Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)

1974-05-08 / nr. 8591

ANUL XXX Nr. 8591 MIERCURI 8 MAI 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean O istorie bogată şi glorioasă Se împlinesc 53 de ani de la istoricul Congres din mai 1921, care a dus la transformarea Partidului Socialist în Partidul Comunist Român, detaşament de avangardă marxist-leninist al mişcării muncitoreşti revo­luţionare din România. Partidul Comunist Român s-a născut în condiţiile avîntului revoluţionar de la sfîrşitul pri­mului război mondial, ca re­zultat obiectiv al unui înde­lungat proces de evoluţie a mişcării muncito­reşti şi democra­tice din România. Apariţia Partidu­lui Comunist a marcat o eta­pa superioara in mişcarea revoluţionară şi­ de­mocratică din ţara noastră, în timpul căreia a căpătat un avînt de nestăvilit lupta de eliberare socială a maselor largi ale întregului popor, pen­tru făurirea unei Românii li­bere şi independente. In anii primului război mondial şi mai ales la sfîr­şitul acestuia în rîndul mase­lor muncitoare din ţara noas­tră a avut loc un profund pro­ces de radicalizare, ceea ce a determinat o puternică răsco­lire în organizaţiile proletaria­tului din România şi în primul riad­in sînul Partidului So­cialist. Avîntul revoluţionar început la mi­jlocul anului 1913, şi care a culminat în toamna anului 1920 cu declararea gre­vei generale din România, a accelerat întregul proces de clarificare politică şi ideologi­că din sînul mişcării munci­toreşti. Organizind acţiuni de masă, demascînd exploatarea maselor muncitoare şi situaţia grea din economia ţării, reven­­dicînd largi drepturi democra­tice, Partidul Socialist a extins în acele împrejurări forţa de luptă a proletariatului român. Prin caracterul lor organizat, prin puternica lor amploare, grevele şi demonstraţiile mun­citoreşti, desfăşurate furtunos în aceşti ani, exprimau voinţa şi capacitatea proletariatului de a lupta pentru drepturile sale şi ale tuturor oamenilor mun­­■HomEn cii. de a impri­ma dezvoltării so­ciale o orientare corespunzătoare in­tereselor întregu­lui popor român. ,mm Acţiunile viguroase desfăşurate de clasa muncitoa­re în perioada avîntului revo­luţionar, greva generală din 1920, au pus în evidenţă nece­sitatea reorganizării Partidului Socialist şi a transformării sa­le într-un puternic partid re­voluţionar, capabil să conducă proletariatul român in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor sale istorice. Sub impulsul în­văţămintelor şi concluziilor, desprinse din desfăşurarea gre­vei generale, activitatea politi­că, ideologică şi organizatorică desfăşurată de mişcarea mun­citorească în direcţia creării Partidului Comunist Român s-a intensificat. Congresului Parti-­­ dului Socialist, întrunit la­­ Ilucureşti în dimineaţa zilei de­­ 8 mai 1921, i-a revenit sarcina istorică de a consfinţi, prin lucrările sale şi hotărîrile a- L. MOLDOVEANU (continuare în pag . 2-a) 53 de ani de la crearea P.C.R. Socola-Nicolina, unul din modernele cartiere ale Iașului de astăzi. Foto : p- VASII,IU—coresp. Ţesătoare­a Lucreţia Pola­­ru, din cadrul secţiei războaie clasice a întreprinderii „Vic­toria", lucrează cu multă pri­cepere la­­ războaie. Zilnic produce peste plan peste 200 m.l. ţesături de bună calitate. Foto : R. DUMITRU — coresp. * 2­3 Rolul culturii universale în formarea personalităţii viitorului specialist Devenit un deziderat imperios al epocii noastre, dialogul cultu­ral internaţional se concretizea­ză într-o tot mai accentuată di­namizare a schimbului de valori cultural-artistice şi tehnico-ştiin­­ţifice dintre diversele culturi na­ţionale. Specialistul şi intelectua­lul de mîine, aflat în prezent în mijlocul amfiteatrelor facultăţii şi animat de dorinţa de a se pune cit mai bine la curent cu tot ceea ce este nou în domeniul profesiei alese, beneficiază astăzi în afară de prelegeri şi de materialul do­cumentar din biblioteci, de şansa pe care i-o oferă vehicularea u­­nui imens volum de cunoştinţe pe calea mijloacelor de comuni­care în masă. In asemenea condi­ţii în care viitorii specialişti şi intelectuali pot şi trebuie sa vi­nă tot mai mult In contact cu­ va­lorile diverselor culturi străine, problema care se pune cu acui­tate vizează criteriile de selecţie pe care trebuie să se sprijine stu­denţii noştri în orientarea lor in­tr-un asemenea labirint tot mai impresionant. Căci, dacă ignorarea valorilor din culturile străine nu este şi nu poate fi niciodată o atitudine raţională, preluarea lor fără discernămînt este, evident, la fel de inacceptabilă. Desigur, problema se pune în mod diferenţiat, în funcţie de specificul profesiilor şi al specia­liştilor. Astfel dacă pentru ma­tematicieni, chimişti, agronomi sau medici lucrurile sînt mai simple, in sensul că nu există dificultăţi deosebite legate de preluarea a tot ce e nou în respectivele dome­nii, nu acelaşi lucru se poate spu­ne cu privire la fizicieni sau bio­logi, filologi sau istorici, care sînt puşi adesea în situaţia de a în­­tîlni nu cunoştinţe pure, ci cu­noştinţe deja afectate de o anume interpretare filozofică sau ideolo­gică. Este suficient credem, să a­­mintim, în acest sens, cazul mult D. N. ZAN­ARIA (continuare în pag a 2-a) Unităţile economice ieşene în marea întrecere socialistă Livrări suplimentare la export Rezultatele obţinute de colecti­vul de muncă al întreprinderii metalurgice în primele patru luni din acest an atestă convingător creşterea competitivităţii produse­lor realizate. O informaţie primi­tă recent de la economistul C I. Lacea, şeful serviciului plan-dez­­voltare, arată că planul livrări­lor la export a fost depăşit cu 1,2 milioane lei valută, in con­diţii de eficienţă sporită. Un nou tip d© vagon In cadrul sectorului de vagoane de la întreprinderea mecanică „Nicotină" s-a început execuţia u­­nui nou tip de vagon — Q —130 t. Sunt programate pentru realizare şase asemenea vagoane. De exe­cuţia lor răspund formaţiile con-, duse de maiştrii Eugen Ciocoiu şi­ Petru Delescu, precum şi munci­torii secţiei de utilaje de con­strucţii (care realizează boghiu­­rile). Contribuţie la reducerea importului După cum ne informam ieri tov Florica Tom­a, directoarea între­prinderii „Textila", un colectiv de specialişti ai unităţii a realizat un tip de şnur de transmisie pen­tru locomotivele Diesel. Realizarea constituie un răspuns prompt la so­licitarea Uzinei „Electroputere“ din Craiova care, In acest fel poate renunţa la importul produsului respectiv. Sezon de vîrf pentru legumicultori Sîntem în plină lună mai. Cum stăm cu lucrările din legumicul­­tură ? La ferma legumicolă de la C.A.P. Prisăcani sînt zilnic la treabă sute de cooperatori. In solar, tomatele timpurii de pe 2 hectare au fost prăşite, copi­lite şi cercuite. Primul stropit contra manei a fost executat de mult, acum este rîndul celui de al doilea tratament. Plantaţia a dat în floare. Inginerul Victor Moraru, şeful de fermă, şi-a pro­pus ca din solar să scoată o producţie de roşii de cel puţin 60 000 kg. la hectar. Pentru cul­turile de cîmp, întîlnim aici ace­eaşi intensă preocupare. Plan­tările sunt avansate, vremea plo­ioasă fiind propice scoaterii în cîmp a răsadului S-au plantat mari suprafeţe cu răsad de ar­dei gras, tomate, varză şi vine­te. La cuib, au fost însămînţate 3 hectare cu castraveţi şi 5 hec­tare cu fasole păstăi. A început şi întreţinerea culturilor. In două zile, 180 cooperatori au prăşit 20 hectare, din cele 30 hectare de ceapă ce aclama. Ieri, ne declara­tor, ing. N. Balcan, preşedintele cooperativei, s-au plantat în cîmp încă trei hectare cu tomate de vară şi 4 hectare cu ardei gras. Plantări masive au loc şi în fermele legumicole ale C.A.P.­­urilor Bivolari, Victoria, Tri­­feşti, Golăeşti etc. Sînt însă şi unele rămîneri în urmă, nejus­­tificate pentru etapa în care ne găsim. La C.A.P.-urile Moţca şi Mirosloveşti, de exemplu, cîmpul rezervat răsadurilor e aproape gol, graficele de plantări întoc­mite de fermieri tergiversînd a­­ceastă lucrare pînă spre sfîrşitul lunii mai. Cînd se vor valorifica atunci producţiile de tomate, ardei, vinete, din aceste grădini? Trebuie semnalat şi faptul că P. COSTIN continuare în pag. a 2-a) Un bogat palmares Centrul universitar Iaşi a obţi­nut 18 diplome de laureat. Din­tre colectivele laureate, amintim : formaţia de teatru şi cea de obi­ceiuri folclorice ale Institutului politehnic, orchestra şi corul de cameră, formaţia „Flacăra folk ’73“, orchestra „Doina Carpaţilor“ ale Casei de cultură a tineretului şi studenţilor, orchestra şi forma­ţia de dansuri populare ale Insti­tutului agronomic, brigada artisti­că „Seringa“ de la Institutul de medicină şi farmacie. La acestea se adaugă încă 8 diplome indivi­duale de laureat obţinute de stu­denţii ieşeni în confruntarea cu colegii lor din alte centre univer­sitare, la ediţia din acest an a Festi­valului ieşean al artei studenţeşti. în pagina a 3-a Mîndria și răspunderea de a fi constructor ! seama | Fapte deosebite | I într-un mic atelier | § La început oamenii erau In- ^ ^ cercaţi şi de un sentiment de S ^ teamă. Teamă de necunoscut. g § Nu mai reparaseră niciodată o g 5 combină C 12. Autopropulsată, g ^ cu motor, ansambluri și sub- g $ ansambluri necunoscute încă g 5 perfect de ei. Și apoi, sarcina g 5 ca să repari astfel de maşini g S complicate pentru toate I.A.S.- g 5 urile din Moldova era şi aceas- g 5 la ceva Dar pentru că tehnica g § este universală, nu se cădea să g § nu răspundă şi ei la acest ma­­g ^­re examen. Şi au început să S S lucreze. Cu schiţele motorului S N în faţă, au demontat, au revî- | S zuit cu migală piesă cu piesa, g S au reparat, apoi au pus la loc. g 5 Şi după aceea, au pus motoa- g g­rele pe bancurile de probă. Re- g­i zultatul ? § S — Ne-am speriat degeaba — s § ne spune zimbind inginerul Gh. g § Niculescu, şeful sectorului me- g ^ canic al I.A.S.-ului Popricani. g 5 Ne complexa probabil încrede- g S rea acordată. Ne-am revenit in- N ^ să rapid, colectivul atelierului g ^ nostru, în frunte cu maistrul g g P. Constantinescu, făcindu-și Pe g g deplin datoria. Pină acum, am &­i încheiat reparațiile la 8 mo- g S toare de combine, alte 22 mo­­g­a­toare fiind acum pe bancurile g g de probă. Părerea beneficiari­ g 5 lor despre reparaţiile noastre g g este excelentă. Ne-au dat toţi g g calificativul : bună calitate. C. PAPAFIL­I y'yz/r/r/f/#/#/###/ rr/umu Sesiune a cercurilor ştiinţifice studenţeşti In perioada 10—11 mai se va desfăşura, la Institutul agrono­mic „Ion Ionescu de la Brad“, a XIX-a sesiune a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. In cadrul acestei manifestări, dedicată ce­lei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, se vor prezenta numeroase comunicări ştiinţifice.

Next