Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)
1965-10-09 / nr. 3589
Jacara albăaaOaaă ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXI, nr. 3589 | Sîmbătă, 9 octombrie 1965 1 4 pagini — 20 bani . re pe frontid întrecerii se evn lute Calitatea arcurilor poate şi trebuie să fie îmbunătăţită De circa trei ani, uzina „Elastic“ a asimilat în fabricaţie aproape 8 000 sortimente de arcuri, de la cele mai mici, pînă la cele mai mari care se utilizează la autocamioanele româneşti, la locomotiva Diesel-electrică etc. In acești ani, uzina a fost dotată cu o serie de mașini noi de mare randament. Principalele produse au fost echipate cu S.D.V. Astfel, gradul de echipare cu S.D.V. a arcurilor lame a ajuns în 1965, la 4,4; a arcurilor înfășurate la cald la 3,97; a arcurilor pentru L.D.E. la 8,20; a arcurilor pentru autocamioane la 9,07; iar la arcurile necesare pompelor de injecţie pentru tractoare 9,16. Media pe uzină, în ce priveşte echiparea cu S.D.V., a crescut în raport cu 1963, de cîteva ori. Acest lucru demonstrează preocuparea continuă a colectivului de aici pentru îmbunătăţirea calităţii arcurilor. In acelaşi scop au fost organizate în fiecare an, cursuri pentru îmbogăţirea cunoştinţelor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Au fost aplicate cu bune rezultate sute de M.T.O. Numai în 1965 au fost aplicate în procesul de producţie 35 măsuri, care au contribuit substanţial la ridicarea parametrilor arcurilor. In realizarea unor produse de bună calitate s-a ţinut cont şi de propunerile beneficiarilor. Studiind o serie de neajunsuri la arcurile pentru pompele de injecţie, colectivul de la „Elastic“ a introdus o măsură tehnicoorganizatorică eficientă cu privire la reperul Pl/121. Aplicarea ei a fost cît se poate de binevenită. De atunci Uzina mecanică din Sinaia adresează numai cuvinte de laudă arcurarilor sibieni. Greutăţi s-au ivit şi în ceea ce priveşte reperele 58/142 şi 58/651. Arcurile oboseau mai repede în exploatare decît se prevăzuse. Pentru remedierea acestor lipsuri s-a executat în uzină un dispozitiv pentru încercarea de pulsaţii care să fie cît mai apropiate de cele din exploatare. Şi s-a reuşit. Arcurile respective răspund acum cerinţelor mecanice şi elastice preconizate. Aşa că din luna aprilie a.c., pentru aceste produse, uzina nu a mai primit nici o reclamaţie. Ceea ce este caracteristic la „Elastic", este faptul că fiecare reclamaţie înregistrată, face obiectul unui studiu aprofundat din partea cadrelor competente, care iau şi măsurile adecvate. Numai aşa se explică faptul că de la un an la altul, numărul reclamaţiilor scade. Este un lucru bun, care merită să fie subliniat. Totuşi în activitatea arcurarilor, a tehnologilor şi a inginerilor, mai există încă unele carenţe semnalate de înseşi reclamaţiile expediate pe adresa lor de diferiţi beneficiari. Răsfoind dosarele cu reclamaţii constaţi că numărul lor, pînă la zi, se ridică la 52, în valoare totală de 138 600 lei. Din acestea, caută să ne lămurească tov. Nicolae Danciu, tehnician la serviciul C.T.C., numai 22 ar fi întemeiate, restul nevizînd calitatea produselor. Analizînd această stare de lucruri într-o adunare generală, comuniștii au scos la iveală că în anumite sectoare de activitate mai persistă unele lipsuri. Astfel, s-a arătat că diverse tipuri de arcuri ajunse în exploatare își pierd caracteristicile elastice, au abateri de la diagrama forțelor, sau de la disciplina tehnologică, că se mai execută tratamente termice ne- I. N. (Continuare în pag. 2-a) Mişcarea de inovaţii în plin avînt Ca urmare a muncii politice desfăşurată de comitetul de partid şi a interesului ce-l manifestă muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzina „Independenţa“ faţă de introducerea tehnicii noi, mişcarea de inovaţii la această mare unitate industrială la un tot mai mare avînt. Astfel, pînă în prezent, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 280 propuneri de inovaţii din care s-au aplicat 168 cu un efect economic antecalculat de 2 091000 lei. Merită a fi menţionată propunerea făcută de un colectiv condus de tehnicianul Carol Henter, care se referă la confecţionarea bolţurilor de la lanţul pentru secerători-legători şi combina de porumb. Aceasta generează o economie anuală de 341 779 lei. Cazangiul Iosif Mentele a propus schimbarea tehnologiei la confecţionarea virolelor de la cuptorul de prăjire magnetizantă (efect economic de 15 000 lei). Al. TIBERIAN coresp. Realizări din industria textilă In cadrul întreprinderilor textile din oraşul nostru se desfăşoară o vie şi entuziastă întrecere socialistă, cu obiective concrete. Colectivele de muncă ale acestor fabrici sunt animate de dorinţa de a produce tot mai mult, mai bun şi mai ieftin. In acest scop, ele se preocupă de continua perfecţionare a procesului de producţie, prin aplicarea unui însemnat număr de inovaţii şi măsuri tehnico-organizatorice. Ca urmare, la cele patru întreprinderi textile din Sibiu („Libertatea“, „Drapelul roşu", „7 Noiembrie“ şi „Dumbrava“), s-au dat, peste prevederile planului, în cele 3 trimestre, produse a căror valoare se ridică la suma de 5 250 000 lei. Importante depăşiri de plan Colectivul de muncă al sectorului de exploatare a lemnului din Orlat desfăşoară o rodnică activitate. Ca urmare, aici se înregistrează lună de lună importante depăşiri de plan. Pe luna septembrie, bunăoară, la producţia marfă s-au dat produse în plus în valoare de 350 000 lei. Economiile obţinute la preţul de cost pe 8 luni se cifrează la 120 000 lei. De subliniat faptul că, datorită unei bune organizări a muncii, planul de producţie a fost realizat la toate sortimentele. Un aport substanţial la obţinerea acestor rezultate l-au adus parchetele Sibiel (maistru Nicolae Opreanu) și Strîmba (maistru Grigore Petre). Ștefan MUNTEANU coresp. JhunincL ii cuL&ri Aproape simultan, războaiele efectuau cele patru bătăi scurte, ritmice. Spetele scoteau un zumzet ce se pierdea iute în sală. Cirul loviturile sacadate ale mașinilor conteneau, numai în capătul halei bîzlia un motor în surdină. Fără să privești, ghiceai mîinile îndeminatice care se mişcau cu înfrigurare, mîngiind parcă pluşul colorat al covoarelor. Privirile mi se opriseră pe o fişă de carton agăţată de o plasă din sîrmă, pentru protecţie. Cu puţin mai înainte aflasem care este norma zilnică. Văzînd insă că pe hîrtia din faţă cantităţile întreceau cu mult pe cele prevăzute in plan, m-am întors cu privirea întrebătoare către însoţitorul meu, tov. Dumitru Popa, şeful secţiei covoare pluşate de la Uzinele textile Cisnădie. — Precum vedeţi. Un metru şi chiar doi peste plan — îmi răspunde el la întrebarea încă nerostită. Dinsa este tov. Maria Gordea, despre care v-am vorbit. Cele două muncitoare, Maria Gordea şi tovarăşa ei, Elena Sandu, se deplasau în acelaşi timp, aranjau firul de băteală, îl pieptănau. Cu o mişcare simplă, tov. Maria Gordea atinge o Bară. Spata care rămăsese uitată intre fire pentru o clipă, se repede brusc, bătînd în firul de jenil potrivit, apoi se retrage. Atunci, cu iuţeală uimitoare, suveica se strecoară prin urzeală de la un capăt la altul. In vreme ce iţele saltă vesele, spata se mişcă din nou. După cele patru lovituri ale ei, războiul se opreşte. Şi cu el aproape in acelaşi timp şi celelalte din jur. Peste războaie, liniştea încearcă să se ţeasă ca o pînză nevăzută. Din nou se trage un fir de jenil. Mă uit la tov. Gordea. O muncitoare cam la treizeci de ani, de statură mijlocie. — Vă place modelul acesta? — mă întreabă pe neaşteptate arătînd spre covor, peste care îşi trece degetele subţiri, ca şi cum ar vrea să-i transmită ceva din neastimpărul ei. Fără să am răgaz de a răspunde, interlocutoarea mea începe să-mi vorbească despre modelul 1001, pe care îl executa. II cunoaşte „pe dinafară" — fără să aibă nevoie de desen. Patosul cu care vorbea despre covoarele pe care le lucrează, m-a făcut să-nţeleg dragostea ce o pune in tot ce face. Despre calitate a ţinut să adauge şeful secţiei: este foarte bună, iar planul lunar îl depăşeşte cu 22—40 la sută. Muncitoarea Gordea, care se bucură de aprecierea unanimă a colectivului, deţine două insigne de evidenţiată în întrecerea socialistă. Ea, care este una dintre cele mai vechi insecţie, se poate mindri cu frumoasele covoare pe care le-a lucrat din 1957 şi pînă în prezent. Iar dacă ar fi să le pună cap la cap, ele ar acoperi distanţa de la Sibiu, la Cisnădie, pe drumul vechi. Intre cele două oraşe s-ar deschide un drum presărat cu tot felul de flori alese cu migală. Cele două muncitoare trag din nou firul multicolor pe care-l aşează cu grijă. Ajung la cel de-al douăzecelea stoc de jenil şi ei ştiu că aici este jumătatea. Atenţiei Se cere atenţie ca florile să meargă simetric, cu culorile potrivite, conform modelului. Pe pervazul ferestrei nişte glastre cu flori. Muşcatele din ghivece îşi desfac cu graţie petalele sîngerii. Privesc covorul la care se lucrează. De pe desenul lui, zeci de alte flori, purpurii, roz sau albe, ţesute parcă din frăge- zimea celor naturale, încîntă ochiul. Iar din această imbinare, ce pare un joc fantastic de lumină şi culori, ceva s-a răsfrint şi pe chipurile ţesătoarelor. Prof. Marin NIŢĂ Timpul nu aşteaptă. Un ultim efort la însămînţări Pînă la data de 6 octombrie inclusiv s-a însămînţat o suprafaţă de aproape 12 000 hectare, reprezentînd 71% din plan. Cele mai avansate cu lucrările sînt G.A.S. care au efectuat însămînţările în proporţie de 96,4%, din care cu grîu 94,3%. Respectîndu-şi angajamentele G.A.S. Avrig, Noul, Sibiu 2, au terminat această importantă lucrare pînă la data de 6 octombrie. Celelalte unităţi de stat au create toate condiţiile ca pînă la 10 octombrie să încheie cu succes însămînţările. Şi în majoritatea cooperativelor de producţie s-a muncit cu spor, cu simţ de răspundere. C.A.P. din Porumbacu de Jos şi Porumbacu de Sus, din Scorei, Aciliu, Topîrcea ş.a. au însămînţat cele mai mari suprafeţe din plan, pînă la data respectivă. Cu toate acestea procentul pe raion în sectorul C.A.P. este destul de scăzut: 66,3%, din care grîu 61,5%. Rezultă deci că, nu în toate unităţile se utilizează mijloacele de muncă la întreaga lor capacitate. In ziua de 6 octombrie, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin cîteva unităţi agricole. Iată constatările. Mecanizatorii in frunte Ca urmare a aplicării măsurilor luate de consiliul de conducere al G.A.S. Şura Mică, lucrările agricole la toate brigăzile de cîmp s-au desfăşurat în cele mai bune condiţii agrotehnice. Astfel, pînă la data de 7 octombrie seara, cele 920 ha planificate a se însămînţa cu grîu, orz, ovăz, secară şi borceag au fost terminate. întrecerea socialistă a fost cîştigată de brigada a 4-a din Cristian, condusă de Ion Avram. Dintre tractorişti cei mai activi în această campanie — ne-a spus tov. Victor Pricop, inginerul şef — au fost Ioan Conţiu şi Ernest Bogoi. Concomitent cu însămînţările, lucrătorii din G.A.S. Şura Mică au recoltat întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi: 150 ha. In prezent ei lucrează intens la însilozări, la transportul îngrăşămintelor naturale la cîmp. Şi-au respectat cuvîntul Pînă în seara zilei de 6 octombrie lucrătorii de la G.A.S. Sălişte au semănat 280 ha cu grîu din 300 planificate, 50 ha cu secară din 50, 35 ha cu borceag din 50 şi au executat arături pentru însămînţare pe 395 ha, din 400. Cele cîteva hectare rămase de semănat vor fi Pe terenurile bine pregătite, ţăranii cooperatori din Amnaş, însămînţează ultimele suprafeţe cu grîu. 1 wmm La C.A.P. Săcel se recoltează mecanic cartofii de pe ultimele suprafeţe. gata pînă în seara zilei de 7 octombrie, dată care va marca încheierea campaniei de însămînțări. La Cristian însâmînţârile se tărăgănează In raidul nostru am trecut şi pe la cooperativa agricolă de producţie din Cristian. Pe cooperatorii de aici ne obişnuiserăm să-i e-I. NISTOR şi N. IZDRAILA (Continuare în pag. 2-a) De la Cabinetul de partid , Universitatea serală de marxism-leninism din oraşul Sibiu îşi deschide cursurile în ziua de 13 octombrie, la orele 17. Cu acest prilej toţi studenţii de la secţiile economie politică, filozofie, istorie şi construcţie de partid sînt invitaţi în sala clubului uzinei „Independența“.