Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-10-18 / nr. 3800
Anul XXII, 3800 MIERCURI 18 OCTOMBRIE, 1967 4 pagini — 20 bani SESIUNE In ziua de 24 octombrie 1967, ora 16, va avea loc sesiunea a XV-a ordinară a Sfatului popular al oraşului regional Sibiu cu următoarea ordine de zi: 1. Informare privind realizarea sarcinilor reieşite din Hiîtărîrea nr. 5 luată în sesiunea a XlV-a a Sfatului popular al orașului regional Sibiu, din 29 august 1967. 2. Raportul comitetului executiv în legătură cu preocuparea avută pentru aprovizionarea populaţiei şi a consumurilor colective. 3. Coraportul comisiei permanente de comerţ şi industrie locală. | BIBLIOTECA CEjjmi SIBIU pROCETOg~T«iT“ref4it |A«Ui. Unitivu i ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU EXPRESIE A GlNDIRII PROFUND ŞTIINŢIFICE, VII, CREATOARE A PARTIDULUI Drum deschis produselor Spre culmi tot mai înalte noastre pe piaţa mondială Colectivul Uzinelor textile Cisnădie a primit cu vie satisfacţie proiectul de directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale în concordanţă cu atributele noii etape de dezvoltare socialistă. Dezvoltarea multilaterală a industriei noastre, în general, a făcut posibilă şi necesară extinderea continuă a schimburilor economice cu alte ţări. Faţă de cantităţile infime de articole exportate în urmă cu 5—6 ani, în prezent, produsele noastre au pătruns în ţări cu industrie similară de mare prestigiu ca: Suedia, U.R.S.S., Norvegia, Danemarca, R. F. a Germaniei şi altele. Faţă de posibilităţile economiei noastre, ale sectorului şi Uzinelor textile din Cisnădie, numărul sortimentelor şi volumul articolelor care pot fi exportate este totuşi, mic. Aceasta se datoreşte pe de o parte necunoaşterii în amănunţime de către specialişti a cerinţelor pieţelor externe, iar pe de altă parte datorită unei divizări a producţiei pentru export. Sistemul actual al relaţiilor din comerţul exterior — dintre beneficiar şi producător — trece printr-o filieră întortochiată şi paralelă, ce comportă corespondenţe, evidenţe şi lucrări birocratice multiple. Este adevărat că în ultimul timp s-au întreprins unele acţiuni în scopul descentralizării comerţului exterior, prin transmiterea unor sarcini de export în atribuţia directă a ministerelor. S-au constituit colective şi sectoare Andrei VURPAREANU director general al Uzinelor textile Cisnădie (Continuare în pag. a III-a) ale progresului social Răscolitoarea revoluţie socială, iniţiată şi îndrumată de partid, a transformat din temelii istoria României, omul devenind stăpîn conştient al vremurilor sale. El este azi angajat în ritmul impetuos al istoriei contemporane, ce va primi impulsuri noi prin Hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967, documente de o deosebită însemnătate pentru progresul multilateral al patriei noastre. Obiectivele măreţe menţionate în documentele de partid, primite cu viu interes în întreaga ţară, constituie de fapt nu numai o consacrare ci şi o continuare consecventă a liniei generale a partidului de creştere a bunăstării poporului. Din aceste documente se desprinde că pe căile vieţii spre culmi tot mai înalte ale progresului social, toate regiunile ţării au cunoscut o puternică înflorire. In locul unor cătune înapoiate, compuse din îngrămădirea unor cocioabe insalubre, cu o ţărănime înglodată în nevoi şi sărăcie, roabă a superstiţiilor, au răsărit comune noi înflo- ritoare, unde pătrund continuu factori de civilizaţie. In oraşe pulsează acum o intensă viaţă ştiinţifică, culturală, se formează cadre cu o înaltă calificare, provenite în mare parte tocmai din mediul nou rural. Partidul a cîntărit cu simţ de răspundere trecutul, prezentul şi viitorul, cele trei timpuri, temelii ale unei gîndiri realiste, desprinzînd din analiza aprofundată a primilor doi factori perspectivele luminoase de viitor prin descătuşarea şi valorificarea maximă a potenţialul Doctor docent Carol GÖLLNER (Continuare în pag. a IlI-a) LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ SE DESFĂŞOARĂ ÎNTR-UN RITM CARE NU SATISFACE Conform indicaţiilor date, la 20 ale acestei luni campania însămînţărilor de toamnă trebuie să fie încheiată.» Or, la 15 octombrie, potrivit unei situaţii încheiate de Consiliul agricol raional, nu era realizat planul de însămînţări la grîu-secară în cooperativele agricole de producţie decît în proporţie de 56,1 la sută. Se dau explicaţii, punîndu-se totul pe seama aşa-ziselor cauze obiective. Dar, rămînerii în urmă la recoltatul, transportul din cîmp, predarea şi depozitarea culturilor de cartofi, sfeclă de zahăr, porumb boabe, la însămînţări nu i se pot aduce motivări. Aici este vorba, în primul rînd, de o slabă organizare a muncii şi de o insuficientă mobilizare a oamenilor la muncă. La C.A.P. Cristian, de exemplu, din 102 ha cu cartofi nu au fost recoltate de(Continuare în pag. a III-a) LA FABRICA DE CONFECŢII STEAUA ROŞIE CţlUnd itiiiţiţu" In acţiune întreprinderile economice din oraşul nostru, la finele celor 9 luni de activitate, au înregistrat importante succese în realizarea principalilor indicatori economico-financiari. în cadrul acestor unităţi, fabrica de confecţii Steaua roşie ocupă un loc de frunte. Este un merit al acestui colectiv de muncă faptul că indicele producţiei globale şi marfă a fost realizat în proporţie de 103,7 la sută, întregul spor de producţie marfă, realizat peste plan, de 6 237 000 lei, se datoreşte în exclusivitate creşterii productivităţii muncii. Economiile la preţul de cost pe 8 luni se cifrează la 1 955 000 lei iar beneficiul peste plan a depăşit valoarea de 1 500 000 lei. — Care sunt factorii esenţiali ce au generat aceste rezultate frumoase în activitatea întreprinderii * — ne-am adresat planificatorului principal GHEORGHE OPRESCU. — Cheia succesului în muncă o deţine organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Şi fiindcă am deschis discuţia consider că relaţii mai ample ar putea să furnizeze şeful serviciului tehnic ROMULUS OPRIŞ. — Este adevărat. Succesul în muncă l-am obţinut prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Planul legat de acest domeniu a cuprins 56 de probleme. S-a căutat a se trece prin filtrul ştiinţific toate aspectele muncii noastre. Şi fiindcă roadele se cunosc am să vă dau doar cîteva exemple. — Ce probleme principale aţi avut în planul de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii ? La această întrebare VICTOR BIBEREA, tehnician I Boris ROTARU economist (Continuare în pag. a IlI-a) Festivităţile de la Muzeul Brukenthal Manifestările ocazionate de împlinirea a 150 de ani de la deschiderea pentru public a Muzeului Brukenthal au debutat luni seara cu un concert de cameră susţinut de orchestra Filarmonicii de stat din Cluj, sub bagheta dirijorului Mircea Cristescu, şi cu concursul violonistului Ştefan Ruha. Concertul a avut loc în sala baroc a muzeului. Venind să cinstească îndelungata existenţă a prestigioasei instituţii muzeale sibiene, cunoscutul cor „Madrigal“ al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, dirijat de Marin Constantin, a prezentat un program pe măsura evenimentului şi intr-o interpretare remarcabilă. La concert au luat parte reprezentanţi ai organelor centrale, regionale şi locale de partid şi de stat, personalităţi marcante din domeniul culturii, atît din ţară cît şi din străinătate, în imagine: aspecte din timpul concertului. SUMAR: Itinerarii istorico-turistice (XI) PRIN FÎNTÎNELE LA SIBIEL 120 de ani de la naşterea compozitorului GHEORGHE DIMA pag. a ll-a SPORT, CINEMA, TELEVIZIUNE şi PUBLICITATE pag. a IV-a epenj,famuscat ieri şi de azi Marţi dimineaţa oaspeţii au participat la inaugurarea Muzeului tehnicii populare în Dumbrava Sibiului. După-amiază, în sala Casei de cultură, a avut loc şedinţa festivă dedicată aniversării a 150 de ani de la deschiderea Muzeului Brukenthal iar seara, în sala Teatrului de stat, oaspeţii au asistat la spectacolul folcloric dat de formaţiile artistice de amatori din regiunea Braşov. Azi, în sala Casei de cultură, se desfăşoară lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare, la care participă critici de artă din ţara noastră şi cercetători ai Muzeului Brukenthal, cu interesante comunicări ce reflectă valorile artistice existente în Muzeul Brukenthal, rolul şi contribuţia acestora la dezvoltarea culturii naţionale şi universale. Scrumiera de cristal — Bancuri! — Serios. Uite! Şi, ca să-mi demonstreze temeinicia afirmaţiei sale, amicul îşi descoperi, printr-o grimasă de circumstanţă, o dantură albă, de nerecunoscut. — Curios... — Curios? Eşti nostim. Mă vezi pe mine chiar aşa lipsit de ambiţie? — Că eşti ambiţios şi te pripeşti ştiu, însă în ches-Nu FOILETON tia fumatului mai trebuie şi altceva, nu numai ambiţie. — Voinţă? — Hm ... voinţă, convingere, stăpînire de sine etc., etc. — Ei bine. Eu o să-ţi arăt că fac din convingere! — Ai ambiţia asta? — Am! Adică sînt convins, ce mai— — Şi cam de cînd ai ajuns, hai să-i zicem cu indulgenţă, la această convingere ? — De cînd de necînd, principalul e că am ajuns. Şi ca să fiu mai precis, uite, de azi dimineaţă. Să fiu eu mai slab decît alţii? — ? — Uite, de pildă, directorul. Fuma 50—60 ţigări George CIOBANU (Continuare în pag. a Il-a)