlae Ceauşescu, avea să-l caracterizeze ca „un om de mare valiare intelectuală, un om de vastă erudiţie şi cultural marxist-leninistă, un remarcabil conducător de partid*. Moment deosebit al acestei acţiuni, recenta apariţie în librării a volumului „Curente şi tendinţe în filozofia românească* pune cititorul in faţa unei meditaţii sprijinită pe un bogat travaliu şi aplicată producţiei filozofice a României dintre cele două războaie mondiale. Spiritul obiectivităţii marxiste i-a solicitat lui Pătrăţeanu eforturi remarcabile pentru a proceda la o disociere meticuloasă a elementelor ce marchează contribuţii incontestabile la elaborarea unor autentice valori spirituale, adesea profund originale, de tot ceea ce este expresia unor poziţii eronate, echivoce, purtind pecetea unor viziuni idealiste ori nedialectice. Prima parte a volumului ne pune in faţa unei distinse analize marxiste a direcţiilor de evoluţie ale filozofiei mondiale din perioada interbelică. Semnalând fenomenul linei reactualizări a filozofiei hegeliene, L. Pătrăşcanu observă că una din axele care ordonează evoluţia filozofiei burgheze moderne constă inexistenta unui fenomen de pendulare intre idealism şi misticism. Constatare el Cu această porneşte la o incursiune critică in sutul orientării fenomenologice, urmărind esenţa concepţiei lui Husserl,precum şi concluziile fideiste ale lui Max Sche- Urr sau cele de ordin existenţionalist ale lui Martin Heidegger. Găsim in lucrare încercarea lui Pătrăşcanu de a oferi o imagine asupra datelor definitorii pentru natura concepţiilor neorealiste, fapt care va prilejui dezbaterea RECENZIE problemei relaţiei dintre filozofie şi evoluţia ştiinţelor moderne, mai ales a fizicii. In acest cadru el procedează la analiza critică a unor interpretări eronate, izvorîte din dependenţa faţă de filozofii mistice şi idealiste ale unor savanţi de mare prestigiu ai secolului nostru ca Bohr, Heisenberg şi alţii. Alt capitol al lucrării este consacrat analizei citorva aspecte ce ţin de domeniul teoriei cunoaşterii in opera unor filozofi români. Pe acest plan, examinarea substraturilor filozofiei metafizice a lui C. Rădulescu-Motru, ale concepţiei personalismului energetic îl va plasa pe Motru pe coordonatele unor tendinţe fideiste şi finaliste. Drumul de la metafizică spre fideism este evocat şi in privirea critică pe care Pătrăşcanu o proiectează in jurul lui Eugeniu Speranţia. Cu menţiunea unor elemente de originalitate este relevat locul lui I. D. Cheren in cuprinsul producţiei filozofiei româneşti precizindu-se că aşa-numita filozofie conscienţialistă nu este, decit, o expresie a idealismului modern. După aprecierea lui P. P. Negulescu ca materialist inconsecvent, după ce evidenţiază fundamentele realismului ontolopii la Mircea Florian, Studiul lui Pătrăşcanu formulează opinii privind influenţele nefaste exercitate de Nae Ionescu şi valenţele pe care le afirmă scrierea filozofică a lui Lucian Blaga. Autorul critică sever trăirismul de tip legionar. Considerînd că drumul, vocaţia, destinele, filozofiei româneşti nu vizează o simplă reîntoarcere la materialismul lui Vasile Conta, Pătrăşcanu dedică un capitol al volumului său expunerii concepţiei materialist-dialectice demonstrând că evoluţia societăţii moderne, rezultatele gindirii ştiinţifice moderne reprezintă temeiuri solide ale confirmării viabilităţii şi perspectivelor ce se deschid interpretării marxist-leniniste a naturii, societăţii şi gindirii umane. Dincolo de insuficienţele inerente unui început de drum, volumul „Curente şi tendinţe în filozofia românească“ aduce, peste decenii, un aspect esenţial din gindirea şi personalitatea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, din contribuţia remarcabilă a acestuia la edificarea gindirii marxist-leniniste Contemporane in contextul căreia şi-a redobândit, locul de prestigiu pe care-l merită. C. DROPU 22.000 de succese! (urmare din pag. 1) nu şi tot atîtea au trecut prin filtrul exigenţei şefului de secţie. Dar, esenţialul, a ţinut să amintească interlocutorul, constă in calitatea lor ireproşabilă. Nici un beneficiar nu a avut de făcut vreo reclamaţie. Fără să greşim, noi am putea spune că fiecare boghiu a constituit un veritabil succes. Din 1963 de cinci, a început fabricaţia boghiurilor, mulţi delegaţi din ţări străine au trecut prin secţia ce le dă contur definitiv acestor prestigioase şi apreciate produse. Din U.R.S.S., Ungaria, Polonia, Iran ş.a. toţi au avut cuvinte de laudă la adresa pasiunii şi dăruirii cu care-şi fac meseria păşcănenii, la adresa acestor oameni minunaţi, care le plămădesc cu o neîntrecută măiestrie. Şi fiecare din miile de boghiuri poartă amprenta virtuozităţii făurarilor, a tehnicianului Andrei Pirita, şeful secţiei boghiuri care, de altfel, constituie şi subiectul consemnărilor noastre. Comunistul Pirlea a ţinut să adăugăm un lucru: fiecare muncitor la locul său de muncă, din toate secţiile uzinei, îşi aduce părticica sa de contribuţie la sporirea competitivităţii boghiurilor pășcănene. Şedinţa Comisiei permanente pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale a Consiliului popular judeţean Ieri, a avut loc şedinţa Comisiei permanente pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale a Consiliului popular judeţean. A fost aprobat, în acest cadru, un plan de măsuri privind igienizarea localităţilor rurale, stabilindu-se termene şi responsabilităţi precise pentru fiecare obiectiv în parte. Deputaţii şi invitaţii care au participat la dezbateri au făcut numeroase propuneri în vederea soluţionării unor neajunsuri în salubrizarea unor comune şi sate din județ. S-a încheiat Festivalul de muzică uşoară al elevilor Ieri, la Case de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi i-a încheiat Festivalul de muzică uşoară,Vlăstarele cîntului , manifestare a elevilor din municipiile Moldovei, organizată de Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. Urmărind evoluţia concurenţilor din şapte municipii moldovene juriul festivalului a hotărât decernarea următoarelor premii Premiul I a fost obţinut de elevul Dorin Păniş de la LiceulEmil Racoviţă“ din Iaşi şi formaţia vocal-instrumentală a municipiului Focşani. Premiul II a fost atribuit Cristinei Haldan de la Liceul „D. Cantemir“ din Iaşi şi Gabrielei Petrescu din Roman. Premiul III a fost obţinut de Gabi Zamfir din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Gabriel Popescu din Buzău. Juriul a acordat un premiu special formaţiei vocal-instrumentale „Orfeu“ de la Liceul pedagogic de învăţători „Vasile Lupu“ din Iaşi. S-au înmînat, de asemenea, numeroase diplome din partea Consiliului popular municipal, Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. şi Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. pentru interpretare, compoziţie şi aranjament orchestral. După decernarea premiilor laureaţii au susţinut un frumos spectacol cu melodiile prezentate în concurs. Expoziţie de artă populară Astăzi, la ora 18.00, în salaVlctor*, din Iaşi, are loc deschiderea expoziţiei interjudeţene de artă populară „Mîini măiestre“, organizată de Consiliul judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor, în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Expoziţia cuprinde obiecte de artă populară realizate de pionieri din judeţele : Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Iaşi. JOCURI LEGUME ORIZONTAL: 1. Puf de păpădie — A pune gogonele la acrit; 2. Bulb... lacrimogen ■— Cei iuţi se mănîncă încet; 3. Ceapă în devenire — Acţiune; 4. Nicolae — Din agricultură ; 5. Straturi de usturoi şi ceapă; 6. Legume, fructe I — Ceapă verde — Măsură agrară; 7. Melodie în temă — Umflată ca un gogoşar ; 8. împărat macedonean — Semnul înmulţirii — Pămînt tocmai bun de semănat; 9. Pătlăgele — Din ele purced dovlecii, castraveţii, roşiile etc. ; 10. Apel — Verbul grădinii de zarzavat — Iarbă uscată; 11. Ţelină — Puţintei (reg.). VERTICAL: I. Aduce apa în grădină — Sprijin tematic; 2. Grădină modernă cu producţie neîntreruptă — Leguminoasă ; 3. Arbust ai cărui boboci se folosesc drept condiment Mod de preparare a fasolei verzi ; 4. Indispensabilă în legumicultură ■— Copăcei cu fructe de munte ; 5. Loc pentru păstrarea legumelor — încă o dată ; 6. Cneazul lui Borodin ; 7. Varză murată — Fără părinţi; 8. Mereu — Pămînt roditor ; 9. Irigaţie — Suspin ! 10. Timp neprielnic — E cam albastră) 11. Interjecţie — Raiul legumelor (PI). I. MIRCEA trogramui iT« t§ aptili*)} 1?.06 Buletin fa ftfrî , radio I 17.10 P* *wî«* lor, auftrai* 17.41 7»* nor «Mi?; eismo*»*« î ca nit ! prof. ufttv. F**.rvs «iu din Iași I 18.30 Odft Uttfcii ro mnftn*t 19M &adío3»í&4Ij î-&.fcS 714- *« e'XfctuUto d» EufudianUn*» 20.00 Sapta «rt« : Univars muzical; Amrmii 21.20 Voci din fonoteca da «u? t Tudor Viâtiu vOîblftd 8-tn!fte«cu. Concan fa muzicii populari; 52.20 M«lodiî*ei«b (teluara). pTtrsrmn] fa mmtfleafa fe ttptU lieft S.00 Bulstin d« stiri» 60S Radiomatinaur «10 ActaftliUtean IM Madressl ra fffttuiastet î 30 înviat Radia» a tina« (»»«1Í TelevtxiuiMt 18.00 Daa«fcM»r«a «M&io&n. B* mii!«»« I« ltw*b» msflbiarft j 18.SO Lt volan — «»isiiwxa pen tru conducătorii «ut« f ift.50 Molta dulce si mitnoftsStS.15 Publicitate , 19.20 1001 da sari — fenetiata&4 pentru cai mici ? i&.SO Telejurnalul de sacri , 20.00 50 d* afti, nu 99 da evocări ; 20.10 Istorie vie 20.56 Antologie lirică, emisiune de versuri 21.b1) Îfttetîaeîteo folcloric cu fraţii Petrau? } 21.20 »Planeta «« grăbeşte* — film documentar da montaj. * Contrasta pa planetă* 21.00 Talaj din felul d© noapte » 32.10 Recital Enrico Macias. Cinematografe REPUBLICA, orele 8 , 12; 16. 20 i „Mihai Viteazul*. VlCTORIA, or*I»0 I li I 15 i 17 I 19 . 21 ,Adie. Granada". COPOU, orele 9. 11 t 15 . 1? i 16 i 21 : „Lokia* —producţie a studiourilor polonez®. Cui Edmund Petting, Jozef Durtasz. ARTA, orele 6, 11.10, 14.30 | 16.40 , 18.50 , II .Răzbunătorul“. TATARAŞI, orei® 16 , ÎS, 20: .Răzbunarea sfintului*. NICOLINA, orele 16; 18, 20: »Călătoria fantastici“, cinemascop. Teatru! Naţional L or« 19.30, Teatrul Naţional preaintă la sediu un spectacol cu piesa *Catiheţii de la Humuleşti*. Slnt valabile biletele cu seria 60. La ora 20.00, în aula Institutului agronomic ,Ion Iottescu de la Brad, un colectiv artistic al Teatrului Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Cura se reînneşte o bancă*. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la clubul artelor de la c ra’sa de cultură a tineretului şi studenţilor, lectorul universitar Jean Delaperriér® de la catedra da limbă franceză a Facultăţii de filologie va vorbi despre Corbousier. Recital de poezie Astăzi, la ora 20, In Aula „Mihai Eminescu* a UnÎVfeliâită* ţii ieşene va fevea loc uft re* cital de poezie franceză cu concursul actorului Pierre Viena. Oaspetele va recita vertur ala poeţilor francezi din Evul Mandru şi pină-n afilela noastre. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 14 din 1 aprilie 1971, au fost extrase următoarele numere : EXTRAGEREA I 45 17 26 10 2 8 Fond de premii lei 1.843.680 EXTRAGEREA a II-a 11 40 39 41 19 Fond de premii lei 1.057.039 Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare cu cerul noroas. Izolat se vor semhala precipitaţii slabă şi temporare sub formă de ploaie. Vîrttul va sufla moderat cu intensificări temporare pînă la tara din sectoarele est, sud-est. Temperatura aerului va scădea uşor ; biftîmele vor fi cuprinse Intre 2 şi 6 grade, iar maximala Intre 12 şl 16 grade. Izolat, diminuaţ», te va produci ceaţă.