Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-09-16 / nr. 3791
Voioşie în prima zi de şcoală. Foto: Fr. MSS AMPRENTELE NOULUI Ne vorbesc specialiştii de la fabrica Libertatea Fabrica Libertatea este cunoscută şi apreciată pentru stofele sale fine livrate atît în ţară cît şi în străinătate. Faptul se atestă şi prin scrisorile de mulţumire primite de conducerea fabricii. în ultimii doi ani unitatea s-a dezvoltat impetuos, productivitatea muncii şi producţia au crescut considerabil, capacităţile de producţie s-au dublat. Pentru a afla noutăţi în ceea ce priveşte dezvoltarea fabricii în continuare, am strîns în jurul mesei rotunde cîteva cadre de specialitate, cu care am avut o convorbire. — începînd din anul trecut, ne relata tovarăşul IOAN MUNTEANU, inginer şef adjunct, unitatea noastră şi-a dezvoltat capacităţile de producţie, a lichidat cu unele locuri înguste, în secţia ţesătorie s-au montat 192 războaie, cu un înalt grad de automatizare. Nici celelalte secţii n-au fost uitate. La finisaj au fost înlocuite vechile maşini cu altele noi. Nu de mult a intrat în funcţiune o maşină de fiert fixatstofe fine, cu proces continuu, faţă de cele vechi care aveau un proces discontinuu. Dotarea s-a soldat cu creşterea productivităţii muncii cu 200 la sută, fără să mai vorbim de calitatea ireproşabilă a stofelor. De asemenea, în toate secţiile fabricii noul îşi pune amprenta tot mai pregnant. De curînd, au fost date în exploatare instalaţiile automate de ventilaţie şi condiţionare a aerului. Instalaţia funcţionează după un program, asigurînd condiţii, microclimatice adecvate procesului de fabricaţie cît şi condiţiilor de muncă. în acest fel se rezolvă vechiul deziderat din secţii în problema scamelor, cît şi îngrijirea mai bună a maşinilor şi utilajelor. — Creaţia trebuie să ţină pasul cu modernizarea, ne spunea inginera PARASCHIVA NASEA. în prezent serviciul nostru lucrează intens la crearea unor modele noi de stofă care vor fi expuse la Bucureşti în luna octombrie. Printre cele 25 modele noi se află stofe pentru pardesie de damă, costume bărbăteşti 100% lînă fină, tergale, articole pentru copii etc. în perspectivă vom crea stofe fine uşoare (100% lînă şi în amestec cu tergal) care nu depăşesc greutatea de 400 grame per metru liniar. — în ce direcţie este îndreptat studiul privind organizarea ştiinţifică a producţiei? — De fapt studiul a început să-şi arate eficienţa, ne relata inginerul VIRGIL ANDRONACHE. în vederea lichidării locurilor înguste, s-au întreprins o serie de măsuri cu efect imediat. La faza bobinat, de la pregătirea ţesătoriei, de exemplu, prin I. NISTOR (Continuare în pag. a III-a) Clopoţelul a sunat Un sunet de clopoţel a anunţat o nouă etapă din viaţa elevilor. Anul şcolar a început. Deşi se repetă în fiecare toamnă, ca întotdeauna el a adus emoţii, bucurii, priviri întrebătoare. Cum va fi? Noul an şcolar marchează trecerea la învăţămîntul de 12 clase în liceele teoretice, introducerea de noi discipline ca teoria probabilităţilor şi statistica matematică, mecanica teoretică, istoria literaturii universale. PROLOG LA ŞCOALĂ Cartierul Hipodrom. O şcoală în culori pastel. Clase, laboratoare, mobilier, toate sunt noi, în preziua deschiderii, zeci de copii, cu priviri curioase, se uitau pe uşi, pe ferestre, unde se vor aşeza mîine în bănci. Vor asculta prin persoana dascălului cum li se adresează cultura de veacuri a omenirii, de la primele litere, pînă la marile descoperiri. Iată un grup. Nişte bănci noi trebuiau aşezate. Copiii, îndatoritori, vor să ajute personalul şi, iniţiativa lor e meritorie. * Dimineaţa zilei de 15 septembrie. Elevii stau aşezaţi în grupuri mari, cu privirile aţintite spre tînăra directoare care le vorbeşte. în scurtu-i prolog, tovarăşa M. Bozdoc are cuvinte înaripate de dragoste pentru cei mici şi de deplină admiraţie pentru cei mari. Apoi, un cor intonează cîntece despre patrie şi partid. Cîţiva elevi recită din versurile poeţilor noştri şi adaugă chiar poetice slove dedicate celor care vor învăţa în acest an. Totul reintră în alt program, trece cu alte cuvinte din aria festivă la cea laborioasă, la clase, la învăţătură. Noi lumini spirituale au început să strălucească şi în acest cartier, care se naşte sub ochii noştri. LA CISNĂDIE La Şcoala generală nr. 2 din Cisnădie, întregul mobilier de laborator a fost revizuit şi verificat astfel încît la începerea cursurilor să nu lipsească nimic. — Noi, îmi explica tovarăşul Ion Munteanu, directorul şcolii, ne bucurăm că avem un local nou şi am fost înzestraţi cu mobilier, cu aparatură modernă. Verificările pe care le-am făcut au avut şi scopul de a aplica aparatura în favoarea modernizării procesului de învăţământ. Picapul, magnetofonul, aude(Continuare în pag. a II-a) ________________________ Mijloacele mecanice pentru campania de toamnă sunt pregătite? Recoltatul culturilor tîrzii, pregătirea terenului şi executarea în timpul optim a însămînţărilor de toamnă sunt lucrări ce se impun a fi executate într-un timp scurt şi la un bun nivel agrotehnic. în cea mai mare parte acest volum important de muncă cade în sarcina Staţiunii de maşini şi tractoare Sibiu. Ca urmare, de felul cum au fost pregătiţi mecanizatorii, de felul cum vor funcţiona mijloacele mecanice depinde succesul întregii acţiuni. Avînd în vedere acest lucru, am dorit să aflăm care este stadiul de pregătire a maşinilor şi agregatelor ce urmează să lucreze în campanie. Dintr-o discuţie avută cu inginerul Eugen Nistorescu, şeful serviciului reparaţii din cadrul S.M.T. Sibiu, rezultă că toate forţele mecanice — tractoare, maşini de recoltat sfeclă de zahăr şi cartofi, pluguri, semănători, tăvălugi, remorci etc. — au fost puse în stare de funcţionare. Conducerea staţiunii a luat din timp măsuri pentru o cît mai bună folosire a acestora. Convorbire cu tovarăşul ing. Eugen Nistorescu de la S.M.T. Sibiu. — După cîte ştiţi şi dumneavoastră, în campania de vară s-au semnalat o serie de defecţiuni la combine şi la tractoare. Ce măsuri au fost luate pentru ca asemenea cazuri să fie cît mai rar întîlnite în actuala campanie? — Evident, au existat unele defecţiuni mai ales la combine, dată fiind complexitatea acestor maşini, cu multiple dispozitive de siguranţă — ne spune tovarăşul inginer Nistorescu. Tocmai de aceea, în cadrul pregătirilor pentru recoltările şi însămînţările de toamnă, am vegheat ca toate reparaţiile să fie executate de cei mai buni mecanici, la un nivel calitativ superior, aducîndu-se chiar unele îmbunătăţiri. Intrucît în condiţiile noastre de teren cu multe pante şi denivelări erau frecvente avariile la roţile de transport şi suporţii marcatoarelor de la maşinile de semănat, au fost luate măsuri de consolidare a acestora. De asemenea, orice mică dereglare constatată cu ocazia reviziilor tehnice a fost pe loc remediată. La ora actuală, mijloacele mecanice se află în C.A.P., unele lucrînd,altele aşteptînd intrarea în brazdă. De menţionat şi faptul că întregul personal tehnic a fost repartizat pe brigăzi, avînd misiunea de a asigura asistenţa tehnică pe toată perioada campaniei, cît şi legătura între conducerile C.A.P. şi S.M.T. La nivelul staţiunii s-a făcut instruirea şefilor de brigăzi cu problemele pe care le ridică lucrările agricole, insistîndu-se, în mod deosebit, asupra calităţii muncii. Un instructaj special s-a făcut apoi mecanizatorilor care vor lucra cu noile tipuri de maşini pentru recoltatul sfeclei de zahăr. Deci, în general, se poate spune că ne-am pregătit bine, conştienţi de răspun P. BADEA (Continuare tn pag. a Il-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, 3791 | Simbătă, 16 septembrie 1967 | 4 pagini —20 bani în secţia tricotaje, unitatea I-a a fabricii Drapelul roşu din Sibiu, comuniştii Pavel Opriş, maistrul secţiei şi Virgil Nanu, ajutor de maistru, acordă o deosebită atenţie calităţii reparaţiilor curente şi mijlocii ale maşinilor de tricotat rectilinii automate de care răspund. SUMLuni — „Împăcarea“ schiţă pag. a ll-a — Imperative ale dezvoltării sectorului zootehnic — REPRODUCŢIA Şl SELECŢIA — Săptămîna viitoare pe ecrane pag. a 11l-a — Sport, televiziune, publicitate pag. a IV-a OLIMPIADA LĂCĂTUŞULUI Comitetul U.T.C. de la uzina Automecanica a organizat cu tinerii lăcătuşi din uzină o olimpiadă pe tema „Cel mai bun lăcătuş“. Această acţiune a reunit la probe practice şi teoretice zeci şi zeci de tineri, care şi-au etalat priceperea şi destoinicia, fiecare dorind să ocupe un loc fruntaş pe scara ierarhiei profesionale. Rezultatele obţinute au dovedit buna pregătire profesională a concurenţilor. La proba practică pe primul loc s-a clasat Iosif Baştea, din organizaţia U.T.C. nr. 6, în cadrul acestui concurs, la ambele probe, primele trei locuri au fost ocupate de tinerii Nicolae Stoica — locul I, Mihai Floca şi Nicolae Mihai — locul II şi Iosif Baştea — locul III. Dată fiind importanţa acestei acţiuni în perfecţionarea muncii profesionale a tinerilor, în formarea spiritului de îndrăgire a meseriei alese, comitetul U.T.C. de la uzina noastră va organiza şi în viitor asemenea concursuri pe toate specialităţile. Valentin GHERGHEL coresp. Milionul ascuns şi lina de aur Un vechi proverb sună cam aşa: „Vai de oaia care nu-şi poate purta lîna“, proverb, care, în cazul de faţă vrea să zică: — Vai vouă, Uzinelor textile din Cisnădie că nu v-aţi ştiut gospodări materia primă (adică lîna), pe care magazinerul Gheorghe Lixandra, a manevrat-o cu atîta osîrdie încît în cîţiva anişori „şi-a pus la fereală“ chiar în magazie, un vagonaş de lînă în valoare de peste 1 300 000 lei. — N-aţi observat? Păcat! A observat Lixandra. Şi ca să elibereze locul, ca un veritabil strateg (fusese pe timpuri plutonier de jandarmi), după nopţi şi nopţi de insomnie, în care se căznea să-şi imagineze cam cît loc ar ocupa în buzunarele sale un milion de lei în hîrtii foşnitoare de cîte o sută, omul a pornit la acţiune. — Cam ce s-ar putea face cu un milion? l-a întrebat într-o zi Lixandra pe amicul său loan Velţan din Veştem. — Hmm! Dintr-un milion, dacă mă iei asociat FOILETON și dacă excludem „neprevăzutele“, se pot face minuni, îl lămuri la un pahar de vorbă „eroul“ nostru Veltan. El, eliberat din închisoare, era în căutarea unei noi lovituri, în vederea „refacerii“ sale financiare. Asociat pe jumătate — pricepi? — Cum, 500 000? Eu cu ... magazia, eu cu lîna, şi tu ... coate goale şi lefter, vrei în parte nu' — Hoţia e treabă cinstită, frate Gheorghe şi.. hoţ pe hoţ nu se fură, ce dracu!... Şi-apoi dacă nu vrei, stai cu milionul în magazie şi basta! Oi, ai? N-ai!... Maşini ai?... N-ai! Şoferi ai?... N-ai! — Vezi? — Bine că ai tu. — Am! Am un şofer, prieten vechi de celulă ... Şi are o maşinuţă de te dor bombeurile nu alta. Şi-i mut Ion Babă, ca peştele... — Pîn-aici! Nu-ţi permit să te tragi de şireturi cu mine. Am zis! Şi apoi, am şi eu şoferi. Şi încă rude apropiate. Oameni siguri! O vorbă să zic! — Iote-te...! S-a suit scroafa-n copac de cînd e „magaziner“ pe un milion de furat. George CIOBANU (Continuare în pag. IlI-a) — ???!