Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-01 / nr. 1804

PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA î AVUL XVII NR. 1804 MARȚI, 1 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI Bază pentru viitoarea recoltă Sămînță de calitate superioara Unul din factorii determinanți pentru obținerea unei recolte bu­ne de griu în anul 1971 este folo­sirea semințelor corespunzătoare, atît in ceea ce privește soiul ce se cultivă cît și calitatea fizică și biologică a materialului se­minal. Sarcina asigurării cu semințe de calitate revine conducerilor u­­nitâților agricole de stat și coo­peratiste și acțiunea trebuia, de fapt, să fie încheiată pînă la în­ceputul acestei luni. Necesarul de sămînță de grîu pentru cele peste 25 000 de hectare care se însă­­mînțează în cooperativele agrico­le de producție în această toamnă este de peste 8 600 tone. Din a­­cestea, 3 536 tone sunt din producția proprie a asigurate unități­lor, iar diferența se primește din fondul statului, pe bază de schimb sau prin împrumut. Laboratorul județean pentru controlul semințelor a analizat probele trimise, care unei cantități de 4­061 corespund tone. In urma analizelor efectuate a re­zultat însă că doar 1­057 tone în­deplinesc condițiile de calitate pentru a li se putea elibera bu­letin roșu, deci să fie folosite la însâmînțare, în timp ce 1195 to­ne nu corespund din punct de ve­dere al germinației, iar 2­819 to­ne au fost respinse din cauză că loturile respective conțin un pro­cent ridicat de impurități. Întrucît timpul este înaintat, a­­flindu-ne de acum in pragul de­clanșării campaniei de țări, rezolvarea cît mai însămin­­grabnică a problemei semințelor se impune ca necesitate. Ori, unele coopera­tive agricole, ca de pildă cele de la Apadia, Iînînna, Izgar și Rudă­­ria, au trimis probele la labora­tor cu mare întîrziere, astfel că, in cazul cînd acestea nu cores­pund, unitățile respective nu mai au la dispoziție timpul necesar pentru recondiționari și reanali­­zare. Aceasta vădește o lipsă de răspundere destul de gravă din partea conducerilor unităților a­­mintite și mai cu seamă din partea specialiștilor. Dacă întreaga cantitate de se­mințe respinse din cauza germina­ției va fi schimbată, deci unități­lor respective li se asigură greu corespunzător din fon­dul de stat, loturile respinse din cauza impu­rităților vor trebui să fie de ur­gență recondiționate și să se tri­mită laboratorului probe noi spre a fi reanalizate în vederea obți­nerii buletinului roșu. In această situație sînt mai multe cooperati­ve agricole, dintre care amintim pe cele de la Vermeș — 140 tone, Naidă­ș — 100 tone, Dodin — 60 tone, Ticvaniu Mare — 80 tone și altele. Au mai rămas puține zile pînă la începerea însămînțării cerea­lelor de toamnă. In acest timp, în fiecare unitate trebuie să se re­vadă cu toată seriozitatea situația semințelor și să se întreprindă ultimele măsuri pentru asigura­rea acestora la nivelul cerințelor. Revine ca o sarcină de mare răs­pundere conducerilor unităților a­­gricole, mai cu seamă specialiști­lor, să nu admită ca un bob din sămînță ce se va singur pune în pămînt să nu aibă calitățile corespunzătoare, întrucît de acest lucru depinde, în mare măsură, producția pe care o vom obține in anul viitor. Ing. DOINA POGANI de la laboratorul județean pentru controlul semințelor Fructuos schimb de experiență 25 de constructori de la [.J.C.M. — muncitori, ingineri, tehnicieni — au făcut de cu­­rînd un valoros schimb de ex­periență la Timișoara cu con­structorii de locuințe de aici. Oaspeții au vizitat cu acest prilej ateliere de prefabricate, șantiere de construcții, urmâ­­­­nd modalitățile de produce­­­e, transportare și montare a panourilor prefabricate pentru construcția de locuințe gata­­inisate, utilizarea cofrajelor plane glisante combinate cu panouri prefabricate, modul în care se realizează plăcile de prefabricate cu imitație de marmură de diverse tipuri etc. De data aceasta, schimbul de experiență, se anunță cu re­alitate practice, reșițenii m­­­­erși acasă stabilind să aplice Încă în cursul acestui an u­­nele dintre procedeele tehno­logice avantajoase : se va e­­xecuta pînă la 30 decembrie un bloc din panouri prefabri­­cate gata finisate (cu etaje) urmînd ca în anul patru ur­mător procedeul să se extindă la blocurile cu 9 etaje. GH. DUMITREAN corespondent K­J TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII AUSTRIECE Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziariști de la televiziunea austriacă. La primire a fost de față tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C­ al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat ziariștilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcției socialismului în România și ale politicii ex­terne a statului nostru. (Agerpres) Plenara Consiliului județean al sindicatelor Teri, la Casa de cultură din Re­șița a avut loc plenara Consiliu­lui județean al sindicatelor care a analizat preocuparea organelor și organizațiilor sindicale pentru mobilizarea colectivelor de salari­ați în vederea reducerii consumu­rilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie. Au participat membrii Consiliu­lui județean al sindicatelor, pre­ședinți ai comitetelor sindicate­lor din unitățile economice, di­rectori de întreprinderi și alți in­vitați. Referatul prezentat de tovară­șul Petre Velescu, membru al bi­roului Consiliului județean al sindicatelor, a scos în evidență a­­tît rezultatele bune cit și nea­­junsurile care mai sînt în acest important domeniu de activitate. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ioan Grasoi, secretar al Comitetului județean de partid, care subliniind aportul adus de sindicate la mobilizarea oamenilor la îndeplinirea indica­torilor­ de plan, a relevat sarci­nile care revin colectivelor din întreprinderile județului nostru, direcțiile în care trebuie îndrep­tate eforturile pentru a încheia acest an cu noi succese în muncă. Deschiderea lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinei Luni dimineața au început, în Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al Congres internațional de XXII-lea istoria medicinii, organizat de Uniunea societăților de științe medicale din România, sub auspiciile So­cietății internaționale de istoria medicinii. La această importantă manifestare științifică iau parte numeroși delegați din aproape 40 de țări ale lumii, personalități proeminente ale istorii medicinii internaționale, valoroși oameni de știință din țara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la ședința festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreședinte al Societății internaționale de istoria medicinii, președintele Co­mitetului de organizare a Con­gresului, după ce a făcut o suma­ră trecere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii și a învățămîntului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în țara noastră activi­(Continuare in pag. 2) MESAJUL președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii în numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la București, un salut cordial. , România este bucuroasă să acorde — pen­tru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for științific internațional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat nu­măr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viață mai bună. In acest cadru științele medi­cale au, prin însuși obiectul lor, un rol de o covîrși­­toare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială cunoașterea preocupărilor umaniste ale savanților și cercetă­torilor din trecut, a uriașelor investiții de gîn­­dire și de strădanii ale omenirii în lupta împo­triva bolilor și a durerii constituie un factor pre­țios in eforturile care se depun pentru a solu­ționa cu succes problemele complexe ale medi­cinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, me­nită să aducă noi contribuții la cunoașterea doc­trinelor și practicilor medicale din trecut, să în­lesnească, pe această bază, obținerea de noi pro­grese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătății oamenilor este o cauză comună a tuturor popoa­relor, un domeniu în care savanții și cercetăto­rii din toate țările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de știință și a tuturor slujitorilor pe tărâmul medicinii din patria noas­tră, activitate căreia statul, guvernul țării se străduiesc sa-i creeze condiții tot mai bune de desfășurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei re­lațiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaștere și punere în lumină a realizărilor și a vocației umaniste medicinii românești, dornică să conlucreze strîns a cu școlile medicale de pretutindeni în lupta pen­tru ocrotirea sănătății individului și a colectivi­tății, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare și fericire, de progres și pace ale po­poarelor. Prin însăși natura ei, medicina slujește vie­ții, ocrotirii sănătății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să tră­iască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relații de înțelegere și colaborare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raportu­rilor multilaterale dintre savanții și cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalități în drep­turi, a respectului independenței și suveranității fiecărui­ popor. Arez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medi­cinii, exprimîndu-și convingerea că el va re­prezenta un moment important în dezvoltarea științelor medicale, în întărirea colaborării in­ternaționale a oamenilor de știință. return .»­ I­n Colectivul de la laminorul de bare trase din Oțelu Roșu es­te cel mai tînăr colectiv al u­­zinei. De la darea in folosință a secției, acești tineri entu­ziaști au reușit să se încadreze in indicatorii prevăzuți, ridi­­cînd nivelul calitativ al pro­ducției la cerințele beneficia­rilor externi. In clișeu : un as­pect de muncă. De la pupitrul de comandă se dirijează lami­narea unei noi bare. Foto ; M. POPESCU Pe agenda de lucru a Comisiei județene de sistematizare — Ca atribut al dezvoltării societății moderne, a civiliza­ției, problemele de sistemati­zare au ieșit din sfera preocu­pării doar a unui cerc restrîns de oameni. Constituirea misiei județene oglindește ca­și ea acest lucru ? — Desigur ! De altfel, este cu­noscut că la Conferința Națională a partidului, la Congresul al X-lea ca și cu alte prilejuri, probleme­le dezvoltării sistematice a cen­trelor populare, a forțelor de pro­ducție pe întreg teritoriul țării, mobilizarea tuturor resurselor naturale și utilizarea rațională, cu eficiență sporită a forței de muncă, s-au bucurat de cea mai mare atenție. De fapt, preocupă­rile de această natură au — în viziunea politicii științifice, m­ar­xist-leniniste a partidului — un caracter permanent, cotidian. In acest temei, stabilirea organizatoric și tehnic de cadrului­matizare are o importanță siste­deo­sebită. Spunînd cele de mai sus, am in vedere obiectivele de esen­ță ce se pun în fața sistematiza­torilor, ca acțiune mult mai largă decit urbanizarea. — Am dori să prezentați mai pe larg aspectele la care v-ați referit. — Din cele spuse nu trebuie să se înțeleagă cumva că urbaniza­rea nu-și păstrează importanța primordială în activitatea noas­tră. Dimpotrivă, asupra acesteia vor fi concentrate și în viitor principalele forțe. In perioada ac­tuală, sistematizarea este un element relativ teritorială nou în domeniul muncii de care ne ocu­păm. Ea urmărește să vină în sprijinul direct, nemijlocit al ce­lor ce se ocupă de problemele ge­nerale — și îndeosebi a celor de perspectivă — ale dezvoltării lo­calităților ca și a întregului ju­deț, privit în ansamblul său. Este vorba de stabilirea amplasării optime a noilor obiective indus­triale sau de altă natură econo­mică, a dotărilor de tot felul, pro­filarea, specializarea și dezvolta­rea unităților agricole socialiste, modernizarea rețelei de comuni­cații, a zonelor turistice și de a­­grement. In lumina celor de mai sus, de curînd a fost realizat stu­diul de sistematizare a județu­lui. Este o lucrare de o deosebită importanță. Asupra însemnătății și valorii acestui document cred că nu e cazul să insist prea mult­ întocmit de institute specializa­te­­ din Timișoara și cu eforturi materiale și București), deosebite, studiul respectiv umane ur­mează să fie amplu dezbătut pu­blic, inclusiv în presă, înțelegînd prin aceasta că el este susceptibil de corectări, îmbunătățiri completări înainte de a fi apro­pi­mat. Cît privește sistematizarea ur­bană și rurală, s-a mai vorbit în coloanele ziarului și sînt convins că vor mai exista prilejuri ca ac­țiunea să constituie obiectul dez­baterii publice, al schimbului de opinii creator. Amintesc, totuși, că în prezent atît municipiul Re­șița, cît și orașele Caransebeș, Boc­șa, Oțelu Roșu, Băile Herculane, Anina, Oravița și Moldova Nouă dispun de schițe de sistematizare. Unele dintre ele sunt ceva vechi (întocmite cu 4—5 ani mai în urmă),și ca atare necesită actua­lizări, altele, însă, datează doar de la înființarea județului în­coace. Un mare volum de mun­că a fost depus de organele lo­cale și de specialiști pentru rea­lizarea detaliilor de sistematiza­re în diferite orașe, precum și e­­fectuarea de studii de amplasare, strict necesare construcției de u­­nități economice, de ansambluri de locuințe, dezvoltării întreprin­derilor existente. Asemenea stu­dii s-au făcut pentru noua plat­­formă industrială de la Caran­sebeș, pentru zona poligonului de prefabricate (Reșița) precum și cele cerute de noile construcții Convorbire consemnată de VIOREL­ BOARIU (Continuare in pag. 2) OBIECTIVE MAJORE O recentă știre, publicată în ziarul Flamura, anunța la­pidar înființarea Comisiei de sistematizare a județului Ca­­raș-Severin. Pentru a cunoaște mai bine rolul și atribuțiile acesteia și a informa cititorii asupra lor, am purtat o discu­ție cu tovarășul ing. MIHAI STÄNESCU, directorul Direcției de sistematizare, arhitectură și controlul construcțiilor, secre­tarul susnumitei comisii. ­n. in pagina 3-aSffp ffț ■ FOTBAL — U.T.A. confirmă • Revirimen­tul fotbaliștilor reșițeni • Surprize în „Cupa României". ■ BOX — Victorie la scor, dar pugiliștii reși­țeni n-au atins încă valoarea scontată. J: ILUZIA DELICTULUI PERFECT Expertizele grafologice efectua­te de Inspectoratul județean de miliție și de laboratoarele de spe­cialitate din Cluj și București au scos la iveală un adevăr simplu ca „bună ziua“ : testamentul nu a fost scris de defunctul Simion Belcotă, din comuna Cornereva satul Furca Obiței, nr. 7. Deci testamentul a fost fals ! Pretinșii moștenitori s-au văzut astfel depo­sedați de un „drept“ ticluit peste noapte de mințile lor orbite de setea înavuțirii. Și, bineînțeles, fă­cuți răspunzători pentru isprava lor. Cazul obligă la reflecții. La re­flecții despre credulitatea și nai­vitatea (de-a dreptul infantilă­­) a unor indivizi certați cu legile ță­rii, care consideră că datorită is­cusinței, „tehnicii“ și abilității lor, săvîrșesc „delicte perfecte“, pot induce în eroare pe toți aceia care s-ar încumeta să afle adevă­rul, inclusiv instanțele de judeca­tă. Decepție amară . Dar, să depănăm firul acestei întîmplări. La data de 3 februarie 1968, la Cornereva, în­ satul aparți­nător Furca Obiței, se stingea din viață în urma unui atac de cord Si­­mion Belcotă, în vîrstă de 67 de ani. Bătrînul nu avea moșteni­tori direcți. In urma lui rămăsese o avere bunicică : casă, vite, pâ­­mînt arabil, fînețe, un beci plin cu mere, butoaie cu țuică, orătă­nii, inventar agricol și alte festi­nuri gospodărești. Cînd medicul de circumscripție Stelian Stoia ve­nise să constate decesul, i-a în­trebat pe cei din jur, printre care se afla și Maria Cernescu, viitoa­rea pretendentă la moștenire­­ .Are cineva vreun testament ?* — n-a răspuns nimeni. Un alt­ moment dramatic al a­­cestui caz se petrece peste cîteva săptămîni, cînd secretarul comi­tetului executiv al consiliului popular comunal, Nicolae Sitaru, i-a invitat pe strănepoții defunc­tului la consiliu pentru deschide­rea succesiunii. Dar, lovitură de teatru ! Maria Cernescu, o străne­­poată după soție a defunctului, a­­firmă : „Am­ un testament semnat de Mica Simion, prin care îmi la­să mie după moarte întreaga sa avere mișcătoare și nemișcătoa­re . CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. 2)

Next