Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)

1964-09-16 / nr. 3479

FINALISTELE CELUI DE-AL VII-LEA CONCURS Un numic sonor Ropotele de aplauze, ca reluările intr-un vals de Straus, exprimau satisfacţia sălii. Corul bărbătesc al co­lectiviştilor din Alămor îşi încheia astfel programul pe scena Consiliului Central al Sindicatelor, in faţa juriului fazei finale a celui de-al V 11-lea concurs. Despre această evoluţie, la numai cîteva zile, intr-un ar­ticol privind marea demon­straţie a artei populare pe scena Capitalei, P. Diacones­­cu scria in ziarul „Scinteia", nr. 6355 din 21 august: „Este o artă care vorbeşte în aceeaşi măsură despre om şi despre univers. Am văzut şi am auzit corul din Alămor- Braşov, o sută de bărbaţi înalţi şi mîndri ca brazii.­­Cînd dirijorul a ridicat mîi­­nile, o sută de piepturi s-au înălţat o dată, brusc, într-o tăcere de o clipă, creînd o uluitoare senzaţie de forţă şi mişcare zvîcnită din adîncuri. „Tot ce are ţara mea mai frumos In cintul meu ţi-aduc azi prinos“ Una din frumuseţile ţării este şi acest munte sonor co­­borît la Bucureşti.“ Literalmente hiperbola — „munte sonor“ — oglindeşte fidel tabloul impresionant al modului cum a evoluat în concurs tinăra formaţie corală din Alămor. La numai doi ani de la în­fiinţare, corul căminului a urcat cu elan toate treptele cinstirii şi preţuirii. Care a fost Începutul ei? Despre a­­ceasta îşi aduce foarte bine aminte unul dintre organi­zatorii formaţiei — Ioan Ar­caş, preşedintele Sfatului popular comunal... „După ce am inaugurat un cămin cultural de toată frumuseţea, cu o sală de festivităţi de 500 locuri fixe, săli de pre­gătire a artiştilor amatori, bibliotecă şi cinematograf­i era necesară şi o formaţie artistică pe măsura condiţiilor create prin grija organelor de partid şi de stat“. „Alămorenilor le plac tare mult cîntecele şi jocurile populare“ — spunea adesea, încă cu multe decenii in ur­mă, Ioan Barac, reprezen­tant al Şcolii Ardelene, care s-a născut şi a trăit multă vreme aici, pe meleagurile Alămorului. In trecut însă satul din care sute de oameni erau nevoiţi să meargă să lucreze pe la ciocoi — după cum însuşi corul spune — nu era de conceput o aşa rea­lizare. Ea s-a putut înfăptui in anii luminii, în anii pute­rii populare. Plastic, redîn­d bucuria vieţii noi, în termeni muzicali de „forte" corul spune: „Zboară cintec peste ţară C-a trecut viaţa amară!" Acest dicton folcloric al prezentului a fost rostit de alămoreni cu măreţie în mai mult de 30 de spectacole d­in afară de cele locale, de 4 ori pe scena Sibiului, de 2 ori la Braşov, o dată la Hunedoara şi un sfîrşit la Bucureşti pe cea mai repre­zentativă scenă a ţării. S-ar mai putea adăuga şi faptul că a apărut de două ori la televizor şi a eâitat de 6 ori la radio. ... De la 30—40 interpreţi la început, pe măsură ce se manifesta, formaţia a ajuns la 152, cu care a cucerit locul 1 la etapa l-a a celui de-al Vll-lea concurs în faza re­gională, număr care a fost menţinut pină la faza fi­nală. La această realizare şi-au dat concursul reprezentanţii mai multor generaţii. Cîntă un cor tînărul Zaharie Gele­­riu, în vîrstă de numai 18 ani — alături de veteranul Vaier Barac — la aproape 70 de ani. Trei fraţi Sol­o­mon — Samoilă, Vasile ŞT Nicolae — şi alţii şi-au făcut obişnuinţă din a merge la re­petiţii şi la spectacole cu „M­indrul cori De la noi din Alămor". A devenit o ches­­­tiune de prestigiu pentru bărbaţii din Alămor să fie corişti. Ba mai mult chiar. Brigada de colectivişti con­dusă de Zaharie Vasiu a ţi­nut să fie fruntaşă in muncă dar şi activă participantă în formaţia corală. Cu voci tot mai echilibrate, sub bagheta tînărului dirijor Nicolae Suciu, corul din A­­lămor a trecut la abordarea unui repertoriu dozat, echili­brat şi tot mai pretenţios, al­cătuit din cintece de masă şi folclorice, culminând cu reu­şita interpretare a cintecu­­lui „Mama" de Chirescu, so­cotită de specialişti ca o şcoală a sensibilităţii şi ar­moniei. Alături de melodiile „Glorios partid" de M. Neagu şi „Ţară mîndră" de C. Ro­­maşcanu, in programe au a­­părut suitele „De la noi din Alămor" de N. Suciu şi „Cvi­­tăm belşugul colectivei noas­tre" de Gh. Şoima, Ilie Micu şi Cornel Arion. Prezentă la festivităţile de seamă din raion şi uneori ca invitată la Braşov forma­ţia a devenit tot mai mult cunoscută şi apreciată. Ca în­cununare a celor doi ani de activitate rodnică şi ca un îndemn spre noi succese — corului bărbătesc din Alămor i-a fost acordată „Diploma de merit" pentru frumoasa participare la faza finală a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de ama­tori■­­ M. CAT AN­A La Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R. P. Române Călătorie in imnviersu­l tehnicii Ca şi în principala clădire­­a expoziţiei, care se înalţă majestuos în mijlocul supra­feţei de aproape 100 000 mp rezervată prezentării expona­telor, o deosebită afluenţă de vizitatori cunosc numeroasele platforme exterioare. Această salbă de standuri aflate în aer liber în jurul pavilionului circular, oferă tuturor prile­jul de a vedea în mărime naturală, şi adeseori în func­ţiune, o gamă foarte variată de echipament tehnic şi ma­şini româneşti de ultime tipuri, foarte moderne. Vizitatorii primesc mai întîi salutul uriaşei sonde 30h-200 A. Ca o săgeată de argint, înfiptă potenţial la 5000 m în adîncuri, ea se înalţă spre azur, dominînd totul. E un fel de carte de vizită a teh­nicii noastre, o impresionan­tă oglindă a muncii construc­tive, avîntate a poporului nos­tru, una din numeroasele do­vezi ale dezvoltării industriei noastre constructoare de uti­laj petrolier. In 1963 s-au produs de 8 ori mai multe asemenea utilaje decît în 1950. Ţara noastră se află pe unul din primele locuri în lume în ce priveşte fabrica­ţia şi exportul de utilaj pe­trolier. Pe podul sondei de la ■instalaţia de foraj 30h-200 A, în funcţiune, Ştefan Moţan, inginer şef la o întreprindere de foraj, îşi exprimă satis­facţia faţă de noua realizare a industriei romîneşti. El a lucrat timp îndelungat în In­dia ca specialist. „Utilajul petrolier românesc este foarte apreciat în India — ne spune el. Constructorii lui, munci­torii de la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti, au pe drept cuvînt cu ce se mîndri. 30h-200A a primit medalia de aur la Tîrgul internaţional de la Leipzig“. Parametri tehnici ridicaţi are şi instalaţia de foraj T-50A, construită la aceeaşi uzină ploieşteană, precum şi cele două tipuri de unităţi de pompare fabricate la Uzi­nele „Vulcan“ din Capitală, care după părerea tov. Mi­hai Sîrbulescu, inginer şef adjunct la schela Zemeşt­i,„funcţionează ca un ceas „Doxa“. Alături de acest a­­gregat, care se întrebuinţează pentru extracţii la sonde cu adîncimi pînă la 2 800 m, vi­zitatorilor li se prezintă o machetă reprezentând atît funcţionarea unei unităţi de pompare, o secţiune prin for­maţiile geologice traversate de sondă, precum şi mostre de ţiţei extrase din diverse regiuni petrolifere ale ţării. Mai mulţi tineri care se pregătesc să susţină exame­nul de admitere la Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti, au venit la ex­poziţie, pentru a cerceta di­ferite tipuri de utilaje cu care vor munci după terminarea studiilor — agregatul AC- 400, care se poate folosi la operaţii de cimentare a son­delor de ţiţei sau gaze, la fi­surări hidraulice, acidizări, restabilirea circulaţiei noroiu­lui de foraj; o autostaţie de carotaj, utilizată pentru lu­crări de investigare geofizică a sondelor de foraj şi extrac­ţie, un autotroliu montat pe un autocamion „Bucegi“ pen­tru operaţiuni speciale etc. Simbolizînd legătura strîn­­să dintre petrol şi industria noastră chimică, în imediata apropiere a cîmpului de son­de se află două instalaţii produse de Uzina Dudeşti- ICECHIM. Una din ele, folo­sită la sinteze chimice organice are operaţiunile automatizate. A doua, un micropilot, este destinată sintezei terenului, şi demonstrează „pe viu“ modul de obţinere a acestui material care se foloseşte pen­tru ţesăturile de tipul linei atît de apreciate de cumpă­rători. Standul de produse din ma­se plastice se află într-un elegant pavilion special ame­najat numai din oţel şi folii de material plastic semitran­sparent. In faţa lui, arhitecţii au aşezat o impresionantă machetă din metal, înfăţişînd o legătură moleculară chimi­că mărită la proporţii uriaşe. In acest pavilion vizitatorii cercetează cu deosebit interes sute de exponate ale tinerei noastre industrii de materiale plastice. In acest an vor fi livrate peste 53 000 tone de materiale plastice, faţă de 4,7 tone cit se produceau în ţară în anul 1947. Importanţa lor se poate vedea şi numai dintr-un sin­gur exemplu: în 1964 se produc 6 100 tone diferite ţevi din policlorură de vinil, care înlocuiesc circa 30 000 tone ţevi din fontă, oţel, cupru şi plumb. Atrag atenţia vizitato­rilor şi numeroasele fotograf­­ii, machete, piese de îmbi­nare şi fitinguri, piese din bachelită, articole tehnico­­sanitare etc., produse ale fa­bricilor de specialitate din Bucureşti, Iaşi, Buzău, ale combinatelor chimice din Fă­găraş, Borzeşti, Tîrnăveni, Uzinelor chimice Turda, cu­noscute şi apreciate în întrea­ga ţară. In imediata vecinătate, în­tr-un mic pavilion, vedem ex­puse principalele metale ne­feroase şi rare ce se extrag şi se prelucrează în ţara noastră. Metalele rare între­buinţate în industria radio­­tehnică şi electronică, pentru semiconductori şi redresori, machetele Uzinelor de alumi­niu din Slatina şi Uzinei de alumină din Oradea, stîrnesc interes. De pe un panou a­­flăm că producţia de metale neferoase va creşte din 1959 pînă în 1965 la cupru de 3 ori, la plumb de peste 2 ori şi la zinc de peste 2,4 ori. Din lumea metalelor tre­cem brusc în cea a plantelor. Vizitatorii au în faţa lor o imagine autentică a unei părţi din procesul complicat de va­lorificare a marii bogăţii a ţării noastre — stuful. Un tractor pentru recoltatul stu­fului se află în mişcare. Pre­zentatorul utilajelor, Stan Ca­­bason, muncitor lăcătuş, dă ample explicaţii privind pro­ductivitatea şi alte caracteris­tici tehnice ale lor. Alături, vizitatorii privesc îndelung un mare mozaic rea­lizat artistic, pe care sînt reprezentate marile unităţi stuficole şi lucrările de a­­menajare din Deltă. Biologul Marioara Neagu, de la Insti­tutul de proiectări celuloză —• fibre-stuf din Bucureşti, dă ex­plicaţiile cuvenite. Ea vorbeş­te, printre altele, despre ma­rele Combinat de celuloză şi hirtie Brăila, despre faptul că întreaga industrie de valorifi­care a stufului a fost creată în anii puterii populare. In perioada 1956—1964 s-au fă­cut 850 km canale, s-au con­struit 162 km diguri, 1 500 000 mp platforme pentru depozi­tarea stufului, 40 ateliere fixe și mobile. Lucrările de ex­ploatare a stufului sînt deser­vite de 656 tractoare specia­le, 300 recoltatoare, 1 040 re­morci. Pentru transportul ma­teriei prime pe apă există un mare număr de şalupe, re­morchere şi ceamuri. Oameni­lor muncii, care lucrează la exploatarea şi punerea în va­loare a stufului, li s-au creat condiţii optime de muncă şi de trai. Continuîndu-ne călătoria de-a lungul platformelor în­şiruite în jurul Pavilionului central, ajungem la sectorul transporturilor şi telecomuni­caţiilor, care este mereu plin de vizitatori. La peroanele unei originale staţii de cale ferată sînt garate trei gar­nituri de tren. Una, pentru călători, este compusă dintr-o locomotivă Diesel-electrică şi cîteva vagoane de tip nou fabricate în ultimul timp la Arad. Din explicaţiile specia­liştilor aflăm că, prin fabri­carea şi introducerea locomo­tivelor Diesel-electrice în trac- Poate un viitor campion al sportului gîndirii? Nu se ştie. Deocamdată tînărul Sorin Burnete, în vîrstă de numai 8 ani, este un pasionat al jocului de şah, şi după cum spun colegii lui, destul de talentat. Foto: Fr. M­SS La început de an şcolar Marţi dimineaţa în toa­te şcolile de la oraşe şi sate a început noul an şcolar. Pentru buna desfăşurare a învăţămîntului s-au făcut pregătiri intense. Să le con­cretizăm cu cîteva exemple din comuna Ocna Sibiului. Trei localuri de şcoală cu 20 de clase (cu 9 mai multe decît în anul de învăţămînt 1963—1964), zugrăvite, par­chetate şi mobilate, au aştep­tat cei peste 600 elevi. Şcoala medie, prin grija Sfatului popular comunal şi a comitetului de partid, a fost înzestrată în acest an cu o nouă clădire anexă un­de vor funcţiona în condiţii optime patru clase. Cheltuie­lile făcute pentru multiplele îmbunătăţiri se ridică la suma de peste 100 000 Iei. Au fost parchetate şase săli de clasă, totalizînd o suprafaţă de 360 mp, coridoarele au fost învelite cu lambriuri pe o suprafaţă de 130 mp, în sala de mese, bucătărie şi maga­zie mozaicul a luat locul podelei învechite. La inter­nat, lumina electrică a cărei instalaţie era defectuoasă a fost renovată. Şaptezeci de tone de lem­ne tăiate şi înmagazinate, precum şi patrusprezece to­ne de cărbune asigură com­bustibilul pe perioada de iarnă. Prin transfer s-au obţinut 100 de bănci şcolare. Un bogat şi variat mate­rial didactic primit de şcoală în­­acest an aşteaptă să fie studiat de ochii iscoditori ai elevilor. Cărţile — ghidul care ne poartă spre cele mai bune drumuri ale vieţii — erau rînduite pe bănci, ele con­stituind darul statului nostru pentru elevii claselor I—VIII. Dumitru GEMENEL,­­ coresp. în avîntul muncii In aceste zile la secţia Ruşi a G.A.S. Slimnic se desfăşoară o rodnică activi­tate. Mecanizatorii şi lucră­torii secţiei sunt antrenaţi într-o vie întrecere pentru recoltarea culturilor de toam­nă şi pregătirea terenului pentru însămînţări. In „Stău­­ini“ tractoriştii Mihai Baer, Marin Prisecan şi alţii exe­cută arături adinei de toam­nă. Pînă sîmbătă seara s-au arat şi grăpat pentru însă­­mînţările de toamnă peste 40 ha din terenurile elibera­te. Pe aceste suprafeţe trac­toristul Martin Thall îm­prăştie îngrăşăminte chimice iar Lorentz Roth transportă îngrăşăminte naturale. Prin folosirea a două remorci (u­­na la încărcat în timp ce a doua este dusă de trac­tor în cimp) tractoristul Lo­rentz a reuşit să transporte zilnic 36 tone îngrăşăminte. In „Dealul cucului“, în ur­ma a trei pluguri, 80 de oameni adună şi sortează cartofii de vară. Din Ioc în loc se pot zări grămezi cu cartofi sortaţi. Pînă sîmbătă seara au fost recoltaţi car­tofii de pe 25 ha din 36. Intr-o parte a locului nu­mit „în şes“ se găsesc 5 şire care cuprind nu mai puţin de 15 vagoane de fin. In vii sînt de asemenea 2 şire mari, semn că recoltatul a­­cestui nutreţ s-a efectuat din timp. In prezent o echipă de 5 cosaşi este la otavă. In vii se adună fructele căzute. La pivniţi se pregătesc bu­toaiele pentru noua recoltă de vin. După cum spunea tov. Teofil Cadar, şeful sec­ţiei, producţia de struguri a fost evaluată la 5 000 kg la ha.

Next