Flacăra, ianuarie-martie 1970 (Anul 19, nr. 1-13)

1970-02-14 / nr. 7

n reportaj de şapte zile periplu economic în majoritatea întreprinderilor industriale din ţara noastră, pla­nul pe luna ianuarie s-a încheiat cu rezultate pozitive. Combina­tele siderurgice şi marile uzine constructoare de maşini, cele mai importante exploatări mi­niere şi petroliere, cele mai cu­noscute întreprinderi chimice sau fabrici producătoare de bunuri de consum figurează pe panoul de onoare al unităţilor fruntaşe, care prin activitatea productivă, des­făşurată în ritm susţinut, contri­buie în mod activ la întărirea po­tenţialului economic al ţării. Dar ceea ce atrage atenţia, ca un fapt deosebit de semnificativ în etapa finală a actualului cinci­nal, este însuşi nivelul realizări­lor care în cele mai multe cazuri nu se limitează la întreprinderi izolate ci, dimpotrivă, relevă bi­lanţurile unor ramuri industriale. Astfel, cele trei centrale indus­triale aparţinînd siderurgiei şi-au depăşit sarcinile de plan pe luna ianuarie furnizînd suplimentar e­­conomiei naţionale 3 760 tone de oţel, 3 420 tone fontă şi 2 000 tone laminate, păşind astfel cu succes pe calea realizării sarcinii nominalizate în planul anual, ca în 1970 să se elaboreze 6,5 mi­lioane tone oţel. în cadrul aces­tor eforturi se înscriu şi realiză­rile oţelurilor din cadrul uzine­lor constructoare de maşini, care au elaborat peste prevederi 1 170 tone de metal. Dar, pentru că ne aflăm în acest domeniu, socotim demn de relevat faptul că la o serie de produse importante în­treprinderile Ministerului Con­strucţiilor de Maşini au depăşit sarcinile de plan pe luna ianuarie. Au fost astfel întrecute cu 7,3 la sută prevederile privind produc­ţia de utilaje pentru industria alimentară, cu 5,4 la sută cele ale producţiei mijloacelor de auto­matizare, cu 3 la sută nivelul pla­nificat al producţiei de utilaje metalurgice, cu 2,9 la sută cele ale volumului de motoare elec­trice de 0,25 kW şi peste această putere, precum şi nivelul unor produse larg solicitate furnizate de întreprinderile specializate în producţia de utilaje agricole, de vagoane, autoturisme de teren, locomotive diesel electrice şi al­tele. Nu mai puţin importante sunt realizările înregistrate în prima lună a anului de către petrolişti. Pe ansamblul industriei petrolu­lui, producţia globală a fost reali­zată în proporţie de 101,7 la sută, întregul spor fiind obţinut pe baza creşterii productivităţii muncii într-un ritm mai înalt decâ cel preconizat. De aseme­nea, colectivele rafinăriilor au livrat peste sarcinile de plan a­­proape 10 000 tone produse pe­troliere, în industria chimică, producţia globală obţinută peste prevederi reprezintă — sub raport valoric — 77 milioane lei. Au fost astfel puse la dispoziţia economiei na­ţionale, în afara cifrelor de plan, 7 000 tone îngrăşăminte cu azot, peste 700 tone sodă calcinată 280 tone sodă caustică, aproape 350 tone acid sulfuric, circa 300 tone polietilenă şi importante cantităţi de negru de fum, alumi­niu şi cauciuc sintetic. De notat că unităţile Centralei petrochi­mice de la Piteşti şi cele ale Di­recţiei generale a industriei chi­mice din minister, care în 1969 rămăseseră în urmă, au reuşit nu numai să-şi realizeze sarci­nile, dar să le şi depăşească. Confirmînd demarajul bun al multora din unităţile sale, indus­tria materialelor de construcţii şi-a realizat sarcinile producţiei globale în proporţie de 105,1 la sută, iar pe cele ale producţiei­­marfă vîndută şi încasată în pro­porţie de 100,6 la sută, depăşind cu 19 la sută nivelul realizărilor din perioada corespunzătoare a anului trecut. Sub cele mai diverse aspecte, realizările înregistrate în luna ianuarie constituie un start bun. Astfel, în opt din judeţele ţării, citate nu după tradiţie sau grad de industrializare (Argeş, Bacău, Brăila, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Prahova, Suceava), va­loarea producţiei globale obţi­nute peste plan depăşeşte suma de 166 milioane lei, în şase judeţe (Alba, Braşov, Hunedoara, Mara­mureş, Mureş, Suceava), valoa­rea suplimentară a producţiei marfă vîndută şi încasată, indica­tor de care se leagă nemijlocit creşterea eficienţei economice, depăşeşte 86 milioane lei. După cum se vede, anul 1970 a început sub semne de bun au­gur. Din prima lună se simte pu­ternicul avînt cu care întregul popor a pornit să încheie actua­lul cincinal, pregătindu-se să pă­şească la îndeplinirea marilor sar­cini trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, mai călit, cu mai multă experienţă sub ra­portul înaltelor exigenţe ale pro­ducţiei moderne. N. DUMITRU ci doar sub cel al pieţei Nicolae Bălcescu, m-a făcut să-mi recîş­­tig încrederea­ în obiectivitatea mea şi să adopt tonul laudativ care va urma. Nu-i nevoie de vreun sextant­­minune ca să stabileşti coordona­tele precise ale domiciliului su­biectului microreportajului de faţă şi nici de fantezie ca să ţi-l închipui. Este suficient doar să te ridici în vîrful picioarelor şi să arunci o privire peste tăbliile gardului mobil cu care construc­torii — probabil datorită pudoa­­rei care-i caracterizează pe cei din breasla asta — şi-au ferit de ochi indiscreţi progenitura. Parcajul şi-a făcut loc, înfigîn­­du-şi în pămînt, exact sub viitoa­rea zonă verde din faţa noului Teatru Naţional, temelii şi ziduri din beton pur şi simplu impre­sionante. O primă zonă a construcţiei este gata. O a doua, doar pe jumătate Dar important este ritmul de lucru intens, în pofida vremii nu tocmai înţelegătoare cu sarcinile de plan ale meşterilor de acolo. Calitatea excelentă a betoane­­lor turnate ce alcătuiesc struc­tura parcajului are o consecinţă fericită: volumul obişnuit de ten­cuieli a scăzut simţitor. Şi­ acum, cîteva vorbe despre căile de acces la acest colţ de Bucureşti subteran, la această soboire a civilizaţiei moderne. Două rampe de comunicare vor traversa Bulevardul Bălcescu, fără să mai dăuneze fluxului continuu al circulaţiei de la suprafaţă, una ieşind în apropierea Bisericii Enei, cealaltă în faţa restaurantului «Dunărea». După cum se vede, proiectanţii au avut grijă de căi speciale pentru diferitele cate­gorii de pietoni. Alte rampe vor sluji acelora cărora interesele le vor purta paşii spre strada Tudor Arghezi şi, de acolo, mai de­parte, pe drumuri obişnuite. Şi totuşi un parcaj este făcut înainte de toate pentru «acele maşini minunate şi oamenii lor zburători». Parcajul va putea în­ghiţi concomitent 980 de auto­mobile. Pasagerii lor vor bene­ficia de pasaje directe spre tea­tru, hotelul «Intercontinental» şi pasajul subteran din Piaţa Uni­versităţii. Dar să nu vă închipuiţi că acest uriaş garaj, această enormă cutie de beton scufundată în centrul Bucureştiului, va fi un simplu pustiu nemobilat. Parcajul va fi dotat cu linii automate de spălare şi gresare a automobilelor, cu prize de apă şi de aer comprimat pentru pneuri, cu instalaţii de ventilaţie pentru eliminarea ga­zelor nocive, de iluminare fluo­rescentă, de încălzire şi de mar­care automată a timpului de sta­ţionare. Cînd apar aceste rînduri, prima parte a construcţiei este termi­nată. La finele anului pe care abia l-am început, lucrările la parcaj vor fi complet isprăvite. Cum s-ar spune, noi, gazetarii, avem asigurat încă de pe acum un su­biect gras de reportaj. I. NICOLAE coate staţiunile de pe litoral, intre Neptun şi Mangalia, să de­vină o vastă grădină. La Eforie-Sud, singura staţi­une care rămăsese oarecum în urmă în ceea­ ce priveşte moder­nizarea, se înalţă — aşa cum ne informează Direcţia de inves­tiţii a O.N.T.-ului — două ho­teluri (totalizînd 900 locuri) şi patru mari restaurante. La Efo­­rie-Nord, un nou hotel cu 400 locuri şi o nouă zonă de căsuţe şi vile, în care vor putea fi găzduiţi dintr-o dată­­ 170 de vilegiatu­­rişti, vor îmbogăţi capacitatea de cazare a acestei admirabile staţiuni. Un hotel nou cu o ca­pacitate de 400 locuri va fi înăl­ţat la Mamaia, tot aici lărgindu-se zona de bungalowuri. La Con­stanţa, un vechi şi mare hotel, «Palace»-ul de altădată, degradat in timpul ultimului război, va fi pus pe picioare. Prin arhitectur­a sa si prin aşezare (majoritatea camerelor au vedere la mare), «Palace» va deveni, după resta­urare, unul dintre cele mai ele­gante hoteluri ale primului nos­tru port maritim. Realizarea la timp a tuturor acestor lucrări depinde şi de felul în care con­structorii îşi vor face datoria. Pentru zona Mangalia, în scopul efectuării la timp a lucrărilor, s-a înfiinţat un trust special de construcţii. Să trecem la munte, în staţiu­nile de pe Valea Prahovei se re­­amenajează şi se extind spaţii de cazare. Cele patru teleferice (toa­te cu telecabine): Sinaia-Cota 1 400, Cota 1 400-Vîrful cu Dor, Braşov- Timpa şi cel de la Poiana, aflate în construcţie, vor fi date în folosinţă — aşa cum ni se spune — în 1970 (cu întîrziere însă, întrucît întreprinderile ce construiesc telefericele nu şi-au respectat planurile iniţiale­. Şi o ultimă şi importantă in­formaţie: se construiesc în ţară, tot sub egida O.N.T.-ului, 41 de hoteluri turistice. Peste 25 din­tre acestea se găsesc acum într-o fază avansată de construcţie. Vom avea astfel hoteluri noi la Mediaş, Hunedoara (unde nu erau de loc), Galaţi, Craiova, Piteşti, Curtea de Argeş, Suceava, Botoşani, Al­ba lulia etc., etc. în felul acesta se va lărgi posibilitatea de ca­zare (şi chiar în condiţii optime) a multor turişti români şi străini care se opresc în frumoasele noastre oraşe. F. URSEANU reportaj din subsol De cînd cu pasajul subpămîn­­tean pentru pietoni, pasaj care îi îndepărtează de autobuzul 31 cu cîteva rele minute pe toţi cei care lucrează la «Casa Scînteii», credeam că n-am să mai fiu în stare să scriu o vorbă bună de­spre vreo construcţie asemănă­toare. Şi totuşi, o vizită prin ceea ce a început deja să existe din marele edificiu subsolic al par­cajului care ia fiinţă — cu o rit­micitate pentru care construc­torii merită «o strîngere de mină» scrisă şi publică — care ia fiinţă, spun, nu sub nivelul mării, la munte sau la mare ? în pofida iernii, sute de spe­cialişti, constructori, arhitecţi, ingineri se găsesc în momentul de faţă în plină campanie de pre­gătire a viitorului sezon esti­val — această vie activitate în­­cadrîndu-se în vasta acţiune în­treprinsă de Oficiul Naţional de Turism pentru dezvoltarea staţiunilor maritime şi montane. Aşadar, ce noutăţi ne rezervă viitorul sezon turistic? Pe lito­ral, de pildă, ne vom întîlni la vară cu multe hoteluri noi. «A­­pollo», «Egreta», «Delta», «Ileana» sînt numai cîteva din numele unor mari hoteluri (din cele 15) ce se înalţă acum la Man­galia (staţiunile: Jupiter, Venus, Saturn etc.). Noile hoteluri care vor fi date aici în folosinţă pînă la deschiderea sezonului vor putea găzdui 1 300 de oaspeţi. De asemenea, în noile căsuţe ce vor fi date în exploatare în în acest sezon se vor putea o­­dihni nu mai puţin de 3 300 de turişti.Totodată îşi vor deschide porţile un camping (1 500 locuri) şi noi restaurante de mare capa­citate. Va fi extinsă zona de ve­getaţie, astfel încît, în cîţiva ani. Noile hoteluri în curs de construire vor întregi peisajul mirific al litoralului.

Next