Flamura, februarie 1970 (Anul 18, nr. 1689-1692)
1970-02-14 / nr. 1690
Adunări generale ale salariaților (urmare din pag. l-a) mai economic. Anul trecut productivitatea muncii a crescut cu 2,2 la sută față de nivelul prevăzut, iar prin reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă s-a obținut un beneficiu suplimentar de peste 18 milioane lei. Evidențierea zitive constituie aspectelor peun element mobilizator, îndeamnă la generalizarea metodelor bune, determină o emulație. Dar tot atît de tonică este și dezvăluirea neajunsurilor, prefigurarea modalităților prin care acestea să fie înlăturate, încrederea în forțele colectivului de a-și perfecționa munca. O asemenea stare de spirit s-a degajat din cuvîntul maistrului oțelar Anatolie Ciobanu, a minstrului Ionel Chermeleu de la laminoare, a lui Ernest Masak, secretarul comitetului coordonator U.T.C., a tovarășului Mihai Chiovanu, președintele comitetului sindicatului. Ei au subliniat principalele acțiuni ce se vor iniția în perioada următoare pentru antrenarea întregului colectiv la gospodărirea mai judicioasă a materiilor prime, pentru folosirea integrală și cît mai productivă a timpului de muncă. — Oțelarii, spunea Anatolie Ciobanu, și-au propus să reducă în acest an rebuturile cu 15 la sută. In adunarea noastră am lansat o chemare a țelarilor de la Oțelu Roșu, stabilind criterii valabile pentru ambele colective. — Și luminatorii — a continuat ideea maistrul Ionel Chermeleu — au pornit o vie întrecere pentru depășirea planului. Noi sîntem hotărîți să extindem laminarea la toleranțe negative și livrarea profilelor la dimensiuni fixe, peste sarcinile planificate. Pentru transformarea dorințelor în fapte, participanții la discuții au înfățișat acțiunile întreprinse în secții, au formulat numeroase propuneri. — Ținînd seama că avem resurse de economisire a metalului — spunea Florea Scăunașu de la secția bandaje — ne-am angajat să reducem consumul normal cu 6 kg pe tonă. Am stabilit în amănunțime și cum vom acționa pe întregul flux al procesului tehnologic pentru a diminua rebutul, a preveni risipa, în același timp solicităm și sprijinul oțelarilor, de a ne livra lingourile la greutatea medie prevăzută, membrii Petru Liuba, Hugo Kucera, Hie Itu, Constantin Cătină, au informat, la rîndu-i, adunarea generală a reprezentanților salariaților cum vor acționa colectivele de laminatori, jurnaliști, aglomeratoriști, lucrătorii de la transporturile uzinale, pentru creșterea eficienței economice. Totodată au cerut conducerii combinatului, a centralei siderurgice să intervină mai ferm pentru soluționarea problemelor care depășesc posibilitățile lor. Anul 1970 fiind un an în care sarcinile sporesc îndeosebi pe linia indicilor calitativi, o atenție deosebită s-a acordat aspectelor tehnice. Inginerul Aurel Ieremia, directorul tehnic al prezentat succint centralei, a cîteva din sarcinile ce revin colectivului pe linia asimilării de noi mărci de oțeluri, însușirii tehnologiei de laminare a unor profile complexe, înlocuirea cocsului clasic la aglomerarea minereurilor etc. \preciind că o parte din neajunsurile care au determinat ca în 1969 în anumite sectoare să se depășească consumurile specifice, se datoresc și unor neajunsuri în munca serviciilor de concepție, vorbitorul a adus în discuție o problemă de mare actualitate : întărirea colaborării dintre serviciile de concepție și secțiile de producție. Dialogul între colectivele din secții și conducerea tehnică, pentru că în fond aceasta este una din caracteristicile adunărilor generale a fost rodnic. Eficiența lui am desprins-o cu claritate din cuvîntul inginerului Richard Sattinger, directorul cu producția la C.S.R. — Dezbaterile din secții — a subliniat vorbitorul—au scos în evidență inițiativa colectivului, dorința și hotărîrea lui de a depăși angajamentele luate. Conducerea combinatului, a spus vorbitorul, a analizat și a stabilit modul de rezolvare a celor 160 de propuneri urmînd ca în zilele următoare să afișăm în secții răspunsul nostru la fiecare propunere în parte. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Sile Făsui, prim-secretar al Comitetului județean de partid. Felicitând pe siderurgiști pentru frumoasele rezultate obținute, vorbitorul a înfățișat succint sarcinile care stau în fața industriei județului pe acest an. Apreciind că adunarea a dat un răspuns convingător la principala întrebare care se pune, și anume cum trebuie acționat pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate în întrecerea dintre organizațiile județene de partid, tovarășul Ilie Făsui, a insistat asupra cauzelor unor neajunsuri, indicînd organizațiilor de partid să mobilizeze colectivele la îmbunătățirea calității, la folosirea mai bună a capacităților de producție și a timpului de lucru, la gospodărirea cu grijă a materiilor prime. Odată cu dezvăluirea principială și constructivă a lipsurilor, a arătat vorbitorul este însă necesar să se întreprindă și acțiuni tenne pentru înlăturarea lor. Faptul că în luna ianuarie 1970 procentul de rebut la oțelărie de pildă, este mai mare față de anul trecut, ilustrează că nu s-au tras toate concluziile din neajunsurile manifestate. Primul secretar al Comitetului județean de partid a dat apoi indicații privind îmbunătățirea stilului de muncă al comitetului de administrație, lărgirii inițiativei conducerilor secțiilor. Analizînd posibilitățile pe care le au, siderurgiștii și-au definitivat angajamentele în întrecere, exprimîndu-și hotărîrea de a aduce o contribuție de seamă la îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea dintre organizațiile județene de partid. FLAMURA 2 Aspect de la cazangeria U.C.M.R. Foto: M. POPESCU A doua turbină pentru Porțile de Fier La secția mecanică grea de la Uzina constructoare de mașini din Reșița se lucrează în acest an aproape în exclusivitate pentru Porțile de Fier. Primul arbore de turbină, încărcat într-un vagon special pe zece osii a și plecat la Uzina de mașini grele București, unde va fi supus unui tratament de normalizare. Sunt într-un stadiu avansat și prelucrările paletelor rotor pentru cea de-a doua turbină — prima este cunoscută de la EREN ROMANIA 1969 — și sunt în faza finală de prelucrare subansamblele pentru cel de-al doilea aparat director care reglează debitul de apă prin turbine. Adăugăm că în prezent se lucrează la tronsoanele celui de-al doilea arbore care împreună cu subansamblele amintite vor forma cea de-a doua turbină românească pentru Porțile de Fier. Unii pe drum. — Facem apelul. Echipa întâi ? — Lipsesc cei din Sichevița. — Echipa a doua. — Lipsesc cei din Pescari. — Echipa a treia. — Lipsesc cei din Pescari. Cînd apelul a fost gata, maistrul constată că aproape nu este echipă din care să nu lipsească cineva. — Ce facem ? Așteptăm pînă vin, sau coborîm ? întrebării ridicate de cineva din sala de apel îi poți răspunde greu. Sosirea cu întârziere a autobuzelor cu muncitorii întreprinderii miniere Moldova Nouă a devenit cotidiană. Intr-o singură zi, trei autobuze de la Sichevița și Pescari au întârziat 20 de minute, iar din 10 autobuze planificate pentru orașul nou, doar unul s-a prezentat la ora fixată — celelalte, după 15 minute și chiar o oră și 40 de minute, iar autobuzul de la Sfînta Elena, după cinci ore jumătate de la intrarea în schimb, întârzierile nu afectează numai un sector, o anumită echipă sau loc de muncă. De aceea efectul lor negativ nu trebuie redus mecanic la numărul de ore și oameni. — La orele irosite, pentru că s-a ajuns cu întârziere, ne-a spus ing. Ioan Bencovici, de la serviciul producției al întreprinderii — trebuie adăugat timpul de așteptare la gura puțului pentru coborîrea în mină și apoi alte momente prielnice pentru deplasarea la orizont, întrucît fluxul de producție odată început, normele de protecția muncii nu permit accesul în mină oricînd și oricum. Deci, ori se întrerupe din nou fluxul tehnologic pentru ca întârziații să ajungă la locul de muncă, sau aceștia pierd ore în șir la gura puțului. La cele arătate, mai trebuie adăugat că normele de protecție a muncii nu permit ca să se lucreze decât în formație completă. Deci, cel care întârzie nu mai poate intra în abataj ci este repartizat în lucrări de pregătire sau de întreținere. Ținînd seama că 75 la sută din angajații I.M. Moldova Nouă locuiesc la peste 10 km depărtare, ne dăm ușor seama ce perturbații aduce nerespectarea programului de transport Tovarășul Care sunt cauzele ? Jarco Radovencovici, șeful autobazei din Moldova Nouă ne asigură că drumurile, numai drumurile sunt vinovate. Intr-adevăr, șoselele sunt într-o stare necorespunzătoare. Or fi ele la margine de țară dar asta nu înseamnă că sunt la capătul lumii ! Traficul intens impune Direcției județene de resort să-și îndrepte atenția și eforturile și pentru îmbunătățirea stării șoselelor. Discutând cu organele locale ce soluții de întreținere ar fi, am reținut propunerea Autobazei din Moldova Nouă de a pune la dispoziția secției de drumuri, gratuit, în fiecare duminică, 20—30 de autocamioane precum și 10 basculante pentru transportul pietrișului necesar reparării drumurilor, cu condiția ca oamenii pentru încărcat și descărcat să fie mobilizați de consiliile populare comunale de pe aceste trasee. Credem că o colaborare între autobază, secția de drumuri și consiliile populare ar da rezultatele dorite. Dar, numai drumurile sunt „vinovate" ? Asistăm la îmbarcarea și plecarea muncitorilor care au ieșit din schimbul întâi. Toți dau buzna, de-a valma și iau cu asalt autobuzele care vor pleca în fruntea coloanei spre orașul nou, în timp ce restul, cele din spate rămîn mai mult goale. In autobuze s-au găsit butuci de lemn de mină pe care diverși muncitori îi scot pentru a-i transporta acasă, dar la controalele făcute minerii nu mai recunosc că le aparțin. Nu se poate asigura un control asupra materialelor cu care se iese din incinta întreprinderii? Fiecare poate să care cu sine ce dorește ? ! Pe traseu oprim un autobuz — cel de la Pojejena. Capacitatea autovehiculului este de 40 de locuri — înăuntru peste 70. Stau cum pot. Aflăm că asemenea fenomene se petrec îndeosebi cu muncitorii din schimbul I. In celelalte schimburi autobuzele nu sunt încărcate la capacitate, deoarece întreprinderea nu planifică în mod egal transportul muncitorilor. La cele consemnate pe traseu, am mai putea adăuga că multe din defecțiuni ar putea fi prevenite dacă șoferii și personalul tehnic de revizie ar avea condiții de întreținere a mașinilor înainte de a porni în cursă. Ceasul de repaus între intrarea schimbului II și ieșirea schimbului I din mină nu oferă suficient timp. Iată așadar, fapte, stări de lucruri, opinii. Așteptăm ca în curînd să putem consemna soluționarea lor. fi. PREDA , alții în abataj — NOTA — Custodomania — Cred că am greșit. Aici nu-i uzină ! E depozit în aer liber. Uite și în dreapta și în stingă batoze, lame de buldozere. Și cite mai sînt ! Am încercat să-l conving pe însoțitorul meu că sîntem totuși la U.U.M. Topler. — Nu zic, dar de ce stau produsele aici ? întrebarea e legitimă. I-am găsit răspuns la tovarășul Alex Dorobanțu, contabilul șef. — Produsele sunt ale întreprinderii ^Autotractor“4. Le-au plătit și le păstrăm in custodie. Termenul l-am mai auzit, începe să devină o plagă a întreprinderilor. In cazul dat neavind unde să conserve produsele, uzina va fi nevoită ca la livrarea efectivă să le facă o nouă toaletă, să le curețe, să le vopsească. Cu alte cuvinte vor trebui alți bani din buzunarul uzinei. Și atunci ? Atunci să-l punem pe beneficiar să plătească, poate vom scăpa de custodomanie. <