Flacăra Sibiului, 1968 (Anul 24 [25], nr. 3822-3835)

1968-02-14 / nr. 3834

­nmînarea insignei de fruntaş în întrecerea socialistă Răsplata Atelierul prelucrări meca­nice al uzinei Balanţa are un rol important în realizarea in­dicatorilor de plan. Aici se execută peste 32 la sută din manopera aferentă fiecărui produs. Bilanţul încheiat la finele anului trecut a fost bogat. Ca rezultat al preocu­pării colectivului s-au econo­misit 14,5 tone metal. Valoa­rea economiilor înregistrate în secția I se ridică la peste 66 000 lei. ... 9 februarie a. c. După încetarea lucrului, muncitorii din atelierul prelucrări meca­nice se îndreaptă cu toții spre locul stabilit pentru adunarea generală a grupei. De această dată, ordinea de zi diferă: „înmînarea insignei de fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1967“. Au urmat momente solemne. Feţele surîzătoare ale strunga­rilor, frezorilor şi rabotorilor arătau că fiecare îşi refăcea în minte bilanţul muncii depuse. După enunţarea realizărilor obţinute în întrecerea socia­listă au fost citate numele muncitorilor Ioan Pipernea, Gheorghe Stoia, Ioan Kopotzi, care lucrează în acest atelier de peste 15 ani. Ei au primit pentru a cincea oară consecu­ muncii div insigna de fruntaş în în­trecerea socialistă. Apoi ale lui Dumitru Vrînceanu, Iosif Ludwig şi ale altora care au primit, pentru a patra oară, această distincţie, precum şi ale lui Ilie Mlădin, Constantin Farcaş, Francisc Feldmann, Gheorghe Schuster, Gică Ju­­glan, Ioan Ciobanu, Toader Fleşeru, Aurel Mărgineanu. In total 22 de muncitori au pri­mit insigna strălucitoare a hărniciei. Ei reprezintă însă numai o parte din fruntaşii în întrecerea socialistă cu care colectivul uzinei Balanţa se mîndreşte. In zilele următoare vor mai primi această distinc­ţie încă 149 muncitori, tehni­cieni şi ingineri. Alături de întregul colectiv, fruntaşii în întrecerea socia­listă îşi aduc din plin contri­buţia la îndeplinirea cu suc­ces a planului de producţie din cel de-al treilea an al cincinalului. Rezultatele obţi­nute în luna ianuarie, consti­tuie o dovadă elocventă din care se desprinde concluzia că, în acest an, indicatorii de plan, ce revin colectivului de muncă al uzinei noastre, vor fi realizaţi exemplar. Sandu ROMAN coresp. Realizările DEPOUL C. F. R. In întîmpinarea zilei de 16 Februarie, ceferiştii sibieni se prezintă cu realizări deo­sebite. La finele primei luni din acest an, colectivul De­poului C.F.R. a economisit 415 tone combustibil conven­ţional, a depăşit indicatorul parcurs mediu zilnic , cu 5 la sută, iar productivitatea muncii a sporit în perioada amintită cu 11 la sută. Cele mai bune rezultate, în acţiunea de economisire a combustibilului, le-au obţinut mecanicii Ştefan Kalman, Constantin Maier, Petru Mă­­nescu, Gheorghe Moraru, a­ feroviarilor tutorii de mecanic Petru Bîr­­lea şi Petru Moiş şi fochistul Gheorghe Fusoi. Recent aceş­tia au primit şi insignele de fruntaş în întrecerea socia­listă, pe anul 1967. (^zîmpeie dint­r-o areatiţă ţu­dentă Supraaglomerate, autobuzele au pornit din gară într-o cursă, lungă de 32 de km, la capă­tul căreia aveau să coboare cei 260 de stu­denţi, veniţi la odihnă în pitoreasca staţiune climaterică Păltiniş. Lăsînd în urmă Răşinarii şi cabana Curmă­tura, pentru cei mai mulţi, peisajul montan din depărtare, cu piscurile de culoarea violet-albăs­­truie a Făgăraşilor, privit în lumina soarelui­­răsare, constituie o imagine de neuitat, aidoma unei ţări a basmelor. Brazii, împodobiţi de confetiile iernii, stau de strajă serpentinelor, urcate cu răbdare. Gerul dimineţii începe să bată în retragere. Geamurile cabanelor intime şi bine întreţinute îşi schimbă deîndată toaleta, din capotul cu flori de gheaţă, într-un veşmânt aburos. După o sesiune grea, destinderea, în aerul ozonat al brazilor, e mult aşteptată. Şi cum avem de-a face cu tineri, plini de viaţă şi dornici să-şi petreacă plăcut timpul celor zece zile pe care aveau să le guste din plin aici, priviţi-i imortalizaţi pe pelicula indiscretă a aparatului fotografic, chiar din primele clipe după sosire. Săniile luate cu împrumut de la clubul staţiunii sînt din plin solicitate. Una din pîrtii, cea de lingă cabana Păltiniş, oferă o excelentă coborîre, atît pentru posesorii de schi, cît şi celor pentru care săniatul a deve­nit de-acum o plăcută amintire din anii copi­lăriei. Veselia, cu superlativul ei, zburdălnicie, este pretutindeni prezentă. Colegi de grupă sau de facultate, ori pur şi simplu cunoştinţe făcute cu o jumătate de oră în urmă, prile­juiesc discuţii în grup pline de haz, sau pur­tate în intimitatea unui colţ retras. Timpul favorabil ultimelor zile invită la drumeţii în împrejurimi. Excursii cu o largă participare la Şanta, Onceşti şi Găujoaia, doar cîteva din locurile amintite de organizatori, fac parte din programul odihnei active. Şi, după asemenea escapade, moleşiţi de aerul înăl­ţimilor, ora prînzului e cît se poate de aştep­tată. Citesc pe listă meniul zilei respective: ciorbă ardelenească, sărmăluţe cu mămăliguţă, prăjitură. Întorc o foaie: ciorbă de perişoare, şniţel papricat cu smîntînă, compot. De ce să nu recunosc, mi-a lăsat şi mie gura apă! Fred M­SS (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA­I ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU ATELIERELE DE ZONĂ Şi colectivul de la Atelie­rele de zonă C.F.R. a înre­gistrat, în prima lună, suc­cese de seamă pe linia reali­zării indicatorilor de plan. Aplicînd o serie de metode judicioase în organizarea pro­ducţiei, muncitorii de aici au reparat peste plan 9 vagoane de călători şi marfă, au re­vizuit frînele automate la alte 16 vagoane. în fruntea întrecerii so­cialiste se află Ioan Lazăr, Iacob Blaga, Francisc Piszkai, Nicolae Ion, Augustin Hila, Simion Cristea, maistrul Oc­­tavian Căpăţînă şi alţii. Am pornit la analiza gra­dului de folosire a utilajelor de la indicele scăzut realizat pe 1967, de numai 54,5 la sută. Făcînd o comparaţie între acest indice şi cel al producţiei globale, de exemplu, de la bun început apare o re­zervă destul de importantă. Spunem aceasta, deoarece planul de producţie a fost de­păşit cu circa 12 milioane lei, deşi utilajele au fost fo­losite într-o proporţie nu tocmai corespunzătoare. Urmărindu-se pe grupe de utilaje se constată că multe dintre ele sunt folosite mult sub nivelul indicelui realizat pe uzină. De exemplu, grupa A­NCHETA ECONOMICĂ maşinilor de frezat a fost u­­tilizată în proporţie de 49,3 la sută, a maşinilor de recti­ficat numai 40,9 la sută iar a preselor hidraulice şi mai puţin. Una din explicaţiile nefo­­losirii utilajelor la un timp care să se apropie cît mai mult de cel disponibil, am primit-o de la tehnologul şef, inginerul Ştefan Carabulea. „Mai ales anul trecut şi chiar in prezent noi n-am avut şi n-avem încărcare cu comenzi suficiente pentru fluxurile specializate. De aceea, maşi­nile ce compun fluxul tehn I. CREŢU (Continuare în pag. a III-a) La uzina Automecanica Indicele de utilizare a mașinilor indică încă serioase rezerve Ajutorul de mais­tru Ernst Her­­berth, de la în­treprinderea Mă­tasea roşie, Cis­­nădie, este preo­cupat în perma­nenţă de rezolva­rea promptă a defecţiunilor ivi­te, la războaiele de ţesut de care răspunde. Foto: Fr. M­SS ANUL XXIV 3834 MIERCURI 14 FEBRUARIE 1968 4 pagini — 20 bani înţelegătorii behăitului O dată cu primele zile ale lui făurar, la saivanele C.A.P. Săcel era mare for­fotă. Oile nu mai aveau astîmpăr, nemaigăsindu-şi locul, îşi arătau nemulţu­mirea prin puternice behăi­turi şi manifestări de agi­taţie. După o noapte în­treagă de frămîntări şi gîn­­duri, cea mai bătrînă din- FOILETON tre ele își pofti suratele la sfat. — Beeee! Cred că-i bine să ne consultăm cu toatele și să găsim cea mai bună cale. I — Beee, beeee — răs­­­­punse una din mioare. Pă- 1 rerea mea este să alegem o I solie care să se prezinte la conducerea cooperativei și să spună păsul nostru, că I de nu __ In solie au plecat cele mai oacheşe şi mai repre- I zentative. Căpetenia amba­­sadoarelor intră ţanţoşe-n­­ biroul preşedintelui. Acesta rămase întîi cu gura căs­cată. îşi reveni treptat. La un moment dat se adresă brigadierului zootehnic, ce era de faţă. — Niculae, ia fi atent! Eu înţeleg cîte ceva din E. CALCIU S. MAGEANU (Continuare în pag. IlI-a)

Next