Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-09-16 / nr. 3791

Voioşie în prima zi de şcoală. Foto: Fr. M­SS AMPRENTELE NOULUI Ne vorbesc specialiştii de la fabrica Libertatea Fabrica Libertatea este cu­noscută şi apreciată pentru stofele sale fine livrate atît în ţară cît şi în străinătate. Faptul se atestă şi prin scri­sorile de mulţumire primite de conducerea fabricii. în ul­timii doi ani unitatea s-a dezvoltat impetuos, produc­tivitatea muncii şi producţia au crescut considerabil, capa­cităţile de producţie s-au du­blat. Pentru a afla noutăţi în ceea ce priveşte dezvoltarea fabricii în continuare, am strîns în jurul mesei rotunde cîteva cadre de specialitate, cu care am avut o convor­bire. — începînd din anul tre­cut, ne relata tovarăşul IOAN MUNTEANU, inginer şef ad­junct, unitatea noastră şi-a dezvoltat capacităţile de pro­ducţie, a lichidat cu unele locuri înguste, în secţia ţesă­­torie s-au montat 192 răz­boaie, cu un înalt grad de automatizare. Nici celelalte secţii n-au fost uitate. La finisaj au fost înlocuite ve­chile maşini cu altele noi. Nu de mult a intrat în func­ţiune o maşină de fiert­ fixat­­stofe fine, cu proces conti­nuu, faţă de cele vechi care aveau un proces discontinuu. Dotarea s-a soldat cu creşte­rea productivităţii muncii cu 200 la sută, fără să mai vor­bim de calitatea ireproşabilă a stofelor. De asemenea, în toate secţiile fabricii noul îşi pune amprenta tot mai preg­nant. De curînd, au fost date în exploatare instalaţiile au­tomate de ventilaţie şi con­diţionare a aerului. Instalaţia funcţionează după un pro­gram, asigurînd condiţii, mi­­croclimatice adecvate proce­sului de fabricaţie cît şi con­diţiilor de muncă. în acest fel se rezolvă vechiul dezi­derat din secţii în problema scamelor, cît şi îngrijirea mai bună a maşinilor şi utilajelor. — Creaţia trebuie să ţină pasul cu modernizarea, ne spunea inginera PARAS­­CHIVA NASEA. în prezent serviciul nostru lucrează in­tens la crearea unor modele noi de stofă care vor fi ex­puse la Bucureşti în luna oc­tombrie. Printre cele 25 mo­dele noi se află stofe pentru pardesie de damă, costume bărbăteşti 100% lînă fină, tergale, articole pentru copii etc. în perspectivă vom crea stofe fine uşoare (100% lînă şi în amestec cu tergal) care nu depăşesc greutatea de 400 grame per metru liniar. — în ce direcţie este în­dreptat studiul privind orga­nizarea ştiinţifică a produc­ţiei? — De fapt studiul a în­ceput să-şi arate eficienţa, ne relata inginerul VIRGIL ANDRONACHE. în vederea lichidării locurilor înguste, s-au întreprins o serie de mă­suri cu efect imediat. La faza bobinat, de la pregătirea ţe­­sătoriei, de exemplu, prin I. NISTOR (Continuare în pag. a III-a) Clopoţelul a sunat Un sunet de clopoţel a anunţat o nouă eta­pă din viaţa elevilor. Anul şcolar a început. Deşi se repetă în fiecare toamnă, ca întot­deauna el a adus emoţii, bucurii, priviri între­bătoare. Cum va fi? Noul an şcolar marchează trecerea la în­­văţămîntul de 12 clase în liceele teoretice, introducerea de noi discipline ca teoria pro­babilităţilor şi statistica matematică, mecanica teoretică, istoria literaturii universale. PROLOG LA ŞCOALĂ Cartierul Hipodrom. O şcoală în culori pa­stel. Clase, laboratoare, mobilier, toate sunt noi, în preziua deschiderii, zeci de copii, cu priviri curioase, se uitau pe uşi, pe ferestre, unde se vor aşeza mîine în bănci. Vor asculta prin persoana dascălului cum li se adresează cultura de veacuri a omenirii, de la primele litere, pînă la marile descoperiri. Iată un grup. Nişte bănci noi trebuiau aşe­zate. Copiii, îndatoritori, vor să ajute perso­nalul şi, iniţiativa lor e meritorie. * Dimineaţa zilei de 15 septembrie. Elevii stau aşezaţi în grupuri mari, cu privirile aţin­tite spre tînăra directoare care le vorbeşte. în scurtu-i prolog, tovarăşa M. Bozdoc are cuvinte înaripate de dragoste pentru cei mici şi de deplină admiraţie pentru cei mari. Apoi, un cor intonează cîntece despre patrie şi partid. Cîţiva elevi recită din versurile poe­ţilor noştri şi adaugă chiar poetice slove de­dicate celor care vor învăţa în acest an. Totul reintră în alt program, trece cu alte cuvinte din aria festivă la cea laborioasă, la clase, la învăţătură. Noi lumini spirituale au început să strălucească şi în acest cartier, care se naşte sub ochii noştri. LA CISNĂDIE La Şcoala generală nr. 2 din Cisnădie, în­tregul mobilier de laborator a fost revizuit şi verificat astfel încît la începerea cursurilor să nu lipsească nimic. — Noi, îmi explica tovarăşul Ion Mun­­teanu, directorul şcolii, ne bucurăm că avem un local nou şi am fost înzestraţi cu mobilier, cu aparatură modernă. Verificările pe care le-am făcut au avut şi scopul de a aplica aparatura în favoarea modernizării procesului de învăţământ. Picapul, magnetofonul, au­de­(Continuare în pag. a II-a) _______­_________________ Mijloacele mecanice pentru campania de toamnă sunt pregătite? Recoltatul culturilor tîrzii, pregătirea terenului şi execu­tarea în timpul optim a însă­­mînţărilor de toamnă sunt lu­crări ce se impun a fi execu­tate într-un timp scurt şi la un bun nivel agrotehnic. în cea mai mare parte acest vo­lum important de muncă cade în sarcina Staţiunii de maşini şi tractoare Sibiu. Ca urmare, de felul cum au fost pregătiţi mecanizatorii, de felul cum vor funcţiona mijloacele me­canice depinde succesul între­gii acţiuni. Avînd în vedere acest lucru, am dorit să aflăm care este stadiul de pregătire a maşinilor şi agregatelor ce urmează să lucreze în cam­panie. Dintr-o discuţie avută cu inginerul Eugen Nistorescu, şeful serviciului reparaţii din cadrul S.M.T. Sibiu, rezultă că toate forţele mecanice — tractoare, maşini de recoltat sfeclă de zahăr şi cartofi, plu­guri, semănători, tăvălugi, re­morci etc. — au fost puse în stare de funcţionare. Condu­cerea staţiunii a luat din timp măsuri pentru o cît mai bună folosire a acestora. Convorbire cu tovarăşul ing. Eugen Nistorescu de la S.M.T. Sibiu. — După cîte ştiţi şi dum­neavoastră, în campania de vară s-au semnalat o serie de defecţiuni la combine şi la tractoare. Ce măsuri au fost luate pentru ca asemenea ca­zuri să fie cît mai rar întîl­­nite în actuala campanie? — Evident, au existat unele defecţiuni mai ales la com­bine, dată fiind complexitatea acestor maşini, cu multiple dispozitive de siguranţă — ne spune tovarăşul inginer Nisto­rescu. Tocmai de aceea, în cadrul pregătirilor pentru re­coltările şi însămînţările de toamnă, am vegheat ca toate reparaţiile să fie executate de cei mai buni mecanici, la un nivel calitativ superior, adu­­cîndu-se chiar unele îmbună­tăţiri. Intrucît în condiţiile noastre de teren cu multe pante şi denivelări erau frec­vente avariile la roţile de transport şi suporţii marca­toarelor de la maşinile de se­mănat, au fost luate măsuri de consolidare a acestora. De asemenea, orice mică dere­glare constatată cu ocazia re­viziilor tehnice a fost pe loc remediată. La ora actuală, mijloacele mecanice se află în C.A.P., unele lucrînd,­­altele aşteptînd intrarea în brazdă. De menţionat şi faptul că în­tregul personal tehnic a fost repartizat pe brigăzi, avînd misiunea de a asigura asis­tenţa tehnică pe toată perioa­da campaniei, cît şi legătura între conducerile C.A.P. şi S.M.T. La nivelul staţiunii s-a făcut instruirea şefilor de brigăzi cu problemele pe care le ridică lucrările agricole, in­­sistîndu-se, în mod deosebit, asupra calităţii muncii. Un in­structaj special s-a făcut apoi mecanizatorilor care vor lu­cra cu noile tipuri de maşini pentru recoltatul sfeclei de zahăr. Deci, în general, se poate spune că ne-am pregă­tit bine, conştienţi de răspun­ P. BADEA (Continuare tn pag. a Il-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, 3791 | Simbătă, 16 septembrie 1967 | 4 pagini —20 bani în secţia tricotaje, unita­tea I-a a fabricii Drapelul roşu din Sibiu, comuniştii Pavel Opriş, maistrul sec­ţiei şi Virgil Nanu, aju­tor de maistru, acordă o deosebită atenţie calităţii reparaţiilor curente şi mij­locii ale maşinilor de tri­cotat rectilinii automate de care răspund. SUMLuni­ — „Împăcarea“ schiţă pag. a ll-a — Imperative ale dezvoltării secto­rului zootehnic — REPRODUCŢIA Şl SELECŢIA — Săptămîna vii­toare pe ecrane pag. a 11l-a — Sport, televiziune, publicitate pag. a IV-a OLIMPIADA LĂCĂTUŞULUI Comitetul U.T.C. de la uzina Automecanica a orga­nizat cu tinerii lăcătuşi din uzină o olimpiadă pe tema „Cel mai bun lăcătuş“. A­­ceastă acţiune a reunit la probe practice şi teoretice zeci şi zeci de tineri, care şi-au etalat priceperea şi des­toinicia, fiecare dorind să o­­cupe un loc fruntaş pe scara ierarhiei profesionale. Rezul­tatele obţinute au dovedit buna pregătire profesională a concurenţilor. La proba prac­­­­tică pe primul loc s-a clasat Iosif Baştea, din organizaţia U.T.C. nr. 6, în cadrul acestui concurs, la ambele probe, primele trei locuri au fost ocupate de tinerii Nicolae Stoica — locul I, Mihai Floca şi Nico­lae Mihai — locul II şi Iosif Baştea — locul III. Dată fiind importanţa aces­tei acţiuni în perfecţionarea muncii profesionale a tineri­lor, în formarea spiritului de îndrăgire a meseriei alese, comitetul U.T.C. de la uzina noastră va organiza şi în viitor asemenea concursuri pe toate specialităţile. Valentin GHERGHEL coresp. Milionul ascuns şi lina de aur Un vechi proverb sună cam aşa: „Vai de oaia care nu-şi poate purta lîna“, proverb, care, în cazul de faţă vrea să zică: — Vai vouă, Uzinelor textile din Cisnădie că nu v-aţi ştiut gospodări ma­teria primă (adică lîna), pe care magazinerul Gheor­­ghe Lixandra, a manevrat-o cu atîta osîrdie încît în cîţiva anişori „şi-a pus la fereală“ chiar în magazie, un vagonaş de lînă în va­loare de peste 1 300 000 lei. — N-aţi observat? Păcat! A observat Lixandra. Şi ca să elibereze locul, ca un veritabil strateg (fusese pe timpuri plutonier de jan­darmi), după nopţi şi nopţi de insomnie, în care se căz­nea să-şi imagineze cam cît loc ar ocupa în bu­zunarele sale un milion de lei în hîrtii foşnitoare de cîte o sută, omul a por­nit la acţiune. — Cam ce s-ar putea face cu un milion? l-a în­trebat într-o zi Lixandra pe amicul său loan Vel­­ţan din Veştem. — Hmm! Dintr-un mi­lion, dacă mă iei asociat FOILETON și dacă excludem „nepre­văzutele“, se pot face mi­nuni, îl lămuri la un pa­har de vorbă „eroul“ nos­tru Veltan. El, eliberat din închisoare, era în căutarea unei noi lovituri, în ve­derea „refacerii“ sale fi­nanciare. Asociat pe jumă­tate — pricepi? — Cum, 500 000? Eu cu ... magazia, eu cu lîna, şi tu ... coate goale şi lefter, vrei în parte nu' — Hoţia e treabă cin­stită, frate Gheorghe şi.. hoţ pe hoţ nu se fură, ce dracu!... Şi-apoi dacă nu vrei, stai cu milionul în magazie şi basta! Oi, ai? N-ai!... Maşini ai?... N-ai! Şoferi ai?... N-ai! — Vezi? — Bine că ai tu. — Am! Am un şofer, prieten vechi de celulă ... Şi are o maşinuţă de te dor bombeurile nu alta. Şi-i mut Ion Babă, ca peştele... — Pîn-aici! Nu-ţi per­mit să te tragi de şireturi cu mine. Am zis! Şi apoi, am şi eu şoferi. Şi încă rude apropiate. Oameni si­guri! O vorbă să zic! — Iote-te...! S-a suit scroafa-n copac de cînd e „magaziner“ pe un mi­lion de furat. George CIOBANU (Continuare în pag. IlI-a) — ???!

Next