Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)

1970-08-04 / nr. 1781

v üjín Ban Ban B Bn HBi I ANUL XVIII Nr. 1781 MARȚI, 4 AUGUST 1970 4 pagini, 30 bani ■ Illllliiiiiiililiil Din cuprins • SPORT — Fotbal — Natație — Tenis de cîmp — Știri, rezultate (în pag. 3) • ȘTIRI, COMENTA­RII, TELEGRAME DE­­ PESTE HOTARE (în pag. 4) NOI OBIECTIVE INDUSTRIALE ÎN CONSTRUCȚIE SLATINA. Pe platforma indus­trială a Slatinei, in apropierea Uzinei de aluminiu, a început construcția unei fabrici de ca­bluri electrice. Noul obiectiv, a cărui construc­ție va ocupa o suprafață de 16 ha, va produce anual 20 000 km cabluri electrice pentru instalații industriale și 10 000 tone trefila­te, prelucrînd aluminiu și aliaje furnizate de Uzina din Slatina. i­ TITU. In localitatea Titu, din județul Dîmbovița, a început construcția unui important obiec­tiv economic : Fabrica de apara­te electrice pentru instalații de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată în funcțiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalații și utilaje de înaltă teh­nicitate, procesul de fabricație fiind aproape în întregime auto­matizat. Fabrica va realiza o ga­mă variată de aparate electrice — comutatoare, prize și fișe bipo­lare cu contact de protecție, tablouri de apartament cu două circuite, sonerii, patroane fuzibile etc. Propaganda prin conferințe mijloc de mobilizare activă a oamenilor II S||p| Teme cerute de mase, legate de preocu­pările lor / Captează expunerea auditoriul? Da, dacă are un conținut bogat și e prezentată cu competență Toată atenția înlăturării formalismului De la bun început trebuie spus că organele și organizațiile de partid din județ au luat unele măsuri pentru o mai bună orga­nizare și desfășurare a propagan­dei de partid în perioada lunilor de vară. Preocuparea principală a Comitetului municipal de partid Reșița, a celor orășenești Anina, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Ca­ransebeș și a celor din comitetele Căvăran, Ciuchiei, Ticvaniu Ma­re, Pojejena, Forotic și altele, s-a îndreptat spre alegerea judi­cioasă a temelor pentru conferin­țe, adecvate diferitelor categorii de oameni. în acest sens, comite­tele și birourile organizațiilor de partid, cu ajutorul activului de partid, au asigurat o consultare a oamenilor largă asupra preferințelor și interesului pe ca­­re-l au pentru diferite probleme. Tematica expunerilor din acest an cuprinde o mai mare varieta­te de probleme legate de preo­cupările cotidiene ale minerilor, siderurgiștilor, constructorilor de mașini, lucrătorilor de pe șantie­re, muncitorilor forestieri țăra­nilor cooperatori. Un loc impor­tant în munca de propagandă prin conferințe l-au ocupat ex­punerile menite să contribuie la însușirea temeinică a sarcinilor reieșite din documentele Con­gresului al X-lea al din lucrările plenarelor partidului, C.C. al P.C.R., lucrările sesiunilor M.A.N. punîndu-se accent deosebit pe obiectivele concrete ce stau în fața oamenilor muncii din diferi­te sectoare de activitate. Au fost întocmite și expuse conferințe in întreprinderile industriale pe te­me ca „întărirea ordinei și dis­ciplinei în muncă, crearea în fi­e­­care întreprindere a unei opinii de masă împotriva dezordinei și indisciplinei“, „Reducerea cheltu­ielilor materiale de producție — factor de bază al ridicării efi­­­cienței economice“, „Preocuparea partidului și statului nostru pen­tru ridicarea continuă a nivelu­lui de trai al populației“ și altele. Popularizarea­­­ [UNK]politicii inter­ne și externe a partidului și sta­tului nostru reprezintă conținu­tul principal al propagandei prin conferințe. În același timp, ea contribuie la creșterea conștiin­ței socialiste a­ oamenilor muncii și îi mobilizează la înfăptuirea sarcinilor economice și obștești. Răspunde acestor cerințe propa­ganda prin conferințe ? In unitățile socialiste din agricul­tură au fost prezentate expuneri legate de popularizarea sarcini­lor reieșite din Programele na­­­ionale privind dezvoltarea agri­culturii adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, conferințe pe tema apărării pro­si prietății socialiste și respectării legalității. Organizarea permanentă și sis­tematică a unor expuneri urma­te de dezbateri în organizațiile de partid, pe diferite teme ale disciplinei de partid și a moralei comuniste, a constituit multe organizații de bază pentru din județul nostru o preocupare per­manentă. Merită a fi evidențiate în acest sens organizațiile de partid de la oțelărie — schimbul 11 curățătorie — lamina are schimbul III și întreținere (de la C.S.R.), laminor de platină și la­minor la rece, oțelărie schim­bul III (de la Uzina Oțelu Roșu), întreprinderile miniere Anina și Moldova Nouă, cele din localită­țile Ciclova Română, Ohaba Mît­­nie, Bănia, Șușca și Zorlențu Ma­re. Acestea au organizat expu­neri urmate de dezbateri în adu­nările de partid pe teme, ca : „Ro­lul conducător al partidului“, „Răspunderea personală a comu­niștilor în îndeplinirea sarcini­lor“, „Disciplina de partid, drep­turile și îndatoririle membrilor de partid", „Calitatea de membru de partid“ etc. Răspunzînd necesităților mun­cii de educare ateist-științifică a oamenilor muncii, multe organi­zații de partid au ținut expu­ MOISE ȚUȚUIANU activist al Comitetului județean de partid (Continuare in pag. 3) ín întîmpinarea Zilei Minerului Succese în activitatea productivă Oamenii subteranelor de la I.M. Bocșa au încheiat luna care a trecut cu importante realizări. entuziasm Cifrele vorbesc de și abnegație, de conștiința faptului că patria noastră, are nevoie de canti­tăți sporite de minereu. S-a realizat o producție globală de 103,08 la sută și o produc­ție marfă de 103,58 la sută, s-a prelucrat minereu complex în proporție de 102,66 la sută și minereu cuprifer de 100,70 la sută. Productivitatea muncii înregistrează și ea un sensibil progres : 107,24 la sută. Re­zultatele remarcabile obținute sînt opera muncii îndîrjite a tuturor minerilor. Dintre ei cîteva nume : Ilie Sporea, Constantin Prezea, Nicolae Sicoe, Costa Sporea, Haralam­­bie Gogoșan și alții. O seară instructivă in cadrul olimpiadei tineri­lor mineri organizată din ini­țiativa comitetului sindicatu­lui și comitetului coordonator U.T.C. de la Întreprinderea minieră Bocșa, sîmbătă seara în sala de festivități de la Ro­tație a avut loc o reușită reu­niune la care au participat peste 200 de tineri. Cu această ocazie a fost organizat un con­curs „ Cine știe meserie ciști­­gă“ pe teme de minerit. Juriul a selecționat cu multă compe­tență Petrică pe cei trei cîștigători : Gheorghe, miner la Ocna de Fier, Ion Hranislavle­­vici, electrician și Alexandru Farkaș, lăcătuș la stația de Rotație Bocsa. C. GHUIESCU corespondent Pregătind o explozie in a­­dîncurile Pămintului, artificie­rul Gheorghe Papuc, de la în­treprinderea minieră deschide drum ortacilor Bocșa, lui care vor scoate la lumină bo­gății subpămintene. In pagina a 2-a PE TEME ECONOMICE In adunările generale ale salariaților: FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICĂ PRODUCȚIEI DIN ANUL 1971 Imperativ gospodă­resc 70 . Fiecare circumscripție, fiecare stradă un șantier al muncii patriotice Se desfășoară, în această perioadă de început de august­ , activitate neobosită pe ogoare, ca de altfel și în unitățile economice cu profil industrial. Oamenii, fie ei orășeni sau locuitori ai satelor, găsesc cite un răgaz pentru a înfrumu­seța locul din jurul casei, ori de a răspunde la chemările com­­iliilor populare. Dacă străbați orașele și satele județului, a­­proape că nu întîlnești stradă sau circumscripție în care să tu se lucreze ceva, in care să nu se ridice un obiectiv, de nai mare sau de mai mică importanță. Se întrețin și se a­­menajează străzi și trotuare, zone verzi și florale, surse de apă etc. Există, peste tot, o dorință — afirmată de atîtea ori _de a întregii printr-o muncă plină de elan, bilanțul celei de a doua etape a întrecerii patriotice pe tărîm gospodăresc este vorba de finalul de etapă de la 23 August, zi scumpă poporului român, prilej de trecere în revistă a muncii in toate domeniile de activitate. Continuăm să prezentăm in ziarul de astăzi noi relatări de pe șantierele de interes ob­ștesc, inițiate de consiliile populare. BREBU NOU. Obiective de primă însemnătate Cînd, în urmă cu mai multe luni, a fost vorba să se con­struiască la Brebu Nou un dis­pensar și un magazin comercial, cetățenii și-au declarat hotărirea de a participa cu toate forțele la muncile necesare. Și, potrivit tradiției, oamenii se țin de cu­­vînt. Mai întîi, a fost terminat și dat în folosință magazinul, care dis­pune și de o unitate de alimenta­ție publică, iar în aceste zile e­­forturile sînt concentrate la șan­tierul dispensarului medical. Cînd și acesta va fi gata (termen de predare 1970, iar lucrarea se află de pe acum sub sătenii vor beneficia, la acoperiș­, nevoie, de condiții dintre cele mai bune pentru asistență medicală. De exemplu, dispensarul este prevă­zut cu cabinet de consultații și salon de tratamente, sală de nașteri, cabinet dentar, sală de așteptare, își găsesc, de nea, rezolvarea cazurile de a serie­ma­ximă urgență. Clădirea dispensar­ă ne informează noului to­varășul Gheorghe Krall, secreta­rul comitetului executiv al filiului popular comunal . Con­dis­pune și de încăperi conforta­bile pentru cazarea personalului medical. Pentru munca neobosi­tă depusă la înălțarea celor două obiective se cuvin laude multor localnici, din rîndul cărora am notat pe Victor Stuber, Victor Zimmer, ambii deputați ai consi­liului popular comunal, și pe Mi­­hai Alman. ZORLENCIOR. Pe dru­mul comunal, într-un răgaz de timp Profitind de un răgaz de timp, ne scrie tovarășul Anton Ursa­che — mai mulți cetățeni din sa­tul Zorlencior, între care Petru Stan, Ioan Cornea și RomU Ursu, VIOREL BOARIU (Gontinuare in pag. a 3-a) VRAM. OKpensai-iil medtcal uman. i LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON SOLICITĂ EFORTURI SPORITE Ritmul intens al secerișului din cursul săptămînii trecute nu s-a menținut și în ultimile două zile. Astfel, simbătă și duminică su­prafața totală recoltată în coope­rativele agricole de producție a­mătoarea : Așa cum rezultă din situația centralizată la Direcția agricolă județeană, au mai rămas să fie secerate în această săptămîna peste 9 000 ha, plus peste 2 000 ha de grîu care a fost cosit manual si urmează să fie treierat. Slăbirea ritmului de lucru in ultimele două zile ale săptămînii nu poate fi justificată numai de precipitațiile care au căzut spo­radic în unele părți ale județului. La aceasta contribuie în mare măsură o serie de carențe în or­ganizarea muncii. Pentru exem­plificare, vom reda unele aspecte care ilustrează felul cum S-a lu­crat la C.A.P. Răcășdia. Așa bu­năoară, luni 27 iulie, în urma u­­nor ploi slabe căzute cu o zi îna­inte, în timp ce în toate unitățile vecine s-a secerat cu combinele, la Răcășdia toate cele 10 combine au stat. Vineri, 13 combine se în­­vîrteau într-o parcelă de vreo 12 ha, încurcîndu-se una pe cealaltă, cînd în apropiere existau tarlale mari unde se putea lucra mai cu spor. La această unitate a fost repartizată singura combină C. 12 a I.M.A. Ora­vița. Inginerul Ion Stîngu a înțeles însă s-o foloseas­că la . .. deschidere de drumuri, și ca atare randamentul ei a atins permanent doar 50 la sută. Iată de ce, cu toate că a dispus de 10 combine (în ultimele zile de 13) C.A.P. Răcășdia a recoltat doar 320 ha. din cele 780. Am dat un singur exemplu de organizare defectuoasă a seceri­șului. Astfel de cazuri, întîlnite mai peste tot, contribuie însă la folosirea incompletă a utilajelor și duc implicit la prelungirea campaniei de recoltare. Dată fiind suprafața, destul de însemnată, ce a mai rămas să fie crescut cu numai 2345 ha, reve­nind o medie zilnică de 1172 ha, cu 303 ha mai mică decît vineri. Situația secerișului, pe razele da activitate ale I.M.A. și pe total C.A.P. a fost duminică seara ar­recoltată în cursul acestei săptă­­mîni, înlăturarea oricărei defi­ciențe în organizarea lucrului, fo­losirea ia capacitatea maximă a utilajelor și a forței de muncă impune în mod deosebit. In privința arăturilor și a însă­­mînțării culturilor duble, deși ,în ultimele două zile s-a lucrat mai bine, suprafețele mari ce mai sunt de realizat obligă în­ conti­nuare intensificarea eforturilor. În mod deosebit se pune proble­ma de a se urgenta însă însămîn­­țarea culturilor duble, deoarece restanțele sunt de peste 2 500 ha. În timp ce întreprinderile agri­cole de stat și-au realizat integral planul de 1­000 ha, iar unele uni­tăți C.A.P. au însămînțat, de ase­menea, în întregime suprafețele­­ planificate (cum sînt cele de la Zăgujeni, Prisaca, Măureni, Șoș­­dea, Vermeș, Izgar, Bbzovici și Bănia), în alte cooperative agri­cole, cu toate că au prevăzute su­­pra­fețe destul de mari, preocupa­rea în această direcție nr fi considerată decît minoră, poate ce au de spus, de exemplu, consi­liul de conducere și specialiștii de la Berliște, care din 130 ha au realizat doar... 5, sau cei de la Macoviște și Greoni, care din 100, respectiv 165 ha, nu au în­sămînțat nici un hectar ? Prognoza timpului pe luna au­gust prevede ploi abundente. A­­ceasta înseamnă că trebuie luate toate măsurile ca în cel mai scurt timp să se termine de recoltat și treierat întreaga suprafață de grîu și, de asemenea, să se însă­mânțeze de urgență culturile du­ble, întrucît acestea, cu toate ca timpul este înaintat, datorită u­­midității existente în sol, au con­diții deosebit de favorabile. însămințat Recoltat Treierat clinică Arături I. M. A. a . . * culturi "­n 1­­­9 duble o­ra Moldova Nouă 77­72 2,2 8,5 26 Berzovia 78 68 2,8 14 .16 Oravița 5» 51 .1,1 6­2« Zăgajeni «6 41 2,8 13 36 Bozovici tl 30 1,6 12 74 Total 63 55 2,2 11 32 EIM colaborarea intre școala și organizația pionierilor își scape cumul! Pornim de la ideea că desăvîr­­șîta unitate de acțiune a întregu­lui proces instructiv-educativ es­te asigurată de însumarea într-un fascicol unitar a tuturor activită­ților didactice și extradidactice. Cert este că găsirea­ celor mai e­­ficiente căi pentru intensificarea activităților pionierești care să ducă la cristalizarea cunoștințe­lor elevilor și la deschiderea de noi drumuri, solicită dăruire de sine, muncă și timp, elemente al căror corolar îl constituie tactul pedagogic prin care se determină pentru ce, cînd, cum și est e ne­cesară sau devine un imperativ pedagogic prezența comandantu­lui în activitatea pionierească. Relația director și comandant de unitate, in lumina misiunii încre­dințate, o vom privi ca ceva ne­cesar și reversibil, într-o colabo­rare principială, de la care elevii și îndrumătorii lor vor avea nu­mai de cîștigat. Aceasta aparține șirului de factori care au făcut ca majoritatea comandanților deta­șamentelor și unităților de pio­nieri din municipiul Reșița să răspundă „prezent“ datoriei lor. Pe pieptul multora dintre co­mandanți , învățători sau pro­­fesori-diriginți se află Medalia de onoare a Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Și în această vară, faptele sunt cel mai bun îndemn, care aliat cu alte e­­lemente, duce la impulsionarea întregii activități școlare. Exemplele sunt concludente. Astfel, la Școala generală Secu, pot fi găsiți soții Hora —■ o fa­milie de învățători. Ei s-au con­topit cu problemele școlii pe ca­re o slujesc. Ca învățătoare și co­­mandantă de unitate, tovarășa Hora este stimată de părinți, res­pectată de colegi și iubită de e­­levi. Programele de activități pionierești din timpul anului vor face pe mulți copii din Secu, ca mîine cetățeni fiind, să poată spune : „aceasta o știm de cînd eram pionieri“ ! împreună cu di­rectorul școlii și cu comandan­ții de detașamente, mulți copii din Secu au făcut înconjurul ță­rii. Cu toții­ — pionieri și coman­danți — au dovedit prin puterea exemplului că „așa se trăiește pionierește !". O vizită la Școala generală di 6 Reșița — unde este comandan­­tă de unitate profesoara Aurora Goleț, este programului edificatoare. Lectura de vacanță al pio­nierilor școlii stîrnește satisfac­ții. Sînt direct îmbietoare acțiuni ca „Pe cărările patriei“, — ex­cursie in regiunea Munților Apu­seni — sau ,,Dincolo de hotarele țării“ — excursie în R.S. Ceho­slovacia, „Cicliști, haideți cu noi!"1 — traseu care are drept scop vi­zitarea în cadrul anului inter­național de protecție a naturii — a rezervației de la Soceni. ..Coli sus, în vîrf de munte !“ — tabă­ră în corturi pe Semenic, „Pri­mul la înot și pescuit“ — un concurs al isteților etc. De subliniat că directorii celor două școli sînt omniprezenți la acțiunile pionierești din școală și din afara ei. Am putea spune că își mențin tinerețea alături de e­levii lor .Așa se explică faptul că in timpul anului tovarășul Helmut Kub­anek, directorul­­ școlii din Secu, a fost conducătorul cercu­lui „Micii constructori“, a căror activitate a constituit subiectul unei comunicări prezentate într-o sesiune științifică de nivel re­publican. Cît despre directorii­ Mihai Peia (Școala generală nr. 6 Re­șița), menționăm că în fiecare an străbate țara cu pionierii de la un capăt la altuia prilej de edu­care patriotică a acestora, de cu­noaștere a înfăptuirilor prezentu­lui. De asemenea, an de an, pio­nierii acestei școli fac excursii în cîte o țară vecină — Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria sau Cehoslova­cia — fapt ce reprezintă o expre­sie a simțămintelor de înfrățire în spiritul cărora sînt educate ti­nerele vlăstare ale patriei noas­tre. Acum se pregătesc să mear­gă pe litoralul Mării Negre. N-am putea să nu amintim în șirul acelora al căror exemplu merită a fi urmat, numele profe­soarei Maria Cristof — coman­­danta unității Școlii de artă din Reșița. Mereu atașată copiilor, în aceste zile de vacanță se află ală­turi de ei la tabăra de la Poneas­­ca, unde neîndoielnic că sub ba­gheta sa răsună doina cea stră­bună și „Marșul lui Iancu“ sau „Partid părinte drag“ și „Pămînt legendar". Doina Petchescu, So­­lomia Merșavina, Minodora Tra­­țan, Victoria Suciu sînt nume ca­re, pe de o parte precedate de titluri de profesoare, iar pe de altă parte urmate de atributul de comandant de unitate, au făcut ca fiecare pionier al școlilor ge­nerale 2, 5, 7 și Liceul nr. 3 să simtă o apartenență reală la tot ce concură spre a situa unitatea respectivă și în această vacanță in șirul școlilor fruntașe din mu­nicipiu. Cu claritate deplină, desprin­dem că unitatea de cerințe, armo­nia și colaborarea realizate la ni­velul conducerii fiecărei școli se reflectă in stilul de muncă al co­lectivului profesoral și al unită­ții de pionieri inclusiv în va­­canță, fapt ce lărgește cadrul ac­tivităților extradidactice, venite să complementeze și să desăvir­­șească procesul instructiv-educa­­tiv în toată complexitatea lui. prof. NICOLAE IȘFAN instructor metodist la Consiliul pionierilor Reșița É

Next