Flacăra Moinestiului, 1959 (Anul 6, nr. 241-342)

1959-01-07 / nr. 241

Activitatea cu cartea la două biblioteci La unele biblioteci din raionul Moinești, activitatea cu cartea cunoaște forme multiple. Acest lucru contribuie la atragerea de cit mai mulți cititori. La altele, dimpotrivă, activitatea cu cartea se limitează numai la serviciul de împrumut, în rîndurile care urmează, vă vom relata cîteva aspecte de la două biblioteci. Cei care trebuie să dea exemplu zilnic, zeci de cititori, tineri sau vîrstnici, trec pragul biblio­tecii raionale Moinești, aduși aici de dragul slovei tipărite. Dispunînd de un număr a­­preciabil de volume, biblioteca poate satisface cerințele cititoru­lui, oricît de pretențios ar fi el. Mereu biblioteca este aprovizio­nată cu cărți, conținînd cele mai noi titluri apărute. Despre numă­rul însemnat al volumelor, des­pre aprovizionarea continuă a bibliotecii cu noutăți, nimic de spus, lucrurile merg bine. Bi­blioteca are, de asemenea, mulți cititori, numărul lor crescînd de la o zi la alta. Acest lucru, însă, nu se datorește muncii depuse de personalul care deservește bi­blioteca. De altfel, nu știm dacă putem numi activitate ceea ce fac tovarășii de la biblioteca ra­ională, în frunte cu tov. I. Dos­­pinescu, bibliotecarul șef. Și, pentru că este bine ca orice afir­mație să fie însoțită de exemple, să luăm și noi cîteva , de un timp foarte îndelungat, la biblio­teca raională nu s-a ținut nici o recenzie, nici o discuție cu citi­torii pe marginea unor cărți apă­rute. Concursul permanent „Iu­biți cartea”, nu se bucură nici el de atenția cuvenită din partea personalului salariat de aici; de la începutul și pînă la sfîrșitul anului 1958, au fost înscriși la acest concurs un număr de 147 tovarăși, dintre care numai 50 au primit insigna „Prieten al cărții”. Personalul bibliotecii se face, de asemenea, vinovat de dezinteres în ceea ce privește păstrarea cărților și a diverselor publicații. Există cărți rupte, aruncate la voia întîmplării, prin rafturi, e­­xistă reviste rupte, împrăștiate, fără nici un rost. Sediul biblio­tecii dispune de 3 camere. Lipsa simțului gospodăresc a făcut, însă, ca ele să nu fie judicios folosite. Biblioteca raională se ocupă și de bunul mers al bibliotecilor să­tești. Normal ar fi ca ea să fie exemplu în fața acestora. Sunt însă, unele biblioteci sătești care, în ceea ce privește activi­tatea cu cartea, au luat-o mult înainte bibliotecii raionale. Deci, cei care trebuie să dea exemplu bun nu fac acest lucru. de două ori pe săptămînă, au loc seri de basm pentru cei mici. S-au citit la aceste seri cărți in­teresante, mult iubite de copii ca: „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, „Căluțul de foc“ etc. Săptămînal, în cadrul căminului cultural din comună, biblioteca­ra ține în fața cititorilor infor­mări politice despre situația in­ternațională. Concursul „Iubiți cartea” se bucură aici de impor­tanța care i se cuvine. De la în­ceputul anului 1958 și pînă la sfîrșitul lunii decembrie, au fost înscriși la acest concurs peste 200 de tovarăși, dintre care 120 au primit deja insigna „Prieten al cărții”. Cele 10 biblioteci de casă și biblioteci mobile, din­tre care 1 în limba maghiară la Valea­ Uzului, desfășoară o acti­vitate intensă, cu Cele relatate mai sus dovedesc prisosință că biblioteca să­tească din Dărmănești poate servi un exemplu bun. Și ar fi tare bine ca acest exemplu să fie urmat și de personalul biblio­tecii raionale Moinești. A. KATZ Calificativul bine biblioteci­l din Dărmănești Spuneam mai sus că sunt une­le biblioteci sătești care, în ceea ce privește acțiunile întreprinse cu cartea, au luat-o cu mult îna­inte bibliotecii raionale. Printre acestea se numără și biblioteca sătească din comuna Dărmănești (bibliotecară tovarășa Constanța Albu). Tovarășii de la Comitetul co­munal de partid Dărmănești au de spus despre această bibliote­că numai cuvinte de laudă. Bi­blioteca, pînă în luna decembrie 1958, avea un număr de 1.200 de cititori și un număr de 21.584 de cărți citite. Se țin cu regulari­tate, în cadrul bibliotecii, recen­zii, seri de basm, informări poli­tice etc. Dintre cărțile ale căror recenzii au fost ascultate de ci­titori amintim: „Lenta” de Fran­­cisc Munteanu, „Pămînt desțele­nit”, „Tinera gardă”, „Zidul de bronz” de scriitorul chinez Lin Tin și multe altele. De aseme­nea, în cadrul acestei biblioteci, FLACĂRA MOINEȘTIULUI Nr. 241 (442) .Pag. 2­7 Ianuarie 1959 „Cartea cu premii" Direcția Difuzării Cărții a inițiat o nouă formă de răs­­pîndire a cărții „Cartea cu premii“, care înlesnește îm­bogățirea bibliotecilor per­sonale într-un mod accesibil celor mai largi categorii de cetățeni. Totodată, ea le ofe­ră posibilitatea de a cîștiga diferite premii în obiecte și cărți. La toate librăriile din țară, chioșcuri, standuri, puncte de difuzare a cărții din întreprinderi și institu­ții s-au pus în vînzare lo­zuri „Cartea cu premii“. Cos­tul unui lot este de 3 lei. Fiecare posesor al lozurilor, participă la tragerile dotate cu premii. După tragere, lo­zurile necîștigătoare pot fi preschimbate în cărți la li­brăriile din țară. La pre­schimbare, un loz va fi so­cotit de 2 lei. „Cartea cu premii“ repre­zintă un mijloc interesant și atractiv de răspîndire a căr­ții în masă. Artiștii amatori de la U. I. L. Dărmănești Zilele trecute mă aflam la se­diul Comitetului de partid al comunei Dărmănești. Ton. S. Ka­­ramacis, instructor al comitetului raional de partid, în discuția pe care am avut-o, m-a făcut să în­țeleg că tinerii de la U.I.S. Dăr­mănești ar fi cam supărați pe mine. Am rămas cam mirat. Știam că nu mă făcusem cu ni­mic vinovat față de ei. Vrînd parcă să-mi arate motivul supă­rării lor, instructorul a conti­nuat : — Cică, spun ei, vii de atîtea ori pe la U.R.S., dar despre echi­pa lor artistică, nu vrei să scrii nimic. Și nu le-ar părea rău dacă n-ar avea, știi, o echipă, pe cinste. N-am mai așteptat alte expli­cații și m-am îndreptat spre U.I.S. Instructorul avusese drep­tate , într-adevăr, bună echipă. Și, pentru ca tinerii de aici să nu mai fie supărați, m-am hotă­­rît ca, în prezentul articol, să scriu despre ei, despre activitatea desfășurată de artiștii amatori de la­ U.I.L. Dărmănești. Se trece la treabă Pînă la sfîrșitul lunii martie 1958, la U.I.L. Dărmănești nu se putea vorbi despre o activitate cultural-artistică organizată. E­­xistau, ce-i drept, unele încer­cări în această direcție, încercări care rămîneau, însă, fără rezul­tat. Tinerii (majoritatea munci­torilor, sînt tineri), doreau să formeze o echipă artistică, dar dorința lor se lovea și de opaci­tatea conducerii de atunci a U.R.S.-ului. Și, iată că, începînd cam de la sfîrșitul lunii martie 1958, iubito­rii de teatru, de dansuri popu­lare, de recitări s-au hotărît ca prin toate mijloacele să contri­buie la înființarea unei echipe artistice. Primul pas s-a făcut. Astăzi, există aici o­ puternică echipă artistică, care, în desele deplasări făcute, simpatia spectatorilor,și-a cîștigat Cine sînt artiștii amatori Artiștii amatori sînt tineri muncitori. După ce sirena sună sfîrșitul orelor de program, de două ori pe săptămînă, ei se a­­dună la repetiții. Să vă relatez despre cîțiva dintre ei. Tînărul candidat de partid Gh. Hagiu, gaterist, muncitor frun­taș, deține roluri principale în piesele de teatru. Participă, de asemenea, și la echipa de dan­suri. Cu aceeași dragoste participă la activitatea cultural-artistică utemiștii N. Lăcătușu, și N. Mer­­lușcă, strungari, ultimul fiind și acordeonist (la U.I.L. Dărmă­nești există un acordeon, iar în prezent sînt date la lucru costu­mele naționale pentru echipa de dansuri). Dar, nu se poate să nu amin­tim și despre tinerii Toader Bog­dan și Ortansa Oprea, care par­ticipă la echipa de teatru. Echipa de dansuri a acestui mic ansam­blu are și ea meritul de a fi contribuit la obținerea succese­lor. Sub conducerea utemistei Ortansa Oprea, tinere și tineri ca Măndița Merișan,­ Elem A­­stancăi, utemiste, și candidatul de partid Roman Chiriac, gate­­rist, șef de brigadă fruntașă, Bord­an Simion și alții, își dau toată silința ca munca depusă de ei să dea roade cit mai bo­gate. « Succese Stăm de vorbă cu tovarășa Or­tansa Oprea și cu tov. Ion Tu­dor. Mi-au vorbit despre reali­zări, despre lipsuri. Mi-au vorbit mult despre ajutorul pe care îl primesc din partea organizațiilor de partid și de tineret (secre­tari tov. Gherasim Negri și res­pectiv Eugen Iu­gan), despre aju­torul primit din partea tov. C. Brcuță, directorul fabricii, în ceea ce privește mobilizarea ti­nerilor, în procurarea diverselor materiale pentru decoruri sau a mijloacelor necesare deplasării în alte comune. Pînă în prezent au fost pre­zentate 2 piese: „Strigoiul“ și „Deschideți ferestrele”, iar acum s-au împărțit rolurile la piesa „Oaspetele în faptul serii”. Piesele au fost jucate pe sce­nele căminelor culturale din Dărmănești-centru, Dofteana, Plopu, la clubul Rafinăriei nr. 8 Dărmănești și s-au bucurat de succes deplin. O dată cu aceste piese au fost prezentate și dife­rite coruri, dansuri populare, re­citări etc. Secretul succeselor acestui mic ansamblu, nu-i greu de aflat. Suc­cesele au fost posibile numai da­torită faptului că organizațiile de partid și tineret, împreună cu conducerea întreprinderii, au sprijinit tinerii, le-au dat con­cursul ori de cîte ori s-a simțit nevoia, fiind alături de ei cu sfatul și cu fapta. Planuri de viitor Preocupată de a crea tinerilor artiști amatori condiții tot mai bune de activitate, conducerea în­treprinderii, a trecut la amena­jarea unei săli, unde va funcțio­na clubul întreprinderii (se fac acum ultimele­ lucrări). Bucuroși de acest lucru, artiștii amatori de la U.S.S. Dărmănești sînt ho­­tărîți să obțină noi succese în munca cultural-artistică; în curînd, ei vor prezenta alte spectacole cu noua piesă de tea­tru. Echipa de dansuri e hotărită să nu se lase mai prejos, contri­buind continuu la îmbogățirea repertoriului ei. Membrii coru­lui, recitatorii se străduiesc și ei să fie la înălțime. A. ROMAN Cărți noi la „Librăria noastră“ Moinești CEZAR PETRESCU : Neghiniță — Editura Tineretului, 208 pag., 4,50 lei broșat, 7,95 lei leg­at. THEODOR CONSTANTIN . Fiul lui Monte Cristo — Editura Tineretului, 612 pag., 12,00 lei br­oșat, 18,00 lei legat. NICOLAE TAUTU . Cînd au plecat cocorii — Editura Tine­retului, 166 pag., 6,60 lei. TRAGICII GRECI : Antologie (Eschyl, Sofocle, Euripide) — E.S.P.L.A., 700 pag., 21,50 lei. Aspecte din viața și opera lui Mihail Sadoveanu (album re­dactat de C. Mitru) — E.S.P.l.A., 40 lei. M. SADOVEANU: „NEAMUL ȘOIMĂREȘTILOR“ De curînd, a ieșit de sub tipar o nouă ediție a romanului „Nea­mul Șoimăreștilor” de Mihail Sa­­doveanu. Retipărirea acestei cărți —atît de răspîndite — a­­rată cit de mult este ea cerută de cititori, mai ales de tineri. Apărut prima dată în 1915, a­­cest roman povestește despre un tînăr răzeș din secolul XVII, Tudor Șoim­aru, înrolat în oas­tea lui Ștefan Tomșa, izgonitorul de pe tronul Moldovei și succe­sorul la domnie al lui Constan­tin Movilă. întors din bătălie, eroul intră in conflict cu boierul Stroie Orheianu, care, în lipsa lui, acaparase silnic pămînturile Șoimăreștilor. Lupta dintre ră­zeși și boierul hrăpăreț este ur­mărită în roman, în episoade pline de peripeții și fapte eroice. Boierul Stroie se întîmplă să fie tatăl domniței Magda, pe care Șoimaru o scăpase din captivi­tate și de care se îndrăgostise. Șovăind un moment, Tudor Șoimaru se dedică în cele din ur­mă cu hotărîre luptei pentru dreptatea țăranilor, aduși în sta­rea de șerbie. Șoimăreștii ucid pe Stroie Orheianu și dau foc conacului. într-un alt roman al lui Sadoveanu, „Zodia Canceru­lui”, Șoimăreștii, in frunte cu Tudor, acum un moșneag, cu plete înzăpezite, vor fi înfățișați ca niște țărani trudiți, îngenun­cheați din nou de dușmanii lor de moarte, boierii. Intenția care a călăuzit auto­rul în elaborarea romanului­­ „Neamul Șoimăreștilor“ a fost aceea de a reînvia un episod vi­brant al luptei poporului pentru dreptate și libertate. M. Sado­veanu și-a scris cartea avînd, după propria mărturisire, „în inimă... răsunetul durerii” stră­bunilor viteji. Acest răsunet este viu în întreg cuprinsul romanu­lui. Sprintenă, cuceritoare, nara­țiunea e pătrunsă de lirism ca­racteristic tuturor creațiilor sa­­doveniene. Fermecătoare, lectura romanului „Neamul Șoimărești­lor” exercită o influență educa­tivă asupra tineretului și asupra cititorilor îndeobște. AZI VIAȚA NU MAI ESTE UN CHIN Ne-ar ajunge degetele de la o mină pentru a putea numă­ra așezămintele culturale, exis­tente în raionul Moinești îna­inte vreme. Astăzi, însă, numărul așeză­mintelor culturale a crescut și crește mereu. Ridicarea nivelu­lui cultural al oamenilor mun­cii se bucură de o deosebită gri­jă din partea partidului și gu­vernului. Ceea ce vedeți în fotografia alăturată este un bordei. Aici locuiau oameni. Nu, nu este nici o înscenare. Este purul a­devăr. "Asta era viața muncito­rilor pe vremea cînd ne condu­ceau acei care făceau paradă în toate ocaziile, de patriotis­mul lor. Cînd dădeai în brînci de a­­tîta muncă, cină știai­­ că n-ai cu ce îți potoli foamea, cină știai că n-ai parte de un trai mai ca lumea, nu­ te puteai aștepta ca „patrioții“ pentru care robeai să creeze condiții oamenilor muncii pentru a pu­tea învăța, pentru­ a vedea un teatru sau pentru a citi o carte. Da, în bordeiul acesta au lo­cuit oameni... Mărturii ale tra­iului de cîine la care erau sor­tiți muncitorii. Așa era pe a­­tunci...o 88 de cămine culturale, 9 bi­blioteci sătești, cluburi munci­torești grandioase, înzestrate cu biblioteci, săli de cinemato­graf, săli­ de șah etc. s-au înăl­țat la Lu­căcești, Moinești, A­­său, Zemeș și in alte părți in anii regimului de democrație populară, ca urmare a grijii permanente pe care partidul nostru o poartă oamenilor m­uncii. Astăzi, cînd viața nu mai este un chin, cînd noi, muncitorii, suntem­ stăpînii țării, v­rem să învățăm, să ne dăruim cu pa­siune măreței opere de con­struire a socialismului in țara noastră. Da, astăzi viața nu mai este un chin... în clișeu, printre numeroa­sele edificii culturale, înzestra­­­­te cu toate cele necesare des­fășurării unei intense și multi-­­ laterale activități, se­ numără­­ și frumosul club „1 Mai“, con­struit in orașul Comănești. Jurnalele să fie de actualitate La cinematografele din orașul Moinești, ca de altfel la toate celelalte cinematografe din țară, înainte de începerea filmului ru­lează un jurnal. Despre aceste jurnale vrem să spunem cîte ceva, rămînînd cu convingerea că, cele spuse vor fi luate în sea­mă de conducerea cluburilor „23 August” din Moinești și „M. E­­minescu“ din Lucăcești. La noi, la Moinești (acest lu­cru se întîmplă și la alte cine­matografe din raion), dacă vrei să vezi un jurnal realizat cu pri­lejul sărbătoririi anului nou, tre­ buie să ai răbdare, e ciudat, dar așa stau lucrurile, pînă la... 1 Mai și invers trebuie să proce­dezi dacă vrei să vezi un jurnal realizat cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai. Nu zic nu, se mai întîmplă unele greutăți și din partea acelora care trimit aseme­nea jurnale, dar, oare, conduce­rea cluburilor, Comitetul de între­prindere al Trustului de extracție Moinești, și chiar­­ Comitetul sindical raional, au făcut ce­va pentru îndreptarea aces­tei situații ? După cîte nu s-a făcut mare lucru, se văd Vor zice tovarășii criticați că auto­rul articolului de față e prea pretențios, îi rugăm, însă, pen­tru a se convinge de contrariu, să facă o anchetă în rîndul spec­tatorilor. Majoritatea acestora sînt nemulțumiți de acest lucru. Nu am fi ridicat această pro­blemă dacă nu am fi observat că se aduc cîte­odată și unele jurnale, care reușesc să fie în actualitate. Posibilități, deci, e­­xistă. Rămîne numai ca și con­ducerea celor două cluburi să ai­bă mai multă preocupare în a­­ceastă privință. I MOINEȘTI 8- 11 ianuarie : La ordinele div.!. 12-14 ianuarie : înfrîngerea. COMĂNEȘTI 7-9 ianuarie : Călătorie peste 3 mări; 10-11 ianuarie : Haiducii. 14-15 ianuarie : Simpaticul nos­tru doctor. LUCĂCEȘTI 9- 11 ianuarie : Marea cotitură. MODÎRZĂU 9-11 ianuarie : Gloria Balticei ( 12-14 ianuarie . Călătorie mis­terioasă,

Next