Flacăra Iaşului, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 8742-8767)

1974-11-08 / nr. 8748

ANUL XXXI Nr. 8748 Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A In intim­pin­a­rea Congresului al Xl-lea a! partidului PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1974, FIECARE ORA DE LUCRU-CU RANDAMENT MAXIM! La întreprinderea de prelucrare a lemnului Substanţiale depăşiri de sarcini, în condiţii de eficienţă sporită Un bilanţ bogat al activităţii desfăşurate în­ cele zece luni trecute din acest an a încheiat şi colectivul de muncă al Între­prinderii de prelucare a lemnu­lui. De altfel, această unitate s-a situat, în permanenţă, printre cele fruntaşe în marea întrece­re socialistă pentru îndeplinirea mai devreme a planului pe 1974 şi a actualului cincinal. Pînă în prezent,­ sarcinile la indicatorul producţiei globale au fost depă­şite cu 13 milioane lei, iar la producţia marfă — cu 10 mili­oane lei. S-au realizat astfel, suplimentar, 1 200 garnituri con­venţionale de mobilă, 200 gar­nituri de mobilă-stil, 30 000 de scaune şa. In întrecerea socia­listă din cadrul întreprinderii în fruntea clasamentului continuă să se menţină secţia a Il-a, ur­mată fiind de secţiile a IlI-a şi I. Oamenii se întrec între ei, depun eforturi susţinute pentru ononarea exemplară a sarcinilor şi a angajamentelor, hotărîţi fiind să întîmpine Congresul al Xl-lea al partidului cu rezulta­te notabile. Întîlnim aici vechi cunoştinţe de-ale noastre : pe sculptorii Ion Bolohan, Petru Cănănău, Vasile Ciofu, Vasile Radu, pe tîmplarii M. Moţean, Eugen Fărcăşel, Vasile Puiu , Pîrlea, pe maiştrii Vasile Purice, Vasile Ţăranu şi pe mulţi alţi muncitori harnici, oameni pasio­naţi de meserie, care-şi spun cuvîntul cu multă competenţă în rezolvarea problemelor esen­ţiale ale întreprinderii. Semnificativ este faptul că se urmăreşte, în permanenţă, spo­rirea eficienţei economice. De pildă, beneficiile suplimentare obţinute se ridică la peste 8,5 milioane lei, iar economiile la preţul de cost­­ la 600 000 lei Colectivul şi-a onorat exemplar şi obligaţiile faţă de partenerii externi, la începutul lunii no­iembrie sarcinile la export fiind deja depăşite cu 516 000 lei va­lută. Cum au fost posibile aseme­nea succese ?.. Cum acţionează colectivul de aici pentru ampli­ficarea lor ? Sintetizînd răspun­surile primite, amintim că este vorba de o ritmică aproviziona­re cu materii prime şi mate­riale, organizarea judicioasă a locurilor de muncă, introduce­rea acordului global la peste 80 la sută din numărul total al an­gajaţilor, folosirea mai raţională a capacităţilor şi a timpului de lucru ş.a. Conducerea unităţii ne informa că, urmare a acestor măsuri, în cele zece luni din 1974 productivitatea muncii a crescut cu 2,3 la su­tă, faţă de nivelul planificat pe această pe­rioadă, şi cu 10 la sută faţă de 1973. De asemenea, în acest an, retribuţia medie a angajaţilor a sporit cu peste 7 la sută faţă de 1973. EUGENIU ZIDARIŢA Trustul de construcţii Lucrez intr-o u­­nitate spitalicească în care deţin şi o funcţie administra­tivă. In această calitate, constat că am mulţi inla­boratori sinceri, dornici de aşe­zarea unităţii pe noi trepte de randament care-i îndeamnă pe cei din jur la conştiinciozitate, devotament, corectitudine. Ia grijă faţă de avutul obştesc. Dar, în acelaşi timp, mai văd pe unii — puţini, e drept dar existenţi — care nu vibrează deloc la o risipă, care trec cu uşurinţă pe Ungă stricăciunile ivite, care asistă pasiv la de­gradări : dacă faptul în sine nu le lezează interesele personale, ei rămîn indiferenţi ! Cine şi unde generează a­­ceaistă indiferenţă, întilnită şi prin alte instituţii ? Desigur că ea este legată nu numai de individ, dar şi de colectivitatea în care indiferen­tul îşi desfăşoară munca. Acest indiferent aflat între noi es­ Indif­erenţa­ le unii dintre oa­menii în a căror activitate nu se re­flectă deloc o nouă atitudine faţă de­­ muncă, faţă de avutul obştesc, ca­re are, în plus, abateri de la comportare nu numai la locul de muncă, dar şi acasă. De aceea şi colectivitatea tre­buie să intervină cu ajutorul său de îndreptare, avind la dispozi­ţie un larg evantai de posibili­tăţi. Sunt convins că perfecţio­narea depinde de noi şi de aceea trebuie să promovăm şi în ac­tivitatea noastră un spirit din ce în ce mai exigent faţă de climatul de muncă, facilitind în acelaşi timp toate posibilităţile de afirmare a calităţilor umane. Să nu uităm că în jurul nos­tru se află mulţi tineri care ne privesc atenţi. Iată de ce este necesar ca la locul nostru de muncă, în orice împrejurare din viaţă să ne putem furniza (continuare in pag. a 3-a) Prof. dr. OBLU ■ rectorul Spitalului clin de neuro-chirurgie Iaşi industriale A realizat sarcinile anuale cu 56 de zile mai devreme In marea cronică a întrecerii socialiste, colectivul de muncă al Trustului de construcţii in­dustriale, în frunte cu comuniş­tii, înregistrează un nou succes de prestigiu. La 2 noiembrie, planul producţiei de construcţii­­montaj pe anul 1914 a fost rea­lizat integral, deci cu 56 de zile mai devreme (la lucrările din judeţul Iaşi). Se prelimină obţi­nerea unei producţii suplimen­tare, pînă la sfîrşitul anului, în valoare de peste 25 de milioane lei. Livrări suplimentare la export Printr-o organizare mai bună a producţiei şi a muncii, colec­tivul întreprinderii judeţene de industrie locală a reuşit să de­păşească planul la export pe luna octombrie cu 660 000 lei valută. Livrările suplimentare vizează, în special, articolele de camping și pastele făinoase. Din noua arhitectură a Iașului-Foto­­ L. STRATULAT Nici o clipă de odihnă pînă nu vedem tot porumbul în pătule! • Indiferent de vreme, întreaga suflare a satelor să participe la strînsul, transportul și depozitarea producțîei • De pe cîmp, direct la bazele de recepție în ultimele zile, în foarte multe cooperative agricole, ritmul depănușării porumbului a crescut simţitor. Astfel, plutonul celor care au înregistrat rezultate bune s-a îngroşat vizibil. Totuşi, nu trebuie să uităm că ne aflăm la sfîrşitul primei decade a lunii noiembrie, dată la care porumbul trebuia să fie de acum în pă­ture. De aceea, e necesar să se asigure o bună mobilizare la lucru peste tot. Totodată, e nevoie să se folosească mijloacele de trans­port cu randament sporit atît la căratul ştiuleţilor cit şi la eli­berarea terenului. In foarte multe locuri se constată o încetineală de neadmis la încărcarea mijloacelor de transport. Asemenea stare de lucruri trebuie eliminată imediat. Foarte multe unităţi nu şi-au achitat încă obligaţiile la fondul de stat, ceea ce im­pune o preocupare sporită pentru grăbirea acestei acţiuni. în pagina a IlI-a, stadiul depănuşării porumbului la cooperativele agricole, în seara zilei de 7 noiem­brie a.c. „Fabrică tînără, mun­citori tineri“ — ne spunea Viorica Giosan, preşedin­ta comitetului de sindicat de la întreprinderea „Victoria“, menţionînd că media de vîrstă este de 22 de ani, ceea ce recla­mă şi forme ale muncii culturale adecvate aces­tei situaţii. „Să nu va miraţi deci că o­ primă preocupare a fost şi ră­­mîne sprijinirea prin ce­le mai variate metode a noilor cadre în procesul de producţie“ — ne măr­turisea Dan Gheorghe, lăcătuş la finisaj, adău­gind că, dacă de circa pa­tru ani activează în bri­gada artistică de agita­ţie, o face ca şi alţi co­legi numai pentru că şi-a dat seama de forţa edu­cativă pe care o are for­maţia, de rolul ei consi­derabil în întărirea disci­plinei şi a strădaniilor pentru îmbunătăţirea ca­lităţi produselor. „De fapt, dacă programele ar fi schimbate mai des, adi­că dacă brigada ar fi mai operativă eficenţa ar fi şi mai mare — a in­tervenit Gheorghe Ghera­­sim, maistru-finisaj — mai ales că, de curînd, s-a depistat şi un textier talentat în cadrul între­prinderii. Că există posi­bilităţi o dovedesc şi tex­tele satirice de la mica foaie volantă, foaie care, foarte pe scurt şi rapid, combate unele deficienţe, evidenţiindu-se cu aceeaşi grijă realizările. Aceasta nu înseamnă, bineînţeles, că nu avem şi gazete de perete cu suplimente sa­tirice, vitrine ale rebu­turilor, staţie de radio­amplificare etc. S-a a­­preciat însă că un nou mijloc publicistic nu poa­te decit să ajute“. „Şi totuşi, sîntem încă de­parte de a folosi toate posibilităţile de care dis­punem — a ţinut să pre­cizeze Fănel Ioniţă, aju­tor de maistru la ţesăto­­ria hidraulică Am orga­nizat, ce-i drept, con­cursuri ca : „Cea mai bu­nă zonă, cea mai bună ţesătoare“, „Mîini măies­tre“, „Cel mai bun strun­gar“, care şi-au dovedit eficienţa din plin. Cînd a fost însă vorba să folo­sim aparatul de filmat de care dispunem, nu putem afirma că l-am valorificat la maximum şi este păcat, pentru că filmul realizat cîndva, cu sprijinul Consiliului mu­nicipal al sindicatelor, pe tema calităţii, s-a dove­dit foarte util şi ar tre­bui să ne îndemne să în­cercăm ceva asemănător cu forţe proprii“. „Ceva mai mult ar trebui să se facă şi pentru difuzarea cărţii tehnice. Noi aşa ne-am propus, sub îndru­marea organizaţiei de partid, pentru că nu pu­tem să nu recunoaştem că asemenea lucrări sunt solicitate aproape numai de cei care fac cursuri profesionale, ceea ce nu e suficient. Deci numărul cititorilor ar putea fi considerabil sporit. A­­vem de altfel şi o biblio­tecă volantă la căminul nr. 2, şi asta ne-ar pu­tea ajuta în realizarea celor propuse. In noul că­min am obţinut mobilie­rul necesar clubului si am pregătit variate ma­nifestări consacrate ce­lui de al XI-lea Congres al partidului“ (electrician Mihai Matcaboje). „Un lucru care ne supără în­să este faptul că, începind din martie — zicea mun­citoarea Genoveva Bru­­daru — nu mai organi­zăm ca înainte, cu regu­laritate, joi ale tineretu­lui, iar sâmbăta, seri de dans. Pentru aceasta am putea folosi în mai mare măsură Casa de cultură a sindicatelor". „Avem formaţii de muzică u­­şoară, echipă de dansuri, brigadă, ale căror pro­grame au fost axate pe întâmpinarea apropiatului Congres al P.C.R. , a completat muncitoarea E­­lena Simion. Cred însă ca şi formaţia de teatru, care a început cîndva activitatea, abandonînd-o apoi, va trebui neapărat să-şi reia repetiţiile“. Toate aceste sugestiii au fost notate cu grijă de preşedinta comitetului de sindicat şi sîntem con­vinşi că, revenind după un timp, vom găsi şi aceste probleme rezolvate. ELENA PIETRARU La întreprinderea „Victoria“ Tinerilor-activităţi cu caracter tineresc!

Next