Flamura, martie 1970 (Anul 18, nr. 1693-1696)

1970-03-07 / nr. 1693

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 1693 SÂMBĂTĂ 7 MARTIE 1970 16 pagini, 50 bani ADUNAREA FESTIVA CU PRILEJUL CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A INSTAURĂRII GUVERNULUI DEMOCRATIC DE LA 6 MARTIE 1945 Grandioasa manifestație a oamenilor muncii din Capitală 6 Martie 1970. întreaga țară a sărbătorit împlinirea unui sfert de veac de la memorabila zi de 6 Martie 1945, care a marcat instau­rarea guvernului democratic-revo­­luționar prezidat de dr. Petru Groza. In Capitala țării, impor­tantul act de la 6 Martie 1945 a fost sărbătorit vineri la amiază în cadrul finei mari adunări populare. , Marea piață freamătă. Ca un singur om, cei peste o sută de mii de cetățeni aflați în piață izbucnesc în urale; în fața sediului Comitetului Central al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat salută mulțimea, după care traversează piața spre Palatul Consiliului de Stat. „Ceaușescu“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“ — se aude glasul mulțimii. Trecînd printr-un adevărat culoar viu, tovarășul Ceaușescu răspunde cu gesturi largi aclamațiilor, urărilor pe care i le adresează cetățenii. Adunarea festivă. Scena Sălii Palatului este dominată de dra­pelele partidului și statului, înca­­drînd datele festive „6 Martie 1945 (Continuare în pag. a 5 a) ■WlllllllTTMI llllllll II M Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși și prieteni, ce­tățeni ai Republicii Socialiste România, î ntregul nostru popor aniversea­ză astăzi împlinirea unui pătrar de veac de la instaurarea primu­lui guvern revoluționar-democratic al României — eveniment care a marcat o nouă etapă în procesul revoluționar din patria noastră. Guvernul­­ instaurat la 6 Martie 1945 sub președinția dr. Petru Groza reprezenta forțele sociale și politice cele mai înaintate ale so­cietății noastre din acea vreme, pentru prima dată în România, clasa muncitoare și țărănimea a­­veau rolul hotărîtor în conducerea țării Victoria istorică de la 6 Martie a fost rezultatul luptelor revoluțio­nare ale maselor largi populare, desfășurate sub conducerea Parti­dului Comunist Român, pentru li­chidarea vechii puteri burgheze­­moșierești și făurirea unei noi o­­rînduiri sociale. Astfel, constitui­rea guvernului Groza nu a repre­zentat o simplă schimbare de gu­vern, ci o schimbare a însuși re­gimului politic din țara noastră : instaurarea puterii revoluționar­­democratice a muncitorilor și ță­ranilor. O dată cu formarea gu­vernului Groza, România a pășit pe calea unor profunde transfor­mări revoluționar-democratice ca­re au cuprins întreaga viață eco­nomică și socială a țării. Pentru a înțelege mai bine sen­sul evenimentelor de acum 25 de ani, este necesar să reamintim îm­prejurările intern­e și externe în care s-a desfășurat lupta pentru instaurarea puterii populare. Du­pă cum se știe, înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 a dus la răsturnarea dictaturii militaro­­fasciste, la ieșirea României din războiul în care fusese aruncată de reacțiunea fascistă — alături de Germania hitleristă — împotriva Uniunii Sovietice. Insurecția ar­mată din august 1944 a putut fi Înfăptuită datorită unirii clasei muncitoare și a tuturor forțelor democratice și patriotice. In des­fășurarea acestor evenimente is­torice, Partidul Comunist Român și-a îndeplinit cu cinste misiunea de a organiza și conduce lupta întregului nostru popor pentru o viață mai bună, pentru socialism. Insurecția din 1944 a avut ca­racterul unei revoluții democrati­ce și antifasciste: ea nu a afec­tat însă baza­ economico-socială a regimului burghezo-moșieresc. Du­pă cum este cunoscut, în guvernul instaurat la 23 August, cit și in celelalte două guverne ce au ur­mat pînă la 6 Martie, burghezia și moșierimea dețineau poziții preponderente. Cu sprijinul activ al partidelor claselor exploatatoare — Partidul Național Liberal și Partidul Na­țional Țărănesc — precum și al monarhiei, aceste guverne au fă­cut totul pentru a împiedica lupta maselor largi populare, a forțelor democratice­ revoluționare ; ele ur­măreau menținerea și consolidarea regimului burghezo-moșieresc și a dominației cercurilor imperialiste de peste hotare. In toată această perioadă, reac­­țiunea s-a opus cu înverșunare o­­ricăror reforme îndreptate spre sa­tisfacerea revendicărilor maselor și spre democratizarea țării. Apa­ratul de stat se afla în cea mai mare parte in mîinile elementelor antonesciene, se reactivizau cele mai reacționare organizații, in­clusiv agentura Germaniei fasciste din România — legionarii. Sub o­­blăduirea cercurilor politice reac­ționare din guvern, care reprezen­tau clasele exploatatoare, se des­fășurau acțiuni de sabotare a eco­nomiei și a frontului. In această activitate, reacțiunea se bucura și de sprijinul forțelor imperialiste străi­ne, care urmăreau să-și redobîn­­dească pozițiile, să-și mențină do­minația în viața economică și po­litică a țării noastre. (Continuare în pag. a 2-a) Adunări festive în județ — Aniversarea unui sfert de veac de la memorabilele eve­­­­nimente petrecute în primăvara anului 1945, care au dus la UE instaurarea primului guvern democratic al țării, a prilejuit­­ numeroase manifestări festive în orașele și satele ju­­dE detului nostru. Activiști de partid și de stat, reprezentanți ai­­ Frontului Unității Socialiste, lectori ai Cabinetului județean­­ de partid, vechi membri de partid, participanți la acțiunile — revoluționare din februarie — martie 1945, cadre de condu­­­­cere, juriști, s-au întîlnit în aceste zile cu un mare număr — de cetățeni — tineri și vârstnici, femei și bărbați — cărora HE le-au vorbit despre lupta dusă de poporul român, in frun­­­­te cu comuniștii, pentru instaurarea guvernului democratic­­ de la 6 Martie 1945. REȘIȚA Numeroși oameni ai muncii din municipiul Reșița au luat parte joi după-amiază la adu­narea festivă ce a avut loc în sala Casei de cultură a sindica­telor, dedicată împlinirii a 29 de ani de la instaurarea pri­mului guvern democratic din istoria țării noastre La masa prezidiului au luat loc membri ai biroului Comi­tetului județean de partid, ai comitetului executiv al Consi­liului popular județean, repre­zentanți ai Consiliului jude­țean ai Frontului Unității So­cialiste, ai organelor munici­pale de partid, de stat și ob­ștești. In cuvîntarea ținută cu acest prilej, tovarășul Nicolae Bușui, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consi­ (Continuare la pag. a 5-a) Un gind cald tovarășelor noastre 8 Martie, Ziua internațională a femeii, ziua în care glo­durile tuturor se îndreaptă cu căldură spre mame, soții, su­rori și prietene, spre gingășia și frumusețea lor sufletească. In România socialistă, ziua aceasta, din pragul primăverii, are semnificații de bilanț. Femeile cuprinse în activitatea e­­conomică și socială a țării, participă activ la realizarea a tot ce este nou și folositor patriei, își cîntăresc cu exigență reali­zările, își canalizează eforturile pentru ca alături de întregul popor, să urmeze cu fermitate și să înfăptuiască linia politică a partidului comuniștilor. De-a lungul anilor, femeia în societatea noastră și-a ade­verit capacitatea creatoare în activitatea de făurire a bunu­rilor materiale, a dovedit pricepere și veghe permanentă în creșterea și educarea generației viitorului. Profundele trans­formări petrecute în structura societății noastre, ca urmare directă a luptei neobosite a Partidului Comunist Român, au conferit femeii din țara noastră posibilități ample de afir­mare deplină pe plan social, economic, politic sau cultural. Alături de femeile din întreaga țară, de toți oamenii mun­cii, femeile din județul Caraș-Severin, înțelegîndu-și menirea, s-au încadrat organic în întreaga viață a județului. 1.500 din­tre ele sînt deputați, 700 fac parte din asociațiile de locatari și comitetele de cetățeni, 324 sînt membre ale Consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție, ale comisii­lor de revizie și comisiilor de judecată, 4 sunt președinți de C.A.P., 300 șefe de echipă ș.a.m.d. Cele 21.000 de salariate din întreprinderile și instituțiile județene și cele 20.000 cooperatoare și-au dovedit, în nenu­mărate rînduri, hărnicia. Fie că muncesc in întreprinderile din Ileșița, Bocșa, Anina, Caransebeș, ori în cooperativele a­­gricole de producție multe se situează printre fruntași, atră­­gîndu-și respectul colegilor de muncă. Dar nu numai în viața productivă s-au afirmat femeile din județul nostru, ci și în viața cetățenească. Ințelegînd profund politica partidului comuniștilor, fe­meile din județul Caraș-Severin sînt hotărîte să muncească fără preget pentru înfăptuirea acestei politici, singura care te asigură lor și copiilor lor, întregii națiuni, un viitor luminos. De aceea, pentru tot ce au făcut, pentru tot ce vor face în procesul muncii, în viața socială, le trimitem cu toții, de ziua lor, cîte un gind cald. PERSIDA CATANA președinta Comitetului județean al femeilor Pagina a M’-a —M——a—wn—auvi—ii nmiWMF*’' DE ZIUA TOVARĂȘELOR NOASTRE

Next