Flacăra Iaşului, martie 1982 (Anul 38, nr. 11011-11036)
1982-03-26 / nr. 11032
Zî de zi, oră de orăţmuncă spornică In toate sectoarele unde se hotărăşte soarta viitoarei recolte! ,.Trebuie să asigurăm realizarea la timp a însămînţănlor, in condiţiile şi la densităţile stabilite, care sunt bine cunoscute de toţi. Să luăm toate măsurile, în aşa fel incit să punem bazele unei producţii bune în acest an şi să cream condiţiile necesare înfăptuirii obiectivelor trasate agriculturii de Congresul al Xll-lea al partidului". NICOLAE CEAUŞESCU 1QQQQ de tone de îngrăşăminte naturale şi acţiunea continuă De la începutul anului şi pini acum, cooperatorii din Ciurea au transportat pe ogoare 10 000 de tone de îngrăşăminte naturale, în acest scop, au fost valorificate mari cantităţi de dejecţii de pasăre de la Uricani, precum şi nămolurile de la Staţia de epurare a apelor uzate a municipiului Iaşi. Acţiunea continuă. Inginerul Şt. Vişoianu, preşedintele C.A.P., ne spunea că în prezent sunt transportate îngrăşăminte de la I.S.C.I.P. Tomeşti. Atelajele unităţii au fost concentrate la ridicarea gunoiului de grajd din gospodăriile populaţiei. Pentru terminarea grabnică a arăturilor Chiar 'Jac;'» condiţiile nu «tot nici acum peste tot favorabile lucrului In cîmp, ■Îevăraţii agricultori reuşesc să înscrie realizări notarul« si în acest început de campanie. La cooperativele agricole din Holboca, Versorii, Iîălăuceşti, Bivolari, Ciurea şi altele, mebanizatorii înregistrează ritmurile de lucru cele mai înalte din judeţ la executarea arăturilor, acţiune ce se desfăşoară dealtfel aici pe ultimele suprafeţe. Acolo unde nu se poate lustra ziua din cauza terenului moale, seară mai ales a şaptea, după ce îngheaţă mtul. La înlăturarea excesului de umiditate în această primăvară, la Cooperativa agricolă din Ciorteşti, însemnate suprafeţe au fost afectate de apa provenită din topirea zăpezilor. Pentru a permite dezvoltarea normală a plantelor, conducerea unităţii a luat din vreme măsuri pentru înlăturarea băltirilor şi a excesului de umiditate. Astfel, pină acum au fost executate circa 800 m.l. de canale, acţiune la care participă în continuare numeraşi cooperatori. Tovarăşii de la C.A.P. Tansa-Beîceştî nu sunt în campanie? ■ Cu agregatele de însămînţare şi de erbicidare neprobate ■ La ora trenului. .. totul este lăsat baltă ! Aşa se întîmplă cînd conducerea consiliului unic nu urmăreşte cu răspunderea cuvenită activitatea din unităţi Vremea nefavorabilă însăminţărilor s-a prelungit cam mult şi în această primăvară. Fireşte că întirzierea trebuie recuperată, astfel ca insămînţările să se facă, peste tot, la epoca optimă şi de calitate. Situaţia impune deci să se asigure, de la început, un ritm de lucru intens, să se lucreze zi şi noapte fără întrerupere, în două schimburi şi în schimburi prelungite, aşa cum se cere într-o campanie agricolă. „Aşa vom proceda şi noi“, a declarat M. Sopcţi, Inginerul şef al C.A.P. Tansa, din comuna Belceşti, la faţa specialiştilor de la Direcţia agricolă judeţeană, sosiţi aici să controleze modul în care s-au făcut pregătirile pentru însămînţările de primăvară .Nici nu încape îndoiala că vom face altfel“, au declarat şi fermierele Emilia Theiss, Ioana Ciobanu şi şeful secţiei de mecanizare, M. Ciobanu. Cînd au început verificările s-a a 3ans imediat la concluzia că perioada de timp afectată pregătirilor pentru campania de primăvară a cam fost o perioadă de hibernare. Nimeni nuu contestă calitatea reparaţiilor făcute la maşinile agricole. Dar fără probarea acestora cine poate fi convins că agregatele respective vor asigura lucrări de calitate, cum se cere în mod expres in această campanie ? N-au fost probate nici semănătorile, nici instalaţiile de erbicidare. Unele nici nu sunt în stare de funcţionare. De asemenea, cuplurile de maşini agricole, despre care s-a vorbit la toate instruirile, n-au fost alcătuite în totalitate. Ca şi cînd n-am fi în campanie.Fiindcă sîntem în campanie demult, de la începutul lui martie. Că vremea ne-a împiedicat să declanşăm mai devreme insămînţările, asta este cu totul altceva. Agregatele de însămînţare, de erbicidare trebuiau pregătite de lucru, toate, de atunci). Abia,la această verificare, GH. POIANA (continuare în pag. a 2-a) Generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat in România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România în perioada 5—8 aprilie 1982. Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a Organizaţiei municipale Iaşi a P.C.R. Pe baza acumulărilor din ultimii ani, un nou salt calitativ în întreaga activitate politică, economică şi socială! Ieri după-amiază, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din municipiu, a avut loc conferinţa de dare de seamă şi alegeri a Organizaţiei municipale Iaşi a p.c.n. La lucrările conferinţei a participat tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean de partid. Au luat parte, de asemenea, secretari şi alţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, cadre de conducere din unităţi judeţene, conducători de întreprinderi şi instituţii din municipiu, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ziarişti, alţi invitaţi. Tovarăşul Eugen Nechifor, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a prezentat darea de seamă privind activitatea desfăşurată de comitet, de întreaga Organizaţie municipală de partid în perioada 20 octombrie 1979 (data ţinerii precedentei conferinţa) — martie 1912. (Proiectul de hotărlre a fost înmînat delegaţilor la conferinţă la intrarea in sala in care s-au desfăşurat lucrările forumului municipal de partid). Avînd loc în atmosfera de intensă activitate creatoare în care acţionează oamenii muncii ieşeni pentru a da viaţă sarcinilor economice şi sociale pe anul 1982, conferinţa a prilejuit o amplă şi profundă analiză a muncii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid din municipiu, de comunişti şi întregul personal muncitor pe planul traducerii in viaţă a istoricelor hotărtri ale Congresului al Xll-lea al partidului, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, date şi cu prilejul vizitei efectualizînd activitatea economică din municipiu, care deţine ponderea covîrşitoare in producţia industrială a judeţului, lucrările conferinţei au apreciat că în perioada de referinţă s-au înregistrat noi progrese în structurarea modernă a industriei, în sporirea eficienţei economice, pe calea aplicării noului mecanism economico-financiar. Industria municipiului a atins, la sfirşitul cincinalului 1976—1980, o producţie anuală în valoare de 22,7 miliarde de lei, cu 5,5 miliarde mai mare faţă de 1975. In 1981, pictuate la Iaşi In septembrie 1980. Evidenţiind o largă paletă de împliniri în toate domeniile — economic, social, cultural, de educaţie, la viaţa internă de partid —• conferinţa a reliefat, totodată, intr-un accentuat spirit critic şi autocritic, neîm- Plinirile din cei doi ani şi jumătate, neajunsurile manifestate in activitatea politică şi organizatorică de partid In viaţa colectivelor de muncă ieşene. uul an al noului cincinal, volumul producţiei marfă a municipiului a sporit cu 4 la sută, valoarea producţiei nete cu 5,2 la sută, iar beneficiile cu 2,5 la sută. Un succes important îl constituie depăşirea volumului de lucrări planificate în domeniul investiţiilor, cu 148 de milioane de lei in 1981. De asemenea, prevederile de plan au fost depăşite cu 12 milioa- GH. MIHALACHE (continuare în pag. a 2-a) Acţiune energică pentru învingerea dificultăţilor şi îndeplinirea neabătută a sarcinilor de producţie --------------------------------------------------- - La „Integrata" Paşcani Jfoi proUSe obţinute din materii prime indigene In nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii integrate de ţesături tip nu au intrat în fabricaţie, de curînd, noi sortimente de ţesături, care se vor realiza din fire de cînepă, finisate superior. După cum ne informează ing. Vasilca Abramiuc, preşedintele consiliului oamenilor muncii din unitate, aici se vor produce în acest an 950 m.p. din acest tip de ţesături, realizate în 4—5 poziţii coloristice şi cu grosimi diferite ale firelor prelucrate. Este vorba, între altele, despre ţesăturile care vor fi livrate sub denumirea de : „Ruginoasa“, „Virginia“, „Pufa“, „Bacău" Ronalds "“ etc., tot atâtea creaţii proprii ale colectivului păşcănean, şi care se vor folosi la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară, pentru sezonul estival. Prin introducerea în fabricaţie a acestor noi tipuri de ţesături, firele de cînepă — materie primă indigenă — vor fi valorificate superior, articolele obţinute astfel căpătînd o valoare de întrebuinţare mult mai mare faţă de cea a produselor „clasice“, obţinute pină în prezent din acest tip de materie primă. Cu noile ţesături din fire de cînepă, unitatea păşcăneană şi-a îmbogăţit noppenclatorul de fabricaţie, ajungînd la circa 50 de tipuri de ţesături pentru îmbrăcăminte exterioara. .Autoservice* la C.A.P. Leţcani " De curind, cooperatorii din Leţcani au trecut la amenajarea unui atelier auto în care vor presta servicii atit pentru posesorii de autoturisme din comună, cit şi pentru alţi clienţi. Măsura respectivă a fost luată după o prealabilă consultare cu organele locale de partid şi de stat pentru a valorifica unele construcţii libere, precum şi forţa de muncă existentă pe plan local şi calificată pentru o aseme- nea activitate. Dotarea a- atelierului cu cele nece-sare a început. Tot aici, participanţii la traficul rutier şi in special cei ce i se vor îndrepta spre Iaşi şi vor dori să intre în municipiu cu autoturis-i mele curate vor avea po- sibilitatea să le şi spele. In acest scop va fi alcă- \ GII. STEJARU (continuare în pag. a 2-a)