Flacăra Iaşului, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 8742-8767)
1974-11-08 / nr. 8748
ANUL XXXI Nr. 8748 Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A In intimpinarea Congresului al Xl-lea a! partidului PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1974, FIECARE ORA DE LUCRU-CU RANDAMENT MAXIM! La întreprinderea de prelucrare a lemnului Substanţiale depăşiri de sarcini, în condiţii de eficienţă sporită Un bilanţ bogat al activităţii desfăşurate în cele zece luni trecute din acest an a încheiat şi colectivul de muncă al Întreprinderii de prelucare a lemnului. De altfel, această unitate s-a situat, în permanenţă, printre cele fruntaşe în marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea mai devreme a planului pe 1974 şi a actualului cincinal. Pînă în prezent, sarcinile la indicatorul producţiei globale au fost depăşite cu 13 milioane lei, iar la producţia marfă — cu 10 milioane lei. S-au realizat astfel, suplimentar, 1 200 garnituri convenţionale de mobilă, 200 garnituri de mobilă-stil, 30 000 de scaune şa. In întrecerea socialistă din cadrul întreprinderii în fruntea clasamentului continuă să se menţină secţia a Il-a, urmată fiind de secţiile a IlI-a şi I. Oamenii se întrec între ei, depun eforturi susţinute pentru ononarea exemplară a sarcinilor şi a angajamentelor, hotărîţi fiind să întîmpine Congresul al Xl-lea al partidului cu rezultate notabile. Întîlnim aici vechi cunoştinţe de-ale noastre : pe sculptorii Ion Bolohan, Petru Cănănău, Vasile Ciofu, Vasile Radu, pe tîmplarii M. Moţean, Eugen Fărcăşel, Vasile Puiu , Pîrlea, pe maiştrii Vasile Purice, Vasile Ţăranu şi pe mulţi alţi muncitori harnici, oameni pasionaţi de meserie, care-şi spun cuvîntul cu multă competenţă în rezolvarea problemelor esenţiale ale întreprinderii. Semnificativ este faptul că se urmăreşte, în permanenţă, sporirea eficienţei economice. De pildă, beneficiile suplimentare obţinute se ridică la peste 8,5 milioane lei, iar economiile la preţul de cost la 600 000 lei Colectivul şi-a onorat exemplar şi obligaţiile faţă de partenerii externi, la începutul lunii noiembrie sarcinile la export fiind deja depăşite cu 516 000 lei valută. Cum au fost posibile asemenea succese ?.. Cum acţionează colectivul de aici pentru amplificarea lor ? Sintetizînd răspunsurile primite, amintim că este vorba de o ritmică aprovizionare cu materii prime şi materiale, organizarea judicioasă a locurilor de muncă, introducerea acordului global la peste 80 la sută din numărul total al angajaţilor, folosirea mai raţională a capacităţilor şi a timpului de lucru ş.a. Conducerea unităţii ne informa că, urmare a acestor măsuri, în cele zece luni din 1974 productivitatea muncii a crescut cu 2,3 la sută, faţă de nivelul planificat pe această perioadă, şi cu 10 la sută faţă de 1973. De asemenea, în acest an, retribuţia medie a angajaţilor a sporit cu peste 7 la sută faţă de 1973. EUGENIU ZIDARIŢA Trustul de construcţii Lucrez intr-o unitate spitalicească în care deţin şi o funcţie administrativă. In această calitate, constat că am mulţi inlaboratori sinceri, dornici de aşezarea unităţii pe noi trepte de randament care-i îndeamnă pe cei din jur la conştiinciozitate, devotament, corectitudine. Ia grijă faţă de avutul obştesc. Dar, în acelaşi timp, mai văd pe unii — puţini, e drept dar existenţi — care nu vibrează deloc la o risipă, care trec cu uşurinţă pe Ungă stricăciunile ivite, care asistă pasiv la degradări : dacă faptul în sine nu le lezează interesele personale, ei rămîn indiferenţi ! Cine şi unde generează aceaistă indiferenţă, întilnită şi prin alte instituţii ? Desigur că ea este legată nu numai de individ, dar şi de colectivitatea în care indiferentul îşi desfăşoară munca. Acest indiferent aflat între noi es Indiferenţa le unii dintre oamenii în a căror activitate nu se reflectă deloc o nouă atitudine faţă de muncă, faţă de avutul obştesc, care are, în plus, abateri de la comportare nu numai la locul de muncă, dar şi acasă. De aceea şi colectivitatea trebuie să intervină cu ajutorul său de îndreptare, avind la dispoziţie un larg evantai de posibilităţi. Sunt convins că perfecţionarea depinde de noi şi de aceea trebuie să promovăm şi în activitatea noastră un spirit din ce în ce mai exigent faţă de climatul de muncă, facilitind în acelaşi timp toate posibilităţile de afirmare a calităţilor umane. Să nu uităm că în jurul nostru se află mulţi tineri care ne privesc atenţi. Iată de ce este necesar ca la locul nostru de muncă, în orice împrejurare din viaţă să ne putem furniza (continuare in pag. a 3-a) Prof. dr. OBLU ■ rectorul Spitalului clin de neuro-chirurgie Iaşi industriale A realizat sarcinile anuale cu 56 de zile mai devreme In marea cronică a întrecerii socialiste, colectivul de muncă al Trustului de construcţii industriale, în frunte cu comuniştii, înregistrează un nou succes de prestigiu. La 2 noiembrie, planul producţiei de construcţiimontaj pe anul 1914 a fost realizat integral, deci cu 56 de zile mai devreme (la lucrările din judeţul Iaşi). Se prelimină obţinerea unei producţii suplimentare, pînă la sfîrşitul anului, în valoare de peste 25 de milioane lei. Livrări suplimentare la export Printr-o organizare mai bună a producţiei şi a muncii, colectivul întreprinderii judeţene de industrie locală a reuşit să depăşească planul la export pe luna octombrie cu 660 000 lei valută. Livrările suplimentare vizează, în special, articolele de camping și pastele făinoase. Din noua arhitectură a Iașului-Foto L. STRATULAT Nici o clipă de odihnă pînă nu vedem tot porumbul în pătule! • Indiferent de vreme, întreaga suflare a satelor să participe la strînsul, transportul și depozitarea producțîei • De pe cîmp, direct la bazele de recepție în ultimele zile, în foarte multe cooperative agricole, ritmul depănușării porumbului a crescut simţitor. Astfel, plutonul celor care au înregistrat rezultate bune s-a îngroşat vizibil. Totuşi, nu trebuie să uităm că ne aflăm la sfîrşitul primei decade a lunii noiembrie, dată la care porumbul trebuia să fie de acum în păture. De aceea, e necesar să se asigure o bună mobilizare la lucru peste tot. Totodată, e nevoie să se folosească mijloacele de transport cu randament sporit atît la căratul ştiuleţilor cit şi la eliberarea terenului. In foarte multe locuri se constată o încetineală de neadmis la încărcarea mijloacelor de transport. Asemenea stare de lucruri trebuie eliminată imediat. Foarte multe unităţi nu şi-au achitat încă obligaţiile la fondul de stat, ceea ce impune o preocupare sporită pentru grăbirea acestei acţiuni. în pagina a IlI-a, stadiul depănuşării porumbului la cooperativele agricole, în seara zilei de 7 noiembrie a.c. „Fabrică tînără, muncitori tineri“ — ne spunea Viorica Giosan, preşedinta comitetului de sindicat de la întreprinderea „Victoria“, menţionînd că media de vîrstă este de 22 de ani, ceea ce reclamă şi forme ale muncii culturale adecvate acestei situaţii. „Să nu va miraţi deci că o primă preocupare a fost şi rămîne sprijinirea prin cele mai variate metode a noilor cadre în procesul de producţie“ — ne mărturisea Dan Gheorghe, lăcătuş la finisaj, adăugind că, dacă de circa patru ani activează în brigada artistică de agitaţie, o face ca şi alţi colegi numai pentru că şi-a dat seama de forţa educativă pe care o are formaţia, de rolul ei considerabil în întărirea disciplinei şi a strădaniilor pentru îmbunătăţirea calităţi produselor. „De fapt, dacă programele ar fi schimbate mai des, adică dacă brigada ar fi mai operativă eficenţa ar fi şi mai mare — a intervenit Gheorghe Gherasim, maistru-finisaj — mai ales că, de curînd, s-a depistat şi un textier talentat în cadrul întreprinderii. Că există posibilităţi o dovedesc şi textele satirice de la mica foaie volantă, foaie care, foarte pe scurt şi rapid, combate unele deficienţe, evidenţiindu-se cu aceeaşi grijă realizările. Aceasta nu înseamnă, bineînţeles, că nu avem şi gazete de perete cu suplimente satirice, vitrine ale rebuturilor, staţie de radioamplificare etc. S-a apreciat însă că un nou mijloc publicistic nu poate decit să ajute“. „Şi totuşi, sîntem încă departe de a folosi toate posibilităţile de care dispunem — a ţinut să precizeze Fănel Ioniţă, ajutor de maistru la ţesătoria hidraulică Am organizat, ce-i drept, concursuri ca : „Cea mai bună zonă, cea mai bună ţesătoare“, „Mîini măiestre“, „Cel mai bun strungar“, care şi-au dovedit eficienţa din plin. Cînd a fost însă vorba să folosim aparatul de filmat de care dispunem, nu putem afirma că l-am valorificat la maximum şi este păcat, pentru că filmul realizat cîndva, cu sprijinul Consiliului municipal al sindicatelor, pe tema calităţii, s-a dovedit foarte util şi ar trebui să ne îndemne să încercăm ceva asemănător cu forţe proprii“. „Ceva mai mult ar trebui să se facă şi pentru difuzarea cărţii tehnice. Noi aşa ne-am propus, sub îndrumarea organizaţiei de partid, pentru că nu putem să nu recunoaştem că asemenea lucrări sunt solicitate aproape numai de cei care fac cursuri profesionale, ceea ce nu e suficient. Deci numărul cititorilor ar putea fi considerabil sporit. Avem de altfel şi o bibliotecă volantă la căminul nr. 2, şi asta ne-ar putea ajuta în realizarea celor propuse. In noul cămin am obţinut mobilierul necesar clubului si am pregătit variate manifestări consacrate celui de al XI-lea Congres al partidului“ (electrician Mihai Matcaboje). „Un lucru care ne supără însă este faptul că, începind din martie — zicea muncitoarea Genoveva Brudaru — nu mai organizăm ca înainte, cu regularitate, joi ale tineretului, iar sâmbăta, seri de dans. Pentru aceasta am putea folosi în mai mare măsură Casa de cultură a sindicatelor". „Avem formaţii de muzică uşoară, echipă de dansuri, brigadă, ale căror programe au fost axate pe întâmpinarea apropiatului Congres al P.C.R. , a completat muncitoarea Elena Simion. Cred însă ca şi formaţia de teatru, care a început cîndva activitatea, abandonînd-o apoi, va trebui neapărat să-şi reia repetiţiile“. Toate aceste sugestiii au fost notate cu grijă de preşedinta comitetului de sindicat şi sîntem convinşi că, revenind după un timp, vom găsi şi aceste probleme rezolvate. ELENA PIETRARU La întreprinderea „Victoria“ Tinerilor-activităţi cu caracter tineresc!