Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-16 / nr. 1817

FLAMURĂ — 1,8173 ! EEC d­e EEC­­ ! S-a întîmplat la ? Vîrciorova­­ 5 Noaptea, la ora 1, Iacob Dra­g J­a­gomir din Armeni? a fost atu­t Scat de către doi indivizi. După I­a ce l-au lovit de mai multe ori,? aducîndu-i în stare de incon­s­­­știențâ, tîlharii i-au golit buzu­­­­narele. Prinși la timp, Petru­ț Caduță și Gheorghe Dragomir, f ambii din satul Virciorova, «comuna Bolvașnița, au fost...­­ „depuși“ in arestul miliției ,pînă la terminarea cercetări­­­­i lor spre a fi deferiți justiției. Foarte gravă e abaterea ce­­­­lor doi de la normele de con­­­rbuită socială. Dar pe măsura d­­eaptei lor va fi și pedeapsa pe­­ care le-o va aplica instanța de­­ judecată. I . Autobuze absente la întîlnire « Călătorii care ișî întrerup­­ drumul în gara Caransebeș și­­ vor să viziteze orașul, ca și lo­­­­calnicii care vin cu trenul de la si diferite treburi, sînt nevoiți să piardă mult timp in aștepta­­­­rea autobuzelor care fac legă­­­­­tura intre gară și oraș. Aceas­t­­­ta pe motiv că diriguitorii a­­­­­cestor mijloace de transport­­­ nu țin cont, la întocmirea gra­t­i­ficelor de circulație, de mer­­­sul trenului. N-o fi sosit vre-­ «mea ca I.G.O.C. să se pună dej­a acord cu C.F.R-ul ? ! Tributul neglijentei V Legile juridice și sociale îi s­e obligă pe părinți să-și apere? ! copiii de pericole. Și marea­ I majoritate a acestora supra-f j­veghează cu grijă jocul celor­­­ mici, ferindu-i astfel de acci­­­ idente de circulație, de foc prii f­ie căderi de la diferite înălțimi. î " Există însă și cazuri în care, J S din neatenția ori neglijențaț­i celor mari, copiii sînt expușii­­ pericolelor. Stă semnalam Săptămînia trecu­­ că o fetiță în­­ vîrstă de 3 ani a căzut de la­­ etajul II al unui bloc din Lun­­­­­ea Bîrzavei — Reșița. Din fe­­ricire, micuța n-a pățit nimic. In ziua de 8 se­tembrie a.c. la Moldova Nouă, tot din negli­­jența părinților, un băiețaș de 4 ani a fost accidentat mortal de un autocamion. Cele două cazuri trebuie să constituie un semnal de alar­mă pentru toți părinții . Jocul copiilor trebuie supravegheat cu atenție ! Așteptați și 10 orei... Afluxul consumatorilor in bufete și restaurante este con­diționat de mai mulți factori, cum ar fi : așezarea localului, punerea in vinzare a anumitor sortimente de băuturi, starea vremii etc. Un bun comerciant trebuie să urmărească aceste elemente și să organizeze în­ așa fel deservirea consumato­­­rilor, nncit aceștia să se simtă­­ bine in localul respectiv. Din­­ păcate, in unele din bufetele și restaurantele reșițene nu se­­ Kfine cont de acest lucru. Sîm­ j a­bătă seara, de pildă, la barul­­­­ restaurantului „Dunărea", fin­­dul consumatorilor care aștep­ , sau să fie serviți nu a scăzut' sutb 15 persoane. La protestele­­ unora că se pierde prea mult­­ timp pină să fie serviți, vin­­­zătoarea de la bar a răspuns ! O recen­tă vizită prin mai mul­te unități comerciale, cu diferite profiluri, din Reșița—alimentare, legume-fructe, alimentație publi­că, produse industriale — ne-a prilejuit cunoașterea mai amănun­țită a activității echipelor de con­trol obștesc și a altor organe de control precum și felul cum sunt luate în considerare observațiile lor de către cei în drept Regis­trele de control unic, ghidul nos­tru în această vizită, au dezvăluit o seamă de fapte, unele îmbucu­rătoare, altele mai puțin. Prima constatare ce se impune. Echipele de control obștesc străduiesc să-și îndeplinească în­să datoririle ce le au după cum reie­se din controalele consemnate cu regularitate — cel puțin o dată pe lună — în unitățile de care răspund. Sesizează aspectele pozi­tive, lipsurile ce mai există și în multe cazuri indică măsurile co­respunzătoare de înlăturare a lor. Dar făcînd un rezumat al însem­nărilor, fără voie îți sare în ochi un fapt care, după părerea noas­tră, ascunde o muncă făcută la repezeală. In mai toate registrele predomină fraze ca : „am găsit totul în ordine (sau, în regulă)“. Uneori la atît se rezumă consta­tările, alteori se continuă și cu „dar mai lipsesc...“ Nu suntem­ împotriva evidențierii progreselor care se fac simțite tot mai mult în domeniul aprovizionării, a stă­rii igienico-sanitare, a modului de deservire etc. Totuși, credem pu­țin probabilă situația ca luni de zile activitatea din unele unități să fie in afară de orice critică, deși am dori să fie așa (Alimen­tara 11, bufetul „Marginea“, ma­gazinul 24 textile etc). De neînțeles sunt și unele con­tradicții ale aceleeași echipe de control. Un exemplu. Echipa al cărui responsabil este Achim T­­vașcu. in iulie acordă un califica­tiv bun chioșcului de legume­­fructe nr. 20 — Marginea (gestio­nară Cornelia Ghiță), ca la mai puțin de o lună să-l „desființeze“ pur și simplu. Cind s-a controlat cum trebuie? După felul cum se pre­zintă acum acest chioșc, cuvin­­tul necorespunzător are înțeles de... laudă. Un spațiu mic, o magazie în care plouă ca afară, mărfuri degradate, aranjate alan­dala, arată o perpetuare a negli­jenței de mult timp. Cum controlează conducătorii întreprinderilor comerciale aces­te registre și" ce măsuri stabilesc? Asupra acestui lucru vom stărui ceva mai mult. Nu știm cine a in­dicat metoda, devenită „lege“, ca registrele să se prezinte la birou­rile conducerii unde staționează o zi sau mai multe pînă se pune re­zoluția (la bodega „Brădișor“ la cofetăria „Stavila“ lipseau re­și­gistrele tocmai din această cauză). Nu se deplasează nimeni la fa­ța locului să constate veridicita­tea observațiilor și acolo împreu­nă cu responsabilii, cu personalul, cu eventualii cumpărători din magazin, să concretizeze măsurile, urgențele, responsabilitățile. De ce ? Pentru că e mai ușor să scrii cîteva rânduri în birou (cu un simplu „V“ și o semnătură indes­cifrabilă) decit să-ți faci dureri de­ cap cu analizarea posibilități­lor de aprovizionare, procurare de materiale etc. Iată o practică ne­sănătoasă la care nu subscriem, cum nu subscriu nici miile de consumatori. Lipsite de răspundere sînt și re­zoluțiile de felul: „Mărfurile sînt deficitare“ și... atît, pe care aștern de luni de zile conducăto­re­rii unor întreprinderi comerciale, in special cei de la O.C.L. produ­se industriale față de lipsa unor articole. Ce se va întreprinde pen­tru a nu mai fi deficitare, cind vor intra sau nu vor intra in ma­gazin, nu poți afla din registru. Cînd se indică totuși unele mă­suri, chiar și termene, ele nu sînt respectate. Cîntarul chioșcului de legume-fructe de la Marginea, de pildă, continuă să fie defect de la începutul lunii iulie cu toate că avea termen de reparare sau înlocuire, ziua de 8 a aceleeași luni. Acoperișul magazinului 26 — articole de menaj, a fost re­parat de mîntuială și apa conti­nuă să intre în magazin. Sarcina a fost însă, „îndeplinită“ ! Regle­mentarea ridicării ambalajelor, care au devenit o pacoste pentru toate unitățile comerciale, se tă­răgănează la infinit în timp ce se răspunde că s-au întocmit grafi­ce pe zile și unități cu S.C.V.A. Dar cine urmărește respectarea lor ? Mai grav este faptul că în mul­te registre rubrica rezervată răs­punderilor rămine multă vreme albă. La magazinul 18 — confec­ții (Piața Republicii), se sesizea­ză lipsa unor costume bărbătești din tergal și rochii de femei spe­cifice sezonului de vară. De a­­proape trei luni însă, cei ce tre­buiau să răspundă tac. (Lucrătoa­rele de aici nu-și fac „probleme“, pentru că — zic ele — o dată cu venirea iernii vor primi asemenea articole ca și în anii trecuți). A­­ceeași situație și la magazinul 24 — textile (tot din Piața Repu­blicii), unde din 16 iunie nu se vede nici un răspuns la semna­lele ce arată absența din maga­zin a unor sortimente de prosoa­pe, covoare, cuverturi, stofe altele. In general se constată ten­și­dința de minimalizare a scopului și importanței registrelor de con­trol unic și implicit a activității controlului obștesc și a inspecto­rilor din subordinea Consiliului popular municipal, care și ei în urma controlului periodic scot în evidență lucruri ce trebuie luate în seamă. Este de datoria organelor de resort ale Consiliului popular municipal, ale Consiliului muni­cipal al sindicatelor, să cheme la ordine pe acei care-și neglijează îndatoririle, astfel ca aceste mij­loace de informare să reflecte fi­del munca concretă a tuturor factorilor și mai ales eficiența pe care o așteaptă consumatorii­­ p brame Colecție de semnături sau mij­loace eficiente de control? sport • sport • sport ■ ȘTIRI B REZULTATE ■ Astăzi, cele 4 echipe reprezentante ale fotbalului românesc în competițiile eur­pene susțin primele întîlniri. Pe stadionul Dinamo din Capitală, cu începere de la ora 16:00, formația Dinamo Bucu­rești întîlnește în cadrul „Cupei europene a tîrgurilor" echipa Paok Salonic. La Craiova, în cadrul aceleiași competiții, formația locală Uni­versitatea va juca cu echipa maghiară Pécsi Dózsa. Partida va înce­pe la ora 16:00. Campioana țării noastre, U. T. Arad, susține primul său joc tn actuala ediție a „Cupei campionilor europeni” la Rotterdam în com­pania formației Feyenoord, recenta cîștigătoare a „Cupei intercon­tinentale". Jocul se va disputa în nocturnă de la ora 21:30. În sfîrșit, echipa Steaua București va evolua la Lvov unde va întîlni în primul tur al „Cupei Cupelor" echipa locală Karpati. Stațiile noastre de radio vor transmite aspecte din repriza a doua de la jocurile Dinamo București — Paok Salonic și Universi­tatea Craiova — Pécsi Dózsa. Transmisia se va face pe programul f cu începere din jurul orei 16:55. ★ In sala Floreasca a început ieri competiția internațională mas­culină de baschet „Cupa federației". In­ primul joc, echipa orașu­lui Varșovia a întrecut cu 93—76 ( 49—38) echipa Cubei. Echipa o­­rașului Budapesta a învins cu 69—67 (31—34) echipa României. As­­tăzi, de la ora 18, au loc meciurile: Cuba — Budapesta și Româ­nia -Varșovia. SOFIA. Aseară, in preliminariile Campionatului mondial de vo­lei, echipa feminină a României a învins cu scorul de 3—0 (15—4, 15—13, 19—9) echipa Cubei. Italia a dispus cu 3—0 de Belgia BUDAPESTA.­­ Federația de atletism a Ungariei a stabilit lo­turile ce vor face deplasarea la București în zilele de 18 și 19 sep­tembrie pentru a participa la meciurile cu echipele Angliei și Româ­niei (feminin), și Elveției, Italiei și României (masculin). (Agerpres) Pledoarie pentru fotbalul feminin împreună cu încă 1­000 de iubi­tori ai fotbalului, am asistat du­minică la un meci neobișnuit pe stadioanele din județul nostru: întîlnirea amicală de fotbal fe­minin dintre echipele Foresta A­­rad și Gaz metan Mediaș- Am vă­zut ceea ce nici nu ne așteptam — măiestrie, tehnică, viteză, fotbal de calitate, ceea ce confirmă stă­ruința, sinceritatea în elanuri, în­­dîrjirea cu care femeia se prinde în întrecerile sportive. Le-am vă­zut pe femei în mari confruntări, mobilizîndu-se pină la epuizare pentru fiecare secundă, pentru fie­care metru ori centimetru și ne-am bucurat împreună cu ele de suc­cese. Dar, duminică am avut pri­lejul să le admirăm și pe terenul de fotbal. Știu să alerge, să con­ducă balonul, să șuteze periculos spre poartă. De necrezut! Și to­tuși, am văzut goluri de o frumu­sețe rară. Centrări precise, pase frumoase, driblinguri reușite, jo­cul în deplină sportivitate au făcut ca fotbalistele să fie răsplătite cu numeroase aplauze de către spec­tatori. Florica Burcă, Maria Mihailo­vich Olteanu Valentina ori micu­ța Maria Margea (13 ani) de la Foresta Arad ca și Maria Medie­­san și Lucretia Carculea de la Gaz metan Mediaș au dovedit calități de veritabili fotbaliști. Scorul de 4—1 cu care au cîști­­gat fotbalistele din Arad vorbește de la sine, de lupta din teren. Incisivitatea atacului, siguranța apărării arădencelor au făcut mul­te „zile fripte" jucătoarelor din Mediaș. Dar nu scorul in sine are importantă, ci intîlnirea ca atare, meciul, faptul că s-a dovedit în­că odată că gratia feminină este adaptabilă oricărui sport, iar în fotbal, se pare, și-a aflat chema­rea. Frumusețea cu care știu să străbată terenul de la o poartă la alta, grația în conducerea balonu­lui, sensibilitatea la intenția co­echipierelor ori adversarelor dau un plus de spectaculozitate, de frumusețe fotbalului. Așadar, fotbalul feminin își re­vendică dreptul și in județul nos­tru, ceea ce impune din partea organelor de specialitate prilej de meditație și în mod special măsuri de atragere a tinerelor spre tere­nul de fotbal. Care asociație sau club din județ va avea curajul în­ceputului ? D. DACIAN I prompt: „... așteptați și so ore,­­ că așa au spus de la birou“.­­ Intr-adevăr, așa au spus cei­­ de la birou cind vinzătoarea­­ respectivă a solicitat ajutoare, intrucât singură nu poate face față numărului mare de clienți care vizitează localul. MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo — Paok Salonic. (Cu­pa europeană a orașelor-tîrguri). Transmisiune de la Stadionul Di­namo. 17.50 Microavanpremiera zilei. 18.00 Momente folclorice cu Violeta Roman­escu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor. 18.30 Cabinetul economic TV. „Asigurarea și controlul calității produse­lor". 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejur­nal. 20.00 Concursul și Festivalul international „George Enescu". „Lacul lebedelor," de P. I. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academic de Operă și Balet „S. Kirov" din Le­ningrad (actul I). 20.50 Cronica literară. 21-05 „Lacul lebedelor" (actul al 2-lea), 22.00 Telejurnal. 22.15 „Lacul lebedelor" (actul al 3-lea), 23.00 închiderea emisiunii. Tovarășii de la birou nu se duc din cind in cind să bea o­­ halbă ? Sau, poate, sunt scutiți­i să stea la rind ! ?­­ Rubrică realizată de­­ A. FELIX f. N. MATEIU ! Arbitrii în... ofsaid Arbitrul, prin sarcinile care i-au fost încredințate, este suve­ranul unei partide, deciziile sale putind influența în mod hotărîtor soarta unui meci. De aceea, con­ducătorul de joc trebuie să fie un exemplu de seriozitate și discipli­nă in teren, un adevărat „cavaler al fluierului". Din păcate, în ul­timul timp se fac auzite tot mai multe plîngeri la adresa arbitri­lor delegați să conducă meciurile din campionatul județean de fot­bal. De la Caransebeș, coresponden­tul nostru M. Mutașcu, ne-a re­­latat că în partida dintre Foresta Caransebeș și Autotransport Mol­dova Nouă, arbitrul de centru, Se­rafim Mărgan, s-a prezentat pe teren într-o tinută care se abate de la regulament (cămașa neagră n-a avut guler alb), ceea ce îl fa­ce pasibil de pedeapsă. în aceeași intîlnire, tușierul Ion Semenescu n-a fost sigur pe semnalizările sa­le, așteptînd, mai întotdeauna de­ciziile arbitrului de centru, deși partida n-a ridicat probleme deo­sebite. Poate că în acest caz Semenescu va trebui să-și revizu­­­­iască cunoștințele în „materie" de fotbal . Un fapt mult mai grav, insă, s-a petrecut pe terenul din Glim­­boca, în etapa a III-a a campiona­tului județean, în întîlnirea din­tre Bistra Glimboca și Metalul Bocșa. Deși pe teren au avut loc anumite manifestări huliganice din partea unor spectatori, arbi­trul de centru M. Nicolaescu din Caransebeș, n-a văzut nimic (!). Nici observatorul județean, pent la meci, n-a consemnat pre­ni­mic în foaia sa de observație. Mai mult, maniera de arbitraj a lui M. Nicolaescu a f­izat pe undeva ridicolul, el mulțumind publicu­lui pentru aplauze. Această atitu­dine nu-și găsește nici o explica­ție, ținînd cont și de faptul că M. Nicolaescu este un arbitru divi­zionar și nu-și poate permite să privească cu atîta ușurință un meci de o categorie inferioară. Toate aceste lucruri ne-au fost relatate de președintele comisiei observatorilor județeni care a fost prezent la această întîlnire. Arbitrul M. Nicolaescu a fost che­mat bineînțeles, în fața colegiului județean de arbitri pentru a-șî justifica comportarea avută pe terenul din Glimboca. Asupra fap­telor petrecute aci, vom reveni insă în curînd cu noi amănunte. M. RITTU Dar nici la faptă C­ind vorbești despre o comună s-ar părea — la o primă vedere— că nu ai cine știe ce de spus. Si­tuația se schimbă cu totul cînd în­cepi să privești retrospectiv ceea ce s-a înfăptuit, să așterni pe hîr­­tie tot ceea ce s-a făcut într-o pe­rioadă dată, cind te referi la oa­meni care, mai întotdeauna sunt zgîrciți la vorbă și darnici la fap­tă. s intr-adevăr, întrecerea patriotică dintre localitățile rurale are în județul nostru un ecou deosebit de larg. Cu toate că se știe, de la bun început, că primele locuri în competiția județeană a înfru­musețării nu pot fi ocupate decit de un număr limitat. • de comune, există la fiecare dintre noi, con­ imperativ gospodăresc ’70 Sîngerea, că de ciștigat, cîștigăm cu toții. Ceea ce se realizează pe tărîmul înfrumusețării și gospodă­ririi localităților este un bun al nostru, al tuturor. Este, in primul rind, convingerea mea, dar o pot întîlni și la Ion Vrăjitoru, Valera Fiat, Gheorghe Ciortan, Rudolf Iova și la numeroși alți cetățeni din Luncavița. Ca și în alte loca­lități ale județului, există în sa­tele noastre o tradiție ce se înce­tățenește tot mai mult, aceea de a contribui fiecare la îmbogățirea zestrei de dotări de larg interes comunal. Astfel, în ultimii ani au fost construite in satul de reședință, noi localuri pentru școala gene­rală, căminul cultural (cu 400 loturi), dispensar uman și alte obiective ce deservesc pe cetă­țeni. N-au fost neglijate nici ce­rințele oamenilor din satul apar­ținător. Verendin. Sătenii de aici vorbesc cu satisfacție îndreptățită despre faptul că ei și-au durat magazin universal, dispensar si, la fel ca la Luncavita, un frumos cămin cultural, tot cu 400 de locuri. Celor de mai sus li s-au adăugat de curind, sau sînt în curs realizare, noi înfăptuiri. Dacă de început de an, cind ne-am măsu­ra­rat­ forțele, ne-am angajat să e­­fectuăm prin muncă patriotică lu­crări în valoare de circa 930 mii de lei, suntem­ acum în stare să arătăm că ne-am ținut întru totul de cuvînt. Bilanțul făcut la înche­ierea celei de-a 2-a etape a între­cerii patriotice din 1970 (la 23 August) înscrie la capitolul lizări suma de 1 045 000 lei . rea­în principal, el se materializează in amenajări de străzi și moderni­zări de trotuare la Luncavita și Verendin (o suprafață de peste 4 000 mp numai la trotuare), con­fecționarea pe plan local a 200 000 cărămizi, necesare viitoarei con­strucții școlare de la Verendin, precum și alte lucrări menite să asigure o bună gospodărire co­munei. Tot în cursul acestui an, s-a construit la Verendin un magazin universal modern și o unitate de alimentație publica. Merită subli­niat faptul că fiecare dintre lucră­rile arătate s-a făcut cu cu­ mai puține cheltuieli, cetățenii pres­­t­înd un mare volum de muncă pe șantierele locale. De asemenea, la sugestia comisiei permanente de resort, cea mai mare parte din ma­teriale — cărămizi, balast, lemn de construcție etc. — au fost pro­curate din hotarul localității, eli­­minînd astfel și cheltuielile bănești ce ar fi fost necesare pentru tran­sport. De altfel, nu o data comisiile permanente și deputații Consiliu­lui popular comunal—în rîndul că­rora se numără Petru Jurchescu, Ion Velescu, Gheorghe lenea, Io­sif Jurchescu și Mihai Spinei au propus, în urma studiilor între­prinse, soluții dintre cele mai e­­conomice pentru una sau alta dintre lucrările pe care ni le-am propus spre înfăptuire. Nu mai departe, la magazinul universal din Verendin s-au obținut, prin căile amintite, economii de 45 000 lei. Nu-i mai puțin adevărat că unele lucrări de tîmplărie, a căror execuție cere mină de lucru calificată, au fost făcute tot prin muncă voluntară, ceea ce arată o dată în plus marele interes mani­festat de săteni față de realiza­rea unor asemenea obiective ale căror servicii sînt puse însă șî în slujba lor. Bazîndu­-ne pe acest atașament al consătenilor, pe hărnicia, pri­ceperea și puterea lor de muncă ne exprimăm convigerea că pină la finele anului vom adăuga noi realizări de seamă la buchetul în­făptuirilor gospodărești de acum. Suntem­ dornici cu toții pînă de a face tot ceea ce este posibil pentru ca localitatea noastră să ocupe un loc de frunte in între­cerea patriotică din 1970! ANDREI TRASTAU președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Luncavița „Almanahul satului“ De „Ziua recoltei“ apare „Almanahul satului“, editat într-un tiraj de o sută de roți de exemplare, de către cotidianul „Sa­tul Socialist“. Tipărit în excelente con­diții tehnice, cu multe ilustrate colorate, „Almanahul Satul Socialist" întră în al doilea an al existenței, reînnodînd tra­diția frumoasă a vechilor calendare sa­fett! care de peste 150 de ani au consti­tuit o fermecătoare bibliotecă adunată in coperțile unei singure cărți. Ținînd seama de observațiile primite la almanahul de anul trecut, s-a introdus tot ceea ce au solicitat cititorii: ghidul tîrgurilor săptămînale și al bîlciurilor tra­diționale din întreaga țară, ghidul satelor care au devenit orașe, zeci de sfaturi practice gospodărești, noțiuni tradiționale de meteorologie populară, sfaturi case, curiozități, calendarul lucrărilor medi­a­­gricole, calendarul vânătorilor și pesca­rilor, tarifele C.P.R. ș 1 P.T.T.R., noutăți privind viața țăranilor de pe glob, jocuri și farse distractive de folos la ospețe și la șezători, metoda simplă de a calcula calendarul pe o sută de anil, poezii «e schițe, glume și caricaturi. O atracție deosebită pentru cititor­­i vor constitui cele două mari concursuri populare, dotate cu premii de valoare. La concursul pe tema economiilor vor fi o­­ferite, printre altele, un libret cu o depu­nere de 5 000 de lei cu cîștiguri în auto­turisme, un libret în valoare de #> mia lei cu cîștiguri în materiale de construc­ție și un libret cu o depanre de 500 lei. La cel de-al doilea concurs, de aseme­nea, deschis tot cititorilor almanahului pa tema : „Cine a compus aceste romane se oferă numeroase premii în obiecte : o bibliotecă mobilier,, u» pic­upr două aparate de radio cu tranzistor­, un ceas de mînă, cărți, discuri etc. Almanahul va fi pus în vinzare la in­ce­putul lunii octombrie. C. E. C. Obligațiuni C.E.C. cu cîștiguri Ca și libretele de economii, obligațiu­nile oferă însemnate avantaje. Obligațiu­nea C.E.C. este un instrument de economi­sire „la purtător” (nenominal) și are valori fixe de 200 lei, 100 lei, 50 lei și de 25 de lei. Pentru sumele depuse pe obligațiuni, Casa de Economii și Conset­mațiuni acordă prin trageri la sorți lunare, care au loc în ultima zi a fiecărei luni, cîștiguri în bani de : 100 000 lei, 75 000 lei, 50 000 lei, 25 000 lei, 10 000 lei, 5 000 lei, 2 000 lei, 1 000 lei și de 800 lei, deci in total 2 887 cîștiguri în valoare de 2 830 000 lei. Obligațiunile care n­u au ieșit cîștigătoare la o tragere la sorți, participă la tragerile la sorți următoare. (284) Radio MIERCURI. 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radio­jurnal. 0.30 Viața cărților. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. Culorile în preveni­rea oboselii și evitarea accidentelor. 12.00 Toamna... In avanpremieră — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 1.2.30 Intîlnire cu melodia populară și Interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14 30 Dansuri din­­ per ®. 15.00 Concur­sul și Festivalul internațional ^Geor­ge Enescu“» 10.00 Radiojurnal. 10.20 Music* «fowls 10.30 Consultație Juri­dicii. 17.05 Antena tineretului. 18.30 Șlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta ra­dio. 19.30 Buchet de melodii populare. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Secolul XX In corespondența oameni­­lor de seamă. 21.33 Solista serii : Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. 9.15 Solist­ de mu­zică populară. 9.45 Opera ,,Mignon“ (fragmente), 11.00 Prelucrări de folclor. 1­3.00 Muzică ușoară. 13.30 Unda ve­selă. 14.55 Știința la zi. 15.00 Pagini din opera „O noapte furtunoasă“. 16 06 Radiojurnal. frumoase melodii. . „ 17,00 Din cele mai 18,00 Concursu­ fi­­ I­s­ti­r * hi ! „George Enescu“. 19,00 Refrene îndrăgite.. 19,30 Meridiane lirice. Artur Lundkvist 20,00 Recita] Andă Călugăreanu. 2045 Selecțiuni din opereta „Prințul stu­dent". 21.00 Concursul și festivalul ,.George Enescu". 23,40 Canțonete .or­chestrale. CINEMATOGRAFE ■ REȘIȚA Muncitoresc : în­toarcerea dr. Mabuse (orele 11, 16, 18,15, 20,30). Arta : Pi­cioare lungi, degete lungi (o­­rele 11. 17, 19. 21). Cultural: Tatăl meu, căpitanul (orele 15,30, 17.30, 19,30). H BOCȘA. Progresul : 24—25 nu se Înapoiază, nu CARANSEBEȘ. Muncitoresc ! My Fair Lady. Tineretului: Co­lonia Lanfierii, C3C3C30 întreprinderea județeană de construcții montaj Caraș-Severin cu sediul in Reșița br. Lenin nr. 3 ANGAJEAZA DE URGENTA : — CONTABILI ȘEFI DE ȘANTIERE în județ. — ȘEF SERVICIU FINANCIAR pen­tru Șantierul lui Reșița. — CONTABILI PRINCIPALI pentru șantierele din județ. Salarizarea conform prevederilor H.C.M. 914/1968. Informații se pot obține la sediul în­treprinderii, Serviciul Personal și Contabil șef. (288) =îi 0­0 D D­0 D D­0­0 D­D­0­0­0­D «=Q Agenția județeană de turism Garaș-Severin Reșița Angajează urgent CONTABILI PENSIONARI pentru o activitate de 2 — 3 luni la filiala sa de tuneluri si restaurante din Băile Herculane Se asigură cazare. Informații suplimentare se pot obține Si sediul agenț­ției din Reșița și la filiala din Băile Belculahe, (287)

Next