Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)

1965-09-11 / nr. 3581

ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXI, nr. 3581 | Sîmbătă, 11 septembrie 1969| 4 pagini 20 bani Obiectivele planului pe 1966 în dezbaterea cadrelor de conducere din industria textilă De curînd în sala clubului „7 Noiembrie“, a avut loc o adunare în care s-au dezbătut sarcinile de plan pe 1966 ale unităţilor economice din ra­mura industriei textile din oraşul şi raionul Sibiu, raioa­nele Mediaş şi Agnita. Au participat directorii între­prinderilor, secretarii organi­zaţiilor de partid, ingineri şefi. Cu acest prilej s-a scos in relief faptul că în cele 8 luni din acest an au fost ob­ţinute rezultate bune în fie­care unitate privind creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor. Pentru primul an al planu­lui cincinal în faţa unităţilor economice din ramura textilă stau sarcini mari, mobiliza­toare faţă de care participan­ţii la consfătuire şi-au ma­nifestat optimismul şi încre­derea în forţele proprii pen­tru îndeplinirea lor cu succes. Luînd cuvîntul, tovarăşa Paraschiva Ucenic, secretara Comitetului de partid de la fabrica „Libertatea“, a spus printre altele: „Cifrele de plan pe anul 1966 ale întreprin­derii noastre, deşi mai mari, ele sunt pe deplin realizabile. Va trebui să ne îndreptăm atenţia şi pe mai departe asu­pra calităţii produselor deoa­rece, începînd cu anul viitor, fabrica se va profila pe rea­lizarea de stofe din fire piep­tănate. încă de pe acum, con­ducerea întreprinderii, ingi­nerii noştri, comisiile pentru descoperirea rezervelor inter­ne se preocupă de găsirea unor noi soluţii care să con­tribuie la creşterea produc­ţiei şi la îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. Proiectul de plan M.T.O., întocmit până în prezent, garantează îndepli­nirea sarcinilor ce ne revin din primul an al cincinalului“. „Anul 1966 ne va găsi mai bine pregătiţi — spu­nea tovarăşul Silvestru Mol­dovan, directorul fabricii „Fla­mura roşie“. Peste 1000 de cadre din întreprindere ingi­neri, tehnicieni şi muncitori şi-au perfecţionat cunoştinţele profesionale în cursurile de calificare şi de ridicare a calificării. Acest lucru este ilustrat pregnant atît prin calitatea produselor executate de colectivul nostru cit şi prin depăşirile de plan rea­lizate pină în prezent“. Din partea Uzinelor tex­tile din Cisnădie a luat cu­vîntul tov. Ioan Vidrighin, inginer şef. El a arătat că, în perioada celor 8 luni din acest an, sarcinile de plan au fost îndeplinite în mod exem­plar şi există toate premizele ca planul anual să fie reali­zat înainte de termen. „In vederea desfăşurării in bune condiţiuni a producţiei pe anul viitor — a arătat tov. Vidrighin — colectivele de descoperire a rezervelor in­terne au desfăşurat şi desfă­şoară o laborioasă activitate. Studiind posibilităţile din fie­care atelier, s-au putut cris­taliza pînă în prezent un nu­măr de 34 măsuri tehnico­­organizatorice a căror eficien­ţă economică întrece suma de 1 000 000 lei. O problemă care stă în centrul atenţiei conducerii tehnico-administrative este ri­dicarea calificării profesionale a majorităţii muncitorilor.“ Atmosfera caldă, caracte­ristică acestei întîlniri, hotărî­­rea cu care vorbitorii s-au angajat în numele colective­lor lor, sunt garanții că obiec­tivele stabilite pentru anul 1966 vor fi realizate exemplar. (ILuilL, din tei mulţi Undeva, pe Olt la vale, se află un cort, o staţie de radio emisie-recepţie, un „punct de încărcare“, un mic depozit cu carbu­ranţi, un bivuac în mi­niatură. Pe un loc neted, la cinci metri de apa în­volburată, nu mai mare ca o piaţetă de vechi oraş provincial, se află desenat cu var un cerc şi în cerc, un helicopter gata de înşurubat în văzduh. Lingă aparat, mecanicul Nicolae Virlan şi în ca­bina de comandă piloţii Ion Tudose şi Anton Ola­ru­, la treburile lor aerie­ne ... O echipă de opt oameni, pe cap cu căşti de cosmonauţi, încarcă în hambarul (cuvîntul nu e exagerat) maşinii de zbu­rat, saci cu pietriş. Des­tinaţia: borna 241 a Li­niei de 400 KV., undeva pe o creastă de munte în­conjurată pe trei părţi de pante abrupte. La bornă aşteaptă echipa de reţe­­lişti a lui Ion Dobre, pen­tru descărcare. Aflăm aici, sus, printre şoimi şi jnepi, pe maistrul Traian Dra­­gomir. Acest maistru este un om liniştit la glas, dar are un timbru apă­sat, nu lipsit de dulceaţă, dar cert, hotărît. In vîn­­toasa piscului, ars de soa­re, cu ochi vii şi gesturi precise, dirijează străpun­gerea cremenii in care se va turna fundaţia unuia din stîlpii de foarte înal­tă tensiune ai liniei. — Cum merge, tova­rășe Dragomir? — îl în­treb. — Ca-n piatră, răspun­de economicos, dar și oa­menii — arată spre echi­pă — sînt tot de piatră. Lucrarea o să reziste mai mult decît piatra ... asta e hotărît... Privesc în jur, într-ade­­văr, numai piatră. Aici pină şi apa pentru prepararea betonului se transportă, în canistre speciale, tot cu helicop­terul. Alături de oamenii săi, maistrul Dragomir sparge roca, prepară cimentul, toarnă fundaţia, montează tronsoanele şi în curînd spre cer se va înălţa mo­numental încă unul din cele mai înalte arcuri de triumf ale României socia­liste. N. A. IN ZIARUL DE AZI: Comerţul şi exigenţele consumatorilor (pag. a 2-a) DIN SĂPTĂMÎNĂ ÎN SĂPTĂMÎNĂ (pag. a 3-a) SPORT (pag. a 4-a) MARE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ Cele 63 măsuri tehnico-or­­ganizatorice aplicate anul acesta în procesul de pro­ducţie la uzina „Balanţa“ au o mare eficienţă economică. In 12 luni ele vor genera eco­nomii în valoare de peste 11000 000 lei. Numai orga­nizarea procesului tehnologic în atelierul de vitezometre aduce într-un an 2 300 000 lei economii. Iată şi alte avantaje pe care le oferă măsurile apli­cate pînă acum. Aşa de exem­plu prin modernizarea şi re­­proiectarea basculei romane de 2 000 kg s-a îmbunătăţit simţitor calitatea acestui produs. Prin reproiectare, nu­mărul reperelor a scăzut, bu­toanele de acţionare a pîrghiei de cintărire şi ale capacelor de proiecţie sunt acum confec­ţionate din mase plastice. Ca urmare s-a redus manopera şi se fac însemnate economii de metal: 14 tone numai la producţia acestui an. Sandu ROMAN coresp. Hotărîre a Consiliului de Miniştri privind învăţămîntul seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior Printr-o recentă hotărîre a­­ Consiliului de Miniştri, se a­­­­­uc o serie de îmbunătăţiri­­ învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior. Prin noua Hotărîre se des­fiinţează limita de vîrstă pen­tru toţi cei care doresc să-şi completeze studiile în învăţă­­mîntul seral sau fără frecven­ţă de cultură generală şi su­perior. Pentru cei care se în­scriu la aceste forme de învă­­ţămînt nu se mai cer nici un fel de recomandări şi nici o condiţie privind vechimea în muncă, specialitatea şi califi­carea în producţie. Potrivit reglementării în vi­goare, începînd cu noul an şcolar, învăţămîntul mediu se­ral de cultură generală func­ţionează cu clasele IX-XII. La secţiile serale sunt admişi oamenii muncii, absolvenţi ai şcolii de 7 şi 8 ani sau ai unei şcoli echivalente care do­resc să-şi completeze studiile medii fără a părăsi locul de muncă. Acestor elevi li se va acorda un concediu plătit de 30 zile o singură dată, în afara concediului de odihnă, pentru pregătirea şi prezenta­rea la examenul de maturitate. Invăţămîntul de cultură ge­nerală fără frecvenţă, func­ţionează cu clasele V—XII pentru toţi cetăţenii ţării care doresc să-şi completeze stu­diile. Intr-un an şcolar, elevii pot promova o singură clasă. Ei pot obţine anual cîte un concediu de studii fără plată de 30 zile, în afara concediu­lui de odihnă, pentru prezen­tarea la examene, învăţămîntul superior seral funcţionează în cadrul insti­tutelor tehnice. In această ca­tegorie de învăţămînt sunt ad­mişi oamenii muncii absol­venţi ai şcolilor medii de cul­tură generală cu examen de maturitate sau ai unei şcoli echivalente cu diplomă, care doresc să obţină o calificare superioară în specialitatea ac­tivităţii lor, sau într-o specia­litate înrudită, fără a părăsi locul de muncă. Pentru pre­zentarea o singură dată la concursul de admitere, la exa­menele de an şi la examenul de stat li se acordă anual cite un concediu de studii plătit de 30 zile, în afara concediu­lui de odihnă. învăţămîntul superior fără frecvenţă se organizează în universităţi, institute pedago­gice, la institutul de ştiinţe economice şi la institutul de cultură fizică. Sunt admişi oa­menii muncii care au absol­vit şcoala medie de cultură generală cu diplomă de ma­turitate sau o şcoală echiva­lentă cu diplomă şi care do­resc să obţină o calificare su­perioară. Ei beneficiază de cîte un concediu anual de studii fără plată de 30 zile, în afara concediului de odihnă, pentru prezentarea la concursul de admitere și la examenele a­­nuale, precum și un singur concediu plătit de 30 zile pen­tru prezentarea la examenul de stat. Cadrele didactice cu­prinse în această categorie de studii primesc concedii plătite pentru sesiunile de examene care nu coincid cu vacanţele şcolare. Admiterea în ambele cate­gorii de învăţămînt superior, precum şi în clasa a IX-a de învăţămînt seral şi fără frec­venţă se face prin concurs, în limita locurilor stabilite anual. Cei care studiază în învăţă­mîntul seral de cultură gene­rală şi superior vor fi progra­maţi în schimburi de produc­ţie care să le permită frec­ventarea regulată a cursurilor şi nu vor presta ore de mun­că suplimentară în zilele de curs. Celor care studiază în învăţămîntul fără frecvenţă de cultură generală şi supe­rior li se asigură un sistem de ajutor şi control pe par­cursul anului (lucrări de con­trol, consultaţii, meditaţii) pentru a le înlesni prezenta­rea lor la examene în cele mai bune condiţiuni. * Potrivit unei Hotărîri a Con­siliului de Miniştri, începînd cu anul de învăţămînt 1965— 1966, şcoala generală de 8 ani se va numi „Şcoala gene­rală“, iar şcoala medie va purta denumirea de „Liceu“. Printre evidenţiatele secţiei tricotaje II de la „Drapelul roşu“ se numără şi tînăra Marina Gîţă. Deviza după care se con­duce la locul ei de muncă este: produse de cea mai bună calitate! VIZITA IN ORAŞUL NOSTRU A DELEGAŢIEI DE ZIARIŞTI CHINEZI In cursul zilei de miercuri a sosit în oraşul nostru dele­gaţia de ziarişti din R.P. Chi­neză, condusă de tovarăşul Wan I, redactor şef adjunct al ziarului „Jenminjibao“. Oaspeţii au vizitat oraşul, muzeul Brukenthal şi Uzinele textile Cisnădie. In aceiaşi zi delegația a plecat la Braşov. Pentru ridicarea continuă a procesului instructiv-educativ Timp de două zile, în 7 şi 8 septembrie, s-au des­făşurat lucrările consfătuiri­lor cadrelor didactice din ora­şul şi raionul Sibiu. Ele au decurs într-o atmosferă de puternic entuziasm şi impuls creator aducîndu-şi o în­semnată contribuţie la îmbu­nătăţirea pe viitor a calităţii muncii instructiv-educative în şcoli, la nivelul exigenţelor actuale. Folosind condiţiile materia­le puse la dispoziţie şi apli­­cînd creator principiile peda­gogiei înaintate, cadrele di­dactice au reuşit să obţină rezultate bune. In anul şco­lar 1964/1965 procentul de promovabilitate reprezintă 83,8 la sută la şcolile medii şi 90 la sută la şcolile pro­fesionale din oraş, iar la şco­lile din raion 94,23 la sută la clasele I—IV, 86,68 la sută la clasele V—XI. Cifrele o­­glindesc faptul că educatorii, învăţătorii şi profesorii şi-au îmbunătăţit metodele de pre­dare, au îmbinat mai strîns educaţia cu instrucţia reuşind să trezească la elevi mai mult interes pentru învăţătură. S-a redus simţitor procentul note­lor mediocre. Succesele în munca de for­mare şi educare a tinerei ge­neraţii sunt rodul ridicării continue a nivelului ideolo­gic şi politic al cadrelor di­dactice, al perfecţionării lor profesionale, al creşterii efi­cienţei lecţiilor. Pe linia educării elevilor s-au făcut simţite rezultatele tot mai bune ale colaborării şcolii cu familia. Faptele de indisciplină ale elevilor se împuţinează datorită supu­nerii acestor acte dezbaterii opiniei, în colectivul de elevi sau în şedinţele cu părinţii. Şcoala şi familia colaborea­ză mai intens la formarea conştiinţei noi, socialiste. Referatele prezentate la consfătuiri au scos în evi­denţă cu precădere sarcinile ce revin şcolii în lumina documetelor celui d­e-al IX-lea Congres al Partidului Comu­nist Român. S-a subliniat cu acest prilej grandiosul pro­gram de dezvoltare a ţării noastre, continuarea procesu­lui de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste în toate domeniile de activitate eco­nomică, ştiinţifică şi cultu­rală. Acest ritm impetuos fa­ce necesară ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a acu­mulării cunoştinţelor de cul­tură generală, tehnică şi ştiin­ţifică, operă la care cadrele didactice trebuie să-şi aducă preţioasa lor contribuţie. Pe marginea referatelor au luat cuvîntul zeci de învăţă­tori şi profesori, care con­ştienţi de misiunea lor, şi-au manifestat hotărîrea de a îndeplini sarcinile ce le re­vin din directivele partidului. „Ne vom strădui să dăm ele­vilor maximum de cunoştin­ţe, pentru ca ei să devină specialiştii de mîine ai pa­triei noastre dragi. Avem a­­sigurate toate condiţiile ma­teriale să ne îndeplinim acest angajament“ , spunea în încheierea cuvîntului său pro­fesorul Ioan Candrea, direc­torul adjunct al Şcolii medii nr. 3 Sibiu. Profesoara de limba ro­mână Maria Fanache, de la Şcoala medie nr. 1, sublinia că faţă de complexitatea pro­blemelor, de progresul înre­gistrat de ştiinţă şi tehnică, de creşterea continuă a nive­lului cultural al maselor, ca­drelor didactice li se cere să cunoască cît mai profund valorile literaturii universale şi naţionale pentru a le putea transmite elevilor. „Pregătirea multilaterală a cadrelor didac­tice — sublinia vorbitoarea — trebuie să se manifeste prin activitatea de cercetare ştiin­ţifică şi perfecţionare con­tinuă“. Numeroase cadre didactice s-au referit în cuvîntul lor la ridicarea continuă a calităţii procesului instructiv-educativ în opera de formare a omului nou. Tovarăşii Valeria Lămă­­şan, Horst Klusch, Mircea A­­todiresei, Johann Grau şi mul­ţi alţii au demonstrat pe larg necesitatea preocupării pentru formarea la elevi a dragostei faţă de patrie, a comporta­mentului civilizat în societate. Vorbitorii au reliefat, de ase­menea, importanţa deosebită a ridicării în permanenţă a nivelului ideologic şi politic al cadrelor didactice — cheia înţelegerii cu competenţă a problemelor pe care le ridică viaţa în mersul ei ascendent. La consfătuirea cadrelor di­dactice s-a prezentat, în ziua a doua, referatul: „Munca de educare a elevilor şi exem­plul personal al educatorului“. Acest material, deosebit de valoros, a reliefat grija şi a­­tenţia care se acordă învăţă­mîntului în patria noastră, ro­lul şcolii în formarea genera­ţiei viitoare. Sarcinile educa­torului se pot realiza, subli­nia referatul, numai printr-o luptă neabătută pentru ridica­rea calitativă a procesului in­structiv-educativ, prin spori­rea receptivităţii la tot ceea ce e nou în pedagogia mo­dernă. Hotărîrea pe care au mani­festat-o cadrele didactice la consfătuiri, de a-şi îndeplini nobila lor misiune, ne îndrep­tăţesc să afirmăm acum, la început de an, că rezultatele pe care le vor obţine în pro­cesul instructiv-educativ vor fi la înălţimea cerinţelor, la ni­velul realizărilor măreţe pe care le înfăptuieşte poporul nostru. Gh. NIŢU

Next