Flacăra Iaşului, martie 1982 (Anul 38, nr. 11011-11036)

1982-03-26 / nr. 11032

Zî de zi, oră de orăţm­uncă spornică In toate sectoarele unde se hotărăşte­­ soarta viitoarei recolte! ,.Trebuie să asigurăm realizarea la timp a însămînţăn­­lor, in condiţiile şi la densităţile stabilite, care sunt bine cu­noscute de toţi. Să luăm toate măsurile, în aşa fel incit să punem bazele unei producţii bune în acest an şi să cream condiţiile necesare înfăptuirii obiectivelor trasate agricul­turii de Congresul al Xll-lea al partidului". NICOLAE CEAUŞESCU 1QQQQ de tone de îngrăşăminte naturale şi acţiunea continuă De la începutul anului şi pini acum, cooperatorii din Ciurea au transportat pe ogoare 10 000 de tone de îngrăşăminte naturale, în acest scop, au fost va­lorificate mari cantităţi de dejecţii de pasăre de la Uricani, precum şi nămo­lurile de la Staţia de epurare a apelor uzate a municipiului Iaşi. Acţiunea continuă. Inginerul Şt. Vi­­şoianu, preşedintele C.A.P., ne spunea că în prezent sunt transportate îngrăşă­minte de la I.S.C.I.P. To­­meşti. Atelajele unităţii au fost concentrate la ridica­rea gunoiului de grajd din gospodăriile populaţiei. Pentru term­i­narea grabnică a arăturilor Chiar 'Jac;'» condiţiile nu «tot nici acum peste tot favorabile lucrului In cîmp, ■Îevăraţii agricultori reu­­şesc să înscrie realizări no­tarul« si în acest început de campanie. La cooperati­vele agricole din Holboca, Versorii, Iîălăuceşti, Bivo­lari, C­iurea şi altele, me­­banizatorii înregistrează rit­murile de lucru cele mai înalte din judeţ la execu­tarea arăturilor, acţiune ce se desfăşoară dealtfel aici pe ultimele suprafeţe. A­­colo unde nu se poate lu­stra ziua din cauza terenu­lui moale, se­ară mai ales a şaptea, după ce îngheaţă mtul. La înlăturarea excesului de umiditate în această primăvară, la Cooperativa agricolă din Ciorteşti, însemnate supra­feţe au fost afectate de apa provenită din topirea zăpezilor. Pentru a permi­te dezvoltarea normală a plantelor, conducerea uni­tăţii a luat din vreme mă­suri pentru înlăturarea băltirilor şi a excesului de umiditate. Astfel, pină a­­cum au fost executate cir­ca 800 m.l. de canale, ac­ţiune la care participă în continuare numer­aşi coo­peratori. Tovarăşii de la C.A.P. Tansa-Beîceştî nu sunt în campanie? ■ Cu agregatele de însămînţare şi de er­­bicidare neprobate ■ La ora trenului. .. totul este lăsat baltă ! Aşa se întîmplă cînd conducerea consiliului unic nu ur­măreşte cu răspunderea cuvenită activita­tea din unităţi Vremea nefavorabilă în­­săminţărilor s-a prelungit cam mult şi în această primăvară. Fireşte că întir­­zierea trebuie recuperată, astfel ca insămînţările să se facă, peste tot, la epo­ca optimă şi de calitate. Situaţia impune deci să se asigure, de la început, un ritm de lucru intens, să se lucreze zi şi noapte fă­ră întrerupere, în două schimburi şi în schimburi prelungite, aşa cum se ce­re într-o campanie agrico­lă. „A­şa vom proceda şi noi“, a declarat M. Sopcţi, Inginerul şef al C.A.P. Tan­­sa, din comuna Belceşti, la faţa specialiştilor de la Direcţia agricolă judeţea­nă, sosiţi aici să controle­ze modul în care s-au fă­cut pregătirile pentru în­­sămînţările de primăvară­ .Nici nu încape îndoiala că vom face altfel“, au de­clarat şi fermierele Emilia Theiss, Ioana Ciobanu şi şeful secţiei de mecaniza­re, M. Ciobanu. Cînd au început verificările s-a a­ 3ans imediat la concluzia că perioada de timp afec­tată pregătirilor pentru campania de primăvară a cam fost o perioadă de hibernare. Nimeni nuu con­testă calitatea reparaţiilor făcute la maşinile agricole. Dar fără probarea acesto­ra cine poate fi convins că agregatele respective vor asigura lucrări de calitate, cum se cere în mod expres in această campanie ? N-au fost probate nici se­­mănătorile, nici instalaţii­le de erbicidare. Unele nici nu sunt în stare de funcţionare. De asemenea, cuplurile de maşini agrico­le, despre care s-a vorbit la toate instruirile, n-au fost alcătuite în totalitate. Ca şi cînd n-am fi în cam­panie.­­Fiindcă sîntem în campanie demult, de la începutul lui martie. Că vremea ne-a împiedicat să declanşăm mai devreme insămînţările, asta este cu totul altceva. Agregatele de însămînţare, de erbici­dare trebuiau pregătite de lucru, toate, de atunci). Abia,la această verificare, GH. POIANA (continuare în pag. a 2-a) Generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat in România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socia­liste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va e­­fectua o vizită d­e stat în România în perioada 5—8 aprilie 1982. Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a Organizaţiei municipale Iaşi a P.C.R. Pe baza acumulărilor din ultimii ani, un nou salt calitativ în întreaga activitate politică, economică şi socială! Ieri după-amiază, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din municipiu, a avut loc conferinţa de dare de seamă şi alegeri a Or­ganizaţiei municipale Iaşi a p.c.n. La lucrările conferinţei a participat tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului ju­deţean de partid. Au luat parte, de asemenea, secre­tari şi alţi membri ai birou­lui Comitetului judeţean de partid, cadre de conducere din unităţi judeţene, condu­cători de întreprinderi şi in­stituţii din municipiu, re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ziarişti, alţi invitaţi. Tovarăşul Eugen Nechifor, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a pre­zentat darea de seamă pri­vind activitatea desfăşurată de comitet, de întreaga Or­ganizaţie m­unicipală de partid în perioada 20 octom­brie 1979 (data ţinerii pre­cedentei conferinţa) — mar­tie 1912. (Proiectul de hotă­­rlre a fost înmînat delega­ţilor la conferinţă la intrarea in sala in care s-au desfă­şurat lucrările forumului municipal de partid). Avînd loc în atmosfera de intensă activitate creatoare în care acţionează oamenii muncii ieşeni pentru a da viaţă sarcinilor economice şi sociale pe anul 1982, con­ferinţa a prilejuit o amplă şi profundă analiză a muncii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid din municipiu, de comunişti şi întregul personal muncitor pe planul traducerii in via­ţă a istoricelor hotărtri ale Congresului al Xll-lea al partidului, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, da­te şi cu prilejul vizitei efec­tualizînd activitatea eco­nomică din municipiu, care deţine ponderea covîrşitoare in producţia industrială a judeţului, lucrările conferin­ţei au apreciat că în perioa­da de referinţă s-au înre­gistrat noi progrese în struc­turarea modernă a industriei, în sporirea eficienţei econo­mice, pe calea aplicării nou­lui mecanism economico-fi­­nanciar. Industria municipiu­lui a atins, la sfirşitul cincina­lului 1976—1980, o producţie anuală în valoare de 22,7 mili­arde de lei, cu 5,5 miliarde mai mare faţă de 1975. In 1981, pic­tuate la Iaşi In septembrie 1980. Evidenţiind o largă pa­letă de împliniri în toate domeniile — economic, so­cial, cultural, de educaţie, la viaţa internă de partid —• conferinţa a reliefat, tot­odată, intr-un accentuat spi­rit critic şi autocritic, neîm- Plinirile din cei doi ani şi jumătate, neajunsurile mani­festate in activitatea politi­că şi organizatorică de partid In viaţa colectivelor de mun­că ieşene. uul an al noului cincinal, volumul producţiei marfă a municipiului a sporit cu 4 la sută, valoarea producţiei ne­te cu 5,2 la sută, iar benefi­ciile cu 2,5 la sută. Un suc­ces important îl constituie depăşirea volumului de lu­crări planificate în domeniul investiţiilor, cu 148 de mi­lioane de lei in 1981. De a­­semenea, prevederile de plan au fost depăşite cu 12 milioa- GH. MIHALACHE (continuare în pag. a 2-a) Acţiune energică pentru învingerea dificultăţilor şi îndeplinirea neabătută a sarcinilor de producţie --------------------------------------------------- - La „Integrata" Paşcani Jfoi pro­­USe obţinute din materii prime indigene In nomenclatorul de fabri­caţie al întreprinderii in­tegrate de ţesături tip nu au intrat în fabricaţie, de curînd, noi sortimente de ţesături, care se vor reali­za din fire de cînepă, fini­sate superior. După cum ne informează ing. Vasilca A­­bramiuc, preşedintele consi­liului oamenilor muncii din unitate, aici se vor produ­ce în acest an 950 m.p. din acest tip de ţesături, reali­zate în 4—5 poziţii coloris­­tice şi cu grosimi diferite ale firelor prelucrate. Este vorba, între altele, despre ţesăturile care vor fi livra­te sub denumirea de : „Ru­­ginoasa“, „Virginia“, „Pufa“, „Bacău" Ronalds "“ etc., tot atâtea creaţii proprii ale colectivului păşcănean, şi care se vor folosi la con­fecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară, pentru sezonul estival. Prin introducerea în fa­bricaţie a acestor noi tipuri de ţesături, firele de cînepă — materie primă indigenă — vor fi valorificate superior, articolele obţinute astfel că­­pătînd o valoare de între­buinţare mult mai mare faţă de cea a produselor „clasi­ce“, obţinute pină în pre­zent din acest tip de mate­rie primă. Cu noile ţesături din fire de cînepă, unitatea păşcăneană şi-a îmbogăţit noppenclatorul de fabricaţie, a­jungînd la circa 50 de ti­puri de ţesături pentru îm­brăcăminte exterioara. .Autoservice* la C.A.P. Leţcani " De curind, cooperatorii din Leţcani au trecut la­­ amenajarea unui atelier auto în care vor presta servicii atit pentru pose­sorii de autoturisme din­­ comună, cit şi pentru alţi­­ clienţi. Măsura respectivă a fost luată după o prea­­­­labilă consultare cu orga­nele locale de partid şi de stat pentru a valorifica unele con­strucţii libere, precum şi forţa de muncă exis­tentă pe plan local şi ca­lificată pentru o aseme-­­ nea activitate. Dotarea a- a­telierului cu cele nece-­­­sare a început. Tot aici,­­ participanţii la traficul­­ rutier şi in special cei ce i se vor îndrepta spre Iaşi­­ şi vor dori să intre în­­ municipiu cu autoturis-­i mele curate vor avea po-­­ sibilitatea să le şi spele.­­ In acest scop va fi alcă- \ GII. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) ­

Next