Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-01 / nr. 1804
PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA î AVUL XVII NR. 1804 MARȚI, 1 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI Bază pentru viitoarea recoltă Sămînță de calitate superioara Unul din factorii determinanți pentru obținerea unei recolte bune de griu în anul 1971 este folosirea semințelor corespunzătoare, atît in ceea ce privește soiul ce se cultivă cît și calitatea fizică și biologică a materialului seminal. Sarcina asigurării cu semințe de calitate revine conducerilor unitâților agricole de stat și cooperatiste și acțiunea trebuia, de fapt, să fie încheiată pînă la începutul acestei luni. Necesarul de sămînță de grîu pentru cele peste 25 000 de hectare care se însămînțează în cooperativele agricole de producție în această toamnă este de peste 8 600 tone. Din acestea, 3 536 tone sunt din producția proprie a asigurate unităților, iar diferența se primește din fondul statului, pe bază de schimb sau prin împrumut. Laboratorul județean pentru controlul semințelor a analizat probele trimise, care unei cantități de 4061 corespund tone. In urma analizelor efectuate a rezultat însă că doar 1057 tone îndeplinesc condițiile de calitate pentru a li se putea elibera buletin roșu, deci să fie folosite la însâmînțare, în timp ce 1195 tone nu corespund din punct de vedere al germinației, iar 2819 tone au fost respinse din cauză că loturile respective conțin un procent ridicat de impurități. Întrucît timpul este înaintat, aflindu-ne de acum in pragul declanșării campaniei de țări, rezolvarea cît mai însămingrabnică a problemei semințelor se impune ca necesitate. Ori, unele cooperative agricole, ca de pildă cele de la Apadia, Iînînna, Izgar și Rudăria, au trimis probele la laborator cu mare întîrziere, astfel că, in cazul cînd acestea nu corespund, unitățile respective nu mai au la dispoziție timpul necesar pentru recondiționari și reanalizare. Aceasta vădește o lipsă de răspundere destul de gravă din partea conducerilor unităților amintite și mai cu seamă din partea specialiștilor. Dacă întreaga cantitate de semințe respinse din cauza germinației va fi schimbată, deci unităților respective li se asigură greu corespunzător din fondul de stat, loturile respinse din cauza impurităților vor trebui să fie de urgență recondiționate și să se trimită laboratorului probe noi spre a fi reanalizate în vederea obținerii buletinului roșu. In această situație sînt mai multe cooperative agricole, dintre care amintim pe cele de la Vermeș — 140 tone, Naidăș — 100 tone, Dodin — 60 tone, Ticvaniu Mare — 80 tone și altele. Au mai rămas puține zile pînă la începerea însămînțării cerealelor de toamnă. In acest timp, în fiecare unitate trebuie să se revadă cu toată seriozitatea situația semințelor și să se întreprindă ultimele măsuri pentru asigurarea acestora la nivelul cerințelor. Revine ca o sarcină de mare răspundere conducerilor unităților agricole, mai cu seamă specialiștilor, să nu admită ca un bob din sămînță ce se va singur pune în pămînt să nu aibă calitățile corespunzătoare, întrucît de acest lucru depinde, în mare măsură, producția pe care o vom obține in anul viitor. Ing. DOINA POGANI de la laboratorul județean pentru controlul semințelor Fructuos schimb de experiență 25 de constructori de la [.J.C.M. — muncitori, ingineri, tehnicieni — au făcut de curînd un valoros schimb de experiență la Timișoara cu constructorii de locuințe de aici. Oaspeții au vizitat cu acest prilej ateliere de prefabricate, șantiere de construcții, urmând modalitățile de producee, transportare și montare a panourilor prefabricate pentru construcția de locuințe gatainisate, utilizarea cofrajelor plane glisante combinate cu panouri prefabricate, modul în care se realizează plăcile de prefabricate cu imitație de marmură de diverse tipuri etc. De data aceasta, schimbul de experiență, se anunță cu realitate practice, reșițenii merși acasă stabilind să aplice Încă în cursul acestui an unele dintre procedeele tehnologice avantajoase : se va executa pînă la 30 decembrie un bloc din panouri prefabricate gata finisate (cu etaje) urmînd ca în anul patru următor procedeul să se extindă la blocurile cu 9 etaje. GH. DUMITREAN corespondent KJ TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII AUSTRIECE Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziariști de la televiziunea austriacă. La primire a fost de față tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat ziariștilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcției socialismului în România și ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) Plenara Consiliului județean al sindicatelor Teri, la Casa de cultură din Reșița a avut loc plenara Consiliului județean al sindicatelor care a analizat preocuparea organelor și organizațiilor sindicale pentru mobilizarea colectivelor de salariați în vederea reducerii consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie. Au participat membrii Consiliului județean al sindicatelor, președinți ai comitetelor sindicatelor din unitățile economice, directori de întreprinderi și alți invitați. Referatul prezentat de tovarășul Petre Velescu, membru al biroului Consiliului județean al sindicatelor, a scos în evidență atît rezultatele bune cit și neajunsurile care mai sînt în acest important domeniu de activitate. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ioan Grasoi, secretar al Comitetului județean de partid, care subliniind aportul adus de sindicate la mobilizarea oamenilor la îndeplinirea indicatorilor de plan, a relevat sarcinile care revin colectivelor din întreprinderile județului nostru, direcțiile în care trebuie îndreptate eforturile pentru a încheia acest an cu noi succese în muncă. Deschiderea lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinei Luni dimineața au început, în Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al Congres internațional de XXII-lea istoria medicinii, organizat de Uniunea societăților de științe medicale din România, sub auspiciile Societății internaționale de istoria medicinii. La această importantă manifestare științifică iau parte numeroși delegați din aproape 40 de țări ale lumii, personalități proeminente ale istorii medicinii internaționale, valoroși oameni de știință din țara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la ședința festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreședinte al Societății internaționale de istoria medicinii, președintele Comitetului de organizare a Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii și a învățămîntului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în țara noastră activi(Continuare in pag. 2) MESAJUL președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii în numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la București, un salut cordial. , România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for științific internațional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viață mai bună. In acest cadru științele medicale au, prin însuși obiectul lor, un rol de o covîrșitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială cunoașterea preocupărilor umaniste ale savanților și cercetătorilor din trecut, a uriașelor investiții de gîndire și de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor și a durerii constituie un factor prețios in eforturile care se depun pentru a soluționa cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuții la cunoașterea doctrinelor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obținerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătății oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanții și cercetătorii din toate țările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de știință și a tuturor slujitorilor pe tărâmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul țării se străduiesc sa-i creeze condiții tot mai bune de desfășurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relațiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaștere și punere în lumină a realizărilor și a vocației umaniste medicinii românești, dornică să conlucreze strîns a cu școlile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătății individului și a colectivității, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare și fericire, de progres și pace ale popoarelor. Prin însăși natura ei, medicina slujește vieții, ocrotirii sănătății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relații de înțelegere și colaborare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanții și cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independenței și suveranității fiecărui popor. Arez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, exprimîndu-și convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea științelor medicale, în întărirea colaborării internaționale a oamenilor de știință. return .» In Colectivul de la laminorul de bare trase din Oțelu Roșu este cel mai tînăr colectiv al uzinei. De la darea in folosință a secției, acești tineri entuziaști au reușit să se încadreze in indicatorii prevăzuți, ridicînd nivelul calitativ al producției la cerințele beneficiarilor externi. In clișeu : un aspect de muncă. De la pupitrul de comandă se dirijează laminarea unei noi bare. Foto ; M. POPESCU Pe agenda de lucru a Comisiei județene de sistematizare — Ca atribut al dezvoltării societății moderne, a civilizației, problemele de sistematizare au ieșit din sfera preocupării doar a unui cerc restrîns de oameni. Constituirea misiei județene oglindește cași ea acest lucru ? — Desigur ! De altfel, este cunoscut că la Conferința Națională a partidului, la Congresul al X-lea ca și cu alte prilejuri, problemele dezvoltării sistematice a centrelor populare, a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, mobilizarea tuturor resurselor naturale și utilizarea rațională, cu eficiență sporită a forței de muncă, s-au bucurat de cea mai mare atenție. De fapt, preocupările de această natură au — în viziunea politicii științifice, marxist-leniniste a partidului — un caracter permanent, cotidian. In acest temei, stabilirea organizatoric și tehnic de cadruluimatizare are o importanță sistedeosebită. Spunînd cele de mai sus, am in vedere obiectivele de esență ce se pun în fața sistematizatorilor, ca acțiune mult mai largă decit urbanizarea. — Am dori să prezentați mai pe larg aspectele la care v-ați referit. — Din cele spuse nu trebuie să se înțeleagă cumva că urbanizarea nu-și păstrează importanța primordială în activitatea noastră. Dimpotrivă, asupra acesteia vor fi concentrate și în viitor principalele forțe. In perioada actuală, sistematizarea este un element relativ teritorială nou în domeniul muncii de care ne ocupăm. Ea urmărește să vină în sprijinul direct, nemijlocit al celor ce se ocupă de problemele generale — și îndeosebi a celor de perspectivă — ale dezvoltării localităților ca și a întregului județ, privit în ansamblul său. Este vorba de stabilirea amplasării optime a noilor obiective industriale sau de altă natură economică, a dotărilor de tot felul, profilarea, specializarea și dezvoltarea unităților agricole socialiste, modernizarea rețelei de comunicații, a zonelor turistice și de agrement. In lumina celor de mai sus, de curînd a fost realizat studiul de sistematizare a județului. Este o lucrare de o deosebită importanță. Asupra însemnătății și valorii acestui document cred că nu e cazul să insist prea mult întocmit de institute specializate din Timișoara și cu eforturi materiale și București), deosebite, studiul respectiv umane urmează să fie amplu dezbătut public, inclusiv în presă, înțelegînd prin aceasta că el este susceptibil de corectări, îmbunătățiri completări înainte de a fi apropimat. Cît privește sistematizarea urbană și rurală, s-a mai vorbit în coloanele ziarului și sînt convins că vor mai exista prilejuri ca acțiunea să constituie obiectul dezbaterii publice, al schimbului de opinii creator. Amintesc, totuși, că în prezent atît municipiul Reșița, cît și orașele Caransebeș, Bocșa, Oțelu Roșu, Băile Herculane, Anina, Oravița și Moldova Nouă dispun de schițe de sistematizare. Unele dintre ele sunt ceva vechi (întocmite cu 4—5 ani mai în urmă),și ca atare necesită actualizări, altele, însă, datează doar de la înființarea județului încoace. Un mare volum de muncă a fost depus de organele locale și de specialiști pentru realizarea detaliilor de sistematizare în diferite orașe, precum și efectuarea de studii de amplasare, strict necesare construcției de unități economice, de ansambluri de locuințe, dezvoltării întreprinderilor existente. Asemenea studii s-au făcut pentru noua platformă industrială de la Caransebeș, pentru zona poligonului de prefabricate (Reșița) precum și cele cerute de noile construcții Convorbire consemnată de VIOREL BOARIU (Continuare in pag. 2) OBIECTIVE MAJORE O recentă știre, publicată în ziarul Flamura, anunța lapidar înființarea Comisiei de sistematizare a județului Caraș-Severin. Pentru a cunoaște mai bine rolul și atribuțiile acesteia și a informa cititorii asupra lor, am purtat o discuție cu tovarășul ing. MIHAI STÄNESCU, directorul Direcției de sistematizare, arhitectură și controlul construcțiilor, secretarul susnumitei comisii. n. in pagina 3-aSffp ffț ■ FOTBAL — U.T.A. confirmă • Revirimentul fotbaliștilor reșițeni • Surprize în „Cupa României". ■ BOX — Victorie la scor, dar pugiliștii reșițeni n-au atins încă valoarea scontată. J: ILUZIA DELICTULUI PERFECT Expertizele grafologice efectuate de Inspectoratul județean de miliție și de laboratoarele de specialitate din Cluj și București au scos la iveală un adevăr simplu ca „bună ziua“ : testamentul nu a fost scris de defunctul Simion Belcotă, din comuna Cornereva satul Furca Obiței, nr. 7. Deci testamentul a fost fals ! Pretinșii moștenitori s-au văzut astfel deposedați de un „drept“ ticluit peste noapte de mințile lor orbite de setea înavuțirii. Și, bineînțeles, făcuți răspunzători pentru isprava lor. Cazul obligă la reflecții. La reflecții despre credulitatea și naivitatea (de-a dreptul infantilă) a unor indivizi certați cu legile țării, care consideră că datorită iscusinței, „tehnicii“ și abilității lor, săvîrșesc „delicte perfecte“, pot induce în eroare pe toți aceia care s-ar încumeta să afle adevărul, inclusiv instanțele de judecată. Decepție amară . Dar, să depănăm firul acestei întîmplări. La data de 3 februarie 1968, la Cornereva, în satul aparținător Furca Obiței, se stingea din viață în urma unui atac de cord Simion Belcotă, în vîrstă de 67 de ani. Bătrînul nu avea moștenitori direcți. In urma lui rămăsese o avere bunicică : casă, vite, pâmînt arabil, fînețe, un beci plin cu mere, butoaie cu țuică, orătănii, inventar agricol și alte festinuri gospodărești. Cînd medicul de circumscripție Stelian Stoia venise să constate decesul, i-a întrebat pe cei din jur, printre care se afla și Maria Cernescu, viitoarea pretendentă la moștenire .Are cineva vreun testament ?* — n-a răspuns nimeni. Un alt moment dramatic al acestui caz se petrece peste cîteva săptămîni, cînd secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal, Nicolae Sitaru, i-a invitat pe strănepoții defunctului la consiliu pentru deschiderea succesiunii. Dar, lovitură de teatru ! Maria Cernescu, o strănepoată după soție a defunctului, afirmă : „Am un testament semnat de Mica Simion, prin care îmi lasă mie după moarte întreaga sa avere mișcătoare și nemișcătoare . CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. 2)