Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)
1970-08-01 / nr. 1779
i ;; PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VA! ANUL XVIII NR. 1779 SÎMBATĂ, 1 AUGUST 1970 4 pagini, 30 bani IN SEMESTRUL DOI Concentrarea atenției spre productivitate înaltă, cheltuieli de fabricație reduse 1 Pierderile din timpul de lucru duc la slaba utilzare a agregatelor Reducerea consumului de metal — cîștig la cheltuielile de producție Evidența și depozitarea materialelor impun măsuri. Pe cînd rezultatul? Pregătirea din timp a fabricației, perfecționarea conducerii și organizării producției și a muncii, îmbunătățirea tehnologiei de execuție, sînt principalii factori care au permis ca în prima jumătate a anului să putem depăși sarcina de creștere a productivității muncii cu peste 1 la sută și, pe această bază, să realizăm integral și ceilalți indicatori de plan: producția globală, marfă, marfă vîndută și încasată, preț de cost, beneficii etc. In perioada amintită au fost livrate suplimentar mașini de ridicat și transportat în valoare de 4,3 milioane lei, mașini agricole în valoare de 730 000 lei, 347 tone construcții metalice pentru poduri rulante și alte produse, depășind astfel angajamentele luate cu două macarale turn și un pod rulant. Aceste rezultate, se înțelege, n-au fost obținute de la sine. Ele sunt efectul unor ample acțiuni inițiate de comitetul de direcție pentru întărirea disciplinei tehnologice și de plan, a răspunderii față de sarcinile încredințate, ca și al măsurilor energice luate pe diferite trepte ale fabricației. La creșterea organizării productivității muncii au contribuit și acțiunile întreprinse pentru îmbunătățirea schemei de organizare, a primirii și predării semifabricatelor, organizarea centralizată a montărilor tehnologice, introducerea unor dispozitive de mare productivitate, instalarea unor macarale pivotante sau pe console pentru deservirea locurilor de muncă etc. Examinarea exigentă a situației economice relevă că la U.C.M.M.A. Bocșa sunt condiții de ridicare a nivelului producției, a eficienței. Deși producția și productivitatea au sporit, realizările semestrului întîi din sectorul construcții metalice reprezintă doar 7/8 la sută din capacitatea proiectată prin LTE. Redresarea acestei situații se impune cu atît mai mult cu cit se apropie termenele prevăzute pentru atingerea capacității preconizate. Se impune, astfel, mărirea în semestrul actual a ritmului de lucru în așa fel încît să ne apropiem de sarcinile ce ne revin în anul următor. Fără îndoială, rezultatele noastre sînt legate de doi factori de seamă, analizați și în adunarea generală a salariaților, aprovizionarea tehnico-materială și asigurarea cu comenzi. Dar, făcînd abstracție de greutățile întîmpinate, de insuficientul sprijin primit din partea organelor specializate ale grupului de uzine, slaba utilizare a unor capacități de producție este legată și de pierderile însemnate de timp ca urmare a indisciplinei în muncă de care au dat dovadă unii din salariații uzinei. Astfel, indicele de utilizare a timpului muncă a fost de numai 94,80 de la sută, ceea ce reprezintă, din păcate, o înrăutățire față de aceeași perioadă a anului precedent, cînd valoarea indicatorului amintit era de 95.60 la sută. La această scădere au contribuit cele 10 366 ore învoiri și concedii fără plată, 17 706 ore absente precum și cele nemotivate Dar iată ce arată o investigație pe secții și cauze, la construcții ing. MIRCEA GOLUMBA director al Uzinei de construcții metalice și mașini agricole Bocșa (Continuare in pag. a 3-a) Echipa montorului Teodor Cadar, de la U.C.M.M.A. Bocșa, verifică noile profile metalice. Studiu de sistematizare a județului Specialiștii Direcției de sistematizare, arhitectură și și proiectării pentru construcții — Timișoara au imi chiiat, de curînd, lucrările la Studiul de sistematizare a județului Caraș-Severin. Lucrare de amploare, intelig mită la lumina prevederilor cuprinse în hotărîrile § Conferinței Naționale și ale celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, studiul reprezintă ung cadru deosebit de prețios pentru dezvoltarea economică și socială a județului Caraș-Severin în perspecttiva viitorilor 15-20 de ani. La realizarea lui s-a avut în vedere posibilitatea valorificării superioare a bogatelor resurse naturale din această parte a țării, tendințele resimțite în mutația forței de muncă și utilizarea ei cu eficiență spon rită, dezvoltarea armonioasă a orașelor și comunelor, amplasarea noilor obiective economice și creșterea capacității unităților existente, folosirea mai deplină a suprafețelor agricole, precum și modernizarea căilor 1i de comunicații. Document de mare însemnătate pentru viața județului, studiul de sistematizare urmează să fie dezbătut pe larg, după care va fi supus aprobării organelor competente. Există la Oravița, ca de altfel peste tot un județ, o preocupare majoră pentru ridicarea nivelului urbanistic al orașului, pentru buna lui gospodărire și neîncetată înfrumusețare. — O mare parte din lucrări se realizează prin munca patriotică — ne informează tovarășul Tiberiu Petrovici, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc. Aceasta nu înseamnă cîtuși de puțin că nu se atribuie și sume de bani prin buget. Dimpotrivă. Pe anul în curs, bunăoară, fondurile respective se cifrează la 1 860 000 lei, din care două treimi vizează întrețineri și modernizări de drumuri și trotuare. De fiecare dată cînd vine vorba de lucrări gospodărești, se amintesc nume de deputați locali. Și e firesc, deoarece acei cărora li s-a încredințat un asemenea mandat sînt oameni care nu o dată au dovedit pricepere și spirit de mobilizare la acțiuni. Intre circumscripțiile electorale se desfășoară, de fapt, o entuziastă întrecerire cu semnificație patriotică, existind unanimă dorință de a adăuga noi realizări Iar cele de pină acum. Cu atțt mai mult, cu cit pină la 23 , August, cînd se va încheia cea de-a doua etapă a „competiției înfrumusețării“ din acest an, nu mai e mult. Rețin cîteva nume de deputați, în urma discuției pe care am avut-o la consiliul popular: Gheorghe Moldovan, Vasile Orăvițan, Cristina Kumber, Avram Stoia și Ion Crețu. Despre ultimul știam că e director la spital. In zadar am bătut însă drumul pină la numita instituție. Medicul Ion Crețu se afla în plină activitate profesională și nu era chip să-l deranjez. Din țară MARCI DE OȚELURI CU CARACTERISTICI SUPERIOARE Combinatul siderurgic din Galați produce peste 60 de mărci de oțeluri. Numai în cursul acestui an au fost asimilate 30 de mărci cu calități fizico-mecanice și chimice superioare. Printre noile produse, incluse în nomenclator, se remarcă mărcile „S. Naval“, care se situează la nivelul celor mai bune oțeluri folosite în construcția vaselor. „Ast" utilizat în producția conductelor supuse la variațiuni de temperatură cuprinse între minus 60 și plus 400 grade Celsius, „Cor Ten“, solicitat în industria de vagoane și la export în R.P. Bulgaria, R.P. Chineză, Franța, R.F. a Germaniei, Italia, Libia, R.P. Polonă, Spania, R.P. Ungară, U.R.S.S. și alte țări. UN NOU EXCAVATOR După conceptele specialiștilor Uzinei de tractoare, a fost realizat recent un încărcător experimentat cu succes pe șantierul noului telligă Brașovul de ijpa. El se atașează universal de 65 lucrărilor de exccărcare. Cupa nu încarcă deodată’ metru cub de pă. ... Pină la l erau citeva treaptă cu trei t Aurului. La Aurului e un cui pentru hal de buni gospodlor săi. Nu mirarea cind cel mineții n-a pu nici pentru „c întilnit acum stradă, dezbră Ú. Alături de vei un șanț. Fam vorbă, noua fră că nu vrem in presă despr Suntem omeni aici. Ami da aceasta, Aurului. AlțiiW Isus, pe strada ce să vă spuldeți și dumnicem! ! Alături de 1 pe Titus Ion Socec, LutrM Raichici, Val Szabó și alții care lucrează musețarea ce locuiesc. Ștra ® Stră I CEIl !?■ I î|p Stal: Hjjs SjH fâ ■ ’•spani H* ®|§||||g| na la 1 rictiv net imp;M1^ Gens:^B |» lupta H veale p unul tindrea unui cl^HH de internațit^^H Este ces^HS timpul să pentru a întreprindă mării genera^H cerea armeir BH fiecare popo^H 0 în fl adri mecitor BERZOVIA. MIHAI BRA I.M.A. „Joi sei coltatul la C.A 7 combine an pe 60 ha de orin perioadele o bună de lucru, că realizată pi fost de 5,1 ha Nicolae Vargilia Ciolan, Gs Sîtea, care au