Flacăra Iaşului, septembrie 2006 (Anul 7, nr. 1803-1828)

2006-09-16 / nr. 1816

* ♦ Societatea civilă, cu ochii pe Nichita Reprezentanţii Asociaţiei Comu­nicare Socială, au decis să iniţieze, în parteneriat cu cotidianul “Flacăra la­şului”, o serie de acţiuni de implicare a cetăţenilor laşului în procesul deci­zional de la nivel local. ric­ul "M- SMINESCU" IAȘI P­ECU ROMÂNIA PE ÎNŢELESUL TUTUROR Mici exerciţii de adevăr 9 LIVI­ ANTONESEI Societatea noastră trăieşte de vreo 16 ani o nevroză generalizată, în mare parte pentru că nu reuşeşte să-şi rezolve pro­blemele de identitate, nici să-şi lumineze trecutul. De câteva luni, de când a început noua fază a deconspirării, de când se vorbeşte despre modificarea legilor acesteia, despre lustraţie, despre condamnarea oficială a regimului comu­nist, această nevroză pare să devină tot mai mult una de tip isteric. Ne com­portăm, ca şi comunitate, adesea şi ca indivizi, de parcă prin mijlocul nostru ar trece o falie, de parcă am fi tăiaţi, scindaţi. Pe de o parte, dorim să aflăm adevărul - înţelegând că doar adevărul ne va face liberi -, pe de alta, ne este teamă de adevăr, de adevărul comunităţii, de adevărul care ne priveşte, de adevărul despre cei mai apropiaţi sau mai îndepăr­taţi, dar care au oarece semnificaţie în vieţile noastre. Isteria este stimulată, de altfel, de modul heimpist în care se încearcă această luminare a trecutului, de funcţionarea aproximativă a instituţiilor menite să desfăşoare aceste procese, de graba presei de a o lua înaintea instituţi­ilor, înţeleg nevoia de rating dar dacă, uneori, presa a stimulat instituţiile, alte­ori, s-a subtituit acestora, ceea ce nu mai e normal. Când instituţiile au ajuns la alte con­cluzii decât presa, am avut de-a face cu adevărate drame. E sufient să amintesc cazul Pippidi. Nu mă îndoiesc că, pe lângă ceaţa aruncată din fuga vitezei, din nepricepere, ori de persoane care îşi imaginează că ar fi lezate, însă pornită cu bune intenţii, atmosfera publică este poluată şi intenţionat, de persoane care au interes direct în menţinerea ceţii. Bun. Dacă adevărul ne interesează, să facem câteva mici exerciţii de adevăr. Sigur, nu pot face întrega lumină - mă şi întreb dacă o mai putem face noi toţi, după cum se amestecă lucrurile - dar pot încerca, măcar în cazuri ce mă privesc ori îmi sunt foarte bine cunoscute. Prietenul meu Al. Dobrescu îmi dedică un editorial din “Ziua” în care mă acuză de mulţime de lucruri pe care nu doar că nu le-am făcut, dar nici nu le-aş fi putut face, din motivele expuse mai jos. Ce mă întristează nu e atacul în sine, ci absurditatea acestuia, mai ales că, în cursul acestui an, discu­tasem câteva din lucrurile reluate acolo,şi credeam că ne-am înţeles. N-am dat în scris, e drept, dau acum. Foarte pe scurt şi punctual: 1. Am văzut repertoarul cu “persoanele de sprijin” prima oară, în fugă, în decembrie 1989, când a fost găsit. 2. L-am parcurs cu atenţie vreme de 7-8 ore în 1993, în balconul deţină­torului de atunci al documentului. 3. Nici atunci, nici mai târziu, nu a fost în pos­esia mea. 4. Nu am avut niciodată o copie, pentru că nu am vrut să am. 5. Singura copie xerox completă pe care am văzut-o aparţinea fostului primar Constantin Simirad. 6. Am văzut însă la diverse persoane sau am primit prin poștă copii incomplete şi chiar falsifi­cate, prin trecerea grosolană a unor nume de la “persoane în verificări” la “per­soane de sprijin”. Pe toate le-am distrus pe loc. 7. Prin urmare, nu aveam cum să dau caietul sau copii acestui ziar. 8. Când dl. Călin Ciobotari mi-a scris un mail despre sosirea copiei şi iminenta publi­care a numelor, tocmai pentru că văzusem copii incomplete şi falsificate, i-am recomandat prudenţă şi verificare şi­­l-am prevenit că poate fi vorba de o intoxicare. 9. în alte mailuri şi într-o dis­cuţie, am făcut şi distincţiile ce impun în cadrul ambelor categorii de persoane, respectiv “de sprijin” şi “în verificare”. 10.O parte din cele spuse de mine au fost utilizate în precizările cu care dl. Ciobotari a însoţit listele de nume. 11. D­­Sa a făcut și alte precizări importante, referitoare la faptul că nu pune califica­tive și că orice persoană trecută pe liste are dreptul să se explice, ceea ce mi se pare corect. continuare în pag 2 j....ţ.....................:..................v*rr*...... .....1 I Aunti e st pxs.<•</*/'/ jrxs&txj- ^ Hirt» Ti'ixű ei ei ft A i HrtiHAtslt ■ 9J-vl; ft . fi et> Merrier aHtcijtt pi eZ ■ M I 6S0fiiii /iimtí éj.eZ-fk *1 •ieAr vjfjri (tarier) 0>.oZ ’Pt» j j i) l>nrc/Uij f) />DVrArJ 0JjpJ.pt “"j j fit i/JJt AtJRFC (rßpJ.’PQ "* j ri t. uyr / r t frixivr hwh ej.ej l% r‘ /) i‘f i f:t i 'c/fíR/ri oj oj. ^ ft/rtJt Ffs<" " i***-* tSPf’fy ; Set! pfPcA’cA is fj fi~ *\ it $ fit. r A. p Jr C t a At /-■' tifi \ jj jch'ot*^' ........_ ; Pagina 7 ... Fără festivism în prima zi de scoală n Deşi liderii sindicatelor din învă­ţământ au susţinut că noul an şcolar va debuta cu o zi de proteste, în unităţile de învăţământ ale judeţului, prima zi de şcoală a decurs normal. Fără prea mult festivism ca-n anii din urmă, ce-i drept. Atât învăţătorii, cât şi diriginţii au fost alături de elevii lor. Ceilalţi profesori au fost î­ntr-adevăr puţini mai rezervaţi... Literele trecutului - A. O Continuăm publicarea numelor ce provin de pe caietul din biroul primului­­secretar al Iaşului, Maria Ghiţulică. Un caiet ce conţine persoane aşa-zise “de sprijin”, dar şi secţiuni cu “persoane în verificări”. Publicând aceste liste, preîn­­tâmpinăm posibilitatea şantajului de pre­să şi încercăm să punem punct, odată pentru totdeauna, interminabilelor şi in­­fertilelor discuţii despre acest caiet. O fa­cem fără ură, fără patimă, fără resenti­mente şi, ceea ce e cel mai important, fă­ră a-i acuza pe respectivii de absolut nimic... Poli Iaşi a remizat­­ la Craiova Aseară, Politehnica Iaşi a reuşit doar un rezultat de egalitate în faţa Universităţii Craiova, scorul final fiind 3 - 3 (2 -1). Chiar dacă l­a sfârşitul primei reprize Poli părea stăpână pe situaţie, în a doua repriza Craiova a preluat condu­cerea şi datorită autogolului realizat de Buta. Meciul părea că se îndreaptă spre un final dezastruos pentru trupa lui Ionuţ Popa, dar golul reuşit de Tincu, în minu­tul 87, a restabilit egalitatea. Poli se întoarce cu un punct norocos din Bănie, după ce oltenii au mai ratat câteva ocazii uriaşe în finalul meciului. SUPLIMENT SPORT... CURS VALUTAR 1 EURO 3,5039 lei 1 USD 2,7596 lei 1­­ AUR 51,2954 Iei Citiţi în pagina 3 o tabletă de Dorin SPINEANU LA FIX Despre şcoală, despre turnători, despre oboseală CUTIA CU MAIMUŢE Veşti nu tocmai proaspete, ci mai bătrâneşti, da’ cu ştaif şi fiţe nobiliare, ne parvine dinspre nişte palaturi din Bucale, de la nişte spioane de-ale noas­tre cu sânge albastru (asta din cauză că când erau mici, le-a confundat doctorul vaccinul antirabic cu o soluţie de albas­tru de metil - n.b.). De-un bahluian de-al nostru cu sânge machiat e vorba în veştile astea, Răducu Buba pe numele lui, fost actor şi june prim în piesele alea de epocă, cu boieri, actual­mente papagal de casă regală şi principe de Hopâncur şi Vermicel. Ei bine, nu de propăşirea spectaculoasă, aproape teatrală, a Buducului vroiam să vă zicem aicea şi de cum s-a culcat el actoraş de mâna a şaptea ca să se trezească principe şi moştenitor al casei regale. Şi nici cum, pentru a-şi schimba rolul, s-a jucat de-a gigoloul latrin cu fata cea mare a regelui, aburind-o cu replici din filme, jucându­­se de-as boierul scăpătat şi cântându-i romanţe romantice cu “Margarete, spune drept, ce principe te-a muşcat de piept”... Ci de coincidenţa ciudată că, cine­­ar fi crezut?, un guşter ca Răducu apare pe lista deguşătorilor cu ochi albaştri ai firoscoasei madame Vitulică. Cum o fi ajuns săracu’ acolo? Ce-o fi făcut? Pe cine-a turnat? Iar dacă tot ştia de nepotrivirea dintre culoarea naturală a monoad­elor sale căprui şi aia profesională, de ce şi-a ascuns atâta amar de ani relaţiile sale cu secu? Să fie oare, aşa cum şuşoteşte spioanele noastre cu sânge albastru, confruntate cu altele cu ochii încă şi mai albaştri, din cauza celor scrise în dosarul său? Adică, nu din cauză că ar avea unul, ci pen’că în dosar secu povesteşte nişte aventuri încă şi mai ruşinoase decât deguşarea colegilor? Cum ar fi, de-un paregzamplu, că prin tinereţile sale bahluiene, Răducu obişnuia, ca să-şi perfecţioneze arta interpretativă, să ia meditaţii nocturne, tainice, umede şi reciproc avantajoase, cu nişte colege actriţe cu ceva mai multă ecsperienţă ca el, de fapt, cu mult mai multă ecsperienţă, cam aşa, la vreo treizeci - patruzeci de ani? Şi­­atunci, să se fi temut Răducu că, dacă­­şi dă drumul la dosar, o să râdă lumea ca la circ şi o să-şi strice relaţiunile cu casa regală şi mufa asta de principe care-i vine aşa de bine? Poate, însă, că până la urmă, Răducu a fost greşit înţeles­ la faza cu babele. Poate că pur şi simplu exzersa un rol de necrofil, fin’că, nu-i aşa, nu se ştie nicio­dată când apare aşa un rol... cutia_cu_maimutze@yahoo.com Răducu Baba umbla cu baba ­-Vlui va fi variabil. au innorari in naţiunile sud-vestici m la muuile. unul­ izolat va ploua slab. Vântul va fi moderat, cu unele intensificări in Banat, pe litoral si in zona montana. Temperaturile minime se vor situa intre 6­ si 16 grade. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 20 si 28 de grade. www.tvr.ro20°C 28°C

Next