Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)

1965-10-09 / nr. 3589

Jacara albăaaOaaă ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXI, nr. 3589 | Sîmbătă, 9 octombrie 1965 1 4 pagini — 20 bani . r­e pe fron­tid întrecerii se evn lu­te Calitatea arcurilor poate şi trebuie să fie îmbunătăţită De circa trei ani, uzina „Elastic“ a asimilat în fabri­caţie aproape 8 000 sortimen­te de arcuri, de la cele mai mici, pînă la cele mai mari care se utilizează la auto­camioanele româneşti, la lo­comotiva Diesel-electrică etc. In acești ani, uzina a fost dotată cu o serie de mașini noi de mare randament. Principalele produse au fost echipate cu S.D.V. Astfel, gradul de echipare cu S.D.V. a arcurilor lame a ajuns în 1965, la 4,4; a arcurilor în­fășurate la cald la 3,97; a arcurilor pentru L.D.E. la 8,20; a arcurilor pentru auto­camioane la 9,07; iar la arcurile necesare pompelor de injecţie pentru tractoare 9,16. Media pe uzină, în ce pri­veşte echiparea cu S.D.V., a crescut în raport cu 1963, de cîteva ori. Acest lucru de­monstrează preocuparea con­tinuă a colectivului de aici pentru îmbunătăţirea calită­ţii arcurilor. In acelaşi scop au fost organizate în fiecare an, cursuri pentru îmbogă­ţirea cunoştinţelor muncito­rilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor. Au fost aplicate cu bune rezultate sute de M.T.O. Numai în 1965 au fost aplicate în procesul de producţie 35 măsuri, care au contribuit substanţial la ri­dicarea parametrilor arcuri­lor. In realizarea unor pro­duse de bună calitate s-a ţinut cont şi de propunerile beneficiarilor. Studiind o se­rie de neajunsuri la arcurile pentru pompele de injecţie, colectivul de la „Elastic“ a introdus o măsură tehnico­­organizatorică eficientă cu privire la reperul Pl/121. Aplicarea ei a fost cît se poate de binevenită. De atunci Uzina mecanică din Sina­ia adresează numai cuvinte de laudă arcurarilor sibieni. Greutăţi s-au ivit şi în ceea ce priveşte reperele 58/142 şi 58/651. Arcurile o­boseau mai repede în exploa­tare decît se prevăzuse. Pen­tru remedierea acestor lipsuri s-a executat în uzină un dis­pozitiv pentru încercarea de pulsaţii care să fie cît mai apropiate de cele din exploa­tare. Şi s-a reuşit. Arcurile respective răspund acum ce­rinţelor mecanice şi elasti­ce preconizate. Aşa că din luna aprilie a.c., pentru a­­ceste produse, uzina nu a mai primit nici o reclamaţie. Ceea ce este caracteristic la „Elastic", este faptul că fiecare reclamaţie înregistra­tă, face obiectul unui studiu aprofundat din partea cadre­lor competente, care iau şi măsurile adecvate. Numai aşa se explică faptul că de la un an la altul, numărul re­­clamaţiilor scade. Este un lucru bun, care merită să fie subliniat. Totuşi în activi­tatea arcurarilor, a tehnolo­gilor şi a inginerilor, mai există încă unele carenţe semnalate de înseşi reclama­­ţiile expediate pe adresa lor de diferiţi beneficiari. Răsfoind dosarele cu re­clamaţii constaţi că numă­rul lor, pînă la zi, se ridică la 52, în valoare totală de 138 600 lei. Din acestea, cau­tă să ne lămurească tov. Ni­colae Danciu, tehnician la serviciul C.T.C., numai 22 ar fi întemeiate, restul nevizînd calitatea produselor. Analizînd această stare de lucruri într-o adunare gene­rală, comuniștii au scos la iveală că în anumite sectoare de activitate mai persistă unele lipsuri. Astfel, s-a ară­tat că diverse tipuri de arcuri ajunse în exploatare își pierd caracteristicile elastice, au abateri de la diagrama for­țelor, sau de la disciplina tehnologică, că se mai exe­cută tratamente termice ne- I. N. (Continuare în pag. 2-a) Mişcarea de inovaţii în plin avînt Ca urmare a muncii poli­tice desfăşurată de comitetul de partid şi a interesului ce-l manifestă muncitorii, tehni­cienii şi inginerii de la uzina „Independenţa“ faţă de intro­ducerea tehnicii noi, mişcarea de inovaţii la această mare unitate industrială la un tot mai mare avînt. Astfel, pînă în prezent, la cabinetul tehnic au fost înre­gistrate 280 propuneri de ino­vaţii din care s-au aplicat 168 cu un efect economic an­­tecalculat de 2 091000 lei. Merită a fi menţionată pro­punerea făcută de un colectiv condus de tehnicianul Carol Henter, care se referă la con­fecţionarea bolţurilor de la lanţul pentru secerători-le­­gători şi combina de porumb. Aceasta generează o econo­mie anuală de 341 779 lei. Cazangiul Iosif Mentele a propus schimbarea tehnolo­giei la confecţionarea virole­­lor de la cuptorul de pră­­jire magnetizantă (efect eco­nomic de 15 000 lei). Al. TIBERIAN coresp. Realizări din industria textilă In cadrul întreprinderilor textile din oraşul nostru se desfăşoară o vie şi entuziastă întrecere socialistă, cu obiec­tive concrete. Colectivele de muncă ale acestor fabrici sunt animate de dorinţa de a pro­duce tot mai mult, mai bun şi mai ieftin. In acest scop, ele se preocupă de continua perfecţionare a procesului de producţie, prin aplicarea unui însemnat număr de inovaţii şi măsuri tehnico-organiza­­torice. Ca urmare, la cele patru întreprinderi textile din Si­biu („Libertatea“, „Drapelul roşu", „7 Noiembrie“ şi „Dumbrava“), s-au dat, peste prevederile planului, în cele 3 trimestre, produse a căror valoare se ridică la suma de 5 250 000 lei. Importante depăşiri de plan Colectivul de muncă al sec­torului de exploatare a lem­nului din Orlat desfăşoară o rodnică activitate. Ca ur­mare, aici se înregistrează lună de lună importante de­păşiri de plan. Pe luna sep­tembrie, bunăoară, la produc­ţia marfă s-au dat produse în plus în valoare de 350 000 lei. Economiile obţinute la preţul de cost pe 8 luni se cifrează la 120 000 lei. De subliniat faptul că, da­torită unei bune organizări a muncii, planul de producţie a fost realizat la toate sor­timentele. Un aport substan­ţial la obţinerea acestor re­zultate l-au adus parchetele Sibiel (maistru Nicolae O­­preanu) și Strîmba (maistru Grigore Petre). Ștefan MUNTEANU coresp. JhunincL ii cuL&ri Aproape simultan, războa­iele efectuau cele patru bătăi scurte, ritmice. Spetele sco­teau un zumzet ce se pier­dea iute în sală. Cirul lovi­turile sacadate ale mașinilor conteneau, numai în capătul halei bîzlia un motor în sur­dină. Fără să privești, ghi­ceai mîinile îndeminatice care se mişcau cu înfrigurare, mîngiind parcă pluşul colorat al covoarelor. Privirile mi se opriseră pe o fişă de carton agăţată de o plasă din sîrmă, pentru protecţie. Cu puţin mai înain­te aflasem care este norma zilnică. Văzînd insă că pe hîrtia din faţă cantităţile în­treceau cu mult pe cele pre­văzute in plan, m-am întors cu privirea întrebătoare către însoţitorul meu, tov. Dumi­tru Popa, şeful secţiei covoa­re pluşate de la Uzinele tex­tile Cisnădie. — Precum vedeţi. Un me­tru şi chiar doi peste plan — îmi răspunde el la între­barea încă nerostită. Dinsa este tov. Maria Gordea, des­pre care v-am vorbit. Cele două muncitoare, Ma­ria Gordea şi tovarăşa ei, Elena Sandu, se deplasau în acelaşi timp, aranjau firul de băteală, îl pieptănau. Cu o mişcare simplă, tov. Maria Gordea atinge o Bară. Spata care rămăsese uitată intre fire pentru o clipă, se re­pede brusc, bătînd în firul de jenil potrivit, apoi se re­trage. Atunci, cu iuţeală ui­mitoare, suveica se strecoară prin urzeală de la un capăt la altul. In vreme ce iţele saltă vesele, spata se mişcă din nou. După cele patru lovituri ale ei, războiul se opreşte. Şi cu el aproape in acelaşi timp şi celelalte din jur. Peste războaie, liniştea încearcă să se ţeasă ca o pînză nevăzută. Din nou se trage un fir de jenil. Mă uit la tov. Gordea. O muncitoare cam la treizeci de ani, de statură mijlocie. — Vă place modelul a­­cesta? — mă întreabă pe neaşteptate arătînd spre co­vor, peste care îşi trece de­getele subţiri, ca şi cum ar vrea să-i transmită ceva din neastimpărul ei. Fără să am răgaz de a răspunde, interlocutoarea mea începe să-mi vorbească des­pre modelul 1001, pe care îl executa. II cunoaşte „pe din­afară" — fără să aibă ne­voie de desen. Patosul cu care vorbea despre covoarele pe care le lucrează, m-a făcut să-nţeleg dragostea ce o pune in tot ce face. Despre calitate a ţinut să adauge şeful sec­ţiei: este foarte bună, iar planul lunar îl depăşeşte cu 22—40 la sută. Muncitoarea Gordea, care se bucură de aprecierea una­nimă a colectivului, deţine două insigne de evidenţiată în întrecerea socialistă. Ea, care este una dintre cele mai vechi in­secţie, se poate min­­dri cu frumoasele covoare pe care le-a lucrat din 1957 şi pînă în prezent. Iar dacă ar fi să le pună cap la cap, ele ar acoperi distanţa de la Sibiu, la Cisnădie, pe drumul vechi. Intre cele două oraşe s-ar deschide un drum pre­sărat cu tot felul de flori alese cu migală. Cele două muncitoare trag din nou firul multicolor pe care-l aşează cu grijă. Ajung la cel de-al douăzecelea stoc de jenil şi ei ştiu că aici este jumătatea. Atenţiei Se cere atenţie ca florile să meargă simetric, cu culorile potrivite, conform modelului. Pe pervazul ferestrei nişte glastre cu flori. Muşcatele din ghivece îşi desfac cu gra­ţie petalele sîngerii. Privesc covorul la care se lucrează. De pe desenul lui, zeci de alte flori, purpurii, roz sau albe, ţesute parcă din frăge-­ zimea celor naturale, încîntă ochiul. Iar din această im­binare, ce pare un joc fan­tastic de lumină şi culori, ceva s-a răsfrint şi pe chipu­rile ţesătoarelor. Prof. Marin NIŢĂ Timpul nu aşteaptă. Un ultim efort la însămînţări Pînă la data de 6 octombrie inclusiv s-a însămînţat o suprafaţă de aproape 12 000 hectare, reprezentînd 71% din plan. Cele mai avansate cu lucrările sînt G.A.S. care au efectuat însămînţările în proporţie de 96,4%, din care cu grîu 94,3%. Respectîndu-şi anga­jamentele G.A.S. Avrig, Noul, Sibiu 2, au terminat această importantă lucrare pînă la data de 6 octombrie. Celelalte unităţi de stat au create toate condiţiile ca pînă la 10 oc­tombrie să încheie cu succes însămînţările. Şi în majoritatea cooperativelor de producţie s-a muncit cu spor, cu simţ de răspun­dere. C.A.P. din Porumbacu de Jos şi Porumbacu de Sus, din Scorei, Aciliu, Topîrcea ş.a. au însămînţat cele mai mari suprafeţe din plan, pînă la data respectivă. Cu toate acestea procentul pe raion în sectorul C.A.P. este destul de scăzut: 66,3%, din care grîu 61,5%. Rezultă deci că, nu în toate unităţile se utilizează mijloacele de muncă la întreaga lor capacitate. In ziua de 6 octombrie, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin cîteva unităţi agricole. Iată constatările. Mecanizatorii in frunte Ca urmare a aplicării mă­surilor luate de consiliul de conducere al G.A.S. Şura Mi­că, lucrările agricole la toate brigăzile de cîmp s-au desfă­şurat în cele mai bune con­diţii agrotehnice. Astfel, pînă la data de 7 octombrie seara, cele 920 ha planificate a se însămînţa cu grîu, orz, ovăz, secară şi borceag au fost ter­minate. întrecerea socialistă a fost cîştigată de brigada a 4-a din Cristian, condusă de Ion Avram. Dintre tractorişti cei mai activi în această campanie — ne-a spus tov. Victor Pricop, inginerul şef — au fost Ioan Conţiu şi Ernest Bogoi. Concomitent cu însămînţă­rile, lucrătorii din G.A.S. Şura Mică au recoltat în­treaga suprafaţă cultivată cu cartofi: 150 ha. In pre­zent ei lucrează intens la însilozări, la transportul în­grăşămintelor naturale la cîmp. Şi-au respectat cuvîntul Pînă în seara zilei de 6 octombrie lucrătorii de la G.A.S. Sălişte au semănat 280 ha cu grîu din 300 pla­nificate, 50 ha cu secară din 50, 35 ha cu borceag din 50 şi au executat arături pen­tru însămînţare pe 395 ha, din 400. Cele cîteva hectare rămase de semănat vor fi Pe terenurile bine pregătite, ţăranii cooperatori din Amnaş, însămînţează ultimele supra­feţe cu grîu. 1 wmm La C.A.P. Săcel se recoltează mecanic cartofii de pe ultimele suprafeţe. gata pînă în seara zilei de 7 octombrie, dată care va marca încheierea campaniei de însămînțări. La Cristian însâmînţârile se tărăgănează In raidul nostru am tre­cut şi pe la cooperativa a­­gricolă de producţie din Cristian. Pe cooperatorii de aici ne obişnuiserăm să-i e-I. NISTOR şi N. IZDRAILA (Continuare în pag. 2-a) De la Cabinetul­­ de partid , Universitatea serală de marxism-leninism din o­­raşul Sibiu îşi deschide cursurile în ziua de 13 octombrie, la orele 17. Cu acest prilej toţi stu­denţii de la secţiile eco­nomie politică, filozofie, istorie şi construcţie de partid sînt invitaţi în sa­la clubului uzinei „Inde­pendența“.

Next