Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)
1965-09-11 / nr. 3581
ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXI, nr. 3581 | Sîmbătă, 11 septembrie 1969| 4 pagini 20 bani Obiectivele planului pe 1966 în dezbaterea cadrelor de conducere din industria textilă De curînd în sala clubului „7 Noiembrie“, a avut loc o adunare în care s-au dezbătut sarcinile de plan pe 1966 ale unităţilor economice din ramura industriei textile din oraşul şi raionul Sibiu, raioanele Mediaş şi Agnita. Au participat directorii întreprinderilor, secretarii organizaţiilor de partid, ingineri şefi. Cu acest prilej s-a scos in relief faptul că în cele 8 luni din acest an au fost obţinute rezultate bune în fiecare unitate privind creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor. Pentru primul an al planului cincinal în faţa unităţilor economice din ramura textilă stau sarcini mari, mobilizatoare faţă de care participanţii la consfătuire şi-au manifestat optimismul şi încrederea în forţele proprii pentru îndeplinirea lor cu succes. Luînd cuvîntul, tovarăşa Paraschiva Ucenic, secretara Comitetului de partid de la fabrica „Libertatea“, a spus printre altele: „Cifrele de plan pe anul 1966 ale întreprinderii noastre, deşi mai mari, ele sunt pe deplin realizabile. Va trebui să ne îndreptăm atenţia şi pe mai departe asupra calităţii produselor deoarece, începînd cu anul viitor, fabrica se va profila pe realizarea de stofe din fire pieptănate. încă de pe acum, conducerea întreprinderii, inginerii noştri, comisiile pentru descoperirea rezervelor interne se preocupă de găsirea unor noi soluţii care să contribuie la creşterea producţiei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. Proiectul de plan M.T.O., întocmit până în prezent, garantează îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din primul an al cincinalului“. „Anul 1966 ne va găsi mai bine pregătiţi — spunea tovarăşul Silvestru Moldovan, directorul fabricii „Flamura roşie“. Peste 1000 de cadre din întreprindere ingineri, tehnicieni şi muncitori şi-au perfecţionat cunoştinţele profesionale în cursurile de calificare şi de ridicare a calificării. Acest lucru este ilustrat pregnant atît prin calitatea produselor executate de colectivul nostru cit şi prin depăşirile de plan realizate pină în prezent“. Din partea Uzinelor textile din Cisnădie a luat cuvîntul tov. Ioan Vidrighin, inginer şef. El a arătat că, în perioada celor 8 luni din acest an, sarcinile de plan au fost îndeplinite în mod exemplar şi există toate premizele ca planul anual să fie realizat înainte de termen. „In vederea desfăşurării in bune condiţiuni a producţiei pe anul viitor — a arătat tov. Vidrighin — colectivele de descoperire a rezervelor interne au desfăşurat şi desfăşoară o laborioasă activitate. Studiind posibilităţile din fiecare atelier, s-au putut cristaliza pînă în prezent un număr de 34 măsuri tehnicoorganizatorice a căror eficienţă economică întrece suma de 1 000 000 lei. O problemă care stă în centrul atenţiei conducerii tehnico-administrative este ridicarea calificării profesionale a majorităţii muncitorilor.“ Atmosfera caldă, caracteristică acestei întîlniri, hotărîrea cu care vorbitorii s-au angajat în numele colectivelor lor, sunt garanții că obiectivele stabilite pentru anul 1966 vor fi realizate exemplar. (ILuilL, din tei mulţi Undeva, pe Olt la vale, se află un cort, o staţie de radio emisie-recepţie, un „punct de încărcare“, un mic depozit cu carburanţi, un bivuac în miniatură. Pe un loc neted, la cinci metri de apa învolburată, nu mai mare ca o piaţetă de vechi oraş provincial, se află desenat cu var un cerc şi în cerc, un helicopter gata de înşurubat în văzduh. Lingă aparat, mecanicul Nicolae Virlan şi în cabina de comandă piloţii Ion Tudose şi Anton Olaru, la treburile lor aeriene ... O echipă de opt oameni, pe cap cu căşti de cosmonauţi, încarcă în hambarul (cuvîntul nu e exagerat) maşinii de zburat, saci cu pietriş. Destinaţia: borna 241 a Liniei de 400 KV., undeva pe o creastă de munte înconjurată pe trei părţi de pante abrupte. La bornă aşteaptă echipa de reţelişti a lui Ion Dobre, pentru descărcare. Aflăm aici, sus, printre şoimi şi jnepi, pe maistrul Traian Dragomir. Acest maistru este un om liniştit la glas, dar are un timbru apăsat, nu lipsit de dulceaţă, dar cert, hotărît. In vîntoasa piscului, ars de soare, cu ochi vii şi gesturi precise, dirijează străpungerea cremenii in care se va turna fundaţia unuia din stîlpii de foarte înaltă tensiune ai liniei. — Cum merge, tovarășe Dragomir? — îl întreb. — Ca-n piatră, răspunde economicos, dar și oamenii — arată spre echipă — sînt tot de piatră. Lucrarea o să reziste mai mult decît piatra ... asta e hotărît... Privesc în jur, într-adevăr, numai piatră. Aici pină şi apa pentru prepararea betonului se transportă, în canistre speciale, tot cu helicopterul. Alături de oamenii săi, maistrul Dragomir sparge roca, prepară cimentul, toarnă fundaţia, montează tronsoanele şi în curînd spre cer se va înălţa monumental încă unul din cele mai înalte arcuri de triumf ale României socialiste. N. A. IN ZIARUL DE AZI: Comerţul şi exigenţele consumatorilor (pag. a 2-a) DIN SĂPTĂMÎNĂ ÎN SĂPTĂMÎNĂ (pag. a 3-a) SPORT (pag. a 4-a) MARE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ Cele 63 măsuri tehnico-organizatorice aplicate anul acesta în procesul de producţie la uzina „Balanţa“ au o mare eficienţă economică. In 12 luni ele vor genera economii în valoare de peste 11000 000 lei. Numai organizarea procesului tehnologic în atelierul de vitezometre aduce într-un an 2 300 000 lei economii. Iată şi alte avantaje pe care le oferă măsurile aplicate pînă acum. Aşa de exemplu prin modernizarea şi reproiectarea basculei romane de 2 000 kg s-a îmbunătăţit simţitor calitatea acestui produs. Prin reproiectare, numărul reperelor a scăzut, butoanele de acţionare a pîrghiei de cintărire şi ale capacelor de proiecţie sunt acum confecţionate din mase plastice. Ca urmare s-a redus manopera şi se fac însemnate economii de metal: 14 tone numai la producţia acestui an. Sandu ROMAN coresp. Hotărîre a Consiliului de Miniştri privind învăţămîntul seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior Printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri, se auc o serie de îmbunătăţiri învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior. Prin noua Hotărîre se desfiinţează limita de vîrstă pentru toţi cei care doresc să-şi completeze studiile în învăţămîntul seral sau fără frecvenţă de cultură generală şi superior. Pentru cei care se înscriu la aceste forme de învăţămînt nu se mai cer nici un fel de recomandări şi nici o condiţie privind vechimea în muncă, specialitatea şi calificarea în producţie. Potrivit reglementării în vigoare, începînd cu noul an şcolar, învăţămîntul mediu seral de cultură generală funcţionează cu clasele IX-XII. La secţiile serale sunt admişi oamenii muncii, absolvenţi ai şcolii de 7 şi 8 ani sau ai unei şcoli echivalente care doresc să-şi completeze studiile medii fără a părăsi locul de muncă. Acestor elevi li se va acorda un concediu plătit de 30 zile o singură dată, în afara concediului de odihnă, pentru pregătirea şi prezentarea la examenul de maturitate. Invăţămîntul de cultură generală fără frecvenţă, funcţionează cu clasele V—XII pentru toţi cetăţenii ţării care doresc să-şi completeze studiile. Intr-un an şcolar, elevii pot promova o singură clasă. Ei pot obţine anual cîte un concediu de studii fără plată de 30 zile, în afara concediului de odihnă, pentru prezentarea la examene, învăţămîntul superior seral funcţionează în cadrul institutelor tehnice. In această categorie de învăţămînt sunt admişi oamenii muncii absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală cu examen de maturitate sau ai unei şcoli echivalente cu diplomă, care doresc să obţină o calificare superioară în specialitatea activităţii lor, sau într-o specialitate înrudită, fără a părăsi locul de muncă. Pentru prezentarea o singură dată la concursul de admitere, la examenele de an şi la examenul de stat li se acordă anual cite un concediu de studii plătit de 30 zile, în afara concediului de odihnă. învăţămîntul superior fără frecvenţă se organizează în universităţi, institute pedagogice, la institutul de ştiinţe economice şi la institutul de cultură fizică. Sunt admişi oamenii muncii care au absolvit şcoala medie de cultură generală cu diplomă de maturitate sau o şcoală echivalentă cu diplomă şi care doresc să obţină o calificare superioară. Ei beneficiază de cîte un concediu anual de studii fără plată de 30 zile, în afara concediului de odihnă, pentru prezentarea la concursul de admitere și la examenele anuale, precum și un singur concediu plătit de 30 zile pentru prezentarea la examenul de stat. Cadrele didactice cuprinse în această categorie de studii primesc concedii plătite pentru sesiunile de examene care nu coincid cu vacanţele şcolare. Admiterea în ambele categorii de învăţămînt superior, precum şi în clasa a IX-a de învăţămînt seral şi fără frecvenţă se face prin concurs, în limita locurilor stabilite anual. Cei care studiază în învăţămîntul seral de cultură generală şi superior vor fi programaţi în schimburi de producţie care să le permită frecventarea regulată a cursurilor şi nu vor presta ore de muncă suplimentară în zilele de curs. Celor care studiază în învăţămîntul fără frecvenţă de cultură generală şi superior li se asigură un sistem de ajutor şi control pe parcursul anului (lucrări de control, consultaţii, meditaţii) pentru a le înlesni prezentarea lor la examene în cele mai bune condiţiuni. * Potrivit unei Hotărîri a Consiliului de Miniştri, începînd cu anul de învăţămînt 1965— 1966, şcoala generală de 8 ani se va numi „Şcoala generală“, iar şcoala medie va purta denumirea de „Liceu“. Printre evidenţiatele secţiei tricotaje II de la „Drapelul roşu“ se numără şi tînăra Marina Gîţă. Deviza după care se conduce la locul ei de muncă este: produse de cea mai bună calitate! VIZITA IN ORAŞUL NOSTRU A DELEGAŢIEI DE ZIARIŞTI CHINEZI In cursul zilei de miercuri a sosit în oraşul nostru delegaţia de ziarişti din R.P. Chineză, condusă de tovarăşul Wan I, redactor şef adjunct al ziarului „Jenminjibao“. Oaspeţii au vizitat oraşul, muzeul Brukenthal şi Uzinele textile Cisnădie. In aceiaşi zi delegația a plecat la Braşov. Pentru ridicarea continuă a procesului instructiv-educativ Timp de două zile, în 7 şi 8 septembrie, s-au desfăşurat lucrările consfătuirilor cadrelor didactice din oraşul şi raionul Sibiu. Ele au decurs într-o atmosferă de puternic entuziasm şi impuls creator aducîndu-şi o însemnată contribuţie la îmbunătăţirea pe viitor a calităţii muncii instructiv-educative în şcoli, la nivelul exigenţelor actuale. Folosind condiţiile materiale puse la dispoziţie şi aplicînd creator principiile pedagogiei înaintate, cadrele didactice au reuşit să obţină rezultate bune. In anul şcolar 1964/1965 procentul de promovabilitate reprezintă 83,8 la sută la şcolile medii şi 90 la sută la şcolile profesionale din oraş, iar la şcolile din raion 94,23 la sută la clasele I—IV, 86,68 la sută la clasele V—XI. Cifrele oglindesc faptul că educatorii, învăţătorii şi profesorii şi-au îmbunătăţit metodele de predare, au îmbinat mai strîns educaţia cu instrucţia reuşind să trezească la elevi mai mult interes pentru învăţătură. S-a redus simţitor procentul notelor mediocre. Succesele în munca de formare şi educare a tinerei generaţii sunt rodul ridicării continue a nivelului ideologic şi politic al cadrelor didactice, al perfecţionării lor profesionale, al creşterii eficienţei lecţiilor. Pe linia educării elevilor s-au făcut simţite rezultatele tot mai bune ale colaborării şcolii cu familia. Faptele de indisciplină ale elevilor se împuţinează datorită supunerii acestor acte dezbaterii opiniei, în colectivul de elevi sau în şedinţele cu părinţii. Şcoala şi familia colaborează mai intens la formarea conştiinţei noi, socialiste. Referatele prezentate la consfătuiri au scos în evidenţă cu precădere sarcinile ce revin şcolii în lumina documetelor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. S-a subliniat cu acest prilej grandiosul program de dezvoltare a ţării noastre, continuarea procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste în toate domeniile de activitate economică, ştiinţifică şi culturală. Acest ritm impetuos face necesară ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a acumulării cunoştinţelor de cultură generală, tehnică şi ştiinţifică, operă la care cadrele didactice trebuie să-şi aducă preţioasa lor contribuţie. Pe marginea referatelor au luat cuvîntul zeci de învăţători şi profesori, care conştienţi de misiunea lor, şi-au manifestat hotărîrea de a îndeplini sarcinile ce le revin din directivele partidului. „Ne vom strădui să dăm elevilor maximum de cunoştinţe, pentru ca ei să devină specialiştii de mîine ai patriei noastre dragi. Avem asigurate toate condiţiile materiale să ne îndeplinim acest angajament“ , spunea în încheierea cuvîntului său profesorul Ioan Candrea, directorul adjunct al Şcolii medii nr. 3 Sibiu. Profesoara de limba română Maria Fanache, de la Şcoala medie nr. 1, sublinia că faţă de complexitatea problemelor, de progresul înregistrat de ştiinţă şi tehnică, de creşterea continuă a nivelului cultural al maselor, cadrelor didactice li se cere să cunoască cît mai profund valorile literaturii universale şi naţionale pentru a le putea transmite elevilor. „Pregătirea multilaterală a cadrelor didactice — sublinia vorbitoarea — trebuie să se manifeste prin activitatea de cercetare ştiinţifică şi perfecţionare continuă“. Numeroase cadre didactice s-au referit în cuvîntul lor la ridicarea continuă a calităţii procesului instructiv-educativ în opera de formare a omului nou. Tovarăşii Valeria Lămăşan, Horst Klusch, Mircea Atodiresei, Johann Grau şi mulţi alţii au demonstrat pe larg necesitatea preocupării pentru formarea la elevi a dragostei faţă de patrie, a comportamentului civilizat în societate. Vorbitorii au reliefat, de asemenea, importanţa deosebită a ridicării în permanenţă a nivelului ideologic şi politic al cadrelor didactice — cheia înţelegerii cu competenţă a problemelor pe care le ridică viaţa în mersul ei ascendent. La consfătuirea cadrelor didactice s-a prezentat, în ziua a doua, referatul: „Munca de educare a elevilor şi exemplul personal al educatorului“. Acest material, deosebit de valoros, a reliefat grija şi atenţia care se acordă învăţămîntului în patria noastră, rolul şcolii în formarea generaţiei viitoare. Sarcinile educatorului se pot realiza, sublinia referatul, numai printr-o luptă neabătută pentru ridicarea calitativă a procesului instructiv-educativ, prin sporirea receptivităţii la tot ceea ce e nou în pedagogia modernă. Hotărîrea pe care au manifestat-o cadrele didactice la consfătuiri, de a-şi îndeplini nobila lor misiune, ne îndreptăţesc să afirmăm acum, la început de an, că rezultatele pe care le vor obţine în procesul instructiv-educativ vor fi la înălţimea cerinţelor, la nivelul realizărilor măreţe pe care le înfăptuieşte poporul nostru. Gh. NIŢU