Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)
1970-08-04 / nr. 1781
v üjín Ban Ban B Bn HBi I ANUL XVIII Nr. 1781 MARȚI, 4 AUGUST 1970 4 pagini, 30 bani ■ Illllliiiiiiililiil Din cuprins • SPORT — Fotbal — Natație — Tenis de cîmp — Știri, rezultate (în pag. 3) • ȘTIRI, COMENTARII, TELEGRAME DE PESTE HOTARE (în pag. 4) NOI OBIECTIVE INDUSTRIALE ÎN CONSTRUCȚIE SLATINA. Pe platforma industrială a Slatinei, in apropierea Uzinei de aluminiu, a început construcția unei fabrici de cabluri electrice. Noul obiectiv, a cărui construcție va ocupa o suprafață de 16 ha, va produce anual 20 000 km cabluri electrice pentru instalații industriale și 10 000 tone trefilate, prelucrînd aluminiu și aliaje furnizate de Uzina din Slatina. i TITU. In localitatea Titu, din județul Dîmbovița, a început construcția unui important obiectiv economic : Fabrica de aparate electrice pentru instalații de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată în funcțiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalații și utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricație fiind aproape în întregime automatizat. Fabrica va realiza o gamă variată de aparate electrice — comutatoare, prize și fișe bipolare cu contact de protecție, tablouri de apartament cu două circuite, sonerii, patroane fuzibile etc. Propaganda prin conferințe mijloc de mobilizare activă a oamenilor II S||p| Teme cerute de mase, legate de preocupările lor / Captează expunerea auditoriul? Da, dacă are un conținut bogat și e prezentată cu competență Toată atenția înlăturării formalismului De la bun început trebuie spus că organele și organizațiile de partid din județ au luat unele măsuri pentru o mai bună organizare și desfășurare a propagandei de partid în perioada lunilor de vară. Preocuparea principală a Comitetului municipal de partid Reșița, a celor orășenești Anina, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Caransebeș și a celor din comitetele Căvăran, Ciuchiei, Ticvaniu Mare, Pojejena, Forotic și altele, s-a îndreptat spre alegerea judicioasă a temelor pentru conferințe, adecvate diferitelor categorii de oameni. în acest sens, comitetele și birourile organizațiilor de partid, cu ajutorul activului de partid, au asigurat o consultare a oamenilor largă asupra preferințelor și interesului pe care-l au pentru diferite probleme. Tematica expunerilor din acest an cuprinde o mai mare varietate de probleme legate de preocupările cotidiene ale minerilor, siderurgiștilor, constructorilor de mașini, lucrătorilor de pe șantiere, muncitorilor forestieri țăranilor cooperatori. Un loc important în munca de propagandă prin conferințe l-au ocupat expunerile menite să contribuie la însușirea temeinică a sarcinilor reieșite din documentele Congresului al X-lea al din lucrările plenarelor partidului, C.C. al P.C.R., lucrările sesiunilor M.A.N. punîndu-se accent deosebit pe obiectivele concrete ce stau în fața oamenilor muncii din diferite sectoare de activitate. Au fost întocmite și expuse conferințe in întreprinderile industriale pe teme ca „întărirea ordinei și disciplinei în muncă, crearea în fiecare întreprindere a unei opinii de masă împotriva dezordinei și indisciplinei“, „Reducerea cheltuielilor materiale de producție — factor de bază al ridicării eficienței economice“, „Preocuparea partidului și statului nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al populației“ și altele. Popularizarea [UNK]politicii interne și externe a partidului și statului nostru reprezintă conținutul principal al propagandei prin conferințe. În același timp, ea contribuie la creșterea conștiinței socialiste a oamenilor muncii și îi mobilizează la înfăptuirea sarcinilor economice și obștești. Răspunde acestor cerințe propaganda prin conferințe ? In unitățile socialiste din agricultură au fost prezentate expuneri legate de popularizarea sarcinilor reieșite din Programele naionale privind dezvoltarea agriculturii adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, conferințe pe tema apărării prosi prietății socialiste și respectării legalității. Organizarea permanentă și sistematică a unor expuneri urmate de dezbateri în organizațiile de partid, pe diferite teme ale disciplinei de partid și a moralei comuniste, a constituit multe organizații de bază pentru din județul nostru o preocupare permanentă. Merită a fi evidențiate în acest sens organizațiile de partid de la oțelărie — schimbul 11 curățătorie — lamina are schimbul III și întreținere (de la C.S.R.), laminor de platină și laminor la rece, oțelărie schimbul III (de la Uzina Oțelu Roșu), întreprinderile miniere Anina și Moldova Nouă, cele din localitățile Ciclova Română, Ohaba Mîtnie, Bănia, Șușca și Zorlențu Mare. Acestea au organizat expuneri urmate de dezbateri în adunările de partid pe teme, ca : „Rolul conducător al partidului“, „Răspunderea personală a comuniștilor în îndeplinirea sarcinilor“, „Disciplina de partid, drepturile și îndatoririle membrilor de partid", „Calitatea de membru de partid“ etc. Răspunzînd necesităților muncii de educare ateist-științifică a oamenilor muncii, multe organizații de partid au ținut expu MOISE ȚUȚUIANU activist al Comitetului județean de partid (Continuare in pag. 3) ín întîmpinarea Zilei Minerului Succese în activitatea productivă Oamenii subteranelor de la I.M. Bocșa au încheiat luna care a trecut cu importante realizări. entuziasm Cifrele vorbesc de și abnegație, de conștiința faptului că patria noastră, are nevoie de cantități sporite de minereu. S-a realizat o producție globală de 103,08 la sută și o producție marfă de 103,58 la sută, s-a prelucrat minereu complex în proporție de 102,66 la sută și minereu cuprifer de 100,70 la sută. Productivitatea muncii înregistrează și ea un sensibil progres : 107,24 la sută. Rezultatele remarcabile obținute sînt opera muncii îndîrjite a tuturor minerilor. Dintre ei cîteva nume : Ilie Sporea, Constantin Prezea, Nicolae Sicoe, Costa Sporea, Haralambie Gogoșan și alții. O seară instructivă in cadrul olimpiadei tinerilor mineri organizată din inițiativa comitetului sindicatului și comitetului coordonator U.T.C. de la Întreprinderea minieră Bocșa, sîmbătă seara în sala de festivități de la Rotație a avut loc o reușită reuniune la care au participat peste 200 de tineri. Cu această ocazie a fost organizat un concurs „ Cine știe meserie ciștigă“ pe teme de minerit. Juriul a selecționat cu multă competență Petrică pe cei trei cîștigători : Gheorghe, miner la Ocna de Fier, Ion Hranislavlevici, electrician și Alexandru Farkaș, lăcătuș la stația de Rotație Bocsa. C. GHUIESCU corespondent Pregătind o explozie in adîncurile Pămintului, artificierul Gheorghe Papuc, de la întreprinderea minieră deschide drum ortacilor Bocșa, lui care vor scoate la lumină bogății subpămintene. In pagina a 2-a PE TEME ECONOMICE In adunările generale ale salariaților: FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICĂ PRODUCȚIEI DIN ANUL 1971 Imperativ gospodăresc 70 . Fiecare circumscripție, fiecare stradă un șantier al muncii patriotice Se desfășoară, în această perioadă de început de august , activitate neobosită pe ogoare, ca de altfel și în unitățile economice cu profil industrial. Oamenii, fie ei orășeni sau locuitori ai satelor, găsesc cite un răgaz pentru a înfrumuseța locul din jurul casei, ori de a răspunde la chemările comiliilor populare. Dacă străbați orașele și satele județului, aproape că nu întîlnești stradă sau circumscripție în care să tu se lucreze ceva, in care să nu se ridice un obiectiv, de nai mare sau de mai mică importanță. Se întrețin și se amenajează străzi și trotuare, zone verzi și florale, surse de apă etc. Există, peste tot, o dorință — afirmată de atîtea ori _de a întregii printr-o muncă plină de elan, bilanțul celei de a doua etape a întrecerii patriotice pe tărîm gospodăresc este vorba de finalul de etapă de la 23 August, zi scumpă poporului român, prilej de trecere în revistă a muncii in toate domeniile de activitate. Continuăm să prezentăm in ziarul de astăzi noi relatări de pe șantierele de interes obștesc, inițiate de consiliile populare. BREBU NOU. Obiective de primă însemnătate Cînd, în urmă cu mai multe luni, a fost vorba să se construiască la Brebu Nou un dispensar și un magazin comercial, cetățenii și-au declarat hotărirea de a participa cu toate forțele la muncile necesare. Și, potrivit tradiției, oamenii se țin de cuvînt. Mai întîi, a fost terminat și dat în folosință magazinul, care dispune și de o unitate de alimentație publică, iar în aceste zile eforturile sînt concentrate la șantierul dispensarului medical. Cînd și acesta va fi gata (termen de predare 1970, iar lucrarea se află de pe acum sub sătenii vor beneficia, la acoperiș, nevoie, de condiții dintre cele mai bune pentru asistență medicală. De exemplu, dispensarul este prevăzut cu cabinet de consultații și salon de tratamente, sală de nașteri, cabinet dentar, sală de așteptare, își găsesc, de nea, rezolvarea cazurile de a seriemaximă urgență. Clădirea dispensară ne informează noului tovarășul Gheorghe Krall, secretarul comitetului executiv al filiului popular comunal . Condispune și de încăperi confortabile pentru cazarea personalului medical. Pentru munca neobosită depusă la înălțarea celor două obiective se cuvin laude multor localnici, din rîndul cărora am notat pe Victor Stuber, Victor Zimmer, ambii deputați ai consiliului popular comunal, și pe Mihai Alman. ZORLENCIOR. Pe drumul comunal, într-un răgaz de timp Profitind de un răgaz de timp, ne scrie tovarășul Anton Ursache — mai mulți cetățeni din satul Zorlencior, între care Petru Stan, Ioan Cornea și RomU Ursu, VIOREL BOARIU (Gontinuare in pag. a 3-a) VRAM. OKpensai-iil medtcal uman. i LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON SOLICITĂ EFORTURI SPORITE Ritmul intens al secerișului din cursul săptămînii trecute nu s-a menținut și în ultimile două zile. Astfel, simbătă și duminică suprafața totală recoltată în cooperativele agricole de producție amătoarea : Așa cum rezultă din situația centralizată la Direcția agricolă județeană, au mai rămas să fie secerate în această săptămîna peste 9 000 ha, plus peste 2 000 ha de grîu care a fost cosit manual si urmează să fie treierat. Slăbirea ritmului de lucru in ultimele două zile ale săptămînii nu poate fi justificată numai de precipitațiile care au căzut sporadic în unele părți ale județului. La aceasta contribuie în mare măsură o serie de carențe în organizarea muncii. Pentru exemplificare, vom reda unele aspecte care ilustrează felul cum S-a lucrat la C.A.P. Răcășdia. Așa bunăoară, luni 27 iulie, în urma unor ploi slabe căzute cu o zi înainte, în timp ce în toate unitățile vecine s-a secerat cu combinele, la Răcășdia toate cele 10 combine au stat. Vineri, 13 combine se învîrteau într-o parcelă de vreo 12 ha, încurcîndu-se una pe cealaltă, cînd în apropiere existau tarlale mari unde se putea lucra mai cu spor. La această unitate a fost repartizată singura combină C. 12 a I.M.A. Oravița. Inginerul Ion Stîngu a înțeles însă s-o folosească la . .. deschidere de drumuri, și ca atare randamentul ei a atins permanent doar 50 la sută. Iată de ce, cu toate că a dispus de 10 combine (în ultimele zile de 13) C.A.P. Răcășdia a recoltat doar 320 ha. din cele 780. Am dat un singur exemplu de organizare defectuoasă a secerișului. Astfel de cazuri, întîlnite mai peste tot, contribuie însă la folosirea incompletă a utilajelor și duc implicit la prelungirea campaniei de recoltare. Dată fiind suprafața, destul de însemnată, ce a mai rămas să fie crescut cu numai 2345 ha, revenind o medie zilnică de 1172 ha, cu 303 ha mai mică decît vineri. Situația secerișului, pe razele da activitate ale I.M.A. și pe total C.A.P. a fost duminică seara arrecoltată în cursul acestei săptămîni, înlăturarea oricărei deficiențe în organizarea lucrului, folosirea ia capacitatea maximă a utilajelor și a forței de muncă impune în mod deosebit. In privința arăturilor și a însămînțării culturilor duble, deși ,în ultimele două zile s-a lucrat mai bine, suprafețele mari ce mai sunt de realizat obligă în continuare intensificarea eforturilor. În mod deosebit se pune problema de a se urgenta însă însămînțarea culturilor duble, deoarece restanțele sunt de peste 2 500 ha. În timp ce întreprinderile agricole de stat și-au realizat integral planul de 1000 ha, iar unele unități C.A.P. au însămînțat, de asemenea, în întregime suprafețele planificate (cum sînt cele de la Zăgujeni, Prisaca, Măureni, Șoșdea, Vermeș, Izgar, Bbzovici și Bănia), în alte cooperative agricole, cu toate că au prevăzute suprafețe destul de mari, preocuparea în această direcție nr fi considerată decît minoră, poate ce au de spus, de exemplu, consiliul de conducere și specialiștii de la Berliște, care din 130 ha au realizat doar... 5, sau cei de la Macoviște și Greoni, care din 100, respectiv 165 ha, nu au însămînțat nici un hectar ? Prognoza timpului pe luna august prevede ploi abundente. Aceasta înseamnă că trebuie luate toate măsurile ca în cel mai scurt timp să se termine de recoltat și treierat întreaga suprafață de grîu și, de asemenea, să se însămânțeze de urgență culturile duble, întrucît acestea, cu toate ca timpul este înaintat, datorită umidității existente în sol, au condiții deosebit de favorabile. însămințat Recoltat Treierat clinică Arături I. M. A. a . . * culturi "n 19 duble ora Moldova Nouă 7772 2,2 8,5 26 Berzovia 78 68 2,8 14 .16 Oravița 5» 51 .1,1 62« Zăgajeni «6 41 2,8 13 36 Bozovici tl 30 1,6 12 74 Total 63 55 2,2 11 32 EIM colaborarea intre școala și organizația pionierilor își scape cumul! Pornim de la ideea că desăvîrșîta unitate de acțiune a întregului proces instructiv-educativ este asigurată de însumarea într-un fascicol unitar a tuturor activităților didactice și extradidactice. Cert este că găsirea celor mai eficiente căi pentru intensificarea activităților pionierești care să ducă la cristalizarea cunoștințelor elevilor și la deschiderea de noi drumuri, solicită dăruire de sine, muncă și timp, elemente al căror corolar îl constituie tactul pedagogic prin care se determină pentru ce, cînd, cum și est e necesară sau devine un imperativ pedagogic prezența comandantului în activitatea pionierească. Relația director și comandant de unitate, in lumina misiunii încredințate, o vom privi ca ceva necesar și reversibil, într-o colaborare principială, de la care elevii și îndrumătorii lor vor avea numai de cîștigat. Aceasta aparține șirului de factori care au făcut ca majoritatea comandanților detașamentelor și unităților de pionieri din municipiul Reșița să răspundă „prezent“ datoriei lor. Pe pieptul multora dintre comandanți , învățători sau profesori-diriginți se află Medalia de onoare a Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Și în această vară, faptele sunt cel mai bun îndemn, care aliat cu alte elemente, duce la impulsionarea întregii activități școlare. Exemplele sunt concludente. Astfel, la Școala generală Secu, pot fi găsiți soții Hora —■ o familie de învățători. Ei s-au contopit cu problemele școlii pe care o slujesc. Ca învățătoare și comandantă de unitate, tovarășa Hora este stimată de părinți, respectată de colegi și iubită de elevi. Programele de activități pionierești din timpul anului vor face pe mulți copii din Secu, ca mîine cetățeni fiind, să poată spune : „aceasta o știm de cînd eram pionieri“ ! împreună cu directorul școlii și cu comandanții de detașamente, mulți copii din Secu au făcut înconjurul țării. Cu toții — pionieri și comandanți — au dovedit prin puterea exemplului că „așa se trăiește pionierește !". O vizită la Școala generală di 6 Reșița — unde este comandantă de unitate profesoara Aurora Goleț, este programului edificatoare. Lectura de vacanță al pionierilor școlii stîrnește satisfacții. Sînt direct îmbietoare acțiuni ca „Pe cărările patriei“, — excursie in regiunea Munților Apuseni — sau ,,Dincolo de hotarele țării“ — excursie în R.S. Cehoslovacia, „Cicliști, haideți cu noi!"1 — traseu care are drept scop vizitarea în cadrul anului internațional de protecție a naturii — a rezervației de la Soceni. ..Coli sus, în vîrf de munte !“ — tabără în corturi pe Semenic, „Primul la înot și pescuit“ — un concurs al isteților etc. De subliniat că directorii celor două școli sînt omniprezenți la acțiunile pionierești din școală și din afara ei. Am putea spune că își mențin tinerețea alături de elevii lor .Așa se explică faptul că in timpul anului tovarășul Helmut Kubanek, directorul școlii din Secu, a fost conducătorul cercului „Micii constructori“, a căror activitate a constituit subiectul unei comunicări prezentate într-o sesiune științifică de nivel republican. Cît despre directorii Mihai Peia (Școala generală nr. 6 Reșița), menționăm că în fiecare an străbate țara cu pionierii de la un capăt la altuia prilej de educare patriotică a acestora, de cunoaștere a înfăptuirilor prezentului. De asemenea, an de an, pionierii acestei școli fac excursii în cîte o țară vecină — Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria sau Cehoslovacia — fapt ce reprezintă o expresie a simțămintelor de înfrățire în spiritul cărora sînt educate tinerele vlăstare ale patriei noastre. Acum se pregătesc să meargă pe litoralul Mării Negre. N-am putea să nu amintim în șirul acelora al căror exemplu merită a fi urmat, numele profesoarei Maria Cristof — comandanta unității Școlii de artă din Reșița. Mereu atașată copiilor, în aceste zile de vacanță se află alături de ei la tabăra de la Poneasca, unde neîndoielnic că sub bagheta sa răsună doina cea străbună și „Marșul lui Iancu“ sau „Partid părinte drag“ și „Pămînt legendar". Doina Petchescu, Solomia Merșavina, Minodora Trațan, Victoria Suciu sînt nume care, pe de o parte precedate de titluri de profesoare, iar pe de altă parte urmate de atributul de comandant de unitate, au făcut ca fiecare pionier al școlilor generale 2, 5, 7 și Liceul nr. 3 să simtă o apartenență reală la tot ce concură spre a situa unitatea respectivă și în această vacanță in șirul școlilor fruntașe din municipiu. Cu claritate deplină, desprindem că unitatea de cerințe, armonia și colaborarea realizate la nivelul conducerii fiecărei școli se reflectă in stilul de muncă al colectivului profesoral și al unității de pionieri inclusiv în vacanță, fapt ce lărgește cadrul activităților extradidactice, venite să complementeze și să desăvirșească procesul instructiv-educativ în toată complexitatea lui. prof. NICOLAE IȘFAN instructor metodist la Consiliul pionierilor Reșița É