Flacăra Moinestiului, 1959 (Anul 6, nr. 241-342)
1959-01-07 / nr. 241
Activitatea cu cartea la două biblioteci La unele biblioteci din raionul Moinești, activitatea cu cartea cunoaște forme multiple. Acest lucru contribuie la atragerea de cit mai mulți cititori. La altele, dimpotrivă, activitatea cu cartea se limitează numai la serviciul de împrumut, în rîndurile care urmează, vă vom relata cîteva aspecte de la două biblioteci. Cei care trebuie să dea exemplu zilnic, zeci de cititori, tineri sau vîrstnici, trec pragul bibliotecii raionale Moinești, aduși aici de dragul slovei tipărite. Dispunînd de un număr apreciabil de volume, biblioteca poate satisface cerințele cititorului, oricît de pretențios ar fi el. Mereu biblioteca este aprovizionată cu cărți, conținînd cele mai noi titluri apărute. Despre numărul însemnat al volumelor, despre aprovizionarea continuă a bibliotecii cu noutăți, nimic de spus, lucrurile merg bine. Biblioteca are, de asemenea, mulți cititori, numărul lor crescînd de la o zi la alta. Acest lucru, însă, nu se datorește muncii depuse de personalul care deservește biblioteca. De altfel, nu știm dacă putem numi activitate ceea ce fac tovarășii de la biblioteca raională, în frunte cu tov. I. Dospinescu, bibliotecarul șef. Și, pentru că este bine ca orice afirmație să fie însoțită de exemple, să luăm și noi cîteva , de un timp foarte îndelungat, la biblioteca raională nu s-a ținut nici o recenzie, nici o discuție cu cititorii pe marginea unor cărți apărute. Concursul permanent „Iubiți cartea”, nu se bucură nici el de atenția cuvenită din partea personalului salariat de aici; de la începutul și pînă la sfîrșitul anului 1958, au fost înscriși la acest concurs un număr de 147 tovarăși, dintre care numai 50 au primit insigna „Prieten al cărții”. Personalul bibliotecii se face, de asemenea, vinovat de dezinteres în ceea ce privește păstrarea cărților și a diverselor publicații. Există cărți rupte, aruncate la voia întîmplării, prin rafturi, există reviste rupte, împrăștiate, fără nici un rost. Sediul bibliotecii dispune de 3 camere. Lipsa simțului gospodăresc a făcut, însă, ca ele să nu fie judicios folosite. Biblioteca raională se ocupă și de bunul mers al bibliotecilor sătești. Normal ar fi ca ea să fie exemplu în fața acestora. Sunt însă, unele biblioteci sătești care, în ceea ce privește activitatea cu cartea, au luat-o mult înainte bibliotecii raionale. Deci, cei care trebuie să dea exemplu bun nu fac acest lucru. de două ori pe săptămînă, au loc seri de basm pentru cei mici. S-au citit la aceste seri cărți interesante, mult iubite de copii ca: „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, „Căluțul de foc“ etc. Săptămînal, în cadrul căminului cultural din comună, bibliotecara ține în fața cititorilor informări politice despre situația internațională. Concursul „Iubiți cartea” se bucură aici de importanța care i se cuvine. De la începutul anului 1958 și pînă la sfîrșitul lunii decembrie, au fost înscriși la acest concurs peste 200 de tovarăși, dintre care 120 au primit deja insigna „Prieten al cărții”. Cele 10 biblioteci de casă și biblioteci mobile, dintre care 1 în limba maghiară la Valea Uzului, desfășoară o activitate intensă, cu Cele relatate mai sus dovedesc prisosință că biblioteca sătească din Dărmănești poate servi un exemplu bun. Și ar fi tare bine ca acest exemplu să fie urmat și de personalul bibliotecii raionale Moinești. A. KATZ Calificativul bine bibliotecil din Dărmănești Spuneam mai sus că sunt unele biblioteci sătești care, în ceea ce privește acțiunile întreprinse cu cartea, au luat-o cu mult înainte bibliotecii raionale. Printre acestea se numără și biblioteca sătească din comuna Dărmănești (bibliotecară tovarășa Constanța Albu). Tovarășii de la Comitetul comunal de partid Dărmănești au de spus despre această bibliotecă numai cuvinte de laudă. Biblioteca, pînă în luna decembrie 1958, avea un număr de 1.200 de cititori și un număr de 21.584 de cărți citite. Se țin cu regularitate, în cadrul bibliotecii, recenzii, seri de basm, informări politice etc. Dintre cărțile ale căror recenzii au fost ascultate de cititori amintim: „Lenta” de Francisc Munteanu, „Pămînt desțelenit”, „Tinera gardă”, „Zidul de bronz” de scriitorul chinez Lin Tin și multe altele. De asemenea, în cadrul acestei biblioteci, FLACĂRA MOINEȘTIULUI Nr. 241 (442) .Pag. 27 Ianuarie 1959 „Cartea cu premii" Direcția Difuzării Cărții a inițiat o nouă formă de răspîndire a cărții „Cartea cu premii“, care înlesnește îmbogățirea bibliotecilor personale într-un mod accesibil celor mai largi categorii de cetățeni. Totodată, ea le oferă posibilitatea de a cîștiga diferite premii în obiecte și cărți. La toate librăriile din țară, chioșcuri, standuri, puncte de difuzare a cărții din întreprinderi și instituții s-au pus în vînzare lozuri „Cartea cu premii“. Costul unui lot este de 3 lei. Fiecare posesor al lozurilor, participă la tragerile dotate cu premii. După tragere, lozurile necîștigătoare pot fi preschimbate în cărți la librăriile din țară. La preschimbare, un loz va fi socotit de 2 lei. „Cartea cu premii“ reprezintă un mijloc interesant și atractiv de răspîndire a cărții în masă. Artiștii amatori de la U. I. L. Dărmănești Zilele trecute mă aflam la sediul Comitetului de partid al comunei Dărmănești. Ton. S. Karamacis, instructor al comitetului raional de partid, în discuția pe care am avut-o, m-a făcut să înțeleg că tinerii de la U.I.S. Dărmănești ar fi cam supărați pe mine. Am rămas cam mirat. Știam că nu mă făcusem cu nimic vinovat față de ei. Vrînd parcă să-mi arate motivul supărării lor, instructorul a continuat : — Cică, spun ei, vii de atîtea ori pe la U.R.S., dar despre echipa lor artistică, nu vrei să scrii nimic. Și nu le-ar părea rău dacă n-ar avea, știi, o echipă, pe cinste. N-am mai așteptat alte explicații și m-am îndreptat spre U.I.S. Instructorul avusese dreptate , într-adevăr, bună echipă. Și, pentru ca tinerii de aici să nu mai fie supărați, m-am hotărît ca, în prezentul articol, să scriu despre ei, despre activitatea desfășurată de artiștii amatori de la U.I.L. Dărmănești. Se trece la treabă Pînă la sfîrșitul lunii martie 1958, la U.I.L. Dărmănești nu se putea vorbi despre o activitate cultural-artistică organizată. Existau, ce-i drept, unele încercări în această direcție, încercări care rămîneau, însă, fără rezultat. Tinerii (majoritatea muncitorilor, sînt tineri), doreau să formeze o echipă artistică, dar dorința lor se lovea și de opacitatea conducerii de atunci a U.R.S.-ului. Și, iată că, începînd cam de la sfîrșitul lunii martie 1958, iubitorii de teatru, de dansuri populare, de recitări s-au hotărît ca prin toate mijloacele să contribuie la înființarea unei echipe artistice. Primul pas s-a făcut. Astăzi, există aici o puternică echipă artistică, care, în desele deplasări făcute, simpatia spectatorilor,și-a cîștigat Cine sînt artiștii amatori Artiștii amatori sînt tineri muncitori. După ce sirena sună sfîrșitul orelor de program, de două ori pe săptămînă, ei se adună la repetiții. Să vă relatez despre cîțiva dintre ei. Tînărul candidat de partid Gh. Hagiu, gaterist, muncitor fruntaș, deține roluri principale în piesele de teatru. Participă, de asemenea, și la echipa de dansuri. Cu aceeași dragoste participă la activitatea cultural-artistică utemiștii N. Lăcătușu, și N. Merlușcă, strungari, ultimul fiind și acordeonist (la U.I.L. Dărmănești există un acordeon, iar în prezent sînt date la lucru costumele naționale pentru echipa de dansuri). Dar, nu se poate să nu amintim și despre tinerii Toader Bogdan și Ortansa Oprea, care participă la echipa de teatru. Echipa de dansuri a acestui mic ansamblu are și ea meritul de a fi contribuit la obținerea succeselor. Sub conducerea utemistei Ortansa Oprea, tinere și tineri ca Măndița Merișan, Elem Astancăi, utemiste, și candidatul de partid Roman Chiriac, gaterist, șef de brigadă fruntașă, Bordan Simion și alții, își dau toată silința ca munca depusă de ei să dea roade cit mai bogate. « Succese Stăm de vorbă cu tovarășa Ortansa Oprea și cu tov. Ion Tudor. Mi-au vorbit despre realizări, despre lipsuri. Mi-au vorbit mult despre ajutorul pe care îl primesc din partea organizațiilor de partid și de tineret (secretari tov. Gherasim Negri și respectiv Eugen Iugan), despre ajutorul primit din partea tov. C. Brcuță, directorul fabricii, în ceea ce privește mobilizarea tinerilor, în procurarea diverselor materiale pentru decoruri sau a mijloacelor necesare deplasării în alte comune. Pînă în prezent au fost prezentate 2 piese: „Strigoiul“ și „Deschideți ferestrele”, iar acum s-au împărțit rolurile la piesa „Oaspetele în faptul serii”. Piesele au fost jucate pe scenele căminelor culturale din Dărmănești-centru, Dofteana, Plopu, la clubul Rafinăriei nr. 8 Dărmănești și s-au bucurat de succes deplin. O dată cu aceste piese au fost prezentate și diferite coruri, dansuri populare, recitări etc. Secretul succeselor acestui mic ansamblu, nu-i greu de aflat. Succesele au fost posibile numai datorită faptului că organizațiile de partid și tineret, împreună cu conducerea întreprinderii, au sprijinit tinerii, le-au dat concursul ori de cîte ori s-a simțit nevoia, fiind alături de ei cu sfatul și cu fapta. Planuri de viitor Preocupată de a crea tinerilor artiști amatori condiții tot mai bune de activitate, conducerea întreprinderii, a trecut la amenajarea unei săli, unde va funcționa clubul întreprinderii (se fac acum ultimele lucrări). Bucuroși de acest lucru, artiștii amatori de la U.S.S. Dărmănești sînt hotărîți să obțină noi succese în munca cultural-artistică; în curînd, ei vor prezenta alte spectacole cu noua piesă de teatru. Echipa de dansuri e hotărită să nu se lase mai prejos, contribuind continuu la îmbogățirea repertoriului ei. Membrii corului, recitatorii se străduiesc și ei să fie la înălțime. A. ROMAN Cărți noi la „Librăria noastră“ Moinești CEZAR PETRESCU : Neghiniță — Editura Tineretului, 208 pag., 4,50 lei broșat, 7,95 lei legat. THEODOR CONSTANTIN . Fiul lui Monte Cristo — Editura Tineretului, 612 pag., 12,00 lei broșat, 18,00 lei legat. NICOLAE TAUTU . Cînd au plecat cocorii — Editura Tineretului, 166 pag., 6,60 lei. TRAGICII GRECI : Antologie (Eschyl, Sofocle, Euripide) — E.S.P.L.A., 700 pag., 21,50 lei. Aspecte din viața și opera lui Mihail Sadoveanu (album redactat de C. Mitru) — E.S.P.l.A., 40 lei. M. SADOVEANU: „NEAMUL ȘOIMĂREȘTILOR“ De curînd, a ieșit de sub tipar o nouă ediție a romanului „Neamul Șoimăreștilor” de Mihail Sadoveanu. Retipărirea acestei cărți —atît de răspîndite — arată cit de mult este ea cerută de cititori, mai ales de tineri. Apărut prima dată în 1915, acest roman povestește despre un tînăr răzeș din secolul XVII, Tudor Șoimaru, înrolat în oastea lui Ștefan Tomșa, izgonitorul de pe tronul Moldovei și succesorul la domnie al lui Constantin Movilă. întors din bătălie, eroul intră in conflict cu boierul Stroie Orheianu, care, în lipsa lui, acaparase silnic pămînturile Șoimăreștilor. Lupta dintre răzeși și boierul hrăpăreț este urmărită în roman, în episoade pline de peripeții și fapte eroice. Boierul Stroie se întîmplă să fie tatăl domniței Magda, pe care Șoimaru o scăpase din captivitate și de care se îndrăgostise. Șovăind un moment, Tudor Șoimaru se dedică în cele din urmă cu hotărîre luptei pentru dreptatea țăranilor, aduși în starea de șerbie. Șoimăreștii ucid pe Stroie Orheianu și dau foc conacului. într-un alt roman al lui Sadoveanu, „Zodia Cancerului”, Șoimăreștii, in frunte cu Tudor, acum un moșneag, cu plete înzăpezite, vor fi înfățișați ca niște țărani trudiți, îngenuncheați din nou de dușmanii lor de moarte, boierii. Intenția care a călăuzit autorul în elaborarea romanului „Neamul Șoimăreștilor“ a fost aceea de a reînvia un episod vibrant al luptei poporului pentru dreptate și libertate. M. Sadoveanu și-a scris cartea avînd, după propria mărturisire, „în inimă... răsunetul durerii” străbunilor viteji. Acest răsunet este viu în întreg cuprinsul romanului. Sprintenă, cuceritoare, narațiunea e pătrunsă de lirism caracteristic tuturor creațiilor sadoveniene. Fermecătoare, lectura romanului „Neamul Șoimăreștilor” exercită o influență educativă asupra tineretului și asupra cititorilor îndeobște. AZI VIAȚA NU MAI ESTE UN CHIN Ne-ar ajunge degetele de la o mină pentru a putea număra așezămintele culturale, existente în raionul Moinești înainte vreme. Astăzi, însă, numărul așezămintelor culturale a crescut și crește mereu. Ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii se bucură de o deosebită grijă din partea partidului și guvernului. Ceea ce vedeți în fotografia alăturată este un bordei. Aici locuiau oameni. Nu, nu este nici o înscenare. Este purul adevăr. "Asta era viața muncitorilor pe vremea cînd ne conduceau acei care făceau paradă în toate ocaziile, de patriotismul lor. Cînd dădeai în brînci de atîta muncă, cină știai că n-ai cu ce îți potoli foamea, cină știai că n-ai parte de un trai mai ca lumea, nu te puteai aștepta ca „patrioții“ pentru care robeai să creeze condiții oamenilor muncii pentru a putea învăța, pentru a vedea un teatru sau pentru a citi o carte. Da, în bordeiul acesta au locuit oameni... Mărturii ale traiului de cîine la care erau sortiți muncitorii. Așa era pe atunci...o 88 de cămine culturale, 9 biblioteci sătești, cluburi muncitorești grandioase, înzestrate cu biblioteci, săli de cinematograf, săli de șah etc. s-au înălțat la Lucăcești, Moinești, Asău, Zemeș și in alte părți in anii regimului de democrație populară, ca urmare a grijii permanente pe care partidul nostru o poartă oamenilor muncii. Astăzi, cînd viața nu mai este un chin, cînd noi, muncitorii, suntem stăpînii țării, vrem să învățăm, să ne dăruim cu pasiune măreței opere de construire a socialismului in țara noastră. Da, astăzi viața nu mai este un chin... în clișeu, printre numeroasele edificii culturale, înzestrate cu toate cele necesare desfășurării unei intense și multi- laterale activități, se numără și frumosul club „1 Mai“, construit in orașul Comănești. Jurnalele să fie de actualitate La cinematografele din orașul Moinești, ca de altfel la toate celelalte cinematografe din țară, înainte de începerea filmului rulează un jurnal. Despre aceste jurnale vrem să spunem cîte ceva, rămînînd cu convingerea că, cele spuse vor fi luate în seamă de conducerea cluburilor „23 August” din Moinești și „M. Eminescu“ din Lucăcești. La noi, la Moinești (acest lucru se întîmplă și la alte cinematografe din raion), dacă vrei să vezi un jurnal realizat cu prilejul sărbătoririi anului nou, tre buie să ai răbdare, e ciudat, dar așa stau lucrurile, pînă la... 1 Mai și invers trebuie să procedezi dacă vrei să vezi un jurnal realizat cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai. Nu zic nu, se mai întîmplă unele greutăți și din partea acelora care trimit asemenea jurnale, dar, oare, conducerea cluburilor, Comitetul de întreprindere al Trustului de extracție Moinești, și chiar Comitetul sindical raional, au făcut ceva pentru îndreptarea acestei situații ? După cîte nu s-a făcut mare lucru, se văd Vor zice tovarășii criticați că autorul articolului de față e prea pretențios, îi rugăm, însă, pentru a se convinge de contrariu, să facă o anchetă în rîndul spectatorilor. Majoritatea acestora sînt nemulțumiți de acest lucru. Nu am fi ridicat această problemă dacă nu am fi observat că se aduc cîteodată și unele jurnale, care reușesc să fie în actualitate. Posibilități, deci, există. Rămîne numai ca și conducerea celor două cluburi să aibă mai multă preocupare în această privință. I MOINEȘTI 8- 11 ianuarie : La ordinele div.!. 12-14 ianuarie : înfrîngerea. COMĂNEȘTI 7-9 ianuarie : Călătorie peste 3 mări; 10-11 ianuarie : Haiducii. 14-15 ianuarie : Simpaticul nostru doctor. LUCĂCEȘTI 9- 11 ianuarie : Marea cotitură. MODÎRZĂU 9-11 ianuarie : Gloria Balticei ( 12-14 ianuarie . Călătorie misterioasă,